{"id":5702,"date":"2012-05-10T11:23:42","date_gmt":"2012-05-10T11:23:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5702"},"modified":"2012-05-10T11:30:27","modified_gmt":"2012-05-10T11:30:27","slug":"cei-doi-labis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/10\/cei-doi-labis\/","title":{"rendered":"CEI DOI LABI\u015e"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/05\/nicolae-labis1-150x150.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-5703 alignleft\" title=\"nicolae-labis1-150x150\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/05\/nicolae-labis1-150x150.jpg\" alt=\"\" width=\"150\" height=\"150\" \/><\/a><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em>,,Clopote grave sunar\u0103 trezirea \/<br \/>\nGenera\u0163iei noastre.<br \/>\nTragem cugetarea afar\u0103 din teac\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen splendidul poem <em>Despre Labi\u015f, data viitoare<\/em>, \u00eencredin\u0163at lui Adrian P\u0103unescu \u015fi publicat \u00een revist\u0103 (<em>Flac\u0103ra lui Adrian P\u0103unescu<\/em>, 15-21 octombrie 2010, p. 11), Ion Gheorghe, reactivat, vorbea despre \u201evia\u0163a \u015fi lucrarea\u201d <em>arca\u015fului<\/em> Nicolae Labi\u015f, acel t\u00e2n\u0103r Orpheu \u201epetrecut nedrept de rom\u00e2ni\u201d \u015fi \u00eenso\u0163it de o \u201einvidie nebun\u0103\u201d. Constat\u00e2nd c\u0103 despre acest subiect merit\u0103 \u201es\u0103 tot scrii\u201d. Totu\u015fi, bardul de la Florica parc\u0103 ar cere o am\u00e2nare, hot\u0103r\u00e2nd finalmente: \u201eMai departe despre Labi\u015f, data viitoare, c\u00e2nd ne vom \u00eentoarce cu to\u0163ii\u201d.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Despre Labi\u015f, reamintim, s-a scris enorm \u015fi poetul, ivit \u00eentr-o epoc\u0103 de ferocitate dogmatic\u0103, sub presiunea interdic\u0163iilor, impun\u00e2nd \u2013 printr-o critic\u0103 \u201eprocuratorial\u0103\u201d \u2013 realismul socialist ca metod\u0103, atrage \u00eenc\u0103. Izbucnirile sale imagistice, de mare prospe\u0163ime, sfid\u00e2nd carcasa dogmei, acel cople\u015fitor ilustrativism tematic al versificatorilor vremii, alinia\u0163i, \u201ecaptura\u0163i\u201d, monitoriza\u0163i etc. sub cupola ideologicului, n-au fost scutite de aspre mustr\u0103ri, v\u0103dind \u00eens\u0103 insurgen\u0163\u0103 structural\u0103 \u015fi o salvatoare \u00eencredere de sine. Dar cea\u0163a mitologic\u0103 \u00eei \u00eenso\u0163e\u015fte traiectoria \u015fi \u00eei \u00eenv\u0103luie aura, greu \u00eencercate \u00een ultimele dou\u0103 decenii. Un Labi\u015f neglijat, expediat sub povara etichetelor, stimul\u00e2nd o memorialistic\u0103 \u00eendoielnic\u0103 oblig\u0103 la serioase corec\u0163ii, revizit\u00e2ndu-i opera \u015fi cercet\u00e2ndu-i coresponde\u0163a (\u00eengrijit\u0103, cu devo\u0163iune, de harnicul exeget sucevean N. C\u00e2rlan).<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Hot\u0103r\u00e2nd, \u00een fine, s\u0103 rup\u0103 t\u0103cerea, Stela Pogorilovschi Covaci (negre\u015fit, un \u201emartor incomod \u015fi nociv\u201d, cum se auto-prezint\u0103, dar printre pu\u0163inii care se mai afl\u0103 \u00een via\u0163\u0103) \u00eencredin\u0163a revistei <em>Oglinda literar\u0103<\/em> un serial care dorea s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 \u00een <em>cazul Labi\u015f<\/em>, reconstituind \u201enop\u0163ile de co\u015fmar ale poetului ucis\u201d. Fiindc\u0103 e vorba de o <em>crim\u0103<\/em>, afirm\u0103 r\u0103spicat d-na Covaci, cea care \u00ee\u015fi propusese \u2013 al\u0103turi de so\u0163ul ei, Aurel Covaci \u2013 s\u0103 \u00eengroape \u201ecutremur\u0103toarea tain\u0103\u201d. \u015etiut\u0103 \u00eens\u0103 de familia poetului, ne asigur\u0103 tot Stela Covaci, Labi\u015f fiind considerat \u2013 de c\u0103tre directorul \u015ecolii de Literatur\u0103 \u2013 \u201eun r\u0103t\u0103cit\u201d, vehicul\u00e2nd idei du\u015fm\u0103noase, trecut pe \u201elista neagr\u0103\u201d \u00eentocmit\u0103 de Gogu R\u0103dulescu, supravegheat, supus perchezi\u0163iilor, h\u0103r\u0163uit, acuzat de snobism \u015fi evazionism prin gura unor confra\u0163i oportuni\u015fti \u015fi invidio\u015fi. P\u00e2n\u0103 la a deveni, \u00een 1956, un \u201escriitor interzis\u201d (cf. Ion B\u0103ie\u015fu). \u015ei cum <em>s\u00e2ngele t\u00e2n\u0103r cere izb\u0103virea<\/em>, cititorii puteau urm\u0103ri dezv\u0103luirile (unele divulgate \u015fi \u00een <em>Timpul asasinilor<\/em>, Editura <em>Libra<\/em>, 1997, scris\u0103 \u00eempreun\u0103 cu poetul Cezar Iv\u0103nescu) dintr-o perioad\u0103 neagr\u0103, b\u00e2ntuit\u0103 de suspiciuni, pe care Labi\u015f \u00eensu\u015fi o considera \u201etreapta limpezirii\u201d. Limpezirile i-au fost \u00eens\u0103 fatale.