{"id":5668,"date":"2012-05-10T09:08:29","date_gmt":"2012-05-10T09:08:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5668"},"modified":"2012-05-10T09:15:46","modified_gmt":"2012-05-10T09:15:46","slug":"limassol-cipru-soare-ruine-si-legenda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/10\/limassol-cipru-soare-ruine-si-legenda\/","title":{"rendered":"Limassol, Cipru – Soare, ruine \u015fi legend\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Georgeta Resteman -CIPRU-2012<\/em><\/p>\n

Limassol, ora\u015f al ruinelor din care r\u0103zbate istorie \u015fi legend\u0103 \u015fi unde soarele \u00ee\u015fi revars\u0103 razele spre mare, contopindu-se \u00eentr-o ve\u015fnic\u0103 \u015fi dulce-mbr\u0103\u0163i\u015fare, important centru economic \u015fi cultural din Cipru – insula misterelor zeilor \u015fi a legendelor -, mi-a deschis larg por\u0163ile \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103, cu c\u0103ldura ce-o l\u0103sasem aici cu mai bine de-o jum\u0103tate de an \u00een urm\u0103.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Limassol- centrul vechi<\/em><\/p>\n

\u00a0\u201eDestinul \u00eel duce pe cel care vrea \u015fi-l trage pe cel care se opune.\u201d<\/em> – spunea Seneca. <\/em>\u015ei pentru c\u0103, probabil, acea chemare a destinului \u00ee\u015fi face sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a mai mult dec\u00e2t credem, ne supunem, docili, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 deslu\u015fim taine ascunse \u00een calea ce ne deschide \u015fi str\u0103duindu-ne s\u0103 \u0163esem g\u00e2nduri limpezi din fire de lumin\u0103 \u015fi s-o urm\u0103m.<\/strong><\/p>\n

Niciodat\u0103 s\u0103 nu spui niciodat\u0103<\/em>, nu-i a\u015fa? Nici eu n-am spus \u201eniciodat\u0103 nu voi reveni \u00een Cipru!\u201d \u015fi iat\u0103 c\u0103 acum reg\u0103sesc aceea\u015fi atmosfer\u0103 \u015fi-aceea\u015fi lini\u015fte pe \u00eensorita insul\u0103 sc\u0103ldat\u0103 de apele Mediteranei \u00eentr-o zi de sf\u00e2r\u015fit de aprilie 2012. Drumul de la modernul aeroport din Larnaca \u015fi p\u00e2n\u0103 la Limassol mi se pare scurt, pe alocuri paralel cu marea \u015fi flancat de balustrade din care se-nghesuie s\u0103 ne \u201esalute\u201d splendide tufe de leandri \u00eenflori\u0163i, alterna\u0163e de alb \u015fi roz, ca \u00eentr-o nemuritoare roman\u0163\u0103 minulescian\u0103, o vegeta\u0163ie luxuriant\u0103 cu accente mediteraneene \u00eentr-un anotimp al re\u00eenvierii.<\/strong><\/p>\n

Lemessos – \u00een greac\u0103, ora\u015ful celor mai vechi ruine din Cipru, sta\u0163iunea de pe litoralul M\u0103rii Mediterane excel\u00e2nd prin calitatea loca\u0163iilor \u015fi serviciilor din turism, \u00eemi z\u00e2mbe\u015fte candid \u00eentr-un apus de soare splendid, pe care-l savurez la intrarea \u00een \u201etourist area\u201d. Pe partea noastr\u0103 de mers, pe marginea \u015foselei sunt amplasate cele mai frumoase hoteluri, majoritatea cu vedere la mare.<\/strong><\/p>\n

Cu siguran\u0163\u0103, pe parcursul \u015federii mele \u00een Cipru, locurile \u00eenc\u0103rcate de istorie \u015fi misterele lor \u00eemi vor fi prieteni buni, ajut\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 g\u0103sesc r\u0103spunsuri la at\u00e2tea \u015fi-at\u00e2tea \u00eentreb\u0103ri fire\u015fti pentru oricine ajunge aici.<\/strong><\/p>\n

\n

R\u0102SFOIND FILE DE ISTORIE<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Fiind al doilea ora\u015f, ca m\u0103rime, din Cipru, dup\u0103 capitala Nicosia, Limassol este capitala districtului cu acela\u015fi nume, fiind amplasat \u00een Golful Akrotiri din sudul insulei. Aproape 240.000 de locuitori tr\u0103iesc aici, \u00een ora\u015ful-port la Mediteran\u0103, r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00eentr-un areal cu o suprafa\u0163\u0103 considerabil\u0103, aproape 35 de kilometri p\u0103tra\u0163i. \u015ei nici nu este de mirare marea \u00eentindere a lui, pentru c\u0103, de fapt, Limassolul de ast\u0103zi s-a format prin contopirea a dou\u0103 ora\u015fe antice: Amathus \u015fi Kourion (Curium).<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Limassol- ruinele Amathus<\/em><\/p>\n

