{"id":5785,"date":"2012-05-13T17:13:24","date_gmt":"2012-05-13T17:13:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5785"},"modified":"2012-05-13T17:16:30","modified_gmt":"2012-05-13T17:16:30","slug":"nicolae-iorga-sufletul-romanesc-in-basarabia-dupa-anexarea-din-1812","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/13\/nicolae-iorga-sufletul-romanesc-in-basarabia-dupa-anexarea-din-1812\/","title":{"rendered":"Nicolae Iorga: Sufletul rom\u00e2nesc \u00een Basarabia dup\u0103 anexarea din 1812"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/h1>\n

Se vor \u00eemplini \u00een cur\u00e2nd o sut\u0103 de ani de la luarea Basarabiei de c\u0103tre ru\u015fi. Adic\u0103 acum o sut\u0103 de ani, prin pacea de la Bucure\u015fti, din mai 1812, ei au luat partea de r\u0103s\u0103rit a Moldovei, \u015fi anume partea cea mai bun\u0103, mai m\u0103noas\u0103, mai potrivit\u0103 pentru cre\u015fterea vitelor, \u2013 cum ziceau pl\u00e2ng\u00e2nd boierii de atunci, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd frunta\u015fii \u0163erii nu mai \u015ftiau s\u0103 se lupte. Aceste \u00eentinse \u015fi frumoase \u0163inuturi n-aveau pe atunci un nume osebitor, ca \u015fi Moldova de Sus c\u00e2nd ni-a luat-o Austria: r\u0103pitorii se gr\u0103besc s\u0103 acopere cu un nume fals, crez\u00e2nd c\u0103-\u015fi pot ascunde astfel fapta rea, ceea ce au r\u0103pit.<\/em><\/p>\n

La pacea din Bucure\u015fti deci, Rusia, care nu purta r\u0103zboi cu noi, Rusia ai c\u0103rii osta\u015fi fuseser\u0103 primi\u0163i totdeauna bine la noi, \u00een \u0163ar\u0103 ospitalier\u0103, primi\u0163i cu crucea \u015fi evanghelia de clerici, poate \u015fi pentru a se aminti astfel acestor v\u00e2n\u0103tori de p\u0103m\u00e2nt str\u0103in dreptatea \u015fi cru\u0163area cre\u015ftineasc\u0103, ni-a luat Basarabia pentru c\u0103 avuse o socoteal\u0103 cu Turcia. Crezuse c\u0103 poate opri am\u00e2ndou\u0103 \u0163erile rom\u00e2ne\u015fti \u00eentregi, cu binecuv\u00e2ntarea lui Napoleon I, care numai Dumnezeu \u015ftie de c\u00e2te ori ne-a dat \u015fi unora \u015fi altora: au fost c\u00e2\u0163iva ani c\u00e2nd numele \u00cemp\u0103ratului Alexandru Pavlovici, \u015fi nu al unor voievozi rom\u00e2ni, a fost pomenit la liturghie \u015fi scris deasupra u\u015fii bisericilor ce se ridicau. Francezii p\u0103trunser\u0103 \u00eens\u0103 \u00een Rusia, \u015fi atunci vecinii se mul\u0163\u0103mir\u0103 \u015fi cu o prad\u0103 mai mic\u0103. Tr\u0103darea fanariotului Moruzi din neam de domn rom\u00e2n i-a ajutat la aceasta.<\/strong><\/p>\n

Ru\u015fii vor serba ca o zi de bucurie centenarul anex\u0103rii. Noi va trebui s\u0103 o comemor\u0103m ca o zi de durere \u015fi ca o zi de trezire a speran\u0163elor pe care le d\u0103 totdeauna dreptul ve\u015fnic, care nu poate fi \u00eenvins, nici cucerit.<\/strong><\/p>\n

