{"id":5615,"date":"2012-05-08T13:41:47","date_gmt":"2012-05-08T13:41:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5615"},"modified":"2012-05-09T09:59:05","modified_gmt":"2012-05-09T09:59:05","slug":"cucerirea-independetei-de-stat-a-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/08\/cucerirea-independetei-de-stat-a-romaniei\/","title":{"rendered":"Cucerirea Independen\u0163ei de stat a Rom\u00e2niei (1877-1878)- \u201cSuntem independen\u0163i, suntem na\u0163iune de sine st\u0103t\u0103toare!\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em>
\n<\/em><\/p>\n

\n

\u201e O lacrim\u0103 \u015fi o cunun\u0103 de stejar nu sunt \u00eens\u0103 destul pentru acest morm\u00e2nt. S\u0103 nu pl\u00e2ngem \u015fi s\u0103 nu \u00eempletim cununa dac\u0103 nu ne aducem aminte c\u0103 avem mari \u015fi grele datorii c\u0103tre cei c\u0103zu\u0163i \u00een lupt\u0103\u201d<\/strong> (<\/em>M. Eminescu)<\/p>\n

\n

*
\n<\/em><\/p>\n

PE 9 MAI<\/strong>\u00a01877<\/strong>, Parlamentul \u0163\u0103rii proclam\u0103\u00a0\u201eIndependen\u0163a absolut\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d<\/em>,\u00a0profit\u00e2nd de o conjunctur\u0103 politic\u0103 favorabil\u0103. Cu unanimitate de voturi, decizia prime\u015fte consacrarea oficial\u0103. Dar de aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la recunoa\u015fterea independen\u0163ei de c\u0103tre marile puteri drumul este lung, str\u0103juit de miile de eroi mor\u0163i, umbrit de r\u0103pirea pentru a doua oar\u0103 a Basarabiei de c\u0103tre \u201ealiatul nostru\u201d, Rusia, iar, la cap\u0103tul drumului o nou\u0103 surpriz\u0103 pe care ne-o rezerva Europa: condi\u0163ionarea recunoa\u015fterii independen\u0163ei de \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea evreilor care migraser\u0103 la noi. Ca \u015fi \u00een cazul unirii lui Mihai Viteazu, opinia public\u0103 european\u0103 nu ne este favorabil\u0103, ba mai mult, ziarele din Budapesta titreaz\u0103 \u201enumai printr-o ocupa\u0163ie austro-ungar\u0103 se pot asigura interesele de stat ale Rom\u00e2niei\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u0162\u0103rile din Balcani primesc cu entuziasm vestea, dar marile puteri occidentale sunt rezervate, a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 se pronun\u0163e \u00een cadrul negocierilor viitoare de pace.<\/strong><\/p>\n


\n<\/a><\/strong><\/p>\n

\"\"
\n<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

Contextul european al Independen\u0163ei<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Europa secolului al XIX-lea este una agitat\u0103, marcat\u0103 de numeroase conflicte \u015fi transform\u0103ri politico-sociale. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Napoleon, \u00een cadrul Congresului de pace de la Viena (1815), marii actori redeseneaz\u0103 harta continentului, \u00eencerc\u00e2nd o restaurare a monarhiilor absolutiste. Este Europa Revolu\u0163iei Pa\u015foptiste, a R\u0103zboiului Crimeii, a lui Napoleon al III-lea \u015fi a unific\u0103rii Germaniei prin Realpolitik-ul \u201ecancelarului de fier\u201d, Bismark. \u00cenainte de Primul R\u0103zboi Mondial, \u201eproblema orientului\u201d \u2013 a Balcanilor \u2013 \u015fi a destr\u0103m\u0103rii Imperiului Otoman, va schimba radical fa\u0163a continentului.<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2ni, prin\u015fi \u00een focul dintre cele trei mari imperii, Austro-Ungar, \u0162arist \u015fi Otoman, trebuie s\u0103 se foloseasc\u0103 de momentele favorabile ap\u0103rute \u00een sistemele de alian\u0163e europene. Consecin\u0163ele se resimt \u015fi ast\u0103zi: \u00een urma r\u0103zboiului ruso-turc (1806-1812), Basarabia a fost cedat\u0103 Rusiei (de\u015fi trupele lui Napoleon se preg\u0103teau s\u0103 atace Rusia, negocierile cu turcii i-au adus \u0163arului Basarabia prin mituirea unui membru al delega\u0163iei otomane, Dimitrie Moruzi, care spera s\u0103 ajung\u0103 domn \u00een Principate. Ulterior el a fost deconspirat \u015fi decapitat de turci\u00a0n.a). Trebuie precizat c\u0103 \u00een acea vreme prin Basarabia se \u00een\u0163elegea sudul actualei Basarabii, respectiv: Bugeacul, Izmailul, Chilia, Akerman \u015fi Benderul, restul teritoriului fiind parte integrant\u0103 a Moldovei.<\/strong><\/p>\n

Nedreptatea avea s\u0103 fie par\u0163ial \u015fi temporar reparat\u0103 \u00een cadrul Congresului de pace de la Paris (1856), c\u00e2nd cele 3 jude\u0163e din sudul Basarabiei ne-au fost \u00eenapoiate. \u00cenfr\u00e2nt\u0103 de alian\u0163a franco-anglo-otoman\u0103 \u00een R\u0103zboiul Crimeii, Rusia nu avea s\u0103 uite niciodat\u0103 \u201eprevederile ru\u015finoase\u201d ce i-au fost impuse \u00een cadrul acestui Congres. Aceasta se va vedea mai ales c\u00e2nd ne va r\u0103pi pentru a doua oar\u0103 cele 3 jude\u0163e, de\u015fi i-am fost alia\u0163i \u00een r\u0103zboiul din 1877-1878. Visul \u0163arului Alexandru al II-lea era s\u0103 rup\u0103 pe morm\u00e2ntul tat\u0103lui s\u0103u Tratatul de la Paris.<\/strong><\/p>\n