Prima atestare documentar\u0103 a a\u015fez\u0103rii dateaz\u0103 din timpuri str\u0103vechi, \u00eenc\u0103 \u00eenaintea anului 2000 \u00ee. Hr. – dup\u0103 unele izvoare, iar dup\u0103 altele, \u00eenaintea secolelor VII \u015fi IV \u00ee.Hr. Niciun scriitor al antichit\u0103\u0163ii nu aminte\u015fte \u00een scrierile sale despre fondarea ora\u015fului, dar istoria sa se reg\u0103se\u015fte \u00een fiecare col\u0163i\u015for al s\u0103u. Curiozitatea, dorin\u0163a de a cunoa\u015fte c\u00e2t mai mult despre locuri, oameni, fapte, dublat\u0103 de \u015fansa de a \u201epip\u0103i\u201d cu ochiul min\u0163ii dovezile reale a existen\u0163ei unei civiliza\u0163ii, m-au stimulat, st\u00e2rnindu-mi\u00a0 interesul fa\u0163\u0103 de legendarul ora\u015f, r\u0103sfoind cu migal\u0103 pagini pr\u0103fuite ale istoriei \u015fi \u00eencerc\u00e2nd apoi s\u0103 reconstitui parte din ele, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd am ocazia s\u0103 le vizitez.<\/strong><\/p>\n

\u00cen vremurile str\u0103vechi, numele ora\u015fului Limassol de ast\u0103zi era Neapolis (de la numele unuia din episcopii greci – Leontios de Neapolis). Atest\u0103rile documentare relev\u0103 \u00eens\u0103 faptul c\u0103 ora\u015ful s-a numit Lemessos (ipotez\u0103 sus\u0163inut\u0103 de Constantine Porfyrogennitos), de unde se presupune c\u0103 provine numele grecesc actual, Lemessos.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Kolossi – castel medieval<\/em><\/p>\n

Datele care se cunosc la ora actual\u0103 despre istoria zbuciumat\u0103 a Limassolului sunt mai ample \u00eencep\u00e2nd cu perioada de dup\u0103 \u00eencheierea domina\u0163iei bizantine asupra insulei, respectiv dup\u0103 anul 1191 d.Hr. \u00cen acel an, regele Angliei Richard Inim\u0103 de Leu se deplasa spre \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103, \u00eenso\u0163it \u015fi de o corabie \u00een care se aflau logodnica acestuia, Berengaria, \u015fi sora sa, Joan (regina Siciliei).<\/strong><\/p>\n

Din cauza unei furtuni puternice, corabia \u00een care se aflau cele dou\u0103 doamne ale cur\u0163ii regale engleze a ajuns la Lemessos. Guvernatorul bizantin al insulei, Isaac Comnenus, recunoscut prin caracterul lui crud s-a lovit de refuzul celor dou\u0103 femei de a p\u0103r\u0103si corabia, inten\u0163ia lui fiind una m\u00e2r\u015fav\u0103, aceea de a le lua ostatice.\u00a0 Ajuns la Lemessos, Richard Inim\u0103 de Leu, se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu Isaac Comnenus, \u00eei propune acestuia o alian\u0163\u0103, solicit\u00e2ndu-i sprijinul \u00een cruciada pe care avea s-o ini\u0163ieze, \u00een vederea eliber\u0103rii T\u0103r\u00e2mului Sf\u00e2nt. Aparent, propunerea regelui englez este acceptat\u0103 \u00eens\u0103 nu este respectat\u0103, fapt ce a condus la urm\u0103rirea \u015fi arestarea ulterioar\u0103 a lui Isaac \u015fi preluarea autonomiei asupra insulei Cipru de c\u0103tre Anglia, transform\u00e2nd-o \u00een colonie englez\u0103. C\u0103s\u0103toria lui Richard Inim\u0103 de Leu cu Berengaria \u015fi \u00eencoronarea ei ca Regin\u0103 a Angliei are loc \u00een Cipru; sf\u00e2r\u015fitul domina\u0163iei bizantine asupra Ciprului culmineaz\u0103 cu distrugerea aproape \u00een totalitate a ora\u015fului Amathus de c\u0103tre englezi \u015fi str\u0103mutarea locuitorilor lui \u00een Limassol.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Limassol- ruinele Amathus<\/em><\/p>\n

\u00cen 1192 Cipru este v\u00e2ndut templierilor, c\u0103lug\u0103ri \u015fi solda\u0163i boga\u0163i, ale c\u0103ror principii aveau la baz\u0103 protejarea Morm\u00e2ntului Sf\u00e2nt de la Ierusalim. Taxele imense impuse locuitorilor insulei constituiau, de fapt, sursa financiar\u0103 pentru plata pre\u0163ului de cump\u0103rare de la regele englez. Revolta ciprio\u0163ilor \u015fi reclamarea c\u0103tre curtea britanic\u0103 a abuzurilor templierilor a condus la g\u0103sirea unui alt cump\u0103r\u0103tor, \u00een persoana lui Guy de Lusignan, un romano-catolic din Poitou, Fran\u0163a,. Astfel, \u00een regatul medieval cipriot \u00ee\u015fi \u00eencepe domnia Dinastia francez\u0103 a regilor Lusignan.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Kourion-panorama de pe ruinele orasului<\/em><\/p>\n

