{"id":555,"date":"2012-01-04T19:12:39","date_gmt":"2012-01-04T19:12:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=555"},"modified":"2012-03-20T16:42:11","modified_gmt":"2012-03-20T16:42:11","slug":"555","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/01\/04\/555\/","title":{"rendered":"Daris Basarab – “Conacul lui Radul”"},"content":{"rendered":"

In Memoriam Mihai R\u0103dulescu ( 1936-2009)
\n<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n

“Conacul lui Radul” \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Daris Basarab<\/strong><\/strong><\/strong><\/p>\n

Cuprins:<\/em><\/p>\n

Emisiunea ‘AS’
\n<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 La ‘conac’ …<\/em><\/p>\n

Ultima vizit\u0103…<\/em><\/p>\n


\n<\/strong><\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0
<\/strong><\/em><\/strong><\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/strong>Emisiunea ‘AS’<\/strong><\/strong>
\n1 <\/strong><\/p>\n

Nu-i u\u015for s\u0103 scrii c\u00e2teva r\u00e2nduri c\u00e2nd pierzi un prieten. Cu c\u00e2t\u0103 m\u00e2ndrie scriu cuv\u00e2ntul \u201dprieten\u201d !, cuv\u00e2nt cu care m-a onorat un om adev\u0103rat, un erudit \u00een maxima accep\u0163iune a cuv\u00e2ntului, un scriitor de excep\u0163ie, un altruist, o \u00eentruchipare a generozit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

L-am cunoscut \u00eent\u00e2mpl\u0103tor urm\u0103rind la televizor emisiunea \u201dAS\u201d \u00eentr-un show al\u0103turi de Cornel Todea. O emisiune de o \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 literar-artistic\u0103. La finalul emisiunii am aflat c\u0103 era profesorul\u00a0 \u00a0Mihai R\u0103dulescu. Un dialog fascinant, \u00een care totul curgea de la sine, f\u0103r\u0103 nici un fel de punere \u00een scen\u0103. Temele? Shakespeare un psiholog modern, dubla personalitate \u00een rena\u015ftere \u015fi dihotomia antonimic\u0103. De fapt, o singur\u0103 tem\u0103.<\/strong><\/p>\n

Un chip sculptural dar blajin, cu plete leonice si spr\u00e2ncene stufoase, cu un z\u00e2mbet cuceritor, cu un grai domol dar clocotind de pasiune, cu o vorb\u0103 aleas\u0103 dar accesibil\u0103, jongl\u00e2nd cu elegan\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 emfaz\u0103, cu floreta erudi\u0163iei.<\/strong><\/p>\n

Ascultam cu emo\u0163ie, \u015fi interes justificat, periplul literar prin rena\u015ftere, prezentarea, \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, a rolului jucat de Jago \u00een studiul dublei personalit\u0103\u0163i, a celorlalte personaje shakespeariene, o adev\u0103rat\u0103 lec\u0163ie de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 aplicat\u0103 \u00een domeniul literar. \u015ei-n \u00eencheiere, sintagma \u201ddihotomie antonimic\u0103\u201d, o contribu\u0163ie la stilistica antropologic\u0103, prin excelen\u0163\u0103 o manifestare a inventicii.<\/strong><\/p>\n

De ce \u2019interes justificat\u2019? Eram \u00een faza de conturare a unui personaj din romanul, sau fresca istoric\u0103, cum generos a fost caracterizat \u201dPovod\u201d, c\u00e2nd \u2019a ap\u0103rut\u2019 aceast\u0103 dubl\u0103 personalitate, impus\u0103 de sursa inspira\u0163iei, realitatea, aceast\u0103 \u201ddihotomie antonimic\u0103\u201d care m\u0103 for\u0163a s\u0103 implantez \u00eentr-un singur suflet un diavol \u015fi un \u00eenger.<\/strong><\/p>\n

Da, acest show literar-\u015ftiin\u0163ific la care \u00eent\u00e2mplarea m-a adus \u00een fa\u0163a ecranului, m-a \u00eempov\u0103rat cu o dorin\u0163\u0103 imperioas\u0103 de a-l cunoa\u015fte personal pe Mihai, sau \u201dRadul\u201d, cum avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, peste timp, pentru mine.\u00a0 Timpul a curs nest\u0103vilit, am mai prins un show in aceea\u015fi forma\u0163ie, \u00een aceea\u015fi \u0163inut\u0103 elevat\u0103, \u00een care doi \u201da\u015fi\u201d \u00eencercau s\u0103 prezinte caracterul modern al \u201dpsihologului\u201d Shakespeare.<\/strong><\/p>\n

Ar fi imposibil \u015fi chiar indecent s\u0103 \u00eencerc o prezentare a filmului acelui show literar. Acest film trebuie vizionat, dac\u0103 este posibil, iar pentru a fi \u00een\u0163eles pe deplin, trebuie completat cu o vizit\u0103 pe siteul \u201dwww.literaturasidetentie.ro. Un site excep\u0163ional prin concep\u0163ie, prin con\u0163inut.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd \u00een 2004 am reu\u015fit s\u0103 public romanul Povod, la editura Semne, primul imbold m-a dirijat \u00eenspre autorul dihotomiei antonimice. Am c\u0103utat o cale \u015fi norocul mi-a sur\u00e2s. So\u0163ia a aflat c\u0103 Mihai R\u00e2dulescu era so\u0163ul Deliei, membru activ al Tenis Clubului din parcul Tineretului, pe Kisselef, unde \u00eemi petreceam o bun\u0103 parte din timpul liber. O adev\u0103rat\u0103 \u00eencreng\u0103tur\u0103 de leg\u0103turi neb\u0103nuite. Delia se \u00eemprietenise cu Margareta, av\u00e2nd ca punct de plecare Aradul, liceul Ghiba Birta \u015fi o sumedenie de cuno\u015ftin\u0163e comune.<\/strong><\/p>\n

Prin ea i-am transmis lui Mihai romanul meu de debut iar rezultatul a fost peste a\u015ftept\u0103ri. La doar o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 m-a contactat telefonic, m-a felicitat \u015fi m-a invitat la un pahar de vorb\u0103.<\/strong><\/p>\n

Emo\u0163ionat am r\u0103spuns invita\u0163iei, dup\u0103 scurta lui aten\u0163ionare: f\u0103r\u0103 flori sau alte prostioare! Va fi o \u00eent\u00e2lnire de lucru.<\/strong><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

M-a tratat ca pe un coleg de breasl\u0103 \u015fi a trecut la aprecieri, la considera\u0163ii critice \u015fi sfaturi. \u015ei toate acestea in prezen\u0163a unei foarte dr\u0103gu\u0163e, dar \u015fi competente specialiste \u00een lans\u0103ri de site-uri.<\/strong><\/p>\n

Printre fructele \u015fi cafelele aduse de Delia, sau Mica, dac\u0103 vre\u0163i, scriitorul, criticul, dasc\u0103lul, sau prietenul c\u0103zut din cer, a preluat din mers rolul de dirijor. Am vorbit doar atunci c\u00e2nd bagheta magicianului mi-a dat intrarea. De ce magician? Pentru c\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau seama, m-am sim\u0163it la mine acas\u0103, f\u0103r\u0103 emo\u0163ii, f\u0103r\u0103 un tremur \u00een glas. Eram eu, acela care doream s\u0103 fiu, sigur pe mine.<\/strong><\/p>\n