Pentru via\u0163a noastr\u0103 statal\u0103 a urmat Revolu\u0163ia de la 1848, Unirea din 1859 sub principele Cuza, abdicarea acestuia \u015fi \u00eensc\u0103unarea, nu f\u0103r\u0103 peripe\u0163ii \u015fi sub amenin\u0163area pierderii unit\u0103\u0163ii, a principelui Carol I (1866). \u00cencerc\u0103ri de eliberare a Balcanilor sunt multiple, \u00een\u0163elegeri \u00eentre s\u00e2rbi, rom\u00e2ni, bulgari, greci, mentenegreni, albanezi \u015fi greci se fac \u015fi se desfac, ini\u0163iativa trec\u00e2nd pe r\u00e2nd de la o \u0163ar\u0103 la alta. Tot aici, se nasc conflicte de interese \u00eentre marile puteri. Austro-Ungaria vrea Bosnia \u015fi Her\u0163egovina, Rusia este dominat\u0103 de curentul panslavist care viseaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la Constantinopol (un nou Imperiu Bizantin), Anglia se teme de o ocupa\u0163ie \u0163arist\u0103 a str\u00e2mtorilor Mediteranei, Fran\u0163a dore\u015fte \u015fi ea o diminuare a influen\u0163ei ruse\u015fti \u00een Balcani, iar deasupra tuturor se ridic\u0103 sistemul de alian\u0163e al lui Bismark \u015fi Germania unificat\u0103 prin \u00eenfr\u00e2ngerea dramatic\u0103 a Fran\u0163ei lui Napoleon al III-lea \u00een 1871.<\/strong><\/p>\n

Izbucnirea r\u0103zboiului<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri de decenii \u015fi numeroase r\u0103zboaie ruso-turce, vulcanul balcanic erupe din nou. \u00cen 1875 criza Orientului se redeschide prin r\u0103scoalele din Bosnia \u015fi Her\u0163egovina, iar \u00een anul urm\u0103tor conflictul se amplific\u0103 prin r\u0103scoala \u015fi masacrele din Bulgaria, ostilit\u0103\u0163ile armate dintre otomani, Serbia \u015fi Muntenegru. Rom\u00e2nia adopt\u0103 o pozi\u0163ie de neutralitate, dar sprijin\u0103 \u00een ascuns aceste mi\u015fc\u0103ri. Bulgarii fac propagand\u0103 la Bucure\u015fti pentru reforme politice, voluntari ru\u015fi ne tranziteaz\u0103 \u0163ara spre Bulgaria, iar armele sunt l\u0103sate s\u0103 treac\u0103 \u015fi ele grani\u0163a.<\/strong><\/p>\n

\u00cen acest context, la 26 iunie 1876 \u0163arul se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een secret la Reichstadt cu \u00eemp\u0103ratul austriac Franz Iosif, unde se stabile\u015fte ca \u00een cazul \u00eenfr\u00e2ngerii Imperiului Otoman, Rusia s\u0103 \u201erevin\u0103 la frontierele naturale de dinainte de 1856\u201d<\/em>\u00a0(printre altele s\u0103 recapete Basarabia n.a.), iar Austro-Ungaria s\u0103 preia Bosnia \u015fi Her\u0163egovina.<\/strong><\/p>\n

\u00cen decembrie 1876, marile puteri se \u00eent\u00e2lnesc la Constantinopol, dar negocierele e\u015fueaz\u0103 \u00een momentul \u00een care turcii aprob\u0103 o nou\u0103 Constitu\u0163ie, despre care se credea c\u0103 va rezolva problemele balcanice. Aceast\u0103 Constitu\u0163ie numea Rom\u00e2nia \u201eprovincie privilegiat\u0103\u201d, st\u00e2rnind o indignare general\u0103 la Bucure\u015fti. Interven\u0163ia Rusiei \u00een Balcani este de acum hot\u0103r\u00e2t\u0103. Ea vrea o Bulgarie puternic\u0103 ca satelit al s\u0103u \u00een SE european. Rom\u00e2nia este la mijloc \u015fi risc\u0103 chiar o ocupare, cum se \u00eent\u00e2mplase de at\u00e2tea ori \u00een trecut.<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nia venea dup\u0103 o guvernarea conservatoare relativ echilibrat\u0103 (1871-1876) a lui Lasc\u0103r Catargiu, care va fi \u00eens\u0103 \u00eenlocuit\u0103 de cea liberal\u0103, \u00een frunte cu I.Br\u0103tianu. P\u0103r\u0103sit\u0103 de puterile europene garante, Rom\u00e2nia este nevoit\u0103 s\u0103 se orienteze c\u0103tre Rusia \u00een conflictul ruso-turc. Pentru a ajunge \u00een Balcani, trupele ruse\u015fti trebuie s\u0103 treac\u0103 pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre. Au loc tratativele rom\u00e2no-ruse de la Livadia, finalizate prin Conven\u0163ia privitoare la trecerea trupelor din 4 aprilie 1877, \u00een care, printre altele, se asigura integritatea teritorial\u0103 a \u0163\u0103rii noastre. Armatele ruse\u015fti trec Prutul, f\u0103r\u0103 a mai a\u015ftepta votarea Conven\u0163iei \u00een Parlamentul rom\u00e2nesc. Dar, trupele rom\u00e2ne\u015fti nu intr\u0103 \u00een conflict, fiind concentrate \u00een Oltenia pentru a preveni eventualele atacuri turce\u015fti asupra pozi\u0163iilor noastre de la Dun\u0103re. Au loc dueluri de altilerie sporadice cu turcii, fiind bombardate Giurgiu, Bechet, Olteni\u0163a \u015f.a.<\/strong><\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii se declar\u0103 stare de r\u0103zboi, iar la 9 mai Parlamentul proclam\u0103 Independen\u0163a Rom\u00e2niei, Mihail Kog\u0103lniceanu- ministrul de externe- declar\u00e2nd c\u0103 \u201esuntem o na\u0163iune liber\u0103 \u015fi independent\u0103\u201d. R\u0103spunsul rom\u00e2nilor din celelalte provincii ocupate nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103. Bucovineni, ardeleni, b\u0103n\u0103\u0163eni, basarabeni trec grani\u0163a pentru a se \u00eenrola. De trezirea lor \u015fi de refacerea Regatului Dac se teme \u00eens\u0103 Austro-Ungaria \u015fi de aceea va \u00eencerca \u00een\u0103bu\u015firea mi\u015fc\u0103rilor de simpatie.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Opera\u0163iile militare din Balcani<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Conduc\u0103torul armatelor ruse este fratele \u0163arului, Marele Duce Nicolae. Cu acesta, principele Carol I va discuta posibilitatea interven\u0163iei militare comune ruso-rom\u00e2ne, p\u0103str\u00e2ndu-se individualitatea armatei rom\u00e2ne. Propunerile sale sunt \u00eens\u0103 respinse categoric, apreciindu-se c\u0103 armata rus\u0103 nu are nevoie de sprijinul for\u0163elor rom\u00e2ne. Conduc\u0103torii politici de la acea vreme, dar mai ales guvernarea liberal\u0103 era de p\u0103rere c\u0103 botezul focului va duce la recunoa\u015fterea net\u0103g\u0103duit\u0103 a Independen\u0163ei. Conservatorii, se pronun\u0163au \u00een continuare pentru modera\u0163ie \u015fi s\u0103 nu se treac\u0103 Dun\u0103rea.<\/strong><\/p>\n

