{"id":5789,"date":"2012-05-14T10:14:05","date_gmt":"2012-05-14T10:14:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5789"},"modified":"2012-05-14T10:14:05","modified_gmt":"2012-05-14T10:14:05","slug":"mihai-eminescu-arta-guvernarii-guvernul-cari-ni-trebuie-1882","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/14\/mihai-eminescu-arta-guvernarii-guvernul-cari-ni-trebuie-1882\/","title":{"rendered":"MIHAI EMINESCU : ARTA GUVERN\u0102RII, GUVERNUL CARI NI TREBUIE (1882)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>ARTA GUVERN\u0102RII<\/strong><\/p>\n

\n

Liberalii nici nu respect\u0103 tradi\u0163iile noastre, nici nu cunosc natura statului \u015fi poporului rom\u00e2nesc. Ei nu urm\u0103resc desvoltarea tuturor aptitudinelor poporului rom\u00e2nesc.<\/strong>
\n In via\u0163a statului trebue s\u0103 fie determinante natura poporului, instinctele \u015fi \u00eenclin\u0103rile lui mo\u015ftenite. Arta guvern\u0103rii e \u015ftiin\u0163a de- a ne adapta naturii poporului, a surprinde stadiul lui de desvoltare \u015fi a-1 face s\u0103 mearg\u0103 lini\u015ftit pe calea pe care \u00een mod firesc a apucat.<\/strong>
\n Articolul a ap\u0103rut f\u0103r\u0103 titlu \u00een Timpul (VII) 1882, 1 Aprilie. N\u2019a fost reprodus \u00eenc\u0103 \u00een nici o edi\u0163ie a lui Eminescu afar\u0103 de aceea a clasicilor comenta\u0163i.<\/strong>
\n Ceea ce d\u0103 guvernului ro\u015fu aproape caracterul unui guvern str\u0103in, tot at\u00e2t de vitreg precum ar fi domnia muscalilor sau a turcilor, este at\u00e2t lipsa de respect pentru tradi\u0163ie \u015fi trecut c\u00e2t \u015fi deplina necunoa\u015ftere a naturii statului \u015fi a poporului rom\u00e2nesc, pe cari le privesc, pe am\u00e2ndou\u0103, ca pe ni\u015fte terene de experimentare .<\/strong>
\n John Stuart Mill observ\u0103 deja \u00een scrierea sa asupra guvernului reprezentativ c\u0103 sunt spirite, cari privesc arta guvern\u0103m\u00e2ntului ca o chestie de afacere\u201d. O ma\u015fin\u0103 de vapor sau una de treier , o moar\u0103, c-un cuv\u00e2nt orice oper\u0103 mecanic\u0103 cu resorturi moarte a c\u0103rei activitate \u015fi repaos se reguleaz\u0103 dup\u0103 legile staticei \u015fi ale dinamicei e pentru ei ceva asem\u0103n\u0103tor cu statul; maniera lor de-a privi lumea, societatea, poporul e o manier\u0103 mecanic\u0103. Formulele \u015fi frazele cari umplu programele acestor oameni nu sunt adev\u0103ruri \u00een sine, ci numai ni\u015fte expediente timporare, pe cari e sau nu oportun de-a le aplica.<\/strong>
\n Tradi\u0163ia ? Nu-i nimic. Vechile datini de drept ori de cuviin\u0163\u0103 ale poporului sunt ni\u015fte prejudi\u0163ii. Modul de- a exista al statului, forma lui monarhic\u0103 bun\u0103oar\u0103, sunt lucruri despre cari e \u00een sine indiferent de exist\u0103 sau nu; valoarea lor e numai relativ\u0103 \u015fi are numai at\u00e2ta pre\u0163 pe c\u00e2t contribuie la realizarea ambi\u0163iei personale a unui om sau a unui grup de oameni cari v\u0103d \u00een stat un mijloc de-a face avere, de-a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga nume, de-a ajunge la ranguri \u015fi la demnit\u0103\u0163i.<\/strong>