A fost generos, ca s\u0103 nu spun indulgent. Mi-a spus simplu: Este un roman bun, felicit\u0103ri, merit\u0103 s\u0103 fie popularizat, trebuie donat bibliotecilor mari \u015fi, bine\u00een\u0163eles, prietenilor. Trebuie deschis un site personal. Uite, ave\u0163i \u00een fa\u0163\u0103 o specialist\u0103 pe care am invitat-o pentru a v\u0103 \u00eendruma. Voi face, cu permisiunea Dumneavoastr\u0103, \u00eentr-o revist\u0103, \u00een Permanen\u0163e, o prezentare a c\u0103r\u0163ii…\u015ei a f\u0103cut-o f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere. \u00cen iulie 2004, \u00een Revista Permanen\u0163e, sub titlul \u201dGlasul clopotului cel mare\u201d a ap\u0103rut dovada generozit\u0103\u0163ii sale. \u015ei nu a fost singura.<\/strong><\/p>\n

Visul meu adolescentin \u00eencepea s\u0103 reapar\u0103 la orizont, s\u0103 ias\u0103 din conul de umbr\u0103 \u00een care mocnise al\u0103turi de talentul lui Titus.<\/strong><\/p>\n

La desp\u0103r\u0163ire, cu un ton ferm care nu prea accepta replici, a ad\u0103ugat: Trebuie, totu\u015fi, s\u0103 v\u0103 fac o recomandare, imperioas\u0103, dac\u0103 vre\u0163i. V-a\u0163i n\u0103scut povestitor, dar nu neglija\u0163i modul de prezentare al scrierilor Dumneavoastr\u0103. Stilul cascadei pe care \u00eel folosi\u0163i, f\u0103r\u0103 paragrafe, f\u0103r\u0103 o desp\u0103r\u0163ire a ideilor, practic f\u0103r\u0103 un respiro, ar trebui revizuit. Se referea la faptul c\u0103 paragrafele mele erau de fapt capitole. Era stilul telegrafic pe care l-am adaptat felului meu de a alerga f\u0103r\u0103 oprire, de a \u00eencepe o idee, de a o dezvolta \u015fi duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t pe distan\u0163a unui capitol. Era primul meu cititor care semnala aceast\u0103 \u2019meteahn\u0103\u2019 a mea. Mi-a trebuit ceva timp s\u0103 m\u0103 dezv\u0103\u0163 dar primele capitole din romanul la care lucram, Ecvestra, i le-am trimis scrise \u00een acela\u015fi stil \u2019inacceptabil\u2019. Reac\u0163ia a fost prompt\u0103. Am primit un email din al c\u0103rui con\u0163inut voi transcrie c\u00e2teva r\u00e2nduri.<\/strong><\/p>\n

\u201eAmbele c\u0103r\u0163i sunt prea bune ca s\u0103 nu le da\u0163i o ultim\u0103 m\u00e2n\u0103 de ajutor s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 anul na\u015fterii. Ele pot r\u0103m\u00e2ne \u00een literatura noastr\u0103 \u015fi a\u015f fi m\u00e2ndru s\u0103 fiu la originea perpetu\u0103rii lor \u00een timp….Sunte\u0163i singura lor rud\u0103 apropiat\u0103 \u015fi ele nu \u015ftiu s\u0103 se descurce singure. Ie\u015fite la lumin\u0103, adic\u0103, \u00eentr-un fel, maturizate, vor \u00eenvinge f\u0103r\u0103 s\u0103 mai sta\u0163i \u00eend\u0103r\u0103tul lor. Dar p\u00e2n\u0103 atunci au nevoie de dvs. V\u0103 rog, nu mai fi\u0163i comod, \u00een numele c\u0103r\u0163ilor bune ce a\u0163i scris.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u015ei mai apoi:<\/strong><\/p>\n

\u201ePovestirea curge, e atr\u0103g\u0103toare, conving\u0103toare, pl\u0103cut\u0103. \u00cens\u0103 m\u0103 \u00eempiedic de o meteahn\u0103 asupra c\u0103reia nu am insistat suficient la romanul precedent, g\u0103sindu-i eu cel dint\u00e2i scuze. Dar este o hib\u0103 a scriitorului. Iar viitorul nu-l va ierta pentru asta. Trebuie neap\u0103rat s\u0103 revizui\u0163i ambele c\u0103r\u0163i.<\/strong><\/p>\n

La ce m\u0103 refer? Unde a\u0163i ascuns paragrafele? Da\u0163i-mi dreptul s\u0103 despart ideile, s\u0103 respir, s\u0103 m\u0103 odihnesc, s\u0103 trag o gur\u0103 de aer! Nu este omene\u015fte s\u0103 supune\u0163i cititorul unei cazne ca asta!…Ierta\u0163i-mi indignarea, dar dac\u0103 nu mi-ar place ce scrie\u0163i \u015fi n-a\u015f avea convingerea c\u0103 poate rezista \u00een timp, nu a\u015f fi vehement, ci m-a\u015f culca pe o ureche. V\u0103 numesc \u2018prieten\u2019. Cum s\u0103 ascund de prietenul meu o gre\u015feal\u0103 at\u00e2t de mare? \u00cenc\u0103 o dat\u0103 \u00eemi cer scuze, dar din dragoste pentru ce scrie\u0163i, ap\u0103r con\u0163inutul de dumneavoastr\u0103 \u00een\u015fiv\u0103.\u201d<\/strong><\/p>\n

Ce puteam face? \u00cen primul r\u00e2nd m-am pus pe treab\u0103 \u015fi am continuat Ecvestra. \u00cen paralel am \u201dparagrafiat\u201d romanul Povod \u00eenlocuind pe site prima versiune. La terminarea Ecvestrei i-am trimis romanul prin email iar r\u0103spunsul nu s-a l\u0103sat a\u015fteptat. Emailul cu pricina mi-a \u00eenc\u0103lzit sufletul:<\/strong><\/p>\n

\u201ePrietene, ai condeiul uns cu miere! Am citit primele dou\u0103zeci de pagini din al doilea roman. Sunt m\u00e2ndru c\u0103 am contribuit \u00eencuraj\u00e2ndu-te spre ispr\u0103virea lui. \u00cemi dau seama de pe acum c\u00e2t e de important pentru literatura noastr\u0103, deoarece subiectul este inedit. E equestra copilului conving\u0103toare, fiindc\u0103 autorul s-a transpus \u00eentocmai \u00een starea de spirit a lui Nicolae. Ofi\u0163erul, profesorii, atleta, to\u0163i \u00eemi sunt dragi \u015fi sper s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u015fa. Felicit\u0103ri.<\/strong><\/p>\n

Am \u00eentrerupt un volum de Rabindranaht Tagore. Nu voi face la fel \u015fi cu amintirile din \u00eenchisoare ale unui fost coleg, dar nu voi neglija romanul din care m\u0103 voi \u00eenfrupta cu bucurie.\u201d<\/strong><\/p>\n