Trupele ruse ob\u0163in numeroase victorii \u00een Bulgaria, ocup\u0103 T\u00e2rnova, dar se poticnesc \u00een fa\u0163a Plevnei \u015fi a lui Osman Pa\u015fa. Dou\u0103 atacuri ruse\u015fti e\u015fueaz\u0103 \u00een mod dramatic. Ru\u015fii risc\u0103 s\u0103 fie arunca\u0163i \u00een Dun\u0103re, iar teatrul de r\u0103zboi s\u0103 se mute pe teritoriul rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

De la Plevna, orgoliosul Duce Nicolae lanseaz\u0103 un strig\u0103t de disperare c\u0103tre cel al c\u0103rui sprijin \u00eel refuzase anterior. El \u00eel scrie lui Carol urm\u0103toarea telegram\u0103:\u00a0\u201cTurcii, \u00eengr\u0103m\u0103dind cele mai mari trupe la Plevna ne nimicesc. Rog s\u0103 faci fuziune, demonstra\u0163iune \u015fi dac\u0103-i posibil s\u0103 treci Dun\u0103rea cu armat\u0103 dup\u0103 cum dore\u015fti. \u00centre Jiu \u015fi Corabia demonstra\u0163iunea aceasta este absolut necesar\u0103 pentru \u00eenlesnirea mi\u015fc\u0103rilor mele\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Carol nu se gr\u0103be\u015fte s\u0103 intervin\u0103, cer\u00e2nd la \u00eentrevederea cu \u0163arul, comanda suprem\u0103 a armatelor rom\u00e2no-ruse la Plevna, comand\u0103 pe care o va \u015fi primi. Din p\u0103cate el nu pune condi\u0163ii politice scrise \u015fi se \u00eencrede \u00een cuv\u00e2ntul \u0162arului. Mai t\u00e2rziu aceasta ne va costa scump. Decizia de trecere a Dun\u0103rii este \u201eo hot\u0103r\u00e2re personal\u0103, sprijinit\u0103 pe optimismul unui singur ministru (Br\u0103tianu), care crezuse c\u0103 un cuv\u00e2nt de \u00eemp\u0103rat, c\u00e2t de solemn, face c\u00e2t o conven\u0163ie, c\u00e2t de modest\u0103\u201d. (N.Iorga). Era momentul c\u00e2nd se zvonea c\u0103 turcii au trecut Dun\u0103rea la Silistra, amenin\u0163\u00e2nd Bucure\u015ftiul. Ministrul de externe, Kog\u0103lniceanu, se degajeaz\u0103 de orice r\u0103spundere.<\/strong><\/p>\n

Opinia public\u0103 european\u0103, dar mai ales Austria, sunt nelini\u015ftite de fuziunea rom\u00e2no-rus\u0103. Pentru a calma str\u0103in\u0103tatea, se afirm\u0103 c\u0103 este un r\u0103zboi preventiv, pentru ca turcii s\u0103 nu ne invadeze, \u015fi, \u00een plus, este datoria noastr\u0103 de cre\u015ftini de a interveni.<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

Luptele de la Plevna<\/strong><\/p>\n

Pentru cucerirea Plevnei, Carol I, de acum comandant suprem al armatei, se pronun\u0163a pentru un asediu, \u00een locul asalturilor s\u00e2ngeroase. Dar pe 30 august (Sf. Alexandru) se serba ziua \u00cencoron\u0103rii \u0162arului, \u015fi Marele Duce Nicolae ordona contrariul. Este momentul asaltului general de la Plevna. Unit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti lupt\u0103 cu vitejie, dar focul de pe metereze le respinge atacurile. \u201eAce\u015fti bie\u0163i \u0163\u0103rani, cu mant\u0103lile \u015fi c\u0103ciulile lor cu pene de curcan pe cap, ei de care se r\u0103sese at\u0103ta, dovedir\u0103 c\u0103 \u015ftiu s\u0103 moar\u0103 dac\u0103 nu s\u0103 \u00eenving\u0103 \u015fi c\u0103 li curge \u00een vine tot s\u00e2ngele vechilor daci\u201d (Kohn-Abrest, corespondent). Ofi\u0163erii tineri ca Valter M\u0103r\u0103cineanu sau \u015eon\u0163u cad \u00een fruntea celor pe care \u00eei \u00eemb\u0103rb\u0103teaz\u0103. Rom\u00e2nii cuceresc reduta Grivi\u0163a, dar cu pre\u0163ul a peste 2000 de mor\u0163i. Victoria lor par\u0163ial\u0103 este s\u0103rb\u0103torit\u0103 de peste 10 000 de oameni la Bucure\u015fti, \u00eempreun\u0103 cu regina Elisabeta. Dou\u0103 companii de v\u00e2n\u0103tori rom\u00e2ni pier. Dar p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea Plevnei mai e mult\u0103 v\u0103rsare de s\u00e2nge.<\/strong><\/p>\n

Sub amenin\u0163area cavaleriei lui Osman, \u0162arul, Marele Duce \u015fi suita fug peste Dun\u0103re.<\/strong><\/p>\n

\u00cen septembrie se d\u0103 un nou asalt, \u00een frunte cu doroban\u0163ii no\u015ftri, dar \u015fi acesta e respins. Se revine la solu\u0163ia propus\u0103 de Carol, asediul \u015fi se a\u015fteapt\u0103 \u00eent\u0103riri ruse\u015fti. Dar, se porne\u015fte vremea rea \u015fi solda\u0163ii no\u015ftri nu primesc haine de iarn\u0103 pentru c\u0103 bugetul este terminat, ceea ce l-a f\u0103cut pe Eminescu s\u0103 scrie \u00een Timpul \u201dAce\u015fti eroi, cu care gazetele radicale se laud\u0103 at\u00e2ta sunt, mul\u0163\u0103mit\u0103 guvernului, goi \u015fi bolnavi. Nici o scuz\u0103, nici o justificare, nici esplica\u0163ie nu ne poate mu\u0163\u0103mi fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 mizerie v\u0103dit\u0103\u201d. \u00cen plus, \u00een \u0163ar\u0103, se infiltreaz\u0103 \u201ebande de unguri\u201d, gata s\u0103 ne atace. La Budapesta au loc mitinguri pro-turce\u015fti.<\/strong><\/p>\n