Cine va putea face aceast\u0103 comemora\u0163ie? Statul? Dar el are datorii interna\u0163ionale de care nu se va putea dep\u0103rta. Cel mult dac\u0103 nu va trimete din spirit de bun\u0103 vecin\u0103tate o telegram\u0103 de felicit\u0103ri la Chi\u015fin\u0103u. Alt\u0103 dat\u0103 statul rom\u00e2n, care-\u015fi amintea \u00eenc\u0103 bine de unde a venit, dintr-o mi\u015fcare a sufletelor, fiind mai pu\u0163in des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een corectitudine, mai pu\u0163in aplaudat de Europa, avea unele \u00eendr\u0103zneli pe care nici nu cutez\u0103m a i le cere acuma. C\u00e2nd s-au \u00eemplinit o sut\u0103 de ani de la r\u0103pirea Bucovinei, austriecii au serbat acea zi de bucurie, austriecii, reprezintan\u0163ii \u201cculturii\u201d, ai \u201cspiritului german\u201d, ai \u201ccredin\u0163ei germane\u201d, adec\u0103, fire\u015fte, rusnecii vagabonzi \u015fi cer\u015fitori, aventurierii poloni, cehi \u015fi de alte neamuri, \u015fi mai ales \u201caustriecii\u201d pe cari-i vede\u0163i \u015fi r\u0103bda\u0163i aici l\u00e2ng\u0103 dumneavoastr\u0103, europenii de ras\u0103 asiatic\u0103. Au \u00eentemeiat \u00een numele culturii o Universitate provoc\u0103toare, insult\u0103toare, pentru a r\u0103sp\u00e2ndi lumina \u00eentre barbari: s-a \u00eent\u00e2mplat, ce e dreptul, c\u0103 razele acelei lumini n-au ajuns p\u0103n\u0103 la noi, dar din Universitatea noastr\u0103, cea barbar\u0103, de la Ia\u015fi, \u00eent\u0103rit\u0103 ca spirit, pornesc tot mai multe raze, care descop\u0103r rom\u00e2nilor din Bucovina un trecut \u015fi-i fac s\u0103 \u00eentrevad\u0103 un viitor. \u015ei s-a mai \u00eent\u00e2mplat un lucru: c\u0103, nevenind la Cern\u0103u\u0163i barbarii Moldovei, barbarii rom\u00e2ni din Bucovina se gr\u0103m\u0103desc tot mai mul\u0163i \u00een Universitatea feciorilor de evrei, nu pentru a sorbi spiritul str\u0103in, ci pentru a \u00eentroduce pe cel rom\u00e2nesc. M\u00e2ni energice de tineri lucreaz\u0103 pe frontonul Universit\u0103\u0163ii jubiliare, scriind pe d\u00e2nsa \u201cUniversitate rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u015fi \u00eencep\u00e2nd a \u00eensemna \u00een locul datei de anexare o alt\u0103 dat\u0103, pe care o a\u015fteapt\u0103 ei \u015fi o a\u015ftept\u0103m \u015fi noi.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd discursurile triumf\u0103toare r\u0103sunau la Cern\u0103u\u0163i, lumea se aduna la Ia\u015fi, cu autoritatea comunal\u0103 \u00een frunte, pentru a inaugura \u00eentr-un col\u0163 n\u0103p\u0103dit de jidovime bustul de marmur\u0103 al lui Grigore Alexandru-Vod\u0103 Ghica. Ghica a fost, cu tot s\u00e2ngele rom\u00e2nesc rev\u0103rsat \u00een neamul s\u0103u, un grec; moartea lui, doi ani dup\u0103 luarea Bucovinei, nu se datore\u015fte acestui eveniment. \u00cel p\u00e2r\u00e2ser\u0103 boierii la turci pentru simpatii fa\u0163\u0103 de Rusia \u015fi pentru biruri luate pe nedrept de la \u0163ar\u0103, \u015fi turcul trimes s\u0103-l prind\u0103 a crezut c\u0103 e mai u\u015for s\u0103 duc\u0103 la \u0162arigrad un cap t\u0103iat dec\u00e2t un om viu. Dar popoarele au nevoie de oameni simbolici, cari s\u0103 \u00eentrupeze o lupt\u0103, o biruin\u0163\u0103, o \u00eenfr\u00e2ngere, o tragedie. C\u00e2nd nu-i are, \u00eei creeaz\u0103, \u015fi astfel durerea noastr\u0103 a \u00eenf\u0103ptuit pe acest\u0103lalt Grigore Ghica, deosebit de cel istoric, fals din punct de vedere al adev\u0103rului, dar care va tr\u0103i totu\u015fi at\u00e2ta timp c\u00e2t \u015fi durerea noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