\n Dar se ruineaz\u0103 poporul? Le e cu totul indiferent. Dar se altereaz\u0103 dreptatea mo\u015ftenit\u0103 a caracterului na\u0163ional, dar se viciaz\u0103 bunul sim\u0163, dar se \u00eempr\u0103\u015ftie ca de v\u00e2nt comoara de \u00een\u0163elepciune \u015fi de deprinderi pe care neamul a mo\u015ftenit-o din b\u0103tr\u00e2ni mai vrednici dec\u00e2t genera\u0163ia actual\u0103? Ce-i pas\u0103 liberalului de toate astea? Toat\u0103 lumea s\u0103 piar\u0103 numai Manea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103! Orice idee a priori, r\u0103s\u0103rit\u0103 \u00een creierii str\u00e2m\u0163i a unui om curios, orice paradox e bun numai s\u0103 aib\u0103 puterea de-a aprinde imagina\u0163ia mul\u0163imii \u015fi de-a o duce pe calea aceea care n- o conduce pe ea spre bun trai, spre munc\u0103 \u015fi adev\u0103r, ci care poate ridica o p\u0103tur\u0103 nou\u0103 de oameni \u00een sus, o p\u0103tur\u0103 turbure, despre care s\u0103 nu \u015ftii bine nici ce voie\u015fte, nici ce tradi\u0163ii are, nici daca e capabil\u0103 a conduce un stat ori nu.<\/strong>
\n Exist\u0103 al\u0163i logiciani politici continu\u0103 John Stuart Mill cari privesc \u015ftiin\u0163a de-a guverna ca<\/strong>
\n o ramur\u0103 a \u015ftiin\u0163elor naturale\u201d. Nu pe ales a\u015fadar sunt formele de guvern, nu expediente sunt, nu opera unor inten\u0163iuni premeditate, ci un produs organic al naturii, ginga\u015f ca toate produsele de soiul acesta; afacerea noastr\u0103 e de-a cunoa\u015fte propriet\u0103\u0163ile lui naturale \u015fi nu de-ai dicta noi legi, ci a ne adapta legilor cari-i sunt \u00eenn\u0103scute.<\/strong>
\n Genialul Montesquieu \u00eensu\u015fi, \u00eentemeietorul cercet\u0103rii naturaliste \u00een materie de via\u0163\u0103 public\u0103, zice (\u00een cartea De l\u2019esprit des lois ) c\u0103, \u00eenainte de-a exista legi, existau raporturi de echitate \u015fi de justi\u0163ie. A zice c\u0103 nu exist\u0103 nimic just \u015fi nimic injust dec\u00e2t ceea ce ordon\u0103 sau opresc legile pozitive este a zice, adaug\u0103 el, c\u0103 \u00eenainte de-a se fi construit un cerc razele lui nu erau egale\u201d.<\/strong>
\n Aceast\u0103 \u00eendoit\u0103 manier\u0103 de-a vedea am g\u0103si-o petrec\u00e2nd istoria tuturor statelor; ea e istoria paralel\u0103 a ideilor conservatoare pe de-o parte, a celor demagogice pe de alta. Deosebirea p\u0103trunde \u015fcoal\u0103, justi\u0163ie, administra\u0163ie, vederi economice, tot.<\/strong>
\n Pe terenul muncii liberalul, care nu vede dec\u00e2t rezultatele, va zice: scopul economiei politice e produc\u0163iunea.<\/strong>
\n Productiunea numeroas\u0103, b\u0103noas\u0103 , ieften\u0103, iat\u0103 singura \u0163int\u0103 ce-o urm\u0103rim. De aci apoi o \u00eemp\u0103r\u0163eal\u0103 a muncii dup\u0103 na\u0163iuni; una s\u0103 produc\u0103 numai un lucru \u015fi s\u0103 fie absolut inept\u0103 \u015fi incapabil\u0103 de-a produce altceva; alt lucru. \u00cen adev\u0103r imens, ieften, b\u0103nos . Fiin\u0163a inteligent\u0103 a omului, redus\u0103 la rolul unui \u015furub de ma\u015fin\u0103, e un produs admirabil al liberalismului \u00een materie de economie politic\u0103.<\/strong>