C\u0103derea Plevnei se va produce numai dup\u0103 sosirea garnizoanei imperiale \u0163ariste \u015fi dup\u0103 un \u00eendelung asediu, la 28 noiembrie 1877. Contribu\u0163ia armatei rom\u00e2ne este admirabil\u0103 \u015fi de net\u0103g\u0103duit. Generalul turc care a luptat la Plevna, Valentine Baker Pacha, aprecia c\u0103\u00a0\u201eNu se poate t\u0103g\u0103dui de nici un istoric militar impar\u0163ial c\u0103, f\u0103r\u0103 ajutorul for\u0163elor rom\u00e2ne, \u00eentreaga armat\u0103 rus\u0103, care lupta la nord de Balcani, ar fi fost inevitabil b\u0103tut\u0103 la Dun\u0103re\u201d.\u00a0<\/em>(p.690, Istoria Rom\u00e2niei, Academia Rom\u00e2n\u0103, vol VII tom I, Bucuresti 2003).<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 c\u0103derea Plevnei, armata rus\u0103 se \u00eendreapt\u0103 spre Adrianopol \u015fi Sofia, iar cea rom\u00e2n\u0103 spre Vidin \u015fi Belogradcik. Rolul nostru era de a le ocupa ca z\u0103log p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea p\u0103cii, dar Serbia este nemu\u0163umit\u0103 \u015fi st\u0103ruie s\u0103 nu se aib\u0103 \u00een vedere vreo anexiune rom\u00e2neasc\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103. Ocup\u0103rii Vidinului de rom\u00e2ni i se opune \u015fi Austro-Ungaria.<\/strong><\/p>\n

\u00centre timp, ru\u015fii \u00eenaintau rapid spre Adrianopol, ceea ce i-a determinat pe turci s\u0103 \u00eencheie pace la 19 ianuarie 1878.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201cR\u0103splata\u201d aliatului \u2013 a doua r\u0103pire a Basarabiei<\/strong><\/p>\n

Negocierile ruso-turce au loc la San Stefano, dar reprezentantul Rom\u00e2niei nu este admis. Se recunoa\u015fte independen\u0163a Rom\u00e2niei \u015fi a Serbiei \u015fi c\u00e2te \u201eo desp\u0103gubire teritorial\u0103\u201d, neprecizat\u0103 \u00eens\u0103. \u00cen zadar se ap\u0103r\u0103 rom\u00e2nii \u00een fa\u0163a fostului aliat, Basarabia (aici Cahul, Ismail \u015fi Bolgrad n.a.) este pierdut\u0103 iar\u0103\u015fi. Disperarea o arat\u0103 chiar cuvintele lui Kog\u0103lniceanu \u201eDatoria de a sc\u0103pa aceast\u0103 parte a \u0163\u0103rii noastre a fost \u00een mare parte cauza conspira\u0163iei armatei noastre contra Plevnei. Am dat s\u00e2ngele nostru pentru a nu da p\u0103m\u00e2ntul nostru\u201d. Nici Eminescu nu scap\u0103 criticii acest moment: \u201eRom\u00e2nia este singurul aliat \u00een primejdie de a fi dezmembrat chiar de aliatul ei, dup\u0103 ce au \u00eencheiat cu el o conven\u0163ie prin care i se garanteaz\u0103 integritatea teritorial\u0103\u201d. Hot\u0103r\u00e2rea ru\u015filor era de nezdruncinat, consider\u00e2nd-o o sp\u0103lare a ru\u015finii suferite \u00een 1856 laCongresul de la Paris. Se f\u0103ceau presiuni ca Rom\u00e2nia s\u0103 accepte oficial r\u0103pirea celor 3 jude\u0163e, oferindu-se lui Carol I o a doua coroan\u0103, cea a Bulgariei. Refuzul este \u00eens\u0103 total.<\/strong><\/p>\n

\"Etnic<\/a><\/p>\n

\n

Etnic map of Bessarabia in 1930. (Photo credit: Wikipedia)<\/p>\n<\/div>\n

Marile puteri doreau o dezbatere european\u0103 asupra condi\u0163iilor p\u0103cii ruso-turce, fiecare urm\u0103rindu-\u015fi interesle. Astfel, are loc Congresul de la Berlin (1878), sub pre\u015fiden\u0163ia cancelarului german Bismark. De la Europa, rom\u00e2nii a\u015fteptau salvarea Basarabiei, dar diploma\u0163ia rom\u00e2n\u0103 \u015ftia c\u0103 jocurile erau deja f\u0103cute. Numeroase peti\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti veneau s\u0103 ne sus\u0163in\u0103 revendic\u0103rile, dar ele nu coincideau cu interesle statelor occidentale. Ni se d\u0103dea \u00een schimb Dobrogea, Delta Dun\u0103rii \u015fi Insula \u015eerpilor (cedat\u0103 cu at\u00e2ta u\u015furin\u0163\u0103 Ucrainei de diploma\u0163ia post-comunist\u0103\u00a0n.a.), vechi p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

Congresul de la Berlin va con\u0163ine \u00een hot\u0103r\u00e2rile sale germenele viitorului R\u0103zboi Mondial. \u015ei ca \u015fi c\u00e2nd r\u0103pirea Bsarabie nu ar fi fiost suficient\u0103, ne-a rezervat o ultim\u0103 surpriz\u0103.\u00a0Art.44\u00a0al Tratatului de la Berlin prevedea: \u201d\u00cen Rom\u00e2nia, deosebirea credin\u0163elor religioase \u015fi a confesiunilor, nu va putea fi opus\u0103 nim\u0103nui ca un motiv de excludere sau de incapacitate \u00een cea ce prive\u015fte bucurarea de drepturi civile \u015fi politice, administrarea \u00een sarcini publice, func\u0163iuni \u015fi onoruri, sau exercitarea diferitelor profesiuni \u015fi industrii \u00een orice localitate ar fi (\u2026)\u201d. \u00centruc\u00e2t \u00een Principate, sub influen\u0163a conflictelor europene migraser\u0103 zeci de mii de evrei, cu prec\u0103dere din Rusia \u015fi Gali\u0163ia, aceast\u0103 decizie urm\u0103rea acordarea dreptului de cet\u0103\u0163enie.\u00a0\u201c\u00cen schimb (la Berlin) se impune ca o condi\u0163ie pentru recunoa\u015fterea Independen\u0163ei, \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea \u00een mas\u0103 a evreilor neasimila\u0163i. Aceasta era o surpriz\u0103, singura pe care ni-o rezerva Adunarea European\u0103 asupra c\u0103reia se concentraser\u0103 ultimele speran\u0163e ale poporului rom\u00e2n\u201d\u00a0<\/em>(N.Iorga).<\/strong><\/p>\n