Rusia nu obi\u015fnuie\u015fte a face Universit\u0103\u0163i de rusificare, pentru rom\u00e2nii ei \u015fi \u2013 mai \u015ftii?- pentru noi; nu \u00eendr\u0103zne\u015fte a le face. Cu ce cl\u0103dire va comemora ea r\u0103pirea Basarabiei? Ar fi mai potrivit cu o temni\u0163\u0103 mare. Cu una \u00een care s\u0103 \u00eentre to\u0163i rom\u00e2nii de acolo cari vreau s\u0103 fie rom\u00e2ni \u015fi \u00eendr\u0103znesc a o spune. Dac\u0103 o astfel de temni\u0163\u0103 s-ar face pentru ardeleni, la Alba Iulia, r\u0103pede n-ar mai \u00eenc\u0103pea oaspe\u0163ii \u00eentr-\u00eensa. Cea din Chi\u015fin\u0103u ar r\u0103m\u00e2ne goal\u0103: menirea noastr\u0103 e s\u0103 preg\u0103tim locuitori, c\u00e2t mai mul\u0163i, pentru d\u00e2nsa. C\u0103ci f\u0103r\u0103 vam\u0103 de suferin\u0163i, f\u0103r\u0103 lacrimi din prisosul durerii, f\u0103r\u0103 s\u00e2nge din prisosul vie\u0163ii nu se m\u00e2ntuie din robie un neam.<\/strong><\/p>\n

Statul rom\u00e2n nu va cuteza poate nici m\u0103car s\u0103 or\u00e2nduiasc\u0103 \u00een mai 1912 publicarea unei c\u0103r\u0163i despre Basarabia rom\u00e2neasc\u0103, despre cei o mie de ani c\u00e2t au fost ale noastre aceste \u0163inuturi, ca un r\u0103spuns la cartea \u00een care ru\u015fii ar vorbi despre cei o sut\u0103 de ani de c\u00e2nd au aceast\u0103 \u0163ar\u0103. S\u0103 comemoreze m\u0103car opinia public\u0103; s-o dezve\u0163e Liga Cultural\u0103 de obiceiul ce are de a \u00eentreba la u\u015file partidului respectiv ce trebuie s\u0103 fac\u0103 \u00een asemenea chestii, care admit pentru politiciani aceea\u015fi solu\u0163ie negativ\u0103. S\u0103 se fac\u0103 oriunde comemora\u0163ia, dar mai ales \u00een ora\u015fe ca acesta, care trebuie s\u0103 fie turnuri de straj\u0103, pentru a vedea peste hotar, pentru a p\u00e2ndi ceasul cel bun pentru a da lovitura cea cu izb\u00e2nd\u0103.<\/strong><\/p>\n

II<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd Rusia a luat Basarabia, ea a avut grij\u0103 s\u0103 p\u0103streze un timp \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea rom\u00e2neasc\u0103 a \u0163erii, s\u0103 c\u00e2\u015ftige prin recunoa\u015fteri \u015fi ad\u0103ugiri de drepturi toate clasele, \u2013 mai toate m\u0103car.<\/strong><\/p>\n

Guvernator a fost numit un Sturdza a\u015fezat \u00een Rusia \u015fi ai c\u0103rui urma\u015fi erau s\u0103 fie cu totul \u00eenstr\u0103ina\u0163i, \u00een sens fran\u0163uzesc \u015fi rusesc. Exarh al Sinodului rusesc, vl\u0103dic\u0103 \u00een Chi\u015fin\u0103u a fost a\u015fezat un r\u0103ze\u015f bucovinean, Gavriil B\u0103nulescu, care a tip\u0103rit c\u0103r\u0163i rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/p>\n