Da, acesta era omul pe care l-am cunoscut din \u00eent\u00e2mplare, omul care m-a l\u0103udat, dar m-a \u015fi aten\u0163ionat, omul care mi-a oferit prietenia, omul care m-a \u00eempins pe drumul \u00eemplinirii unui vis adolescentin, acela de a scrie. De scris am scris, dar am scris doar pentru mine, rup\u00e2nd sau umpl\u00e2nd sertarele a\u015ftept\u0103rii. C\u00e2nd l-am rugat s\u0103 se uite prin noul format al site-ului, \u015fi-a ar\u0103tat pe loc disponibilitatea \u015fi mi-a transmis printre altele:<\/strong><\/p>\n

\u201d\u0162i-am trecut \u00een revist\u0103 site-ul cel \u00een lucru \u015fi m-am \u00eenc\u00e2ntat cu sonetele proaspete \u015fi tinere\u015fti. Bravo!<\/strong><\/p>\n

Site-ul este mult mai viu \u015fi inventiv dec\u00e2t precedentul. E o realizare!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u015ei c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 noul site poart\u0103 amprenta inventivit\u0103\u0163ii t\u00e2n\u0103rului meu prieten Florin Oprea, care s-a \u00eenh\u0103mat la treab\u0103 la cei \u015faisprezece ani ai s\u0103i, prieten nedesp\u0103r\u0163it al calculatorului \u015fi navigator de excep\u0163ie pe undele internetului.<\/strong><\/p>\n

Scriu aceste r\u00e2nduri \u00eempins de dorin\u0163a de a men\u0163ine vie amintirea minunatului Mihai, sau Radul, cum am mai spus-o, pe a c\u0103rui site navighez cu nostalgie dup\u0103 zilele de neuitat pe care le-am petrecut \u00een preajma lui, pe malul lacului Fundeni, la doi pa\u015fi de bisericu\u0163a \u201dFundenii Doamnei\u201d, la \u201dconacul\u201d Fundeni, sau, cum l-am botezat mai t\u00e2rziu, \u201dConacul lui Radul\u201d, plec\u00e2nd de la unul din emailurile sale: radulmihai@gmail.com<\/a>. Ultima oar\u0103 c\u00e2nd l-am vizitat la conac a fost \u00een vara lui 2008. Era epuizat de spitalizare dar revenit cu \u00eend\u00e2rjire \u00een lupta pentru via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen timpul spitaliz\u0103rii am avut multe, dar scurte, convorbiri telefonice. Era la Elias \u015fi rareori s-a pl\u00e2ns de suferin\u0163a fizic\u0103 \u015fi de singur\u0103tatea care-l cople\u015fea. A f\u0103cut-o doar spre sf\u00e2r\u015fit c\u00e2nd mi-a \u015fi spus c\u0103 ar prefera s\u0103 nu se mai vindece.<\/strong><\/p>\n

Am r\u0103mas profund impresionat, n-am avut o reac\u0163ie spontan\u0103, m-am b\u00e2lb\u00e2it, am \u00eendrugat ceva incoerent \u015fi am \u00eenchis. Nu mai era Mihai al meu, lupt\u0103torul pentru via\u0163\u0103 \u00eempotriva a toate \u015fi a tuturor.<\/strong><\/p>\n

A fost externat, ca un caz f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103, conform unei cutume \u00eent\u00e2lnite, din p\u0103cate, la multe spitale de pe la noi, chiar dac\u0103 era vorba de un fost de\u0163inut politic, chiar dac\u0103 era vorba de un spital de renume, precum Elias.<\/strong><\/p>\n

A ie\u015fit rapid din starea de accept \u015fi, apel\u00e2nd le ceea ce era de fapt, a re\u00eenceput b\u0103t\u0103lia pentru via\u0163\u0103. \u015ei a luptat. Era cel pe care \u00eel cunoscusem, cel pe care l-am admirat \u015fi \u00eendr\u0103git. Medicamenta\u0163ie, informa\u0163ie \u201dup to date\u201d, exerci\u0163ii fizice, acupunctur\u0103, masaj \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, lectur\u0103 \u015fi crea\u0163ie literar\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultima vizit\u0103 pe care i-am f\u0103cut-o la conac l-am g\u0103sit optimist, plin de verv\u0103 creativ\u0103, cu evidente progrese de locomo\u0163ie, gata, ca \u00eentotdeauna s\u0103 ajute pe cei care nu se mai puteau ajuta, lans\u00e2ndu-le lucr\u0103rile concepute \u00een anii de deten\u0163ie, dar niciodat\u0103 publicate.<\/strong><\/p>\n

\u00cen acele zile era ocupat cu revizuirea poeziilor lui Horia Ni\u0163ulescu aflate deja \u00een site-ul personal la pagina, sugestiv \u00eentitulat\u0103, \u201dcartea prietenului meu\u201d. Ceva mai \u00een urm\u0103 a apelat \u015fi la ajutorul meu pentru a putea publica \u00een aceea\u015fi pagin\u0103 lucr\u0103ri ale lui Cicerone Ioani\u0163oiu, primite din Fran\u0163a: Petre \u0162u\u0163ea \u015fi Aurel State. Fiind prea solicitat m-a rugat s\u0103 transcriu cele dou\u0103 manuscrise \u00eentr-o form\u0103 accesibil\u0103 lans\u0103rii pe site.<\/strong><\/p>\n

A fost \u015fi ultima mea vizit\u0103 la \u201dConacul lui Radul\u201d deoarece problemele medicale au \u00eenceput s\u0103 b\u00e2ntuie \u015fi casa mea. Amintirea, \u00eens\u0103, a acelui loc binecuv\u00e2ntat de natur\u0103 \u015fi de prezen\u0163a lui, st\u0103 ancorat\u0103 \u00een raftul cu imagini de neuitat al memoriei.<\/strong><\/p>\n

Daris Basarab<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\n

La \u201dconac\u201d\u2026<\/strong><\/p>\n

2<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

Este greu de redat dorin\u0163a arz\u0103toare a lui Mihai de a se stabili pe malul acelui lac, vizat c\u00eendva de tat\u0103l s\u0103u. Pentru aceasta avea \u00eens\u0103 nevoie de o m\u00e2n\u0103 de fier, m\u00een\u0103 care s-a adeverit a fi chiar a Deliei. Mihai nu se putea \u00eenh\u0103ma la a\u015fa ceva deoarece ar fi fost, ca s\u0103 spun a\u015fa, contra naturii. El a fost vis\u0103torul care contura \u00een vorbe m\u0103iestre proiectul, dar Delia a fost cea care, cu eforturi care p\u0103reau insurmontabile, a ridicat din temelii ceea ce l-a f\u0103cut fericit, ceea ce aveam s\u0103-l botez \u201dconac\u201d,\u00a0 acceptat ca atare, cu un z\u00e2mbet \u00eeng\u0103duitor de cel care nu-\u015fi putea ascunde mul\u0163umirea. Cu timpul l-am denumit \u201dConacul lui Mihai\u201d, iar \u00een final \u201dConacul lui Radul\u201d.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Orele petrecute la conac au fost \u00eentotdeauna pline. Timpul nu era niciodat\u0103 suficient pentru tot ce-am fi vrut s\u0103 facem. Se \u00eent\u00e2mpla, pentru prelungirea vizitei, s\u0103 m\u0103 pun\u0103 s\u0103 sun \u2019doamnei mele\u2019 pentru un accept de prelungire a a\u015ftept\u0103rii la care era supus\u0103. Manevra reu\u015fea, iar el, \u00eenc\u00e2ntat, \u00eei transmitea s\u0103rut\u0103ri de m\u00e2ini.<\/strong><\/p>\n