Pentru o perioad\u0103 de circa 300 de ani (1192-1489), izvoarele documentare atest\u0103 c\u0103 ora\u015ful Limassol prosper\u0103, cunosc\u00e2nd o dezvoltare remarcabil\u0103. Statutul de port la Mediteran\u0103 permite \u00eenflorirea comer\u0163ului \u00een Limassol, dezvoltarea lui economic\u0103 \u015fi cultural\u0103. Biserica are un rol important \u00een acele vremuri, datele de\u0163inute confirm\u00e2nd existen\u0163a unui num\u0103r considerabil de episcopi latini pe insul\u0103. \u00cen 1570, invazia musulman\u0103 si cucerirea insulei de c\u0103tre turci determin\u0103 retragerea batalioanelor la m\u0103n\u0103stiri \u015fi stabilirea lor acolo.<\/strong><\/p>\n

Anul 1228 se remarc\u0103 printr-un alt episod semnificativ din istoria acestor locuri: regele german Frederick al II-lea ajunge la Lemessos pentru a purta tratative cu templierii \u015fi a stabili un pact asupra planurilor de lupt\u0103 \u00eempotriva musulmanilor. Se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu John Ibelen, reprezentantul regelui Eric al Templierlor dar \u00eent\u00e2mpin\u0103 refuzul acestuia \u00een privin\u0163a cooper\u0103rii. Trupele regelui Frederick cuceresc atunci mai multe ora\u015fe cipriote, printre care \u015fi Lemessos, dar p\u0103r\u0103se\u015fte definitiv insula \u00een 1229.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Limassol – situl din Akrotiri<\/em><\/p>\n

Pozi\u0163ionarea insulei \u00eentr-o zon\u0103 expus\u0103 de-a lungul veacurilor multor evenimente importante din zona Mediteranei de Est, au condus la tot at\u00e2tea descinderi, mai mult sau mai pu\u0163in pa\u015fnice, ale celor implica\u0163i \u00een desf\u0103\u015furarea lor. Port la Mediteran\u0103, Lemessos devine loc de refugiu al pira\u0163ilor care pr\u0103duiau \u00eentr-un mod devastator \u0163\u0103rile Mediteranei de Est. Bog\u0103ta\u015fii de-aici au devenit \u015fi mai boga\u0163i, gra\u0163ie sprijinului acordat pira\u0163ilor care-i pr\u0103duiau pe mahomedani. \u00cen 1424 are loc un atac cumplit al for\u0163elor militare ale mamelucilor egipteni, care devasteaz\u0103 \u015fi dau foc ora\u015fului Lemessos. Un an mai t\u00e2rziu o\u015ftile egiptene revin \u00een for\u0163\u0103, de data aceasta atac\u00e2nd ora\u015fele Farmagusta \u015fi Larnaca \u015fi apoi, ajung din nou la Lemessos, ocup\u00e2nd castelul \u015fi arz\u00e2nd tot ce le-a stat \u00een cale. Pagubele provocate \u00een 1426 au fost \u015fi mai mari, at\u00e2t \u00een Lemessos c\u00e2t \u015fi \u00een alte localit\u0103\u0163i. Regele cipriot, Janus, a fost \u00eenvins \u015fi apoi a fost luat prizonier la Khirokitia, de unde a fost dus apoi la Cairo.<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1489, Ciprul este v\u00e2ndut vene\u0163ienilor de c\u0103tre regina Caterina Cornaro. Interesul Vene\u0163iei asupra Ciprului se manifesta doar din unghiul valorific\u0103rii resurselor naturale ale insulei \u015fi al imenselor impozite \u015fi taxe pe care le-au impus locuitorilor ei (o treime din veniturile localnicilor). Ba mai mult, \u00een loc s\u0103 se preocupe de dezvoltarea econimic\u0103 a insulei, ei au produs pagube imense. De exemplu, \u00een 1539, castelul din Limassol este distrus de c\u0103tre vene\u0163ieni<\/strong><\/p>\n

Dar \u015firul invaziilor \u00een insula Afroditei nu s-a oprit aici: \u00een iulie 1570 turcii descind la Lemessos, devasteaz\u0103 \u015fi ard tot ce le st\u0103 \u00een cale. Cronicile vremii arat\u0103 c\u0103 dup\u0103 invazia turc\u0103, ora\u015ful Lemessos ar\u0103ta ca un sat cu un num\u0103r considerabil de locuitori. La reconstruc\u0163ia ora\u015fului, se spune c\u0103 locuitorii erau at\u00e2t de marca\u0163i de groz\u0103viile turcilor, \u00eenc\u00e2t \u015fi-au construit casele c\u00e2t mai modeste, astfel \u00eenc\u00e2t, la un alt posibil atac al turcilor, ace\u015ftia s\u0103 nu poat\u0103 intra c\u0103lare \u00een casele lor, cum se \u00eent\u00e2mplase anterior. Aceast\u0103 team\u0103 \u015fi puternice resentimente fa\u0163\u0103 de otomani s-au transmis de-a lungul veacurilor genera\u0163iilor care au urmat, \u00eenc\u00e2t \u015fi ast\u0103zi, dac\u0103 stai de vorb\u0103 cu un locuitor al Limassolului, cu siguran\u0163\u0103 observi c\u0103 nu-\u015fi ascunde re\u0163inerea, c\u00e2nd aduci discu\u0163ia despre …turci.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Kourion- amfiteatru<\/em><\/p>\n