Boierilor li s-a cerut s\u0103 se a\u015feze cu totul peste Prut ori s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 \u00een termin scurt mo\u015fiile. Cei mai mul\u0163i au r\u0103mas \u00een Ia\u015fi \u015fi au pierdut mo\u015fiile, cu totul ori aproape. \u015ei la noi \u00een cas\u0103 era un sipet mare de fier \u00een care se cuprindeau multe peti\u0163ii ruse\u015fti timbrate pentru o lung\u0103 cheltuial\u0103 \u015fi o mare pagub\u0103, din care am r\u0103mas oameni s\u0103raci. Celor ce g\u0103sir\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 e mai bine s\u0103 primeasc\u0103 obl\u0103duirea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103, ce nu li s-a dat? Drepturi ca ale nobililor ru\u015fi, cinuri de func\u0163ionari, cordoane de cavaler, \u2013 juve\u0163e prinse de g\u00e2turi plecate.<\/strong><\/p>\n

Clerul, \u00een \u0163ara unde pretutindeni arde lumina la icoane, \u00een \u0163ara unde statul sprijine Biserica sprijinindu-se pe d\u00e2nsa, \u00een care to\u0163i se pleac\u0103 \u00eenaintea clericului, n-avea de ce s\u0103 fie nemul\u0163\u0103mit.<\/strong><\/p>\n

\u015ei, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u0163eranii neliberi, cari aveau \u00eenaintea lor exemplul eroicilor r\u0103ze\u015fi ai Orheiului \u015fi Soroc\u0103i, au prins ceasul prielnic al v\u00e2nz\u0103rii mo\u015fiilor pe nimic \u015fi s-au \u00eempropriet\u0103rit pe brazda lor.<\/strong><\/p>\n

III<\/strong><\/p>\n

Fericit ar fi fost neamul nostru, cu toate clasele lui, \u00een Moldova \u00eemp\u0103ratului cre\u015ftin, dac\u0103 un popor ar tr\u0103i, cum cred sociali\u015ftii, numai din via\u0163a trupului, dac\u0103 el s-ar sim\u0163i bine numai \u00een oasele \u015fi carnea lui. Dar un suflet dumnezeiesc se zbate \u00een acest trec\u0103tor \u00eenveli\u015f al nostru, un suflet pe care alt\u0103 voin\u0163\u0103 dec\u00e2t a noastr\u0103 \u00eel duce pe c\u0103i ce cuprind r\u0103bdare \u015fi suferin\u0163\u0103, dar de pe care toate chem\u0103rile c\u0103rnii ce tinde spre mul\u0163\u0103mire nu-l pot \u00eendep\u0103rta.<\/strong><\/p>\n

\u015ei sufletul acesta nu putea tr\u0103i, adec\u0103 nu se putea dezvolta \u015fi nu putea st\u0103p\u00e2ni \u00een Basarabia. Aceasta se v\u0103zu \u00eendat\u0103. Noua gubernie n-a dat nici un scriitor rusesc \u015fi n-a putut p\u0103stra nici un scriitor rom\u00e2n, dec\u00e2t doar \u00een\u0103bu\u015findu-l.<\/strong><\/p>\n

Unii au pribegit, \u00eendat\u0103 dup\u0103 \u00eenceperea erei ruse\u015fti. Cel dint\u0103i fabulist al nostru, Alecu Donici, e un basarabean, n\u0103scut \u015fi crescut peste Prut. Toat\u0103 via\u0163a \u015fi-a adus aminte de malurile R\u0103utului, de \u015fesurile bogate, de c\u00e2mpiile \u00eenflorite ale Basarabiei sale. Fiu de boier, a \u00eentrat \u00een \u015fcoala militar\u0103 a st\u0103p\u00e2nilor, a purtat uniforma \u0163arului. Dar deodat\u0103 l-a furat dorul. Dorul cel mai ciudat \u015fi cel mai stra\u015fnic; nu acela care cheam\u0103 pe cineva spre \u0163ara lui, locuit\u0103 de cei mai aproape din neamul lui, ci dorul care smulge dintre cei mai de aproape \u015fi \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 de \u0163\u0103r\u00e2na cea mai iubit\u0103 pentru a g\u0103si aiurea, \u00een libertate, sufletul neamului s\u0103u. A\u015fa a f\u0103cut Donici \u015fi via\u0163a lui \u00eentreag\u0103 s-a desf\u0103\u015furat apoi la noi.<\/strong><\/p>\n