Povesteam pe r\u00e2nd, c\u0103ut\u00e2nd fiecare \u00eent\u00e2mpl\u0103ri uitate, aparent minore, urmate de nelipsitul sfat: trebuie publicat. Sfatul era \u00eentotdeauna luat \u00een serios.<\/strong><\/p>\n

Ap\u0103rea \u015fi Delia c\u00e2nd discu\u0163iile luau o alt\u0103 turnur\u0103. Aveam cuno\u015ftin\u0163e comune din anii studen\u0163iei, legate \u00een special de sport. Delia f\u0103cuse parte din echipa de scrim\u0103 a Politehnicii Timi\u015foara, echip\u0103 care a dat o campioan\u0103 na\u0163ional\u0103, Lelia Talpe\u015f, o vicecampioan\u0103, Doina \u0162enovici, colegele ei de echip\u0103 \u015fi bunele mele prietene de an. Pasiunea ei pentru tenis sau ping-pong g\u0103seau un loc \u00eensemnat \u00een discu\u0163iile bileterale, Mihai privindu-ne \u00eenc\u00e2ntat de c\u00e2te subiecte comune ne putea oferi sportul. \u015ei toate acestea pe o superb\u0103 teras\u0103, la o cafea, sau \u00een cadrul unui dejun \u00eenc\u0103rcat de bun\u0103t\u0103\u0163i purt\u00e2nd amprenta \u2019eco\u2019. Totul era de la produc\u0103tor, de prin vechiul sat de pe malul lacului.<\/strong><\/p>\n

O preocupare aparte o constituia fotografia sau filmul. Mergeam \u00eentotdeauna \u00eenarmat cu cele necesare pentru a imortaliza peisajul, interioarele sau diferitele ipostaze \u00een care se compl\u0103cea.<\/strong><\/p>\n

De calculator, ce s\u0103 mai vorbesc. C\u00e2nd \u00eencepea s\u0103 m\u0103 interogheze asupra programelor folosite \u00een scriere sau \u00een realizarea colajelor, trebuia s\u0103 m\u0103 ridic la \u00een\u0103l\u0163imea nest\u0103vilitei sale curiozit\u0103\u0163i, ceea ce nu era chiar u\u015for. Era pus mereu pe schimbare, pe \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire. Eu, \u00een schimb, trebuia s\u0103 caut mereu nout\u0103\u0163i, ca s\u0103-i r\u0103spl\u0103tesc \u00eencrederea cu care m\u0103 onora. De fapt, \u00eemi f\u0103cea pl\u0103cere.<\/strong><\/p>\n

\u0162in minte \u00eenc\u00e2ntarea cu care a admirat forma de \u201dcarte digital\u0103\u201d prin care Coelho \u00ee\u015fi promova romanul \u201dO Zahir\u201d, lans\u00e2nd astfel primul capitol, tradus, printre altele, \u00een peste cincizeci de limbi.<\/strong><\/p>\n

A fost de nest\u0103p\u00e2nit. A devenit o obsesie. A \u00eencercat s\u0103 rezolve problema cu \u2019tehnicienii\u2019 lui, specializa\u0163i \u00een preg\u0103tirea materialelor pentru site, dar nimeni nu s-a \u00eenh\u0103mat. Era disperat. \u0162inea foarte mult s\u0103 lanseze pe site, sub aceast\u0103 form\u0103, lucrarea \u201dCitind \u2019Floarea de foc\u2019 cu P\u0103rintele Daniel\u201d.<\/strong><\/p>\n

<\/strong> \"\"<\/a><\/p>\n

Lucrarea, realizat\u0103 de foarte\u00a0 t\u00e2n\u0103rul meu prieten Florin Oprea,\u00a0 l-a \u00eenc\u00e2ntat. Din p\u0103cate, materializarea lans\u0103rii pe site nu a avut loc. O \u00eentrerupere a activit\u0103\u0163ii din cauza unei intern\u0103ri prelungite a am\u00e2nat proiectul sine die. Coper\u0163ile 1 \u015fi 4 i le-am preg\u0103tit noi, respect\u00e2nd cu sfin\u0163enie indica\u0163iile sale, care, o spun oft\u00e2nd, sufereau schimb\u0103ri de la o zi la alta. Acum, lucrarea se g\u0103se\u015fte \u00een site-ul meu \u2019www.darisbasarab.com\u2019, la pagina \u2019In memoriam\u2019, ca o m\u0103rturie a unei \u2019sarcini\u2019 ne\u00eemplinite la timp, aduc\u0103toare de regrete.<\/strong><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

De c\u00e2te ori \u015ftia c\u0103 trebuie s\u0103 sosesc, se posta \u00een fa\u0163a terasei, rezemat de balustrada din fa\u0163\u0103 \u015fi a\u015ftepta cu r\u0103bdare momentul apari\u0163iei mele la porti\u0163\u0103. Da, aceasta era imaginea care m\u0103 \u00eent\u00e2mpina, mereu un z\u00e2mbet de ne\u015fters din memorie, \u00een spatele c\u0103ruia sim\u0163eam cum se ascunde o avalan\u015f\u0103 de \u00eentreb\u0103ri. Ne a\u015fezam pe acea teras\u0103 primitoare, cu priveli\u015ftea minunat\u0103 a lacului str\u0103juit de s\u0103lcii pletoase, cu o superb\u0103 oglindire a acesteia, \u00een\u00a0 geamul enorm care separa terasa de camera de zi. Lini\u015ftea, aproape neverosimil\u0103, care \u00eenv\u0103luia acest col\u0163 de rai, ne conferea o atmosfer\u0103 de sanatoriu, pe care n-o puteai \u00eent\u00e2lni dec\u00e2t la o m\u0103n\u0103stire.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Orele petrecute \u00een preajma acestui om neobi\u015fnuit echivalau cu o cur\u0103 balnear\u0103 de aer \u015fi izolare. \u015ei pentru c\u0103 am pomenit de m\u0103n\u0103stire, nu pot s\u0103 nu amintesc dragostea cu care vorbea despre aceste loca\u015furi sfinte. Cu toate frustra\u0163iile la care a fost supus din cauza s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii precare, Mihai era un drume\u0163 de anvergur\u0103. Nu \u015ftiu dac\u0103 i-a sc\u0103pat vreun col\u0163 de \u0163ar\u0103 \u00een care s\u0103 nu fi ajuns dac\u0103 era marcat de existen\u0163a unui schit, a unei m\u0103n\u0103stiri. Chiar \u015fi \u00een ultima parte a vie\u0163ii, chinuit de boal\u0103, g\u0103sea un prieten care, la volanul ma\u015finii sale, s\u0103-l \u201darunce\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103, p\u00e2n\u0103 la un loca\u015f, pentru cei mai mul\u0163i dintre noi, total necunoscut. Unul din ace\u015fti prieteni de nepre\u0163uit era Paul Budimir.<\/strong><\/p>\n

Cine ar da peste o autobiografie a lui, ar r\u0103m\u00e2ne surprins de c\u00e2te lucruri i s-au putut \u00eent\u00e2mpla, sau, mai bine zis, din c\u00e2te \u00eent\u00e2mpl\u0103ri neobi\u015fnuite a putut s\u0103 ias\u0103 \u2019curat\u2019, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103, f\u0103r\u0103 ranchiun\u0103, mul\u0163umit, cu \u00een\u0163elepciune, de ceea ce a re\u0163inut ca \u2019lec\u0163ie de via\u0163\u0103\u2019. La o v\u00e2rst\u0103 la care mul\u0163i tineri, lovi\u0163i de nedreptate, ar fi e\u015fuat pe drumul credin\u0163ei, el a ie\u015fit \u00eent\u0103rit.<\/strong><\/p>\n