Domina\u0163ia turc\u0103 \u00een Cipru aduce cu sine declinul economic al insulei. Grecii \u015fi turcii tr\u0103iau \u00een districte vecine. Standardul intelectual al ciprio\u0163ilor a cunoscut \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 o sc\u0103dere considerabil\u0103. Interesul cotropitorilor nu era axat pe educa\u0163ie \u015fi cultur\u0103, focaliz\u00e2ndu-se doar pe opresiune \u015fi \u00eencasarea d\u0103rilor imense \u015fi pe limitarea accesului copiilor la educa\u0163ie. Biserica a fost singurul sus\u0163in\u0103tor real al ilumin\u0103rii genera\u0163iilor tinere de ciprio\u0163i, sus\u0163in\u00e2nd \u00eenfiin\u0163area \u015fcolilor \u015fi a edificiilor culturale. La Lemessos au fost \u00eentemeiate mai multe \u015fcoli: \u00een 1819 se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u015ecoala greac\u0103, apoi \u015ecoala Public\u0103 \u00een 1841, urmat\u0103 de \u015ecoala de fete, \u00een 1861.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Kourion -amfiteatru<\/em><\/p>\n

Preluarea insulei de c\u0103tre britanici, \u00een 1878 \u015fi instaurarea administra\u0163iei engleze, reprezentate prin colonelul Warren, primul guvernator britanic din Cipru, a condus la dezvoltarea economic\u0103 \u015fi la cre\u015fterea gradului de civilza\u0163ie prin educarea \u015fi culturalizarea popula\u0163iei cipriote. Limassolul a fost unul dintre ora\u015fele c\u0103ruia Warren i-a acordat maxim\u0103 importan\u0163\u0103, \u00eenc\u0103 de la\u00a0 \u00eenceputul sosirii sale \u00een Cipru: str\u0103zile au fost cur\u0103\u0163\u0103te \u015fi modernizate, s-au plantat arbori ornamentali, au fost construite docuri \u00een port care s\u0103 asigure capacitatea necesar\u0103 desf\u0103\u015fur\u0103rii activit\u0103\u0163ii portuare \u015fi implicit, s-a creat un mediu propice dezvolt\u0103rii comer\u0163ului pe cale maritim\u0103. Limassolul a fost dotat cu felinare stradale pentru iluminatul nocturn, \u00een 1880, iar electrificarea sa a \u00eenceput \u00een 1912. Odat\u0103 cu instaurarea ocupa\u0163iei britanice au ap\u0103rut \u015fi primele mijloace de comunica\u0163ie la Limassol: un oficiu po\u015ftal \u015fi un telegraf au \u00eenceput s\u0103 func\u0163ioneze, \u00eenc\u0103 de la venirea englezilor pe insul\u0103.\u00a0 S-a \u00eenfiin\u0163at \u015fi primul spital din ora\u015f. Prima tipografie s-a \u00eenfiin\u0163at \u00een 1880, aici tip\u0103rindu-se primele ziare din Limassol: \u201eAlithia\u201d, Anagennisis\u201d \u00een 1897 \u015fi apoi\u00a0 \u201eSalpinx\u201d .<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Limassol- biserica Sf Ecaterina<\/em><\/p>\n

Primele hoteluri, \u201eAmathus\u201d \u015fi \u201eEuropa\u201d au fost inaugurate la sf\u00e2r\u015fitul aceluia\u015fi secol XIX, tradi\u0163ia turismului limassonian dat\u00e2nd, a\u015fadar, cu mai bine de un secol \u00een urm\u0103. Dup\u0103 at\u00e2tea veacuri de domina\u0163ie distructiv\u0103 sau, \u00een cel mai fericit caz, conservatoare, iat\u0103 c\u0103 domina\u0163ia englez\u0103 a adus prosperitate pe insul\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 la Limassol. Dezvoltarea economic\u0103 a atras dup\u0103 sine apari\u0163ia a noi locuri de munc\u0103 \u00een turism, vinifica\u0163ie, me\u015fte\u015fuguri, activitatea portuar\u0103, etc. Am stat de vorb\u0103 cu ciprio\u0163i din toate mediile sociale, de la \u0163\u0103ranul cu suflet cald, primitor \u015fi deschis \u015fi p\u00e2n\u0103 la intelectualul rasat, \u015fcolit \u00een cele mai prestigioase institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Europa, \u015fi nu am \u00eent\u00e2lnit unul care s\u0103 aib\u0103 resentimente fa\u0163\u0103 de britanici, dimpotriv\u0103, multe c\u0103s\u0103torii sunt mixte \u015fi convie\u0163uirea \u00eentre cele dou\u0103 na\u0163ii a fost dintotdeauna pa\u015fnic\u0103 \u015fi armonioas\u0103.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Limassol- ceramica Muzeul de arheologie<\/em><\/p>\n