Un altul, \u00eenrudit cu aceast\u0103 familie, Alecu Rusu, s-a adaus la r\u00e2ndul lui scriitorilor rom\u00e2ni din Moldova. \u015ei lui \u00eei r\u0103s\u0103rea \u00eenainte vedenia satului basarabean unde v\u0103zuse \u00eent\u0103i lumina zilei \u015fi frumuse\u0163ile naturii. Dar nici spiritul lui liber nu i-ar fi \u00eeng\u0103duit, dup\u0103 studii f\u0103cute \u00een dep\u0103rtatul Apus, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een p\u0103r\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti unde rom\u00e2nilor li era \u00eeng\u0103duit orice alta dec\u00e2t s\u0103 aib\u0103 un suflet.<\/strong><\/p>\n

\u00cen Basarabia \u015fi-a petrecut toat\u0103 via\u0163a cavalerul \u2013 un cavaler de ordin rusesc \u2013 C. Stamati. Era nepotul de frate al marelui mitropolit moldovean Iacov, mai \u00eent\u0103i episcop al Hu\u015filor; tat\u0103l s\u0103u r\u0103m\u0103sese peste Prut \u015fi acolo \u015fi-a avut acest\u0103lalt scriitor p\u0103m\u00e2ntul, func\u0163ia, decora\u0163ia. Dar \u015fi pe d\u00e2nsul \u00een Moldova \u00eel chema dorul; a str\u0103b\u0103tut-o, nu ca un str\u0103in doritor de a vedea \u015fi a afla, ci ca un evlavios pelerin, culeg\u00e2nd la Ia\u015fi, la Suceava amintiri din trecutul rom\u00e2nesc comun, inspira\u0163ii neuitate pentru scrisul lui. C\u00e2nd Mihai Kog\u0103lniceanu, \u00eentors din Apus, \u00eencepu s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 o revist\u0103 literar\u0103 pentru to\u0163i rom\u00e2nii, Dacia literar\u0103, c\u00e2nd el ceru ajutorul tuturor scriitorilor neamului f\u0103r\u0103 deosebire de grani\u0163\u0103, Stamati-i trimise duioasa idil\u0103 rural\u0103, \u0163er\u0103neasc\u0103, a Gafi\u0163ei blestemate de p\u0103rin\u0163i. Din cronicile Moldovei, din via\u0163a r\u0103z\u0103\u015feasc\u0103 \u015fi vitejeasc\u0103 a Moldovei, din supersti\u0163iile poporale ale Moldovei s-a inspirat el pentru a scrie poemele sale, \u015fi iste\u0163ia s\u0103teanului nostru d\u0103 via\u0163\u0103 fabulelor lui, scrise \u00eentr-o limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a\u015fa de bun\u0103. La Ia\u015fi a ap\u0103rut c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii lui culegerea operelor poetice ale unei lini\u015ftite \u015fi \u00eendelungate activit\u0103\u0163i, st\u0103p\u00e2nite de spiritul rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

\u00cen acela\u015fi spirit de glum\u0103 \u015fi \u00een\u0163elepciune a neamului scrie, tip\u0103rind la ru\u015fii din Chi\u015fin\u0103u, Ion S\u00e2rbu, care nu \u015ftia gramatic\u0103 nou\u0103, dar p\u0103stra cu evlavie \u015fi ml\u0103dia cu pricepere limba cea veche. Poezii lirice stau al\u0103turi cu fabulele lui, poezii slabe: nu din ele afl\u0103m ce se putea petrece \u00een sufletul s\u0103u, ci din scurta fabul\u0103 a crinului, pe care nici ploaia nu-l hr\u0103ne\u015fte, nici soarele nu-l bucur\u0103, c\u0103ci e \u201c\u00een str\u0103in\u0103tate\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u015ei ca d\u00e2n\u015fii sim\u0163ea o genera\u0163ie \u00eentreag\u0103. Scrisorile ei ni-o spun. \u015ei d\u0103un\u0103zi ceteam un r\u0103va\u015f prin care cutare b\u0103tr\u00e2n care-\u015fi sim\u0163ea b\u0103tr\u00e2ne\u0163a cerea de-acas\u0103, din Moldova, o \u015fub\u0103 bun\u0103, ca s\u0103-\u015fi \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 trupul \u015fi poate, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, s\u0103-\u015fi \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 de amintiri sufletul.<\/strong><\/p>\n