S\u0103 fii \u201ds\u0103ltat\u201d de pe strad\u0103 \u015fi trimis pentru patru ani \u00een Gulagul rom\u00e2nesc al anilor cincizeci-\u015faizeci, s\u0103 treci peste nelegiuirile practicate \u00een \u00eenchisorile ro\u015fii, nu de crez, ci de s\u00e2nge nevinovat, s\u0103 fii eliberat bolnav, f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 de vindecare, cu boli provocate deliberat de tor\u0163ionari \u00een c\u00e2rd\u0103\u015fie cu personalul medical \u015fi s\u0103 continui, totu\u015fi, s\u0103 lup\u0163i pentru via\u0163\u0103, pentru dreptate, pentru libertate, \u00eempov\u0103r\u00e2ndu-te cu necazurile altora, ale fo\u015ftilor colegi de deten\u0163ie, lans\u00e2nd r\u00e2ndurile \u2019pierdute\u2019 de cei de acas\u0103, sau scrijelite \u00een \u00eentunericul nop\u0163ilor pe te miri ce materiale, ori transmise prin memoria celor sc\u0103pa\u0163i, \u015fi s\u0103 le lansezi prin site-ul t\u0103u personal pe o pagin\u0103 pe care s-o intitulezi \u201dcartea prietenilor mei\u201d, este, poate, peste puterea de \u00een\u0163elegere.<\/strong><\/p>\n

Site-ul \u201dliteratur\u0103\u015fideten\u0163ie\u201d , prin titulatura sa vorbe\u015fte despre eroul acestor r\u00e2nduri, c\u0103ci este vorba de un erou, nu despre un personaj de roman, ci despre un erou al vie\u0163ii. Sc\u0103pat din deten\u0163ie a f\u0103cut totul pentru a supravie\u0163ui. A luptat pentru refacerea c\u00e2t de c\u00e2t a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii pierdute, pentru reocuparea locului pierdut \u00een elita lumii culturale, pentru reluarea visului adolescentin generat de talentul s\u0103u literar \u00eenn\u0103scut, pentru cultivarea prieteniei la cel mai \u00eenalt rang civic, pentru readucerea lini\u015ftii \u00een s\u00e2nul familiei \u00eensp\u0103im\u00e2ntate. \u015ei a reu\u015fit, cu toate piedicile \u00eent\u00e2lnite, inerente \u00een cadrul noului s\u0103u statut.<\/strong><\/p>\n

A ajuns profesor de limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 englez\u0103, dar f\u0103r\u0103 \u015fanse de a fi \u00eencadrat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. A reu\u015fit, totu\u015fi, \u00eentr-un t\u00e2rziu, s\u0103 fie primit ca profesor la Institutul Teologic. A predat \u015fi a scris, a c\u00e2\u015ftigat dragostea studen\u0163ilor s\u0103i, a c\u00e2\u015ftigat aprecierea D-nei literaturii noastre, Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, prin prezentarea la doctorat a lucr\u0103rii \u201dShakespeare –\u00a0 un psiholog modern\u201d. N-a putut trece \u00eens\u0103 de comisia politic\u0103, neprimind aprobarea pentru sus\u0163inerea tezei. \u015ei ast\u0103zi, lucrarea lansat\u0103 de un prieten de condei, pe www.scribd.com<\/a> , st\u00e2rne\u015fte un interes v\u0103dit: peste 1700 de vizite dup\u0103 un an de la lansare! O alt\u0103 lansare a cinci dintre lucr\u0103rile lui, de c\u0103tre o alt\u0103 admiratoare, Cristina Pereteanu, printre care \u015fi \u201dShakespeare \u2013 A Modern Psychologist\u201d a adus, dupa cca. patru luni, peste 800 de vizitatori. Surprins, mi-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit bucuria recunoa\u015fterii, recomand\u00e2ndu-mi \u201duploadarea\u201d lucr\u0103rilor la aceast\u0103 \u201dbibliotec\u0103 online\u201d. A fost, de fapt, ultimul sfat pe care mi l-a mai dat \u00eenainte de dispari\u0163ie, pe care l-am urmat \u015fi de rezultatele c\u0103ruia m\u0103 bucur din plin.<\/strong><\/p>\n

Structura site-ului s\u0103u este deosebit\u0103: profesionalism \u015fi generozitate. Cele \u015fase pagini ale site-ului vorbesc de la sine.<\/strong><\/p>\n

Site-ul se deschide cu excelentul portret-schi\u0163\u0103, opera prietenului s\u0103u Sabin \u015etef\u0103ni\u0163\u0103 din anul 1984, unde chipul \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103rului Mihai, de o bl\u00e2nde\u0163e aparte, ascunde zbuciumul unui ve\u015fnic (re)\u00eenceput.<\/strong><\/p>\n

Cine ar fi vrut s\u0103 cunoasc\u0103 omul Mihai R\u0103dulescu, ar fi trebuit s\u0103-l viziteze la el acas\u0103, la \u201dconac\u201d. \u00cen str\u0103duin\u0163ele mele am \u00eencercat s\u0103-l prezint a\u015fa cum l-am v\u0103zut eu, \u00een rela\u0163ia direct\u0103 de la om la om.<\/strong><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Pentru a face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu dimensiunile reale ale talentului s\u0103u scriitoricesc, din fericire exist\u0103 acest site, a c\u0103rui parcurgere, departe de a fi o simpl\u0103 excursie, implic\u0103 un efort sus\u0163inut dar pe deplin justificat. Acest drum nu poate fi cuprins \u00eentr-o simpl\u0103 \u00een\u015firuire de titluri repartizate pe multiplele forme de manifestare literar\u0103 abordate. Amatorul avizat nu s-ar putea mul\u0163umi doar cu at\u00e2t.\u00a0 Site-ul ofer\u0103 nu numai o lectur\u0103 pl\u0103cut\u0103, el ofer\u0103 totodat\u0103 mobilul unei cercet\u0103ri accesibile unui critic literar. E o mini bibliotec\u0103 \u00een care cititorul poate descoperi o lume etalat\u0103 cu simplitate \u015fi generozitate de c\u0103tre un om d\u0103ruit cu har. Har care i-a permis s\u0103 se manifeste cu talent \u015fi dezinvoltur\u0103 pe \u00eentreaga palet\u0103 a speciilor literare.<\/strong><\/p>\n

Suferin\u0163a nu l-a oprit niciodat\u0103 din drumul ales, dar l-a \u00eenv\u0103\u0163at un lucru rar \u00eent\u00e2lnit: modestia \u015fi recuno\u015ftin\u0163a. Dup\u0103 1989 a deschis Editura \u201dRamida\u201d pentru a putea promova autonom, cu preponderen\u0163\u0103, memoralistica de deten\u0163ie \u015fi cartea religioas\u0103. \u015ei a f\u0103cut-o cu succes trec\u00e2nd peste dificult\u0103\u0163ile materiale inerente.<\/strong><\/p>\n