Mari fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri interne au loc la noi. Este momentul c\u00e2nd \u00ee\u015fi exprim\u0103 p\u0103rerea referitor la \u201echestiunea evreiasc\u0103\u201d marii oameni de cultur\u0103 ca M.Eminescu, A.D.Xenopol, I.L.Caragiale, M.Kog\u0103lniceanu, B.P.Ha\u015fdeu \u015f.a. Nu era vorba de hilarul de acum termen \u201eantisemitism\u201d, ci de ap\u0103rarea tinerei Rom\u00e2nii.<\/strong><\/p>\n

Caragiale a surprins perfect situa\u0163ia \u00een articolele sale:<\/strong><\/p>\n

\u201cCe s\u2019a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 ? O seam\u0103 de Evrei dela noi, \u00een genere de provenien\u0163\u0103 gali\u0163ian\u0103, \u2013 oameni pribegi\u0163i aci din cauza scurgerii de acolo a acestui element, ce se \u00een\u0103du\u015f\u0103 tr\u0103ind mult\u0103 vreme \u00een mas\u0103 la un loc prea strimt pentru libera mi\u015fcare a pornirilor lui de rapacitate, \u2013 au \u00eenceput s\u0103 agite din nou chestiunea israelit\u0103, odat\u0103 resolvat\u0103 strict dup\u0103 litera tractatului dela Berlin. \u015ei agitarea aceasta nou\u0103 \u015fi-au \u00eentemeiat-o tot pe falsa insinuare c\u0103 Statul nostru se conduce de principiul intoleran\u0163ei religioase. Aceast\u0103 nou\u0103 agitare, mai \u00eent\u00e2iu ascuns\u0103, a \u00eenceput s\u0103 ias\u0103 c\u00e2te pu\u0163in la iveal\u0103, apoi s\u0103 se produc\u0103 f\u0103\u0163i\u015f \u015fi \u00een fine s\u0103 ia ni\u015fte propor\u0163iuni, dac\u0103 nu primejdioase, dar cel pu\u0163in ofensatoare pentru autoritatea Statului nostru. S\u2019a f\u0103cut \u00eent\u00e2i agit\u0103ri la sinagoge \u015fi la \u015fcolile confesionale; de aci apoi au trecut chiar \u00een pres\u0103; s\u2019au fundat ziare \u00een acest scop: \u00een fine lucrurile au ajuns la protestul neru\u015finat, \u015fi infam \u015fi ridicul, dela Londra. S\u2019a comandat apoi \u00een str\u0103in\u0103tate un agitator dibaci, care s\u0103 vie numaidec\u00e2t s\u0103 provoace o mi\u015fcare de un nou soiu, cu scopul de institui aci o societate semitic\u0103, cu o direc\u0163iune general\u0103, recunoscut\u0103 de Stat, \u015fi care s\u0103 reprezinte puterea popula\u0163iei israelite \u00een rela\u0163iile sale cu puterea Statului\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 revizuirea Constitu\u0163iei \u00een 1879, evreii se aglomereaz\u0103 tot mai mult \u00een ora\u015fe, \u00eencep s\u0103 ocupe func\u0163ii \u00een principalele domenii de activitate: medicin\u0103, justi\u0163ie, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, cultur\u0103 etc. \u00centre timp, \u00een Rusia, la 1881, au loc mi\u015fc\u0103ri puternice ale \u0163\u0103ranilor \u00eempotriva evreilor, care iau calea exilului. \u00cen mediul rural devin arenda\u015fi pentru boierimea care \u00ee\u015fi cheltuia averile la Paris, duc\u00e2nd la exasperare \u0163\u0103ranul.<\/strong><\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere, azi, 9 Mai, c\u00e2nd s\u0103rb\u0103torim mai degrab\u0103 Ziua Europei dec\u00e2t Independen\u0163a Rom\u00e2niei cucerit\u0103 cu at\u00e2tea sacrificii, \u00eemi vin \u00een minte cuvintele lui Mihai Viteazul\u00a0\u201cEuropa? Unde era Europa c\u00e2nd am avut nevoie?\u201d<\/em>. Suntem singuri, cu Dumnezeul neamului nostru \u00eenainte.<\/strong><\/p>\n

Diana Iane<\/strong> \u00a0http:\/\/ro.altermedia.info<\/a><\/em><\/p>\n

\u2014
\nBibliografie:<\/strong>
\nIon I Nistor,\u00a0\u201cIstoria Rom\u00e2nilor\u201d<\/em>, vol II
\nNicolae Iorga, \u201cR\u0103zboiul pentru independen\u0163a Rom\u00e2niei<\/em>\u201d
\nMihai Eminescu,\u00a0\u201cOpere\u201d,\u00a0<\/em>vol X
\n\u201cIstoria Rom\u00e2nilor\u201d,\u00a0<\/em>vol VII, editat\u0103 de Academia Rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti 2003<\/p>\n

*<\/h1>\n<\/div>\n

1.1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>CONDITIILE INTERNE SI INTERNATIONALE ALE PROCLAMARII INDEPENDENTEI DE STAT A ROMANIEI LA 9 MAI\u00a0\u00a01877.<\/strong><\/p>\n

Proclamarea independentei de stat a Romaniei in a doua jumatate a secolului al XIX-lea a devenit o necesitate imperioasa, care se impunea in mod logic. Ea a fost determinata de factori interni si externi favorabili care faceau din cucerirea independentei un obiectiv prioritar si iminent.<\/strong><\/p>\n