IV<\/strong><\/p>\n

Cel din urm\u0103 pribeag ce ni-a venit de peste Prut a fost \u015fi cel din urm\u0103 reprezintant al inteligen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti din Basarabia. Bogdan Petriceicu Hasdeu, adev\u0103rat urma\u015f al neamului ce a dat pe Vod\u0103 Petriceicu, era fiul \u015fi nepotul unor oameni de talent cari scriseser\u0103 \u00een ruse\u015fte \u015fi le\u015fe\u015fte. Nu doar c\u0103 ei s-ar fi \u00eenstr\u0103inat dup\u0103 1812, ci pribegi vechi, dinaintea anului 1700, ei p\u0103straser\u0103 din spiritul rom\u00e2nesc doar m\u00e2ndria neamului lor \u015fi, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceasta, amintirea trecutului moldovenesc. Mediul basarabean nou a \u00eenviat pentru rom\u00e2ni pe H\u0103jd\u0103u, tat\u0103l \u015fi fiul, cari aveau mo\u015fie la C\u00e2rstine\u015fti l\u00e2ng\u0103 Hotin. De la noi a avut B.P. Hasdeu \u00eensu\u015firile bune ale sufletului s\u0103u; cele rele, de sarcasm, de imagina\u0163ie f\u0103r\u0103 fr\u00e2u, de lips\u0103 a iubirii de oameni \u015fi a sim\u0163ului de datorie le c\u0103p\u0103tase, la Universitatea din Harkov \u015fi \u00eentre colegii s\u0103i ofi\u0163eri, de la str\u0103ini. P\u0103r\u0103sindu-i, la noi \u015fi-a f\u0103cut el toat\u0103 via\u0163a.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd \u015firul scriitorilor basarabeni a \u00eencetat, limba noastr\u0103 mai tr\u0103ia \u00eenc\u0103 \u00een bisericile de sate. Rom\u00e2ne\u015fte r\u0103sunau c\u00e2nt\u0103rile, rom\u00e2ne\u015fte se cetea cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, rom\u00e2ne\u015fte se s\u0103v\u00e2r\u015feau tainele cele mari, rom\u00e2ne\u015fte vorbea predica din vechile cazanii.<\/strong><\/p>\n

Apoi, supt vl\u0103dici rusifica\u0163i sau ru\u015fi, opreli\u015ftea graiului moldovenesc s-a hot\u0103r\u00e2t, \u015fi \u00eentunerec ad\u00e2nc s-a \u00eentins peste suflete. Str\u0103inii cari ne apucaser\u0103 de g\u00e2t cu dezmierd\u0103ri pentru a ne zugruma, ei cari ne cobor\u00e2ser\u0103 ad\u00e2nc \u00een morm\u00e2nt, cari pres\u0103raser\u0103 mult\u0103 \u0163ern\u0103 asupra noastr\u0103 \u015fi \u00eenfipseser\u0103 \u00eentr-\u00eensa o cruce pravoslavnic\u0103 purt\u00e2nd \u00eensemn\u0103ri musc\u0103le\u015fti, ei nu se g\u00e2ndeau c\u0103 mortul cel jertfit de ei ar putea s\u0103 \u00eenvie vreodat\u0103. El a \u00eenviat \u00eens\u0103, f\u0103r\u0103 ca m\u0103car glasul nostru de frate, p\u0103trunz\u00e2nd p\u0103n\u0103 \u00een l\u0103ca\u015ful lui de \u00eentunerec, s\u0103-l fi chemat.<\/strong><\/p>\n