\n Oare nu are mai mult\u0103 dreptate acela carele zice c\u0103 obiectul \u00eengrijirii publice e omul care produce, nu lucrul c\u0103ruia-i d\u0103 fiin\u0163\u0103? E vorba ca toate aptitudinile fizice \u015fi morale ale omului s\u0103 se dezvolte prin o munc\u0103 inteligent\u0103 \u015fi combinat\u0103, nu ca s\u0103 degenereze \u015fi s\u0103 se \u00eenchirceasc\u0103 \u00een favorul uneia singure. E vorba apoi ca totalitatea aptitudinilor unui popor s\u0103 se dezvolte, nu s\u0103 degenereze toate \u015fi s\u0103 se condamne poporul \u00eentreg la un singur soi de munc\u0103 care s\u0103-l fac\u0103 unilateral, inept pe toate terenele afar\u0103 de unul singur.<\/strong>
\n Natura poporului, instinctele \u015fi \u00eenclin\u0103rile lui mo\u015ftenite, geniul lui, care adesea, necon\u015ftiut, urm\u0103re\u015fte o idee pe c\u00e2nd \u0163ese la r\u0103zboiul vremii, acestea s\u0103 fie determinante \u00een via\u0163a unui stat, nu maimu\u0163area legilor \u015fi obiceielor str\u0103ine. Deci, din acest punct de vedere, arta de-a guverna e \u015ftiin\u0163a de-a ne adapta naturii poporului, a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare \u00een care se afl\u0103 \u015fi a-l face s\u0103 mearg\u0103 lini\u015ftit \u015fi cu mai mare siguran\u0163\u0103 pe calea pe care-a apucat. Ideile conservatoare sunt fiziocratice , am putea zice, nu \u00een senzul unilateral dat de d-rul Quesnay, ci \u00een toate direc\u0163iile vie\u0163ii publice. Demagogia e, din contra, ideologic\u0103 \u015fi urm\u0103re\u015fte aproape totdauna realizarea unor paradoxe scornite din mintea omeneasc\u0103.<\/strong>
\n Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte str\u0103ine, supte din deget, pe c\u00e2nd ele ar trebui s\u0103 fie, daca nu codificarea datinei juridice, cel pu\u0163in dictate \u015fi n\u0103scute din necesit\u0103\u0163i reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse \u00een mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marf\u0103 nou\u0103 sau ca un nou spectacol, ca eligibilitatea magistraturii, pe care nimeni n-o cere. M\u0103surile economice ale demagogiei sunt o maimu\u0163\u0103rie. \u00cei vezi cre\u00e2nd drumuri nou\u0103 de fier, tot at\u00e2tea canaluri pentru scurgerea industriei \u015fi prisosului de popula\u0163ie din str\u0103in\u0103tate, pe c\u00e2nd adev\u0103rate m\u0103suri ar fi acelea menite a dezvolta aptitudinile cari sunt \u00een germene \u00een chiar poporul rom\u00e2nesc.<\/strong>