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\" align=\"center\"><strong>*<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"center\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00centrebarea dac\u0103 meteoricul Labi\u015f s-a \u00eemplinit ca poet b\u00e2ntuie \u00eenc\u0103. C\u0103linescu, \u015ftim, l-a considerat \u201eun poet pe deplin exprimat\u201d de\u015fi v\u00e2rsta la care a disp\u0103rut \u00eel fixeaz\u0103 \u00eentr-o tinere\u0163e perpetu\u0103. S\u0103 ne amintim c\u0103 acele \u201ecerte f\u0103g\u0103duin\u0163i\u201d (dibuite \u00een 1951) i-au \u00eendemnat pe ie\u015feni, la sugestia lui Constantin Ciopraga, s\u0103-l aduc\u0103 \u00een \u201edulcele t\u00e2rg\u201d; c\u0103 teribilul adolescent a gr\u0103bit prin juvenila sa poezie re\u00eent\u00e2lnirea cu tradi\u0163ia, sp\u0103rg\u00e2nd tiparele epocii \u015fi risipind molozul versific\u0103rilor teziste. \u201eEu sunt spiritul ad\u00e2ncurilor\u201d \u2013 clama junele poet, \u201elacom de idei\u201d, plin de impetuozitate, rev\u0103rs\u00e2ndu-\u015fi energia polemic\u0103 cu o invidiabil\u0103 prospe\u0163ime, deopotriv\u0103 muzical\u0103 \u015fi discursiv\u0103. <em>Poetul-adolescent<\/em> asculta glasul epocii, dar nu respecta canoanele produc\u0163iei proletcultiste. \u00censcris, fatalmente, \u00een \u201eplasma stilistic\u0103\u201d a acelei epoci, el deschidea o nou\u0103 perspectiv\u0103 \u201eontologic\u0103\u201d, contaminat\u0103 de intertextualizare. Inocen\u0163a vizionar\u0103, emblema neoromantic\u0103, saltul la metapoezie fac din Labi\u015f un ferment, primenind lirica noastr\u0103. El a \u00eentinerit poezia \u015fi av\u00e2nd \u201etristul noroc\u201d de a muri t\u00e2n\u0103r, \u00ee\u015fi fr\u00e2nge traiectoria printr-o moarte simbolic\u0103. Sincer, impetuos, \u00eempr\u0103\u015ftiind poeme \u00eenfl\u0103c\u0103rate, el este animat de o credin\u0163\u0103. Prins \u00een v\u00e2rtejul istoriei, lans\u00e2nd \u00eendemnul <em>luptei cu iner\u0163ia<\/em>, condamn\u00e2nd \u201e\u00eemburghezirea\u201d (\u201etr\u00e2ntori prelin\u015fi \u00een noua cas\u0103\u201d) poetul dovede\u015fte, de fapt, un fond insurgent. Labi\u015f n-a fost un versificator oportunist, ca at\u00e2\u0163ia. El n-a acceptat rolul docil de executant, aliniindu-se la o ideologie. Caracterul afirmativ al liricii sale \u0163ine \u015fi de resortul polemic, dorind <em>a rescrie<\/em> repertoriul tematic, inject\u00e2nd prospe\u0163ime \u015fi revitaliz\u00e2nd, prin comuniune sufleteasc\u0103, locurile comune ale epocii. Asaltat de nelini\u015fti, era un dezam\u0103git. Amenin\u0163at cu \u00eenchisoarea risca s\u0103 devin\u0103 \u00eent\u00e2iul disident dintre scriitori \u00een \u201elumea nou\u0103\u201d. Moartea sa (care a fost v\u0103zut\u0103 ca o jertf\u0103) l-a salvat oare? Sau, dimpotriv\u0103, nu i-a oferit r\u0103gazul de a se desprinde din \u201ecapcana comunismului\u201d (cum zicea Aurel Covaci, fostul coleg de camer\u0103).<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Indiscutabil <em>poet revolu\u0163ionar<\/em>, Labi\u015f a spart ghea\u0163a proletcultismului. Tr\u0103ind \u201e\u00een miezul unui ev aprins\u201d el s-a r\u0103zboit cu iner\u0163ia \u015fi compromisul, c\u0103ut\u00e2nd izvoarele purit\u0103\u0163ii \u015fi condamn\u00e2nd tr\u0103darea prin minciun\u0103, abandonul con\u015ftiin\u0163ei morale. A fost el un poet comunist, cum sus\u0163inea G. Iva\u015fcu? Aderarea sa la idealul comunist, scrie \u015fi Alex. \u015etef\u0103nescu, trebuie considerat\u0103 ca \u201eo ini\u0163iativ\u0103\u201d. Or, prin intensitatea particip\u0103rii \u015fi prin inocen\u0163a v\u00e2rstei, t\u00e2n\u0103rul poet (r\u0103mas un poet al tinere\u0163ii) se arunc\u0103 \u00een be\u0163ia vis\u0103rii, animat\u0103 de furtun\u0103 \u015fi senin, risipind \u201eo frumuse\u0163e disperat\u0103 \u015fi cutremur\u0103toare\u201d (Perpessicius). Virginal \u00een spirit (zicea Nichita), poetul din M\u0103lini se v\u0103de\u015fte un recalcitrant, cu purt\u0103ri pu\u0163in ortodoxe, anun\u0163\u00e2nd, parc\u0103, o reeditare a revoltelor istratiene. Ciclul <em>Omului comun<\/em> marcheaz\u0103 o alt\u0103 etap\u0103 \u00een scrisul labi\u015fian \u015fi \u00eeng\u0103duie, \u00een subtext, \u015fi o descifrare a motiva\u0163iei schimb\u0103rii. Ader\u00e2nd la un crez, descoperind poezia chiar \u015fi \u00een \u201edura sfor\u0163are omeneasc\u0103\u201d \u015fi, neap\u0103rat, \u00een \u201efrumuse\u0163ea curat\u0103\u201d a naturii, Labi\u015f \u2013 ca poet angajat \u2013 nu accept\u0103 macularea. Or, trezindu-se la realitate, el e cuprins de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u015fi interoga\u0163ii, \u00eenc\u00e2t amintitul ciclu poate fi \u015fi un \u201eproces verbal al unei confrunt\u0103ri l\u0103untrice\u201d (Lauren\u0163iu Ulici). Versul labi\u015fian, \u00een care \u201ecite\u015fti ca \u00eentr-un suflet\u201d (cum s-a observat), flageleaz\u0103 pe cei care \u201e\u00een noua r\u00e2nduial\u0103 \u015fi-au c\u0103utat culcu\u015f\u201d,pe \u201etr\u00e2ntorii ascun\u015fi dup\u0103 stindarde\u201d. Adolescentul-poet glorific\u0103 puritatea dar e obligat s\u0103 constate c\u0103 \u201etopindu-se, z\u0103pezile murdare se v\u0103desc\u201d. Descoper\u0103 <em>divor\u0163ul dintre realitate \u015fi utopie<\/em> \u015fi, maturizat brusc, trece la un ton sumbru. <em>Lupta cu iner\u0163ia<\/em>, desp\u0103r\u0163indu-l de aerul jubilativ al \u201ecomunismului romantic\u201d este un veritabil manifest, propun\u00e2nd <em>un alt Labi\u015f<\/em>. Nu e vorba, evident, de o formul\u0103 coerent\u0103 ci de o febril\u0103 c\u0103utare, tot \u00een numele demnit\u0103\u0163ii \u015fi purit\u0103\u0163ii, accentu\u00e2nd \u00eens\u0103 nota reflexiv\u0103. Poetul era \u00een drum spre <em>altceva<\/em> \u015fi un caiet verde (aflat la Savin Bratu \u015fi pierdut la cutremur, \u00een \u201977) con\u0163inea astfel de poeme dinamitarde, invers\u00e2nd \u015ftiutele cli\u015fee, congelate de manualele \u015fcolare. <em>Ultimul Labi\u015f<\/em>, interesat de \u201eomul comun\u201d, se desparte de modelele poetice, dar, cu deosebire, se deta\u015feaz\u0103 de \u201epactul politic\u201d, descoperind cu sufletul lui t\u00e2n\u0103r \u201etragica be\u0163ie a toamnei\u201d \u015fi \u201ebra\u0163ele de aer ale clipei\u201d; \u015fi, mai ales, presiunea prezentului lozincard, \u00eentinarea idealului.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Trebuie s\u0103 observ\u0103m c\u0103 N. Labi\u015f, despic\u00e2nd cerul poeziei noastre ca \u201evestitor\u201d, ispite\u015fte, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, \u015fi prin <em>biografism<\/em>. Poezia sa prelucreaz\u0103 un fond autobiografic: de la linia epic\u0103 a marilor poeme, \u00een filia\u0163ie maiakovskian\u0103, la contemplativismul rafinat, \u00een lirica erotic\u0103. E vorba de o interioritate \u00een clocot, de elanurile unei v\u00e2rste care privea \u00een juru-i cu nesa\u0163 (\u201eabsorbind\u201d lacom lumea), replic\u00e2nd unei linii epicizate, sufocat\u0103 de cli\u015fee. Nu va lipsi poezia anecdotic\u0103 (\u201efapte petrecute str\u00e2ng\u201d, ne avertizase poetul), vom afla paradisul copil\u0103riei, schema arhetipal\u0103 a v\u00e2n\u0103torii ritualice (ca \u00een capodopera sa, <em>Moartea c\u0103prioarei<\/em>) \u015fi chiar metafore textualiste (vezi \u201ealbatrosul ucis\u201d). Dar sinceritatea poetului nu se desf\u0103\u015foar\u0103 ne\u00eengr\u0103dit \u015fi, astfel, sufletul se \u00eencarc\u0103 de sc\u00e2rb\u0103. Un alt Labi\u015f \u00ee\u015fi taie vad, fiind de o surprinz\u0103toare modernitate. Cei care au scotocit prin manuscrisele labi\u015fiene, \u015ftiu prea bine c\u0103 poetul din M\u0103lini nu trebuie anexat \u201eesteticii hei-rup-ului\u201d. E vorba, deopotriv\u0103, de gestul iconoclast, vestejind re\u0163etarul epocii, evad\u00e2nd din chingile normelor epicizante, de o fisur\u0103 a \u00eendoielii (constat\u00e2nd, prin omul comun, degradarea idealului, implicit coruperea lui) dar \u015fi de o frond\u0103 estetic\u0103, anticip\u00e2nd poetica antipoeticului, cum demonstra Paul Dugneanu. A vedea \u00een poetul <em>Primelor iubiri<\/em> doar ecoul \u00eenfrigur\u0103rilor v\u00e2rstei, doar o con\u015ftiin\u0163\u0103 virginal\u0103, b\u00e2ntuit\u0103 de \u201eviscolele viselor\u201d \u00eenseamn\u0103 a perpetua o imagine fals\u0103, refuz\u00e2ndu-i capacitatea problematizant-reflexiv\u0103. Neputin\u0163a cuv\u00e2ntului (un \u201er\u0103u ascuns\u201d) \u00eel \u00eencearc\u0103; vitalitatea t\u00e2n\u0103r\u0103 suport\u0103, curios, infiltra\u0163iile thanaticului iar pulsa\u0163ia erotic\u0103 dezv\u0103luie, de fapt, \u00eensingurarea: \u201el\u00e2ng\u0103 ea eu eram singur\u201d.