V<\/strong><\/p>\n

D\u0103un\u0103zi, ru\u015fii f\u0103cur\u0103 revolu\u0163ie \u00eempotriva \u0163arului. Ru\u015fii, \u015fi mai ales evreii, \u015fi unii \u015fi al\u0163ii sociali\u015fti, interna\u0163ionali\u015fti, nu se puteau g\u00e2ndi la morm\u00e2ntul sufletesc al bietului moldovean. Rusia nou\u0103, liber\u0103, democratic\u0103, parlamentar\u0103, Rusia ro\u015fie a viitorului trebuia s\u0103 fie o Rusie ruseasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

Dar, c\u00e2nd se vorbe\u015fte de via\u0163\u0103 \u00een cimitire, nu \u00eenvie mor\u0163ii cari \u015fi-au ispr\u0103vit traiul pe dreptate \u015fi nu prind via\u0163\u0103 stafiile nebune ale g\u00e2ndului bolnav, ci se ridic\u0103, cer\u00e2ndu-\u015fi dreptate, cei uci\u015fi t\u00e2lh\u0103re\u015fte. Rusia cea nou\u0103 n-au unde o g\u0103si ast\u0103zi, c\u00e2nd revolu\u0163ia a fost \u00een\u0103bu\u015fit\u0103, dar vechea Moldov\u0103 basarabean\u0103, pe care o credeau moart\u0103, tr\u0103ie\u015fte.<\/strong><\/p>\n

Au \u00eenceput \u00eent\u0103i boierii. Familii unde abia se \u015ftie rom\u00e2ne\u015fte au dorit reprezinta\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00een Chi\u015fin\u0103u. \u015ei s-au dat. A fost ca o bun\u0103 vestire. Cine ar crede c\u0103 gluma u\u015foar\u0103 a lui Alecsandri a putut fi \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu ochi \u00een care se deslu\u015fea o durere tragic\u0103, cine ar putea crede c\u0103 lacrimi r\u0103s\u0103reau \u00eentr-\u00een\u015fii? \u015ei a\u015fa a fost. Fiindc\u0103 nu era vorba de glum\u0103 sau de patim\u0103, de comedie sau de tragedie, ci de sufletul nostru ce \u00eenvia \u015fi vorbea \u015fi chema \u00een graiul nostru. \u015ei lacrima aceea s-a uscat, dar ochiul atins de d\u00e2nsa a v\u0103zut, \u015fi prihana vechii orbiri s-a cur\u0103\u0163it de pe d\u00e2nsul. Pe \u0163eran nu-l \u00eentrebase nimeni. Doar, \u015fi acolo, boierul nu vede \u00een jos! Dar iat\u0103 c\u0103, din ad\u00e2ncul satelor \u00eentunecate, s-a ridicat un singur glas de pl\u00e2ngere, de cerere, de voin\u0163\u0103: da\u0163i-ni graiul rom\u00e2nesc \u00een biseric\u0103! \u015ei s-au chibzuit mult str\u0103inii \u015fi, fiindc\u0103 legea cre\u015ftin\u0103 nu poate fi f\u0103r\u0103 cuv\u00e2nt \u00een\u0163eles altceva dec\u00e2t o b\u00e2iguial\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103, au trebuit s\u0103 se \u00eenvoiasc\u0103 \u015fi ei. O comisiune a lucrat \u015fi lucreaz\u0103: ea a dat o Psaltire, Rug\u0103ciuni, \u015fi, de cur\u00e2nd, cel dint\u0103i volum din Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor a ap\u0103rut la Chi\u015fin\u0103u. \u00centoarcerea la rom\u00e2nism a bisericii satelor a \u00eenceput \u015fi, prin ea, \u00eens\u0103\u015fi Basarabia rom\u00e2neasc\u0103-\u015fi libereaz\u0103 sufletul.<\/strong><\/p>\n

E acum r\u00e2ndul nostru de a lucra.<\/strong><\/p>\n

1909 (Neamul rom\u00e2nesc, anul al IV-lea, nr. 138.) basarabialiterara.com.md<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se vor \u00eemplini \u00een cur\u00e2nd o sut\u0103 de ani de la luarea Basarabiei de c\u0103tre ru\u015fi. Adic\u0103 acum o sut\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-5785","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5785","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5785"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5785\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5785"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5785"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5785"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}