\n C\u0103ile ce se deschid concuren\u0163ei absolute, departe de-a dezvolta unul din acei germeni , [\u00ee]i face s\u0103 se usuce \u015fi s\u0103 degenereze, restr\u00e2ng\u00e2nd pe rom\u00e2n numai la acel teren m\u0103rginit pe care mai poate suporta concuren\u0163a, la agricultur\u0103. Dar, nefiind to\u0163i plugari, ce devine restul? Restul caut\u0103 func\u0163ii \u015fi liberalii esploateaz\u0103 inep\u0163ia economic\u0103 pe care ei au creat-o, deschiz\u00e2nd din ce \u00een ce mai multe func\u0163ii pentru miile de nevolnici economici c\u0103rora le-a dat na\u015ftere tocmai liberalismul \u00een materie de economie politic\u0103.<\/strong>
\n De teapa aceasta sunt toate planurile de reform\u0103 \u015fi organizare ale d-lui C. A. Rosetti.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

GUVERNUL CARI NI TREBUIE. (1882)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Eminescu ap\u0103r\u0103 partidul conservator de \u00eenvinuirea de reac\u0163ionarism. \u00centoarcerea sufletului spre trecut e numai o dragoste pentru vremurile de alt\u0103dat\u0103, nu-i o dorin\u0163\u0103 ca acele vremi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103: partidul conservator e coni\u015ftient de aceast\u0103 imposibilitate.<\/strong>
\n Adeverul e c\u0103, via\u0163a noastr\u0103 public\u0103 e dec\u0103zut\u0103. Ceia ce ne trebuie e un guvern onest. Indiferent de felul guvernului, indiferent de vederile lui, ceia ce se cere e ca el s\u0103 ofere toate garan\u0163iile de probitate \u015fi s\u0103 smulg\u0103 statul din m\u00e2n\u0103 naturilor catilinare.<\/strong>
\n Articolul de fond f\u0103r\u0103 titlu publicat \u00een Timpul (VII) 1882, Dec. N\u2019a fost \u00eenc\u0103 reprodus \u00een nici o edi\u0163ie a operelor lui Eminescu afar\u0103 de aceea a clasicilor com enta\u0163i.<\/strong>
\n Observ\u0103m c\u0103 unirea \u00eentre grupurile opozi\u0163iei nu-i face mult\u0103 pl\u0103cere \u201eRom\u00e2nului. Onorabilii confra\u0163i g\u0103sesc c\u0103 deosebirile \u00eentre sinceri – liberali \u015fi sincer – conservatori sunt at\u00e2t de mari \u00eenc\u00e2t nu e cu putin\u0163\u0103 a se stabili o program\u0103 comun\u0103, c\u0103 grupurile sunt una numai \u00een nega\u0163iune , pentru a forma un partid obstruc\u0163ionist \u015f.a.m.d. C\u00e2nd lipse\u015fte ideea r\u0103sare numaidec\u00e2t un cuv\u00e2nt nou care nu prea are \u00een\u0163eles, dar care \u0163ine locul ideii. ,,Obstruc\u0163ioni\u015fti e bine \u015fi felicit\u0103m pe confra\u0163i pentru \u00eembog\u0103\u0163irea dic\u0163ionarului de porecle. Tr\u0103im \u00een \u0163ara poreclelor, ne-am deprins cu toate, \u00eenc\u00e2t, precum am suportat titlul de reac\u0163ionari, f\u0103r\u0103 a o fi, credem c\u0103 putem suporta f\u0103r\u0103 pagub\u0103 \u015fi pe acesta. Unde-a mers mia, mearg\u0103 \u015fi suta.<\/strong>
\n Din nou ni se spune bun\u0103oar\u0103 c\u0103 dorim \u00eentoarcerea st\u0103rii de lucruri \u00eenainte de 1700, c\u0103 ,,vorbim cu deliciu de un Domn rom\u00e2n de s\u00e2nge, \u00eenconjurat de-o aristocra\u0163ie istoric\u0103, ba ,,Rom\u00e2nul are chiar aerul de-a ne face o imputare din aceasta. S\u0103 ne-n\u0163elegem: nu dorim nici una, nici alta.<\/strong>