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Iar poetul, \u201eun talent uria\u015f \u015fi feroce\u201d, cum l-a v\u0103zut, invidios, Nichita, cel care n-a \u00eendr\u0103znit s\u0103 publice c\u00e2t timp Labi\u015f a tr\u0103it, clasicizat de timpuriu are parte de <em>o biografie mitizat\u0103<\/em>. N\u0103scut la Poiana M\u0103rului \u2013 M\u0103lini la 2 decembrie 1935, el va sf\u00e2r\u015fi tragic la Bucure\u015fti, la 22 decembrie 1956. Punctul de vedere sentimental re\u0163ine aceast\u0103 fr\u00e2ngere nemiloas\u0103 a destinului, aureol\u00e2nd o prezen\u0163\u0103 neobi\u015fnuit\u0103. Labi\u015f ar fi, dup\u0103 unele voci, \u00een primul r\u00e2nd un principiu moral; dup\u0103 altele, contest\u00e2ndu-i valoarea, el ar trebui alungat din literatura noastr\u0103 de\u015fi poetul credea cu ardoare c\u0103 \u201ez\u0103misle\u015fte comori\u201d. Prietenii i-au cercetat manuscrisele (ele se afl\u0103 la Muzeul Bucovinei din Suceava), au ap\u0103rut numeroase reedit\u0103ri \u015fi interpret\u0103ri. Ce-ar fi devenit, oare, prolificul Labi\u015f (s\u0103 not\u0103m c\u0103 \u00een intervalul 1935-1956 el a\u015fterne peste zece mii de versuri) dac\u0103 \u201epas\u0103rea cu clon\u0163 de rubin\u201d nu l-ar fi r\u0103pit este o \u00eentrebare inutil\u0103. De la acel Nelu Labi\u015f, locuind la F\u0103lticeni, pe uli\u0163a R\u0103d\u0103\u015fenilor, venit \u00een 1946 la \u201e\u015fcol\u0103rie\u201d p\u00e2n\u0103 la ciclul <em>Dor c\u0103zut<\/em>, dezv\u0103luind o cu totul alt\u0103 fa\u0163\u0103 a poetului, nu e cale lung\u0103, judec\u00e2nd \u00een timp. Acest interval, investigat cu pricepere \u015fi pasiune de Gh. Tomozei (<em>Moartea unui poet<\/em>, 1972; <em>Urmele poetului Labi\u015f<\/em>, 1985) sau de harnicul cercet\u0103tor sucevean Nicolae C\u00e2rlan, rezum\u0103 \u00eens\u0103 un destin \u015fi propune un Labi\u015f deosebit fa\u0163\u0103 de cel de uz \u015fcolar. C\u00e2nd la 1 oct. 1952 se deschideau por\u0163ile \u015ecolii de literatur\u0103, Sadoveanu putea \u00eentreba tun\u0103tor: \u201eLabi\u015f, esti ai\u015fi?\u201d. Poetul a fost, indiscutabil, vedeta promo\u0163iei. Debutul \u00een <em>Ia\u015ful nou<\/em> (1950), truda la revista <em>Anii de ucenicie<\/em> (scoas\u0103 la acea faimoas\u0103 \u015fcoal\u0103, absolvit\u0103 \u00een 1954), munca \u00een redac\u0163iile revistelor <em>Contemporanul<\/em> \u015fi <em>Gazeta literar\u0103<\/em> (1954-1956) \u00eenso\u0163esc pa\u015fii unei genera\u0163ii. Ea, genera\u0163ia \u201eluptei cu iner\u0163ia\u201d, sigilat\u0103 de inocen\u0163\u0103 \u015fi exuberan\u0163\u0103, traversa \u201eera entuziasmului\u201d; ei erau, cu to\u0163ii, doritori s\u0103 se afirme, talenta\u0163i \u015fi ne\u015ftiutori (Lucian Raicu). Poemele timpurii ale lui Labi\u015f probeaz\u0103 acest lucru. Mai t\u00e2rziu, vocea sa liric\u0103 se schimb\u0103, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de reflexivitate; dar acest <em>mai t\u00e2rziu<\/em> (care se suprapune, aproape, cu \u00eenceputurile) nu suprim\u0103 candorile virginale \u015fi prospe\u0163imea matinal\u0103 ale acestei lirici, doritoare s\u0103 dezv\u0103luie \u201etoate durerile lumii\u201d. Dup\u0103 cum nimeni nu poate contesta \u201ezonele de retoric\u0103\u201d \u00een care se zbate ea; poetul disp\u0103rut la 21 de ani, f\u0103r\u0103 a fi avut, astfel, \u201e\u015fansa\u201d disiden\u0163ei \u015fi timpul cizel\u0103rii, nu \u00eenseamn\u0103 doar \u201eo trecere\u201d. Legenda labi\u015fian\u0103 conserv\u0103 aceast\u0103 vibra\u0163ie pur\u0103, temperamentul de lupt\u0103tor, sacrificiul \u015fi inocen\u0163a \u015fi, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, r\u0103spunde chiar nevoii noastre de mituri. Fiind vorba despre o oper\u0103 \u201e\u00eentrerupt\u0103\u201d (cu brutalitate, de un destin nemilos), broderia speculativ\u0103 exploateaz\u0103 tocmai legenda; nu e posibil\u0103 o lectur\u0103 desprins\u0103 de tragismul sf\u00e2r\u015fitului, cu \u201eiz mioritic\u201d (observa Mircea Tomu\u015f). Ce se salveaz\u0103 din acest\u0103 oper\u0103, fatal inegal\u0103, cu relief accidentat, va hot\u0103r\u00ee timpul, adic\u0103 noile genera\u0163ii de cititori care se vor apropia de Labi\u015f. Fiindc\u0103 poetul, iute clasat drept un \u201eideolog\u201d obedient, are dreptul la o <em>relectur\u0103<\/em>, \u00eentr-un context al recep\u0163iei calme, rea\u015fez\u00e2nd valorile, descoperindu-i, poate, lirica erotic\u0103 \u201epreb\u0103rb\u0103teasc\u0103\u201d (Valeriu Cristea) sau semnifica\u0163ia invers\u0103 a at\u00e2tor texte dinamitarde.