O lucrare de maxim\u0103 d\u0103ruire\u00a0 este \u201dIstoria literaturii de deten\u0163ie la rom\u00e2ni\u201d, unic\u0103 \u00een felul s\u0103u, din care au ap\u0103rut dou\u0103 volume, cel de al treilea fiind publicat sub form\u0103 de foileton \u00een revista Permanen\u0163e. Acesta a fost Mihai R\u0103dulescu, altruistul, generosul, dasc\u0103lul.<\/strong><\/p>\n

Mi-amintesc cum, \u00eentr-o perioad\u0103 mai pu\u0163in fast\u0103, c\u00e2nd atacurile \u00eendreptate \u00eempotriva fo\u015ftilor informatori l-au luat \u00een vizor \u015fi pe Bartolomeu Anania, l-am \u00eentrebat cum vede cazul \u00een spe\u0163\u0103. Mi-a r\u0103spuns f\u0103r\u0103 ezitare: Drag\u0103, ceea ce este cu adev\u0103rat important este faptul c\u0103, istoria literaturii rom\u00e2ne, nu poate exista f\u0103r\u0103 Bartolomeu Anania.<\/strong><\/p>\n

PC-ul, internetul, site-ul personal, au fost lumea \u00een care suferin\u0163ele l-au obligat s\u0103 se retrag\u0103. Pentru el tastatura, pe care o m\u00e2ng\u00e2ia cu gesturi de virtuos pianist, era refugiul \u00een care petrecea cea mai mare parte a timpului. Scria, corecta, coresponda. Lupta cu insomniile nu mai era o problem\u0103. Un laptop a fost solu\u0163ia. Putea lucra st\u00e2nd \u00een pat f\u0103r\u0103 s\u0103 mai simt\u0103 oboseala. Dormea pu\u0163in, dar profita din plin de timpul astfel eliberat. R\u0103scolea internetul \u00een c\u0103utare de noi \u015fi noi informa\u0163ii, ca \u015fi cum bagajul de cuno\u015ftin\u0163e pe care-l st\u0103p\u00e2nea, \u015fi Slav\u0103 Domnului! era impresionant, nu ar fi fost arhisuficient. O \u2019enciclopedie ambulant\u0103\u2019 a fost sintagma cu care l-am blagoslovit \u00eenr-una din zile. Cu modestia-i proverbial\u0103, dar \u015fi cu o tent\u0103 de mul\u0163umire ascuns\u0103 de un z\u00e2mbet greu de definit, mi-a replicat: dragul meu, mi-ar trebui cel pu\u0163in \u00eenc\u0103 o via\u0163\u0103 pentru a putea s\u0103 astup g\u0103urile care m\u0103 s\u00e2c\u00e2ie, \u015fi cum via\u0163a este at\u00e2t de frumoas\u0103, nici nu mi-ar strica s\u0103 \u015ftiu c\u0103 voi mai avea parte de \u00eenc\u0103 una.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 tot ce a \u00eendurat \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103, Mihai o g\u0103sea minunat\u0103, demn\u0103 de a fi reluat\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 edi\u0163ie.<\/strong><\/p>\n

Faptul c\u0103 avea ceva dificult\u0103\u0163i \u00een manevrarea condeiului, nu-l mai deranja. Singurele momente c\u00eend se referea la acest \u2019necaz\u2019 erau cele \u00een care, d\u0103ruind cu deosebit\u0103 c\u0103ldur\u0103 vreo lucrare ie\u015fit\u0103 de sub tipar, trebuia s\u0103 \u2019m\u00e2zg\u0103leasc\u0103\u2019 o dedica\u0163ie. O mostr\u0103 a felului cum ar\u0103tau\u00a0 astfel de dedica\u0163ii se afl\u0103 \u00een cele c\u00e2teva c\u0103r\u0163i cu care m-a onorat, consider\u00e2ndu-m\u0103 prietenul \u015fi \u2019colegul s\u0103u de breasl\u0103\u2019. Cu ocazia unei vizite la \u2019conac\u2019, prezent\u00e2ndu-m\u0103 unui prieten sosit odat\u0103 cu mine, a spus scurt: F\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu prietenul meu, romancier\u2026, oricum, mai bun ca mine. Eu scriu foarte greu un roman.<\/strong><\/p>\n

A fost un moment \u00een care m-am sim\u0163it st\u00e2njenit, iar \u00eencercarea mea de a replica a fost retezat\u0103 pe loc: Da, da!<\/strong><\/p>\n

\u015etiu ce spun. Un roman presupune o munc\u0103 grea, mig\u0103loas\u0103, iar tu o faci, cumva, \u00een joac\u0103, \u00een cel mai frumos sens al cuv\u00e2ntului \u015fi \u00ee\u0163i iese bine.<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

Ultima vizit\u0103<\/strong><\/p>\n

3<\/strong><\/p>\n

Anul 2008 a fost deosebit de dificil pentru Mihai. Lunga internare l-a ajutat, dar l-a \u015fi \u00eentristat. Revenit la \u201dconac\u201d, a reluat lupta pantru supravie\u0163uire cu o hot\u0103r\u00e2re demn\u0103 de invidiat. A angajat asistent\u0103, a angajat maseur, a apelat la un specialist \u00een acupunctur\u0103, a luat leg\u0103tura cu naturi\u015ftii. Eforturile impuse de un program de reabilitare, de recuperare, erau enorme \u015fi doar voin\u0163a \u015fi credin\u0163a ne\u015ftirbit\u0103 \u00een reu\u015fit\u0103 au putut s\u0103 asigure revenirea lui pe p\u0103m\u00e2nt. Era a treia oar\u0103 c\u00e2nd dep\u0103\u015fea pragul dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte.<\/strong><\/p>\n

M-a chemat cu insisten\u0163\u0103 ca s\u0103-mi demonstreze, vorba lui, puterea \u00eencrederii \u00een propriile for\u0163e. Cu toate problemele legate de locomo\u0163ie, era aceea\u015fi gazd\u0103 primitoare, volubil\u0103, vorbind de necazurile inerente bolii ca despre ceva banal, obi\u015fnuit. Se apucase de scris, de corectat, de trimis materiale la edituri. M\u0103 \u2019alerga\u2019 prin cas\u0103, eu cu aparatul de filmat, el cu indica\u0163iile. Era m\u00e2ndru de colec\u0163ia lui de obiecte de art\u0103, se bucura ca un copil de scenele filmate, se l\u0103sa fotografiat.<\/strong><\/p>\n

Un lucru, totu\u015fi, nu i-a f\u0103cut pl\u0103cere: prietene, drag, tu nu vezi ce chip mizerabil ai reu\u015fit s\u0103 surprinzi? p\u0103i, unde \u0163i-a r\u0103mas talentul de portretist? pozele astea s\u0103 nu mi le bagi \u00een memoria calculatorului. A\u015fa mi-am dat seama de suferin\u0163a ascuns\u0103 cu grij\u0103 de cei dragi, dar revelat\u0103 cu cruzime \u00een sufletul lui, de orice oglind\u0103. Acel chip sculptural pe care l-am cunoscut trecuse, \u015fi nu din cauza v\u00e2rstei, ci ca urmare a tributului greu pe care-l pl\u0103tea comunismului implantat cu for\u0163a pe plaiul tinere\u0163ii sale, pe cel al viselor spulberate brutal.<\/strong><\/p>\n