\u00cen paralel cu dezvoltarea economic\u0103 s-a dat o mare importan\u0163\u0103 ridic\u0103rii nivelului cultural al popula\u0163iei cipriote: \u015fcoli, teatre, cluburi, galerii de art\u0103, cluburi sportive au ap\u0103rut \u00een peisajul socio-cultural al Limassolului pe timpul administra\u0163iei britanice \u00een Cipru.<\/strong><\/p>\n

La 16 august 1960 Ciprul a devenit stat independent, constituindu-se ca republic\u0103 federal\u0103 bina\u0163ional\u0103 (greac\u0103 \u015fi turc\u0103) \u00een cadrul Commonwealth-ului Britanic. Invazia turc\u0103 din 1974, ca urmare a unui act necugetat al episcopului Makarios, pre\u015fedintele \u201cen titre\u201d din acea vreme, a produs reloc\u0103ri semnificative ale popula\u0163iei apar\u0163in\u00e2nd celor dou\u0103 etnii importante \u2013 greac\u0103 \u015fi turc\u0103 -, partea de nord a insulei intr\u00e2nd sub administra\u0163ie turc\u0103 \u015fi desprinz\u00e2ndu-se din Republica Cipru.<\/strong><\/p>\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 a fost afectat ora\u015ful Limassol de aceste evenimente? \u2013 am \u00eentrebat o bun\u0103 prieten\u0103 localnic\u0103 ce m\u0103 \u00eenso\u0163ea \u00een vizita mea la Muzeul Medieval din ora\u015ful vechi. \u201cMul\u0163i dintre ciprio\u0163ii greci din nordul Ciprului au devenit refugia\u0163i \u015fi s-au stabilit \u00een Limassol. Turco-ciprio\u0163ii din Limassol au fost obliga\u0163i s\u0103 se mute \u00een nordul insulei, \u00een 1975.\u00a0 Astfel, s-au produs un fel de mut\u0103ri entice, separ\u00e2nd cele dou\u0103 na\u0163ii \u00eentre care conflictele datau de secole.\u00a0 Farmagusta, una dintre cele mai importante sta\u0163iuni turistice din Cipru intr\u00e2nd sub autonomie turc\u0103, automat, Limassolul a devenit \u0163inta dezvolt\u0103rii \u015fi extinderii lui devenind \u00een scurt timp ceea ce este \u015fi ast\u0103zi, un important centru de comer\u0163 si un punct de atrac\u0163ie turistic\u0103 recunoscut \u00een turismul cipriot, \u015fi nu numai.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

ASCULT\u00c2ND \u015eOAPTELE MISTERIOASE ALE TRECUTULUI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ajung\u00e2nd zilele trecute \u00een locurile \u00een care vestigiile istorice ale legendarului Lemessos sunt \u00eenc\u0103rcate de semnifica\u0163ii, m-am refugiat \u00een meandrele trecutului insulei Afroditei \u015fi-am ascultat \u00een lini\u015fte \u015foaptele str\u0103mo\u015filor acelora pe care ast\u0103zi \u00eei v\u0103d senini, calzi, deschi\u015fi si care te primesc \u00een fieful<\/em> lor \u00eentr-un mod deosebit, tipic grecilor, dar sim\u0163indu-se sensibil influen\u0163ele acelui aer aristocratic, mo\u015ftenit de la reprezentan\u0163ii coroanei britanice,\u00a0 deschiz\u0103torii drumului lor spre prosperitate \u015fi civiliza\u0163ie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ora\u015ful vechi, purt\u00e2nd pecetea vechii civiliza\u0163ii grece\u015fti, cu str\u0103du\u0163e \u00eenguste \u015fi case v\u0103ruite \u00een culori deschise, cu zeci de taverne \u015fi terase pres\u0103rate unde \u015fi cum nu te a\u015ftep\u0163i, te \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu un aer patriarhal \u00eentr-o lume a misterelor antice, a unui trecut zbuciumat. Cine viziteaz\u0103 Limassolul \u015fi nu ajunge la Castelul medieval, \u00een partea vestic\u0103 a ora\u015fului vechi<\/em> pierde mult, pentru c\u0103 aici stau ascunse f\u0103r\u00e2me de istorie \u015fi dovezi arheologice remarcabile ale existen\u0163ei acestor locuri, cu o vechime de mii de ani.<\/strong><\/p>\n