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Recitindu-l, cu grija inser\u0163iei \u00een context, descoperind congruen\u0163a cu climatul \u015fi \u201ecanonul\u201d poetic al epocii, s\u0103 nu uit\u0103m \u201eevad\u0103rile\u201d sale din estetica proletcultist\u0103 (sau \u201eilumin\u0103rile\u201d sale, cum \u2013 norocos \u2013 le numise Dan M\u0103nuc\u0103), insist\u00e2nd pe dimensiunea simbolic\u0103 \u015fi ambivalen\u0163a poeziei labi\u015fiene, descifr\u00e2nd cu migal\u0103 \u201eal doilea strat\u201d. <em>Rebelul Labi\u015f<\/em>, deviind de la \u201ef\u0103ga\u015furile institu\u0163ionalizate\u201d, merit\u0103, indiscutabil, acest efort exegetic.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen <em>Pas\u0103rea cu clon\u0163 de rubin<\/em>, poezie sibilinic\u0103 dictat\u0103 pe patul mor\u0163ii, Nicolae Labi\u015f spera c\u0103 \u201eva r\u0103m\u00e2ne o amintire frumoas\u0103\u201d. O ursit\u0103 tragic\u0103 a f\u0103cut din eternul t\u00e2n\u0103r Labi\u015f un simbol necesar. El r\u0103m\u00e2ne \u201ebuzduganul unei genera\u0163ii\u201d (cum inspirat scria Eugen Simion), dezl\u0103n\u0163uind energiile aurorale \u00eentr-o vreme \u00eencerc\u0103nat\u0103, cotropit\u0103 de negurile dogmatice. Se cade, neap\u0103rat, a fi citit, alung\u00e2nd ispita valoriz\u0103rilor politice (foarte la mod\u0103, \u015fi acum) chiar dac\u0103 nu putem face abstrac\u0163ie de circumstan\u0163e. Tinere\u0163ea acestui poet, o \u201etinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d st\u0103 pecetluit\u0103 \u00eentr-o oper\u0103 \u201epe deplin exprimat\u0103\u201d, \u00eensetat\u0103 de real, absorbind lumea: \u201eEu m\u0103 sc\u0103ldam prin p\u00e2raie cu ochii deschi\u015fi, \/ Era o ap\u0103 de cle\u015ftar \u015fi de stele \/ Pe\u015ftii alburii p\u00e2lp\u00e2ind ca-ntr-un vis \/ Lunecau l\u00e2ng\u0103 genele mele\u201d.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Nicolae Labi\u015f, repet\u0103m, r\u0103m\u00e2ne un simbol necesar \u015fi, probabil, un sacrificiu necesar, desferec\u00e2nd izvoarele poeziei tinere. Mistuindu-se \u00een real, lirica sa, frisonat\u0103 de urgen\u0163a comunic\u0103rii, de intratabil\u0103 rigoare eticist\u0103, apar\u0163ine unei existen\u0163e \u201epurt\u00e2nd \u00een suflet roiuri de lumini\u201d. Spirit matinal, Labi\u015f vine dintr-un eden silvic \u015fi, \u00een numele unor r\u0103spicate op\u0163iuni romantice, cutreierate de for\u0163\u0103 vizionar\u0103, \u00ee\u015fi transcrie tr\u0103irile. Tinere\u0163ea irumpe la tot pasul, radicalitatea \u015fi zbuciumul irig\u0103 acest lirism adolescentin, livrat cu generozitate, a\u015fa precum omul (\u201etopindu-se-n semenii lui\u201d) n-ar fi vrut s\u0103 se lase corupt de minciun\u0103. Dar traiectoria labi\u015fian\u0103 dezv\u0103luie o continu\u0103 c\u0103utare \u00eentr-o epoc\u0103 frisonat\u0103, ea \u00eens\u0103\u015fi, de urgen\u0163a schimb\u0103rii, la comand\u0103 ideologic\u0103. Adolescen\u0163a frenetic\u0103, cu nucleu biografic, inocen\u0163a \u015fi senzorialitatea conectate la un eden naturist, eposul popular etc. reverbereaz\u0103 \u00eentr-un lirism confesiv care, \u00eencerc\u00e2nd a prinde \u2013 \u00eentr-un \u201eveac clocotitor\u201d \u2013 a vremii \u00een\u0163elesuri, devine o grav\u0103 \u015fi precoce medita\u0163ie epic\u0103, sf\u00e2r\u015find \u00een sarcasm \u015fi am\u0103r\u0103ciune. Labi\u015f nu poate fi anexat \u00eenfloritoarei lirici publicistice (cli\u015feizat\u0103, de platitudine tematic\u0103); dimpotriv\u0103, sensibil la vibra\u0163ia ideilor, p\u0103truns de \u201esuflul marilor probleme morale\u201d (L. Raicu), el d\u0103 tonul unei salvatoare intelectualiz\u0103ri, anun\u0163\u00e2nd, cu un \u201espor de entuziasm\u201d, responsabilizarea genera\u0163iei: \u201eClopote grave sunar\u0103 trezirea \/ Genera\u0163iei noastre. \/ Tragem cugetarea afar\u0103 din teac\u0103\u201d (v. <em>V\u00e2rsta de bronz<\/em>). Cel care \u201ea lic\u0103rit scurt \u00eentre dou\u0103 nop\u0163i\u201d (cf. Vl. Streinu), un esenian accept\u00e2nd, prin <em>angajare sincer\u0103<\/em>, grefa maiakovskian\u0103, prins \u00een mrejele utopiei \u015ftia c\u0103 \u201eelanul nu poate fi ucis\u201d. Dar tr\u0103irile aurorale, \u201efrenetica be\u0163ie\u201d a viului, incandescen\u0163a creatoare suport\u0103 asaltul birocratiz\u0103rii, a iner\u0163iei \u015fi prejudec\u0103\u0163ilor. Spre deosebire de abundenta produc\u0163ie a lirica\u015ftrilor de partid, exterioar\u0103 \u015fi ditirambic\u0103, poezia lui Labi\u015f se <em>verosimilizeaz\u0103<\/em> (cf. Marian Popa), proclam\u00e2nd necesitatea \u201eluptei duble\u201d. Expedi\u0163ia cinegetic\u0103 din <em>Moartea c\u0103prioarei<\/em> consfin\u0163ea desp\u0103r\u0163irea de v\u00e2rsta candorilor; astfel, lirica labi\u015fian\u0103, \u00eensetat\u0103 de puritate, se maturizez\u0103 brusc, obsedat\u0103 de <em>tema degrad\u0103rii idealului<\/em>, anun\u0163\u00e2nd (nota acela\u015fi Marian Popa) \u201edezvoltarea unui opozant\u201d.