\u015etiam, din c\u00e2te-mi povestise, c\u0103 fusese un gurmand inveterat, dar cu preten\u0163ii alese. \u015ei culmea!, \u00eei pl\u0103cea s\u0103 g\u0103teasc\u0103, \u015fi nu oricum. Un \u00eentreg ritual \u00eenso\u0163ea preg\u0103tirea unor \u201dspecialit\u0103\u0163i alese\u201d printre care pe\u015ftele ocupa un loc de frunte. Mi-aduc aminte cum, povestindu-i de escapadele mele \u2019pesc\u0103re\u015fti\u2019, din vremea c\u00e2nd eram motociclist, pe la restaurantul pesc\u0103resc din portul Giurgiu, sau pe la lipovenii din Delt\u0103, la Murighiol sau Periprava, totul pentru a fi \u00een preajma apei \u015fi a m\u0103 \u00eenfrupta cu m\u00e2nc\u0103ruri de pe\u015fte preg\u0103tite \u2019ca acas\u0103 la mama\u2019, la Ismail, a tres\u0103rit, \u00eentr-un mod aparte, plec\u00e2nd, parc\u0103, cu g\u00e2ndul aiurea. M-am oprit f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eendr\u0103znesc s\u0103-l tulbur.<\/strong><\/p>\n

A z\u00e2mbit, a dat din cap, \u015fi mi-a explicat: Ai pomenit de Periprava, dragul meu, trimi\u0163\u00e2ndu-m\u0103 cu g\u00e2ndul, cu ani \u00een urm\u0103, la deten\u0163ie, la pu\u015fc\u0103ria \u00een care am petrecut o parte din cei patru ani de calvar; dar de ce, Periprava?! \u015ei cum ai ajuns acolo cu motocicleta?<\/strong><\/p>\n

I-am relatat faptul c\u0103, Periprava era un pretext pentru a vedea Ismailul, m\u0103car din mersul vaporului. L\u0103sam motocicleta la Tulcea, plecam cu vaporul pe bra\u0163ul Chilia, treceam prin fa\u0163a portului Ismail, \u00een modul cel mai discret posibil f\u0103ceam c\u00e2teva poze, m\u0103 \u00eenchinam \u00een g\u00e2nd \u00een fa\u0163a imaginii Soborului \u015fi, \u00eemp\u0103cat cu scopul excursiei, debarcam pentru c\u00e2teva zile la Periprava. Acolo, \u00een satul populat doar cu v\u00e2rstnici, savuram lini\u015ftea \u015fi bucatele pesc\u0103re\u015fti.<\/strong><\/p>\n

Mi-a promis \u00een mod solemn c\u0103, voi fi, \u00eentr-o zi, invitatul lui de onoare, la o mas\u0103 cu specialit\u0103\u0163i de pe\u015fte, la preg\u0103tirea c\u0103rora voi asista pentru a m\u0103 convinge. Nu a fost s\u0103 fie, dar independent de voin\u0163a lui. Urm\u0103rile unor \u2019Periprave\u2019, \u015fi-au spus, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cuv\u00e2ntul.<\/strong><\/p>\n

\u00cen acea zi de 23 septembrie 2008, a desp\u0103r\u0163irii noastre neb\u0103nuite, Mihai m-a re\u0163inut la mas\u0103, dup\u0103 binecunoscuta cerere adresat\u0103 \u2019doamnei mele\u2019, cu s\u0103rut\u0103rile de m\u00e2ini de rigoare transmise prin telefon. A fost plin de verv\u0103, am ciocnit c\u00e2te un p\u0103h\u0103rel de \u0163uic\u0103 de gospodar, am servit o ciorb\u0103 ca la carte, ne-am \u00eenfruptat cu mici preg\u0103ti\u0163i \u00een cas\u0103, de Mariana, asistenta lui, clasici pentru mine, dietetici pentru el. Din vinul ro\u015fu, demisec, declarat ecologic, m-am servit doar eu, gazda ab\u0163in\u00e2ndu-se f\u0103r\u0103 comentarii. Atmosfera era destins\u0103, g\u00e2ndurile lui zburau spre noi lans\u0103ri de carte, noi propuneri pentru excursii \u00eenspre\u00a0 locurile lui preferate, m\u0103n\u0103stirile. Eram doar noi doi la mas\u0103. M-a surprins aten\u0163ion\u00e2ndu-m\u0103 c\u0103, \u00een acea diminea\u0163\u0103, avusese loc o ceart\u0103 \u2019\u00eengrozitoare\u2019. Nu era \u00een firea lui s\u0103 discute despre \u2019treburile interne\u2019 ale casei. P\u0103rea ab\u0103tut. Delia n-a mai ap\u0103rut. Diminea\u0163a, ne-a servit, totu\u015fi, cu cafele. \u00cen rest, am r\u0103mas pe m\u00e2na Marianei, o adev\u0103rat\u0103 \u2019gazd\u0103\u2019 primitoare.<\/strong><\/p>\n

Era greu s\u0103 nu-l \u00eencurajezi urm\u0103rindu-i apetitul pentru drume\u0163ie, chiar dac\u0103 \u2019semnalele\u2019, mai mult sau mai pu\u0163in mascate, ie\u015feau la suprafa\u0163\u0103. M\u0103 presa s\u0103-i promit c\u0103-l voi \u00eenso\u0163i la schitul Rar\u0103u pentru a-l evoca la \u2019locul faptei\u2019 pe P\u0103rintele Daniel. Puteam s\u0103 nu-l \u00eencurajez?, chiar dac\u0103 alte \u2019semnale\u2019, venite din casa mea, nu mi-ar fi permis s-o fac. \u015ei la noi \u2019cronicele\u2019 se manifestau insistent.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0 Rarau<\/p>\n

La plecare a f\u0103cut un gest neobi\u015fnuit \u00een rela\u0163iile noastre: m-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat. C\u00e2nd am ajuns la porti\u0163a \u201dconacului\u201d, c\u0103ci a\u015fa va r\u0103m\u00e2ne pentru mine, am sim\u0163it c\u0103 nu m\u0103 voi mai \u00eentoarce acolo niciodat\u0103. Nu m-am \u00een\u015felat. La noi acas\u0103 lucrurile au mers din r\u0103u \u00een mai r\u0103u. Am continuat s\u0103 comunic\u0103m prin emailuri sau prin telefon. Era trist, dar \u00eencrez\u0103tor. Mereu \u00eencheia orice convorbire cu un cald \u2019te a\u015ftept\u2019. Rar trecea o zi f\u0103r\u0103 s\u0103 comunic\u0103m.<\/strong><\/p>\n

S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Nu mi-a mai r\u0103spuns la emailuri, nici la telefon. \u015etiam c\u0103 ap\u0103reau astfel de t\u0103ceri impuse de perioade de oboseal\u0103, de preocup\u0103ri legate de s\u0103n\u0103tate.<\/strong><\/p>\n