Construit de Guy de Lusignan \u00een 1193, dup\u0103 preluarea insulei de c\u0103tre francezi, castelul se afla ini\u0163ial pe malul r\u00e2ului Garyllis, care, modific\u00e2ndu-\u015fi cursul, ast\u0103zi are albia la 91 de metri distan\u0163\u0103 de acesta. S\u0103p\u0103turile arheologice din preajma castelului au scos la iveal\u0103 dovezi implacabile ale existen\u0163ei unei biserici cre\u015ftine \u015fi fragmente dintr-un monument bizantin (din secolele X-XI); la \u00eenceputul secolului al XII-lea, \u00een incinta castelului exista o biseric\u0103 \u00een\u0103l\u0163\u0103t\u0103 \u00een cinstea Sf\u00e2ntului Gheorghe, unde regele Angliei \u2013 Richard Inim\u0103 de Leu \u2013 a celebrat c\u0103s\u0103toria sa cu prin\u0163esa Berengaria din Navarre, \u00een 1191. Primul atac c\u0103ruia i-a rezistat, a fost cel mamelucilor egipteni, \u00een secolul XV, dar cutremurele ce s-au produs de-alungul vremurilor l-au afectat foarte tare. Reconstruit ulterior, a primit destina\u0163ia de \u00eenchisoare \u015fi apoi cea de Muzeu Medieval al Ciprului. Vizit\u00e2nd Castelul Medieval, din fiecare \u00eenc\u0103pere parc\u0103 r\u0103zbat c\u0103tre noi \u015foaptele unui trecut \u00eendep\u0103rtat \u015fi plin de taine.<\/strong><\/p>\n

\n

PRINTRE RUINE\u00a0 – PE URMELE VECHILOR CIVILIZA\u0162II<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Dar adev\u0103ratele voci ale trecutului nu le auzi nic\u0103ieri mai bine dec\u00e2t \u00een zonele istorice adiacente Limassolului, unde urmele vechilor civiliza\u0163ii din Cipru sunt dovezi gr\u0103itoare ale existen\u0163ei lor pe aceste t\u0103r\u00e2muri. C\u00e2nd ajungi s\u0103 le vezi, le parcurgi, piatr\u0103 cu piatr\u0103 sim\u0163ind cum istoria pulseaz\u0103 \u00een Cipru, ca s\u00e2ngele \u00een arterele muflonului<\/em>, cum spunea un jurnalist \u00eentr-un articol pe care l-am citit de cur\u00e2nd.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Amathus<\/em><\/p>\n

Pentru a doua oar\u0103 \u00een ultimul an am ajuns la situl vechiului Amathus, unul dintre ora\u015fele care a stat la baza \u00eentemeierii Limassolului, acum doar un loc care eman\u0103 istorie \u015fi legend\u0103 din fiecare piatr\u0103, situat \u00een apropiere de Ayios Tychon, \u00een direc\u0163ia Limassol – Paphos. Amathus, unul dintre cele mai vechi ora\u015fe cipriote, conform legendei a fost \u00eentemeiat de unul dintre fiii lui Heracles, mult venerat \u00een acele vremuri. Potrivit altei legende, Ariadna, frumoasa fiic\u0103 a lui Minos, care a fugit din Creta cu Tezeu, a fost abandonat\u0103 \u00een Amathus. Ea a murit acolo la na\u015fterea copilului s\u0103u \u015fi a fost \u00eengropat\u0103 \u00eentr-un morm\u00e2nt sacru. Zona a fost populat\u0103 cu cel pu\u0163in 3000 de ani \u00een urm\u0103 \u015fi asta o spun dovezile arheologice descoperite aici. Ora\u015ful a luat numele Amathusei, mama regelui Kinyras din Paphos. S\u0103p\u0103turile arheologice de la Amathus au \u00eenceput \u00een 1980, ele continu\u00e2nd \u015fi ast\u0103zi. S-au descoperit astfel Acropolele, Templul Afroditei, pia\u0163a, zidurile ora\u015fului, Bazilica \u015fi portul. Vizit\u00e2nd ruinele de la Amathus ai impresia ca acolo este ascuns\u0103 toat\u0103 istoria antic\u0103 a insulei: \u00een pia\u0163a ora\u015fului troneaz\u0103 coloane de marmur\u0103 decorate cu minunate ornamente spiralate, pavaje superbe, vestigiile unei bazilici cre\u015ftine timpurii, decorate cu pietre pre\u0163ioase. Pe partea de sus a st\u00e2ncii pe care a fost ridicat\u0103 a\u015fezarea se afl\u0103 Templul Afroditei \u015fi mai multe case aliniate pe un r\u00e2nd, dat\u00e2nd din perioada greac\u0103. \u00cen extremitatea estic\u0103 \u015fi vestic\u0103 a sitului, misterele ruinelor au r\u0103mas mute \u00eentre dou\u0103 acropole seme\u0163e. O multitudine de morminte au fost descoperite aici, multe dintre ele fiind intacte. Obiecte de art\u0103 lucrate manual g\u0103site \u00een timpul s\u0103p\u0103turilor se afl\u0103 expuse la marile muzee ale lumii: Muzeul Metropolitan din New York, Muzeul Luvru din Paris, Muzeul Na\u0163ional din Nicosia.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Kourion- ruine<\/em><\/p>\n