\u00a0Din punct de vedere intern independenta a fost o nazuinta seculara, o permanenta a istoriei poporului roman<\/strong>. Ea a alimentat mereu dorinta de libertate, dragostea fata de glia strabuna si eroismul in lupta. Ca urmare, tarile romane nu si-au pierdut niciodata existenta statala si nu au putut fi transformate in pasalacuri. In noile conditii mentinerea suzeranitatii otomane si a garantiei colective a celor sapte state europene reprezenta un anacronism ce frana dezvoltarea tarii. Romaniei i se interzicea sa incheie tratate politice si comerciale, sa aiba reprezentanti diplomatici, sa bata moneda, sa majoreze efectivele militare etc.<\/strong><\/p>\n

Crearea statului national in 1859 a reprezentat un factor major al procesului cuceririi independentei de stat.<\/strong><\/p>\n

Cu toate oprelistile puse in fata poporului roman prin tratatul de la Paris[1], unirea a fost recunoscuta pe plan extern, Romania a stabilit legaturi diplomatice prin agentii (1860 la Paris, 1863 la Belgrad, 1868 la Viena,\u00a0\u00a01872 la Berlin,\u00a0\u00a01874 la Petersburg), a incheiat conventii cu Austro-Ungaria (1875) si cu Rusia\u00a0\u00a0(1876),\u00a0\u00a0a facut schimburi de delegatii etc. Toate acestea reprezentau demersuri evidente catre o independenta deplina si reliefau ca ceea ce se impune in mod necesar isi creeaza drum liber indiferent de obstacolele ce s 414g61e e interpun in cale.<\/strong><\/p>\n

Dezvoltarea economica, noile relatii sociale determinate de aceasta dezvoltare, ca si situatia politica interna, cereau imperios inlaturarea oricaror relatii de dependenta. In cca. un deceniu dupa unire s-a dublat productia agricola si s-a triplat cea industriala, s-a extins reteaua de cai ferate (1250 km), s-a infiintat un sistem monetar national, s-a creat si s-a dezvoltat o armata nationala. Prefacerile ce aveau loc in societatea romaneasca dupa Unirea Principatelor au determinat trecerea la etapa decisiva a luptei pentru independenta.<\/strong><\/p>\n

Conditiile externe\u00a0au favorizat lupta romanilor pentru cucerirea independentei statale.<\/strong><\/p>\n

In 1875 se declanseaza rascoale armate impotriva dominatiei otomane in Bosnia si Hertegovina; in 1876 se rascoala bulgarii, sarbii si muntenegrenii; Romania sprijina aceste actiuni fara sa se amestece direct in conflictul iscat.<\/strong><\/p>\n

Avand in vedere conjunctura internationala, Romania a incercat obtinerea independentei pe cale diplomatica, adoptand o pozitie de neutralitate in schimbul careia revendica independenta prin cele sapte conditii[2].<\/strong><\/p>\n

Avand in vedere continutul cererilor, cat si statutul Romaniei \u2013 tara sub suzeranitate otomana si garantie colectiva –\u00a0tarile europene au adoptat fata de acest demers al Romanieiurmatoarea atitudine:<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Imperiul otoman\u00a0<\/strong>a considerat demersul nepotrivit si nu i-a dat curs sub pretextul ca nu se putea\u00a0\u00a0ocupa de aceasta problema decat la sfarsitul razboiului<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Rusia a<\/strong>\u00a0considerat\u00a0\u00a0cererile Romaniei inoportune<\/p>\n

– \u00a0\u00a0\u00a0 Franta<\/strong>\u00a0le-a\u00a0\u00a0considerat\u00a0\u00a0primejdioase<\/p>\n

– \u00a0\u00a0\u00a0 Anglia<\/strong>\u00a0le-a apreciat drept ambitie bolnavicioasa<\/p>\n

Se desprindea limpede concluzia ca\u00a0independenta trebuia cucerita. Aceasta s-a intarit si mai mult in urma Conferintei de la Constantinopol (decembrie 1876) a tarilor semnatare a tratatului de la Paris, intrunita cu scopul de a determina Poarta sa accepte unele reforme pentru tarile din sudul Dunarii.<\/strong><\/p>\n

Conferinta nu a luat\u00a0\u00a0in discutie cererile Romaniei, mai mult, Imperiul otoman a dat o Constitutie prin care Romania era considerata drept provincie otomana privilegiata .<\/strong><\/p>\n

Romania a trecut\u00a0\u00a0la pregatirea actului independentei.<\/strong><\/p>\n

In septembrie-octombrie 1876 la Livadia (Crimeea) au avut loc discutii privitoare la trecerea trupelor rusesti prin tara ,pe baza unei conventii.<\/strong><\/p>\n

La 4 aprilie 1877 a fost incheiata\u00a0(la Bucuresti)\u00a0Conventia ruso-romana[3],potrivit careia se permitea trecerea trupelor ruse prin tara, cheltuielile de transport reveneau guvernului rus. In plus, Rusia se obliga sa actioneze pentru a se respecta interesele Romaniei. O anexa cuprinzand 26 de articole detalia toate aspectele legate de traversarea teritoriului Romaniei de catre trupele tariste (comisari de legatura pe langa autoritatile locale, un comisar general roman pe langa comandantul sef al trupelor ruse, aprovizionarea o asigura Romania la preturi convenabile, transportul pe caile ferate era redus cu 40%, trupele ruse aveau interdictie de a trece\u00a0\u00a0prin Bucuresti).<\/strong><\/p>\n

Pe plan intern au fost adoptate o serie de masuri corespunzatoare noii situatii.<\/strong><\/p>\n

S-au votat doua credite pentru dotare si nevoi de concentrare (4 milioane si 1,05 milioane); s-au creat noi unitati militare; s-au facut o serie de manevre de trupe pentru a preveni un atac prin surprindere din partea Imperiului otoman; in tara se amplifica tot mai mult un curent favorabil proclamarii independentei.<\/strong><\/p>\n

La 9 mai 1877 a fost proclamata independenta de stat a Romaniei, dupa ce in prealabil pe 6 aprilie s-a decretat mobilizarea, pe 12 aprilie Rusia a declarat\u00a0\u00a0razboi Imperiului otoman, iar pe 16 aprilie Camera si 17 aprilie Senatul au aprobat Conventia ruso-romana.<\/strong><\/p>\n

Afland de Conventie, Imperiul Otoman a deschis foc asupra oraselor de la Dunare: pe 21 aprilie cu navele a atacat Braila, pe 26 aprilie cu artileria a atacat Calafatul, Bechetul, Oltenita si Calarasiul, iar bandele de prada sau dedat la jafuri si crime.<\/strong><\/p>\n