Mi-aduc aminte cum, la ultimul telefon primit, mi-a relatat o vizit\u0103 medical\u0103 la domiciliu c\u00e2nd, medicul de familie i-a dat permisiunea de a m\u00e2nca o felie de salam de Sibiu, una singur\u0103!. Cum bucuria a fost de scurt\u0103 durat\u0103, deoarece dup\u0103 prima felie s-a sim\u0163it r\u0103u, a renun\u0163at la astfel de escapade culinare \u015fi s-a \u00eentors la sfaturile \u2019doamnei mele\u2019 \u00een privin\u0163a respect\u0103rii medicamenta\u0163iei prescrise. Tratat, la un moment dat, cu furosimid pentru a contracara un puseu de tensiune, a pierdut excesiv sodiu \u015fi potasiu, ating\u00e2nd limitele de supravie\u0163uire. Problema era familiar\u0103 Margaretei care trecuse prin st\u0103ri asm\u0103n\u0103toare, tot dup\u0103 un puseu de tensiune, tratat cu acela\u015fi diuretic agresiv, ajung\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la com\u0103. Prezen\u0163a de spirit a unui foarte t\u00e2n\u0103r medic de gard\u0103 a readus-o la via\u0163\u0103. Perfuzii cu potasiu si, \u00een final, un \u00eendelungat tratament cu aspacardin. A preluat informa\u0163ia, a deliberat cu medicul \u00een cauz\u0103 \u015fi a trecut \u015fi el la aspacardin, dar cu o reducere, de la sine putere, a dozei prescrise, la care a revenit docil la sfatul \u2019doamnei mele\u2019. Analiza s\u00e2ngelui pentru sodiu-potasiu, nu a mai f\u0103cut-o, fiind tratat la domiciliu.<\/strong><\/p>\n

\u015etiam c\u0103 ceva nu era \u00een regul\u0103 \u015fi am sunat. A r\u0103spuns Delia. Pl\u00eengea. Mihai murise \u015fi fusese \u00eenmorm\u00e2ntat!?. \u201eNu am putut s\u0103 te anun\u0163, nu m-am descurcat nici cu agenda lui, nici cu pc-ul…\u00eemi pare nespus de r\u0103u…\u201d<\/strong><\/p>\n

Am r\u0103mas f\u0103r\u0103 glas. Ceva m\u0103 \u00eempiedica s\u0103 \u00een\u0163eleg faptele. \u015ei acum simt gustul nepl\u0103cut al \u00eentreb\u0103rii care m\u0103 b\u00e2ntuie. M-am sim\u0163it vinovat c\u0103 nu am ascultat presim\u0163irea \u015fi am a\u015fteptat chemarea lui…S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ziua de 19 ianuarie 2009.<\/strong><\/p>\n

\u015ei c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 \u00een zilele de 10, 11 ianuarie, ne trimiteam emailuri, iar atitudinea lui nu d\u0103dea semnale alarmante. Rugat de o coleg\u0103 de facultate, Lelia Talpe\u015f, fost\u0103 coechipier\u0103 a Deliei \u00een echipa de scrim\u0103 a Timi\u015foarei, s\u0103-i prezint lui Mihai volumul \u2019Amintiri\u2019, l\u0103sat de tat\u0103l s\u0103u Petru Talpe\u015f \u015fi editat de ea, am apelat cu oarecare rezerv\u0103. R\u0103spunsul a fost prompt, ca-n vremurile bune. \u201eCu cel mai mare drag m\u0103 supun. Vrea s\u0103 fie publicat \u00een Cartea prietenului meu? \u00ce\u0163i mul\u0163umesc c\u0103 nu m\u0103 ui\u0163i. Cu drag \u015fi s\u0103rut\u0103ri de m\u00e2ini doamnei tale. Mult\u0103 s\u0103n\u0103tate. Mihai\u201d. Acesta era Mihai. Darnic chiar \u015fi cu timpul care nu mai curgea \u00een favoarea lui.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Pe 17 ianuarie i-am mai trimis un email \u00een care \u00eel rugam s\u0103 acceseze pe site-ul meu pagina \u2019In memoriam\u2019 \u015fi s\u0103 r\u0103sfoiasac\u0103 omagiul adus sculptorului Nicolae-Otto Kruch \u00een lucrarea \u2019Rugul crea\u0163iei\u2019. De data aceasta nu a mai venit nici un r\u0103spuns.<\/strong><\/p>\n

O \u00eent\u00e2mplare fericit\u0103 m-a adus \u00een preajma lui. L-am admirat, ne-am apropiat, ne-am \u00eemprietenit. A plecat prea devreme pentru un om care mai avea at\u00e2tea de spus! Era cu \u015fapte ani mai t\u00e2n\u0103r ca mine. Nu este drept. La \u201dConacul lui Radul\u201d s-a \u00eemplinit visul meu adolescentin…<\/strong><\/p>\n

Pe 15 mai 2009 i-am f\u0103cut o vizit\u0103 la morm\u00e2ntul din cimitirul \u2019Adormirea Maicii Domnului\u2019 de pe \u015foseaua Giule\u015fti. Un superb mac ro\u015fu str\u0103juia, parc\u0103, singur\u0103tatea ve\u015fnicului s\u0103u loc de odihn\u0103. Se aciuase l\u00e2ng\u0103 morm\u00e2ntul familiei R\u0103dulescu unde Mihai se odihnea al\u0103turi de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i mult iubi\u0163i \u015fi at\u00e2t de des pomeni\u0163i prin viu grai sau \u00een scrierile sale. Am revenit pe 15 mai 2010 \u015fi, ca \u015fi cum nu trecuse un an, nu b\u00e2ntuise o iarn\u0103, un mac ro\u015fu, unul singur \u00eei str\u0103juia morm\u00e2ntul\u2026<\/strong><\/p>\n

Mi-aduc aminte cum, dup\u0103 vizita mea din 2009, ajuns acas\u0103, m-am a\u015fezat la calculator \u015fi am \u00eenceput s\u0103 deap\u0103n amintiri de la conac. M-am \u00eentristat \u015fi am \u00eentrerupt. La cimitir m-am sim\u0163it mai bine. De fapt, acolo m-am \u015fi surprins discut\u00e2nd cu el. Am reluat ideea \u00een iunie \u015fi, pe data de 17, am trimis un email pe adresa \u2019radulmihai@yahoo.com\u2019, prin care mi-am luat, \u2019pe bune\u2019, r\u0103mas bun de la Mihai.<\/strong><\/p>\n

\u201eDrag\u0103 Mihai,<\/strong><\/p>\n

Cu g\u00e2ndul la ce-a fost, la ce nu va mai fi, \u00ee\u0163i trimit c\u00e2teva r\u00e2nduri legate de \u2019conacul\u2019 t\u0103u, a\u015f putea spune, al nostru, \u2019Conacul lui Radul\u2019 \u00een viziunea mea. Scriind reu\u015fesc s\u0103 ascund lacrimile care te-au \u00eenso\u0163it la plecare. Te-ai gr\u0103bit, prietene!<\/em><\/strong><\/p>\n

Pe cur\u00e2nd<\/em>,<\/strong><\/p>\n

Boris\u201d<\/strong><\/p>\n

Apoi, am ata\u015fat ceea ce am intitulat eu \u2019Conacul lui Radul\u201d. Am \u0163inut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een memoria calculatorului s\u0103u, ca o m\u0103rturie a unei prietenii deosebite. N-a fost s\u0103 fie a\u015fa. La un moment dat am \u2019aflat\u2019 vestea c\u0103, ambele laptopuri au fost furate\u2026<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Daris Basarab<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In Memoriam Mihai R\u0103dulescu ( 1936-2009) \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-555","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/555","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=555"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/555\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=555"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=555"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=555"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}