Nu departe de Limassol, pe valea r\u00e2ului Kouris am vizitat de cur\u00e2nd unalt sit arheologic semnificativ din insul\u0103, ora\u015ful antic Kourion (Curium). Potrivit lui Herodot, locuitorii din Argos au fost cei care au pus bazele acestei a\u015fez\u0103ri, dat\u00e2nd din Epoca Bronzului, situl fiind aproape identic cu un altul, situat \u00een imediata apropiere, la Episkopi, pe dealul Bamboula. S-au descoperit aici multe inscrip\u0163ii, unele \u00eenc\u0103 nedescifrate, importante dovezi ale existen\u0163ei civiliza\u0163iilor str\u0103vechi ascunse sub st\u00e2ncile de la Kourion.<\/strong><\/p>\n

Nu se poate s\u0103 ajungi la Limassol \u015fi s\u0103 nu vizitezi ruinele ora\u015fului antic Kourion, un imens complex arheologic. \u00cen prezentarea succint\u0103 a acestuia sunt tentat\u0103 s\u0103 \u00eencep cu cel mai important obiectiv arheologic, Amfiteatrul de la Kourion (Curium), construit dup\u0103 modelul grecesc \u00een secolul al II-lea \u00ee.Hr., de form\u0103 circular\u0103\u00a0 \u015fi scen\u0103 deschis\u0103. Restaurat de \u00eemp\u0103ratul Augustus dup\u0103 instalarea romanilor pe insul\u0103, \u00een secolul I, amfiteatrul, care ini\u0163ial servea drept loc de desf\u0103\u015furare a serb\u0103rilor organizate \u00een semn de omagiu adus zeilor, devine aren\u0103 pentru luptele cu gladiatori. Forma \u015fi dimensiunile pe care le are acum dateaz\u0103 din secolul al II-lea. \u00cen secolul al IV-lea este distrus \u00een \u00eentregime, restaurarea lui fiind efectuat\u0103 ulterior de c\u0103tre cunoscutul restaurator grec Travlos Antonis. Ast\u0103zi, capacitatea acestui teatru este de 3.000 de locuri \u015fi este gazda multor spectacole de teatru \u015fi concerte \u00een aer liber, oferind o ambian\u0163\u0103 care impresioneaz\u0103 prin farmecul ei aparte.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Limassol- ceramica Muzeul de arheologie<\/em><\/p>\n

\u00cen partea de nord-est a complexului arheologic de la Kourion se afl\u0103 Forumul, unde \u00een perioada 1975-1997 au fost descoperite ruinele unor construc\u0163ii publice \u015fi instala\u0163ii hidraulice din vremuri str\u0103vechi. Alte r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e ale vechiului ora\u015f se reg\u0103sesc \u00een Nymphaeum, locul sacru care se spune c\u0103 era destinat nimfelor, fiicele lui Posseidon. Pia\u0163a mare a ora\u015fului antic Kourion era \u00eenconjurat\u0103 de o colonad\u0103 alc\u0103tuit\u0103 ini\u0163ial din 16 coloane (porticuri). din care ast\u0103zi mai sunt doar \u015fase.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Kourion- Forum<\/em><\/p>\n

Nu mai pu\u0163in lipsite de importan\u0163\u0103 sunt casele private din cadrul complexului arheologic de la Kourion, construite, spun izvoarele documentare, \u00een perioada roman\u0103 t\u00e2rzie: Casa gladiatorilor, Casa lui Achile, Casa lui Eustolios, \u00een jurul ultimei dintre ele \u0163es\u00e2ndu-se nenum\u0103rate legende, fiind considerat\u0103 o cas\u0103 a semnelor christice.<\/strong><\/p>\n

Dar din vechile ruine ale ora\u015fului Kourion nu lipsesc nici l\u0103ca\u015fele de cult, bazilicile, construite \u00een mare parte \u00eencep\u00e2nd cu secolul al V-lea: Bazilica Episcopal\u0103 – o construc\u0163ie deosebit de valoroas\u0103 a acelor timpuri, cu o arhitectur\u0103 unic\u0103, coloane din granit \u015fi marmur\u0103, pardoseal\u0103 cu \u00eencrusta\u0163ii \u00een marmur\u0103 \u015fi mozaic -, Bazilica Coast, aflat\u0103 la poalele dealului pe care a fost construit ora\u015ful, \u00een apropierea unei plaje deosebit de frumoase \u015fi o a treia bazilic\u0103, situat\u0103 \u00een afara ora\u015fului, l\u00e2ng\u0103 stadion. Se pare c\u0103 timp de 150 de ani, basilica aceasta folosise drept catedral\u0103.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Sanctuarul lui Apollo<\/em><\/p>\n

\u00centre ora\u015f \u015fi sanctuarul lui Apollo se afl\u0103 stadionul, construit, conform atest\u0103rilor documentare, pe vremea lui Antonius, \u00een secolul al II-lea. Aici se desf\u0103\u015furau competi\u0163iile sportive ale acelor vremuri – alerg\u0103ri, s\u0103rituri, aruncarea suli\u0163ei, lupte. Cursele de cai se presupune c\u0103 nu se puteau desf\u0103\u015fura aici, fiind prea mic pentru astfel de \u00eentreceri.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Sanctuarul lui Apollo<\/em><\/p>\n