Poporul roman, armata, presa au\u00a0\u00a0cerut\u00a0\u00a0guvernului sa riposteze. Pe data de 26 aprilie artileria de la Calafat a ripostat.<\/strong><\/p>\n

Pe data de 29 aprilie un grup de deputati din Camera au\u00a0\u00a0cerut printr-o motiune ruperea legaturilor cu Poarta, iar pe 30 aprilie si Senatul a adoptat o motiune asemanatoare.<\/strong><\/p>\n

La\u00a09 mai 1877 Parlamentul s-a intrunit\u00a0\u00a0in sesiune extraordinara si a proclamat independenta.\u00a0La interpelarea unui deputat (Nicolae Fleva) a raspuns ministrul de externe al\u00a0\u00a0Romaniei, Mihail Kogalniceanu[4].<\/strong><\/p>\n

Camera[5]\u00a0si Senatul a\u00a0\u00a0proclamat\u00a0\u00a0independenta[6].<\/strong><\/p>\n

In aceeasi zi s-a votat\u00a0\u00a0infiintarea ordinului \u201cSteaua Romaniei\u201d.<\/strong><\/p>\n

Pe 11 mai a fost anulat\u00a0\u00a0tributul fata de Poarta[7].<\/strong><\/p>\n

Pe plan intern<\/strong>\u00a0acest act istoric a determinat un mare entuziasm in randul tuturor romanilor.<\/strong><\/p>\n

Pe plan extern<\/strong>,\u00a0independenta Romaniei a determinat tarile garante sa adopte atitudini diferite<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Imperiul otoman<\/strong>\u00a0a taxat-o drept rebeliune, declarand in acelasi timp ca isi pastreaza intacte drepturile asupra Romaniei<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Anglia<\/strong>\u00a0a considerat-o contrara tratatelor, cerand masuri de pedepsire<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Franta\u00a0<\/strong>a manifestat raceala, declarand ca\u00a0\u00a0regreta faptul\u00a0\u00a0ca Romania a renuntat\u00a0\u00a0la garantia colectiva<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Austro-Ungaria<\/strong>\u00a0a avut o\u00a0\u00a0atitudine rezervata<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Rusia<\/strong>\u00a0\u00a0a apreciat-o drept un act \u2013 de facto dar nu si de jure \u2013 inoportun<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Italia<\/strong>\u00a0a aprobat\u00a0\u00a0actul curajos al Romaniei<\/p>\n<\/div>\n

\n
\n

[1]\u00a0Tratatul de la Paris (1856)<\/strong>\u00a0– extrase:<\/p>\n

Art.22<\/strong>: \u201cTarile Romania si Moldova se vor afla si pe viitor sub suzeranitatea Inaltei Porti si sub chezasia puterilor tocmitoare de drepturile si scutirile ce au<\/em>.\u201d<\/p>\n

Art.23<\/strong>: \u201cInalta Poarta se indatoreaza a pastra ziselor tarii o obladuire neatarnata si nationala precum si deplina slobozenie de religie, legi, negot si plutire<\/em>\u201c.<\/p>\n

Art.26<\/strong>: \u201cS-a primit de noi ca tarile romane sa aiba ostire nationala pentru siguranta dinauntru si a granitelor\u201d.<\/em><\/p>\n

Art.27<\/strong>: \u201cDaca linistea dinauntru tarilor acesta va fi amenintata Inalta Poarta se va intelege cu celelalte Puteri tocmai asupra masurilor ce ar trebui ca sa se ia spre a statornicii sau a pastra linistea\u201d.<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]Cele sapte revendicari ale\u00a0\u00a0Romaniei adresate Turciei in iunie 1876\u00a0\u00a0in\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0schimbul pozitiei de neutralitate:<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania.<\/em><\/li>\n
  2. Admiterea reprezentantilor ei in corpul diplomatic.<\/em><\/li>\n
  3. Asimilarea supusilor romani din Turcia situatiei celorlalti supusi straini si recunoasterea dreptului de judecata a lor de catre agentii diplomatici romani.<\/em><\/li>\n
  4. Inviolabilitatea teritoriului roman si delimitarea insulelor Dunarii.<\/em><\/li>\n
  5. Incheierea cu Imperiul Otoman a unor conventii comerciale, postale si telegrafice, precum si a unei conventii de extradare a raufacatorilor.<\/em><\/li>\n
  6. Recunoasterea pasaportului roman si abtinerea consulilor Turciei de a se amesteca in afacerile privind pe romanii din strainatate.<\/em><\/li>\n
  7. Fixarea granitei intre Romania si Turcia la gurile Dunarii, pe talvegul bratului principal.<\/em><\/li>\n<\/ol>\n

    Nota se termina cu amenintarea ca daca cererile nu vor fi satisfacute Romania va fi silita sa adopte o alta atitudine.<\/strong><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

    \n

    [3]Romania promoveaza o politica de apropiere fata de Rusia, in acest sens au loc discutii la Livadia (1876) care se finalizeaza cu Conventia romano-rusa de la Bucuresti din 4\/16 aprilie 1877, privind razboiul impotriva Imperiului Otoman :\u201dLucrand in acord cu celelalte mari Puteri, pentru a ameliora conditiunile de asistenta ale crestinilor supusi dominatiei Sultanului, Guvernul Imperial al Rusiei a atras atentiunea Cabinetelor\u00a0\u00a0garante asupra necesitatii de a asigura intr-un mod eficace executarea reformelor cerute de la Poarta.<\/em><\/p>\n

    Pentru ca escitarea musulmanilor si slabiciunea invederata a guvernului otoman nu lasa a se spera masuri serioase de executare din partea autoritatilor turce, o interventiune militara din afara poate deveni necesarie. In cazul cand dezvoltarea ulterioara a afacerilor in Orient ar sili Rusia a asuma aceasta sarcina si a dirija armata sa in partea Turciei din Europa, Guvernul Imperial, dorind a respecta inviolabilitatea teritoriala a Statului Roman, a convenit de a incheia cu Guvernul Altetei Sale Domnul Carol I o conventiune speciala relativa la trecerea trupelor ruse prin Romania.<\/em><\/p>\n

    Prin urmare, au fost designati ca plenipotentiari:<\/em>\u00a0.<\/p>\n

    Carii, dupa ce si au preschimbat deplinele lor puteri gasite in buna si regulata forma, s-au invoit asupra articolelor urmatoare<\/em>:<\/p>\n