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Iat\u0103 de ce supozi\u0163ia asasinatului (politic), bucur\u00e2ndu-se doar de \u201ecertitudine focloric\u0103\u201d \u00eenc\u0103 rezist\u0103. \u00cen pofida numeroaselor c\u0103r\u0163i care au atacat subiectul, nebuloasa \u00eemprejur\u0103rilor nu s-a risipit. <em>Dosarul Labi\u015f<\/em> e voluminos, anii petrecu\u0163i la \u201efabrica de scriitori\u201d din Kiseelef, 10 (dac\u0103 ar fi s\u0103 prelu\u0103m sintagma-titlu, propus\u0103 de Marin Ioni\u0163\u0103) \u00eentre\u0163in frenezia detectivistic\u0103 a fo\u015ftilor colegi. Iat\u0103, \u00een anii din urm\u0103, Imr\u00e9 Portik cu <em>Hora mor\u0163ii<\/em> (2005) sau Irimie Str\u0103u\u0163 (<em>O moarte care dovede\u015fte ceva<\/em>, 2001), \u00eencearc\u0103 a\u015fteptate clarific\u0103ri. Iar infla\u0163ia de prieteni post-mortem, livr\u00e2nd \u201efic\u0163iuni memorialistice\u201d (cum se rostea, \u201e\u00een numele prieteniei \u015fi al adev\u0103rului\u201d, Imr\u00e9 Portik \u00een volumul \u00eengrijit de Florin Diac) sau tentativele exegetice amatoristice, pornite \u00een numele \u201erecursului la memorie\u201d nu fac dec\u00e2t s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 confuzia, deplas\u00e2nd interesul spre senza\u0163ionalism, p\u0103r\u0103sind opera.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Or, soarta lui Labi\u015f (autor casabil, chiar \u201eexpirat\u201d, dup\u0103 unii) depinde, decisiv, de testul lecturii. Fenomenul Labi\u015f legitima o genera\u0163ie, redescoperind lirismul \u015fi ref\u0103c\u00e2nd leg\u0103turile cu tradi\u0163ia boicotat\u0103 (cf. M. Ungheanu). Iar C. Regman nu ezita s\u0103 afirme, \u00een 1956 (!), c\u0103 \u201egenera\u0163ia sa nu va \u00eent\u00e2rzia s\u0103 se recunoasc\u0103 pe sine\u201d (vezi <em>Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, nr. 5\/1956). Resurec\u0163ia lirismului, ie\u015firea din somnul dogmatic, p\u0103r\u0103sind erotica de partid (cu inerentul triumfalism al epocii), transfigurarea unor teme b\u0103t\u0103torite (de epic festivist, lozincard, \u015fablonard) au c\u0103p\u0103tat, prin scrisul labi\u015fian, prospe\u0163ime, bran\u015fate la \u201evia\u0163a clocotind \u00een vers\u201d, angaj\u00e2nd dezbaterea moral\u0103. Mai mult, Labi\u015f s-a dovedit \u201efecundator prin absen\u0163\u0103\u201d, recuno\u015ftea Mircea C\u0103rt\u0103rescu (e drept, prin 1981). Aceast\u0103 <em>iradiere<\/em>, estompat\u0103 dup\u0103 seismul decembrist, ridic\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri pe care n-ar trebui s\u0103 le ocolim. \u00cen cea mai recent\u0103 exegez\u0103 (vezi <em>Poezia lui Labi\u015f, azi<\/em>, culeas\u0103 ca <em>Prefa\u0163\u0103<\/em> la volumul antologic <em>Moartea C\u0103prioarei<\/em>, 2009), R\u0103zvan Voncu analizeaz\u0103 minu\u0163ios \u201eposteritatea dificil\u0103 a unui poet afirmat \u00eentr-o epoc\u0103 barbar\u0103\u201d, pled\u00e2nd pentru o \u201enecesar\u0103 recitire\u201d. Chiar dac\u0103 <em>modelul Labi\u015f<\/em> nu mai e \u201efunc\u0163ional\u201d. Oricum, dispari\u0163ia poetului a deschis calea \u201esanctific\u0103rii\u201d (<em>vol. cit.<\/em>, p. 23) sub o dubl\u0103 imagine, supus\u0103, inevitabil, fluctua\u0163iilor de context politic. Portretul-robot al scriitorului comunist, devotat cauzei, a fost conservat prudent de ideologii regimului, av\u00e2nd nevoie de Labi\u015f \u015fi ignor\u00e2nd textele <em>ultimului Labi\u015f<\/em> (ca figur\u0103 incomod\u0103); pe de alt\u0103 parte, mitul poetului t\u00e2n\u0103r, \u00eencarnat de Labi\u015f, r\u0103pus de un destin nemilos, suport\u00e2nd traumele istoriei \u015fi realiz\u00e2nd \u201eprima bre\u015f\u0103 masiv\u0103 \u00een zidul cenu\u015fiu al versifica\u0163iei realist-socialiste\u201d (<em>vol. cit.<\/em>, p. 26) reverbereaz\u0103 emo\u0163ional. Curios, autor aproape interzis (spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii), cu o existen\u0163\u0103 dificil\u0103, scos acum din manuale \u015fi blamat pentru tributul ideologic, descins \u00een lumea boemei bucure\u015ftene, av\u00e2nd, orgolios, con\u015ftiin\u0163a propriei valori, intrat \u00een mit \u015fi supus furiilor demolatoare, tr\u0103ind intens, responsabil, cu o \u201estranie maturitate\u201d \u015fi elan juvenil, dezinteresat, justi\u0163iar, un model de poeticitate (o vreme!), devenind un simbol, gra\u0163ie \u015fi rolului avut \u00eentr-o epoc\u0103 tulbure, \u00een plin <em>stalinism literar<\/em>, \u00een \u201esupravie\u0163uirea poeziei rom\u00e2ne\u015fti\u201d, Labi\u015f r\u0103m\u00e2ne un insurgent, dar \u2013 remarca \u00eendrept\u0103\u0163it R\u0103zvan Voncu \u2013 \u201e\u00een interiorul comunismului\u201d (<em>vol. cit.