Poate cel mai important vestigiu antic din insula Cipru, care se afl\u0103 tot aproape de Kourion este Sanctuarul lui Apollo. O foarte veche inscrip\u0163ie din acest amfiteatru din piatr\u0103 dateaz\u0103 din secolele al V-lea \u015fi al IV-lea \u00ee.Hr. \u015fi acolo se reg\u0103se\u015fte numele lui Apollo – zeul vindec\u0103tor al sufletelor. <\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Sanctuarul lui Apollo<\/em><\/p>\n

Un cutremur puternic distruge sanctuarul \u00een secolul al IV-lea \u00eens\u0103 Apollo continu\u0103 seria miracolelor de vindecare sufleteasc\u0103. Mai t\u00e2rziu, pe ruinele vechiului sanctuar a fost ridicat un adev\u0103rat palat, \u00een timpul lui Augustus, urm\u00e2nd ca pe timpul \u00eemp\u0103ratului Traian splendoarea acestuia s\u0103-i aduc\u0103 \u015fi mai mare faim\u0103. Ulterior,\u00a0 ciprio\u0163ii i-au maximizat importan\u0163a simbolic\u0103, imaginea lui devenind un fel de emblem\u0103 a Ciprului. Monumentele istorice din cadrul sitului Sanctuarul lui Apollo dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din secolele al VIII-lea \u015fi al VII-lea \u00ee.Hr.m, purt\u00e2nd amprenta civiliza\u0163iei grece\u015fti din secolele al IV-lea \u015fi al III-lea \u00ee.Hr. dar \u00een mare parte, mai t\u00e2rziu, perioada roman\u0103 ce a urmat a l\u0103sat semnele cele mai vizibile asupra stilului architectonic de ansamblu al sanctuarului. \u00cen amfiteatrul sitului se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een fiecare an, \u00een luna septembrie, cel mai mare festival al vinului de pe insul\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 V\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 \u00een momentul vizit\u0103rii acestui loc de legend\u0103, \u00een\u0163esat de tainele miturilor create \u00een jurul lui, unde e\u015fti \u00eenconjurat doar de pietre, mare \u015fi cer, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei, te duce g\u00e2ndul la suferin\u0163ele interioare de care nu suntem priva\u0163i niciunul dintre noi, oric\u00e2t de puternice caractere am avea, \u015fi, sub magia lui mitologic\u0103 ai tendin\u0163a fireasc\u0103 de a spera ca din str\u0103fundurile vremurilor str\u0103vechi s\u0103 r\u0103zbat\u0103 \u00eenspre tine balsamul vindec\u0103tor al puterii apolloniene.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Kolossi – castel medieval<\/em><\/p>\n

Plec\u00e2nd de la Kourion spre Limassol este indicat s\u0103 te opre\u015fti la Kolossi, unde se afl\u0103 Castelul (Turnul) Kolossi, fort\u0103rea\u0163\u0103 medieval\u0103 construit\u0103 \u00een secolul al XIII-lea, amplasat\u0103 \u00een inima v\u0103ii r\u00e2ului Kouris – considerat\u0103 cea mai bogat\u0103 \u015fi mai fertil\u0103 zon\u0103 din sudul insulei. Castelul a constituit, de-alungul secolelor, asemeni zonei \u00een care era construit, \u0163inta luptelor reprezentan\u0163ilor dinastiilor care s-au perindat la administrarea insulei \u00een acele timpuri. A servit drept sediu administrativ al feudalilor francezi ai vremii (cavalerii Ordinului Sf\u00e2ntului Ioan), iar c\u00e2nd ace\u015ftia s-au mutat \u00een insula Rhodos, la castelul Kolossi a r\u0103mas sediul \u201cCommandery\u201d-ei administra\u0163iei franceze; de-aici provine denumirea unuia dintre cele mai recunoscute vinuri cipriote, \u201cCommandaria\u201d, un excep\u0163ional vin dulce, precum nectarul zeilor\u2026<\/strong><\/p>\n

Sunt nenum\u0103rate legende legate de istoria veche a Ciprului \u015fi tenta\u0163ia de a le dedica un spa\u0163iu mai vast m\u0103 urm\u0103re\u015fte \u00een permanen\u0163\u0103, motiv pentru care am \u00eencercat s\u0103 prezint c\u00e2t mai succint informa\u0163iile despre locurile acestea \u015fi oamenii lor, unele culese de la cei cu care am dialogat, altele preluate direct de la surs\u0103 – obiectivele vizitate. Dar o voi face, cu siguran\u0163\u0103, \u00een una din relat\u0103rile viitoare, dedicat\u0103 \u00een exclusivitate acestui subiect.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Georgeta Resteman<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Limassol<\/em>, Cyprus<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

Mai 2012<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Georgeta Resteman -CIPRU-2012 Limassol, ora\u015f al ruinelor din care r\u0103zbate istorie \u015fi legend\u0103 \u015fi unde soarele \u00ee\u015fi revars\u0103 razele spre [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-5668","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5668","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5668"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5668\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5668"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5668"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5668"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}