    Articolul I<\/strong><\/p>\n

    Guvernul Altetei Sale Domnului Romaniei Carol I asigura armatei ruse care va fi chemata sa mearga in Turcia, libera trecere prin teritoriul Romaniei si tratamentul rezervat armatelor amice.<\/em><\/p>\n

    Toate chieltuielile cari ar putea fi ocasionate de trebuintele armatei ruse, de transportul sau, precum si pentru satisfacerea tuturor trebuintelor sale, cad, naturalmente in sarcina Guvernului Imperial<\/em>.<\/p>\n

    Articolul II<\/strong><\/p>\n

    Pentru ca nici un inconvenient sau pericol sa nu resulte pentru Romania din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul sau, Guvernul Majestatii Sale Imperatorul tuturor Rusiilor se obliga a mentine si a face a se respecta drepturile politice ale Statului Roman, astfel cum resulta din legile interioare si tratatele esistente, precum si a mentine si a apara integritatea actuala a Romaniei.<\/em><\/p>\n

    Articolul III<\/strong><\/p>\n

    Toate detaliurile relative la trecerea trupelor ruse, la relatiunile lor cu autoritatile locale, precum si toate invoielile cari ar trebui sa fie luate pentru acest sfarsit, vor fi consemnate intr-o conventiune speciala care va fi incheiata de delegatii ambelor guverne si ratificata in acelasi timp ca si cea de fata si va intra in lucrare de o-data.<\/em><\/p>\n

    Articolul IV<\/strong><\/p>\n

    Guvernul Altetei Sale Domnul Romaniei se obliga a obtine pentru Conventiunea de fata, precum si pentru cea mentionata la articolul precedent , ratificarea ceruta de legile romane si a face imediat esecutorii stipulatiunile coprinse intr-insa.<\/em><\/p>\n

    Drept aceea, plenipotentiarii respectivi au pus pe Conventiunea de fata semnaturile lor si sigiliul armelor lor.<\/em><\/p>\n

    Facut la Bucuresci, la 4(16) aprilie, anul gratiei una mie opt sute seaptezeci si seapte.<\/em><\/p>\n

    (Semnat) Baron DIMITRI STUART,<\/p>\n

    Agent diplomatic si consul general al Rusiei in Romania.<\/p>\n

    (Semnat) M. KOGOLNICEANU,<\/p>\n

    Ministru al afacerilor straine al Romaniei<\/p>\n<\/div>\n

    \n

    [4]Cuvantarea lui Mihail Kogalniceanu in sedinta Adunarii Deputatilor la 9 mai 1877 cu privire la Proclamarea Independentei<\/strong><\/p>\n

    \u201c(.) In stare de razbel, cu legaturile rupte, ce sintem?\u00a0Suntem independenti; suntem natiune de sine statatoare.<\/strong><\/em><\/p>\n

    Ne intrebati cum ce suntem? Suntem in stare de resbel cu turcii, legaturile noastre cu Inalta Poarta sunt rupte, si cand va fi ca pacea sa se faca nu cred ca un singur roman va mai consimti ca Romania sa reintre positiunea ei de mai nainte, rau definita, hibrida si jicnitoare atat intereselor Romaniei cat si intereselor Turciei.<\/em><\/p>\n

    Asa deara, d-lor deputati, nu am cea mai mica indoiala si frica de a declara in fata representantiunei nationale ca noi suntem o natiune libera si independenta . Noi trebuie sa vedim ca suntem natiune viua, trebuie sa dovedim ca avem consciinta misiunei noastre, trebuie sa dovedim ca suntem in stare sa facem si noi sacrificii pentru ca sa pastram aceasta teara si drepturile ei pentru copii nostri, si aceasta misiune in momentele de facia este incredintata fratilor si fiilor nostri care mor la hotare.<\/em><\/p>\n

    Inca o data va declar, d-lor, in numele guvernului, ca noi ne privim ca in resbel cu Poarta, ca legaturile noastre cu Poarta sunt rupte, ca guvernul va face tot ce va fi cu putinta ca starea noastra de stat independinte si de sine statator sa fie recunoscuta de Europa la viitoarea pace, pe care si guvern si dv. Si teara intreaga o doresc sa o vaza cu o ora mai inainte<\/em>.\u201d (Vezi: \u201cMonitorul oficial\u201d, nr. 118, din 27 mai 1877, p. 3449-3453).<\/p>\n<\/div>\n

    \n

    [5]Motiunea Camerei Deputatilor, la 9 mai 1877, in problema proclamarii independentei :<\/strong>\u201cCamera multumita de explicarile guvernului asupra urmarilor ce a dat votului ei de la 29 aprilie anul curent.<\/em>\u00a0<\/strong>Ia act ca resbelul intre Romania si Turcia, ca ruperea legaturilor noastre cu Poarta si independenta absoluta a Romaniei au primit consacrarea lor oficiala. Si comptind pe dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea zilei \u201c.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

    \n

    [6]Motiunea Senatului din 9 mai 1877 privind independenta Romaniei :\u00a0<\/strong>\u201cIn urma esplicatiunilor date de d. ministru al afacerilor straine, in privinta motiunii votata de Senat, in ziua de 30 aprilie.\u00a0<\/strong>Senatul, luand act de positiunea facuta Romaniei de Imperiul otoman, considera Statul Roman independinte, si invita pe guvern a lucra ca independinta ei sa fie recunoscuta si garantata de marile Puteri europene, a caror dreptate si sprijin au contribuit in tot timpul la dezvoltarea Romaniei\u201d.<\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n

    [7]Din Conventia de la Paris (1858): \u201d Art.8<\/strong>: \u201cPrincipatele vor plati curtii suzerane un tribut anual al carui total ramane fixat la suma de 1.500.000 de piastri pentru Moldova si 2.500.000 de piastri pentru Valachia.\u00a0<\/strong>Curtea suzerana va aranja impreuna cu Principatele masurile de aparare a teritoriului in caz de agresiune externa si ei ii revine datoria de a produce, printr-o intelegere cu curtile garante, masurile necesare restabilirii ordinei in cazul in care ea va fi compromisa\u201d.<\/em><\/p>\n

    http:\/\/www.scritube.com<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u201e O lacrim\u0103 \u015fi o cunun\u0103 de stejar nu sunt \u00eens\u0103 destul pentru acest morm\u00e2nt. S\u0103 nu pl\u00e2ngem \u015fi s\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-5615","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5615","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5615"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5615\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5615"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5615"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5615"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}