<\/em>, p. 31). Indiscutabil \u00eens\u0103, un talent viguros, un nume emblematic \u015fi nu doar \u201eo amintire frumoas\u0103\u201d. Desf\u0103\u015fur\u00e2nd \u00een poezia sa o \u00eentreag\u0103 mitologie, tr\u0103it\u0103 sincer-vibratil (copil\u0103ria, p\u0103durea, cerbii etc.), nescutit\u0103 de seismice confrunt\u0103ri l\u0103untrice \u015fi impun\u00e2nd \u00een posteritate, prin graba p\u0103s\u0103rii \u201ecu clon\u0163 de rubin\u201d, un mit care nu se va ofili.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"center\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\" align=\"center\"><strong>*<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"center\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Cu voca\u0163ie de inaugurator, dep\u0103\u015find elanul \u015fi naivit\u0103\u0163ile v\u00e2rstei, constat\u00e2nd pervertirea idealurilor (\u201e\u015ei-a c\u0103p\u0103tat albea\u0163\u0103 cristalul ce-a mai fost\u201d), Labi\u015f \u2013 \u201edezmeticindu-se\u201d \u2013 devenea dubitativ; devenea, periculos, <em>un alt poet<\/em>, cultiv\u00e2nd sarcasmul etic, altoit pe tulpina nonconformismului s\u0103u, al lecturilor \u201edeviate\u201d, alimentate de anticarul Sterescu, al dorin\u0163ei sale aprige de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, v\u0103dind nu doar o ardere clamat\u0103 ci \u015fi o maturizare precoce, accelerat\u0103. Rimbaud, citit de Labi\u015f \u201ecum trebuie\u201d, la \u00eendemnul lui G. M\u0103rg\u0103rit (\u201eo prezen\u0163\u0103 tutelar\u0103\u201d, nota prob Lucian Raicu), poate fi socotit \u201eresponsabil\u201d de viteza moderniz\u0103rii liricii labi\u015fiene \u00een ultimii s\u0103i doi ani. O \u201ecolaborare secret\u0103\u201d, observa \u015fi N. Manolescu, ajut\u00e2ndu-l s\u0103 intre \u00een <em>starea de poezie<\/em>. Contaminat de \u201efrenetica be\u0163ie\u201d a viului, pacifist, rob al unor ambiguit\u0103\u0163i conjuncturale\u015fi al idealit\u0103\u0163ii v\u00e2rstei, participant la \u00eennoirea \u0163\u0103rii, asum\u00e2ndu-\u015fi cu d\u00e2rzenie \u015fi devotament caden\u0163a genera\u0163iei, el se desprinde de plutonul proletcultist (oferind, prin c\u00e2nt\u0103re\u0163ii frunta\u015fi ai noului ev, clona\u0163i, o poezie calp\u0103, jenant\u0103, uitat\u0103 azi). Condamn\u0103, desigur, \u201ecuiburile t\u00e2lh\u0103re\u015fti\u201d, \u201eprocesele chiabure\u015fti\u201d \u015fi paing-ul mor\u0163ii \u00een numele propagandei antir\u0103zboinice, dar nu este opac la suferin\u0163\u0103: \u201eA\u015fa am crescut \/ C\u00e2ntec omenesc din jale \u015fi lut\u201d. Temele impuse de religia politic\u0103 a acelor ani cap\u0103t\u0103, prin imaginile pl\u0103smuite sub pana labi\u015fian\u0103, alt tonus, nu tocmai pe placul frontului partinic; de\u015fi, s\u0103 nu uit\u0103m, faima de poet comunist (sechestrat) l-a \u00eenso\u0163it, falsific\u00e2nd adev\u0103ratul sens (testamentar) al luptei cu iner\u0163ia. \u00cen plus, \u00een epoc\u0103, orice debut era \u201ecostisitor\u201d, \u00eembel\u015fug\u00e2nd scena oportunismului politic; iar momeala autorit\u0103\u0163ilor \u2013 consistent\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>A\u015fadar, un Labi\u015f <em>\u00een doi timpi<\/em> tulbur\u0103 cli\u015feele sedimentate. Cine a parcurs coresponden\u0163a (adic\u0103 via\u0163a \u201esecret\u0103\u201d) g\u0103se\u015fte un reazem decisiv \u00een \u00eentregirea profilului acelui elev \u201erecalcitrant\u201d, un \u201ederbedeu hoinar\u201d (citim \u00eentr-o epistol\u0103), semn\u00e2nd, cu av\u00e2nt revolu\u0163ionar, <em>NL Utemist<\/em> \u015fi care ajunge la concluzia, \u00eentr-o scrisoare nedatat\u0103, m\u0103rturisindu-\u015fi inten\u0163ia de a se retrage \u00een Moldova: \u201enu am ce c\u0103uta \u00eentre voi\u201d. Vizitat de \u00eendoieli \u015fi \u00eentreb\u0103ri, \u201ez\u0103ludul\u201d poet sentimental, amnbi\u0163ios, \u00ee\u015fi developeaz\u0103 \u201enoaptea fluid\u0103 a tinere\u0163ilor\u201d. Reconstituie, idilic-co\u015fbucian, \u00een decor silvan, \u201evia\u0163a p\u0103tima\u015f\u0103\u201d a unui sat de munte; dar, \u00een acela\u015fi timp, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd lumea, dep\u0103\u015fe\u015fte triunghiul ini\u0163iatic (natura \/ vatra folcloric\u0103 \/ biblioteca) pentru a accede la marile ei interoga\u0163ii, trezind \u00eengrijorarea organelor. \u00cenc\u00e2t \u201e<em>obiectivul<\/em>\u201d<em> Labi\u015f<\/em>, ini\u0163ial devotat, recit\u00e2nd apoi \u201ecu glas mare\u201d <em>Doina<\/em> eminescian\u0103, nu mai corespundea ideologic; iar moartea sa, m\u0103rturisea Margareta Labi\u015f, sora poetului, \u00eentr-un interviu provocat de C\u0103lin Ciobotari [v. <em>Dacia<\/em><em> literar\u0103<\/em>, nr. 91(4\/2010)], nu a fost \u201eo moarte \u00eent\u00e2mpl\u0103toare\u201d. Acel <em>alt Labi\u015f<\/em>, secerat la 21 de ani, la distan\u0163\u0103 de ani-lumin\u0103 de <em>Telegrame<\/em>-le din 1943 (\u201epoezie de subsemnatul\u201d, rostit\u0103 \u00een refugiul de la Vacarea, c\u00e2nd viitorul poet era \u00een clasa a treia) ar trebui descoperit \u015fi \u00een arhivele CNSAS, lumin\u00e2nd o secven\u0163\u0103 tenebroas\u0103. \u015ei risipind, definitiv, prin accesul la adev\u0103r, bogata folcloristic\u0103 de cafenea, \u00eencropit\u0103 pe scenariul mor\u0163ii \u201eoportune\u201d.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Labi\u015f s-a format pe ascuns, devenind lucid, matur, t\u0103ios, nota L. Raicu (un ghid avizat), dezmin\u0163ind iner\u0163iile de receptare care i-au falsificat portretul. Sau acuza de \u201eidealism \u015fi nep\u0103sare\u201d, cum se putea citi \u00een vigilenta <em>Lupta Moldovei<\/em> (12 august 1952). Venind dintr-o epoc\u0103 brutal\u0103, dramatic\u0103, neguroas\u0103, \u201eme\u015fterul Labi\u015f\u201d (cum l-a r\u0103sf\u0103\u0163at Nichita St\u0103nescu), vital, spontan, sincer, idealist \u015fi vulnerabil, cu o existen\u0163\u0103 fulgurant\u0103 \u015fi o stranie maturitate, crez\u00e2nd \u2013 nedesmin\u0163it \u2013 \u00een poezie, a fost <em>primul lider autentic<\/em> al literaturii postbelice. Supravie\u0163uind acum ca vedet\u0103 sau devalorizat, ca autor casabil, ie\u015find din legend\u0103? \u2013 iat\u0103 dilema anilor postdecembri\u015fti. Un mit sacrificial, pe altarul Poeziei sau un autor scos din manuale, \u00eenscen\u00e2ndu-i-se, astfel, un \u201eal doilea asasinat\u201d? Evident, meteorica-i trecere, sf\u00e2r\u015fitul neelucidat au precipitat \u201ecristalizarea \u00een mit\u201d, constata Gh. Grigurcu, \u00eendulcind totodat\u0103 (sau chiar bloc\u00e2nd lung\u0103 vreme) \u201eexpertiza critic\u0103\u201d. Cazul Labi\u015f, \u00een pofida hectarelor de exegez\u0103, r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 <em>un dosar nerezolvat<\/em>.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\" align=\"center\"><strong>*<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"center\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Prins \u00een turbionul unui timp convulsiv, dramatic \u015fi utopic, fractur\u00e2nd Istoria, Labi\u015f \u201ea ars scurt \u015fi orbitor\u201d, scria T. Vianu la zece ani de la moartea poetului. \u015ei tot el ad\u0103uga: Labi\u015f, eternul copilandru, \u201e\u015fi-a priceput vremea\u201d. \u00cen ce sens? Ca poet iluzionat, anagajat, citit, \u201elacom de idei\u201d, lu\u00e2ndu-\u015fi \u00een serios investitura, purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al unui ev brutal, lozincard, incandescent? Sau, dimpotriv\u0103, ca ins dezam\u0103git, incomod, de o lucid\u0103 candoare, devenind \u2013 \u00een clocotul evenimentelor \u2013 <em>cel\u0103lalt Labi\u015f<\/em>?<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"center\"><strong>ADRIAN DINU RACHIERU<\/strong><\/p>\n<p align=\"center\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Sursa: <a href=\"http:\/\/www.rachieru.ro\/editoriale_recenzii_articole\/cei-doi-labis\">http:\/\/www.rachieru.ro\/editoriale_recenzii_articole\/cei-doi-labis<\/a><\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>,,Clopote grave sunar\u0103 trezirea \/ Genera\u0163iei noastre. Tragem cugetarea afar\u0103 din teac\u0103.\u201d \u00cen splendidul poem Despre Labi\u015f, data viitoare, \u00eencredin\u0163at [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-5702","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5702","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5702"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5702\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5702"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5702"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5702"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}