\n Dar de ce n-am aminti cu iubire trecutul ? F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 vechii Domni cari \u015fi-a \u00eentins armele p\u00e2n\u0103 – n Dun\u0103re \u015fi Nistru, ei, ,,scut cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii precum [\u00ee]i numea biserica \u015fi evul mediu, n- au existat pentru a face ru\u015fine genera\u0163iei actuale, \u015fi acea aristocra\u0163ie, cu independen\u0163a ei de caracter, cu curajul ei, ale c\u0103rei privilegii consistau \u00een datorii c\u0103tr\u0103 \u0163ar\u0103 mai grele decum al\u0163ii aveau a le purta, asemenea n-ar fi vro pagub\u0103 dac\u2019 ar exista \u015fi ast\u0103 zi. Dar de la p\u0103rerea de r\u0103u dup\u0103 veacuri trecute de neat\u00e2rnare p\u00e2n\u0103 la dorin\u0163a nerealizabil\u0103 de-a restabili trecutul e o mare deosebire.<\/strong>
\n Daca ne place uneori a cita pe unii din Domnii cei vechi nu zicem cu asta c\u0103 vremea lor se mai poate \u00eentoarce.<\/strong>
\n Nu. Precum lumina unor stele ce s-au stins de mult c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00eenc\u0103 \u00een univers, \u00eenc\u00e2t raza ajunge ochiul nostru \u00eentr-un timp \u00een care steaua ce au rev\u0103rsat-o nu mai exist\u0103, astfel din zarea trecutului mai ajunge o raz\u0103 de glorie p\u00e2n\u0103 la noi, pe c\u00e2nd cauza acestei str\u0103luciri, t\u0103ria sufleteasc\u0103, credin\u0163a, abnega\u0163iunea nu mai sunt. Degeaba pitici moderni ar \u00eembr\u0103ca zalele lor m\u00e2ncate de rugin\u0103 daca nu pot umplea sufletele cu smerirea \u015fi credin \u0163 a celor vechi.<\/strong>
\n Ci nu de ei poate fi vorba c\u00e2nd discut\u0103m ceea ce se petrece \u00een zilele noastre; nu virtu\u0163ile lor de eroi \u015fi de sfin\u0163i pot fi m\u0103sura virtu\u0163ilor confiscate ale ilustra\u0163iunilor actuale. Nu abnega\u0163iunea, onestitatea vulgar\u0103, care e dator s-o aib\u0103 orice om de r\u00e2nd, nu eroismul, sentimentul celei mai simple datorii, iat\u0103 ceea ce c\u0103ut\u0103m \u00een z\u0103dar la adversarii politici. Nu restabilirea trecutului; stabilirea unei st\u0103ri de lucruri oneste \u015fi sobre, iat\u0103 \u0163inta la care se m\u0103rgine\u015fte oricine din noi.<\/strong>
\n Este sau nu adev\u0103rat c\u0103 prezidentul acestei Adun\u0103ri a numit- o compus\u0103 din oameni vrednici de pu\u015fc\u0103rie \u015fi carantin\u0103 ? Este sau nu adev\u0103rat c\u0103 nu exist\u0103, \u00eentre \u015fefii partidului chiar, nimenea care s\u0103 creaz\u0103 \u00een onestitatea acestui partid ? Daca n-ar fi dec\u00e2t aceast\u0103 m\u0103rturisire, ea ar fi \u00eendeajuns pentru a face cu neputin\u0163\u0103 perpetuarea la guvern a unor asemenea elemente. Stigmatiza\u0163i de chiar \u015fefii lor cu epitetul de putregaie \u015fi de oameni corup\u0163i, orice ar pretinde c\u0103 vor s\u0103 fac\u0103 de acu- nainte, la ce ne putem a\u015ftepta de la ei ? Din coada de c\u00e2ine sit\u0103 de m\u0103tas\u0103 nu se face. Corup\u0163ia dinl\u0103untrul partidului, v\u00e2n\u0103toarea brutal\u0103 dup\u0103 aur \u015fi influen\u0163\u0103 ar fi motive \u00eendeajuns pentru ca to\u0163i oamenii de bine, fie chiar deosebi\u0163i \u00een principii, s\u0103 se uneasc\u0103 \u00een contr\u0103 – le , nu pentru a opune reforme la reforme, ci pentru a restabili domnia celei mai vulgare onestit \u0103\u0163i , celui mai vulgar spirit de echitate. Nu poate o na\u0163ie s\u0103 fie pururea condus\u0103 de ne-adev\u0103r \u015fi de corup\u0163iune. Nu i se poate spune zi cu zi ce progrese enorme face, \u00een acela\u015fi timp \u00een care membrii ei sunt sco\u015fi \u00een v\u00e2nzare ca vitele la t\u00e2rg. Nu se poate vorbi de sporirea avu\u0163iei publice \u00een acela\u015fi timp \u00een care popula\u0163iunea decre\u015fte pe-un p\u0103m\u00e2nt roditor \u015fi \u00eenzestrat cu toate de natur\u0103. Nu se poate vorbi de progresul luminii c\u00e2nd nici trei la sut\u0103 nu \u015ftiu citi \u015fi scrie.<\/strong>
\n C\u00e2nd toate concurg pentru a dovedi c\u0103 domnia ignoran\u0163ei \u015fi cupidit\u0103\u0163ii privilegiate e cu neputin\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi c\u0103 ceea ce se cere \u00eenainte de toate e un guvern onest, ni se spune c\u0103 unii din opozi\u0163ie sunt prea liberali, al\u0163ii prea reac\u0163ionari \u015fi c\u0103 o unire \u00eentre ei nu e cu putin\u0163\u0103. Noi credem \u00eens\u0103 c\u0103 sunt o sum\u0103 de lucruri cari n- au a face cu subtilit\u0103\u0163ile teoretice ale deosebirii \u00eentre principii liberale \u015fi conservatoare. Asemenea deosebiri nu mai pot exista \u00eentre partide de vreme ce principiile supreme nici nu sunt \u00een discu\u0163ie. Nu e \u00een discu\u0163ie alegerea \u00eentre monarhie \u015fi republic\u0103, nu drepturile sau datoriile cet\u0103\u0163enilor, nu Constitu\u0163ia; o lupt\u0103 pentru religia politic\u0103 nu mai e la loc \u015fi cu cale de vreme ce problemele ei sunt rezolvate prin legile actuale, prin Constitu\u0163ia actual\u0103. Toat\u0103 discu\u0163ia asupra unor lucruri ce nici nu sunt \u00een cestiune, nici formeaz\u0103 pentru cineva obiectul vreunei controverse e stearp\u0103, f\u0103r\u0103 solu\u0163iune practic\u0103, \u015fi, dup\u0103 c\u00e2t \u015ftim, nu preocup\u0103 pe nimeni \u015fi nu de ea e vorba.<\/strong>
\n Ceea ce sim\u0163im cu to\u0163ii \u00eens\u0103 sunt relele reale cari b\u00e2ntuie \u0163ara, rele cari nici au a face m\u0103car cu principiile conservatoare sau cu cele liberale \u015fi pentru a c\u0103ror \u00eenl\u0103turare nu se cere dialectic\u0103 \u015fi oratorie, ci munc\u0103, echitate \u015fi adev\u0103r.<\/strong>
\n Mizeria material\u0103 \u015fi moral\u0103 a popula\u0163iunilor, destr\u0103b\u0103larea administra\u0163iei, risipa banului public, cumulul, p\u0103suirile , corup\u0163ia electoral\u0103, toate acestea n-au a face, la dreptul vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvern\u0103m\u00e2nt. Oricare ar fi guvernul \u015fi oricare vederile sale supreme, corup\u0163ia \u015fi malonestitatea trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 din via\u0163a public\u0103; oricare ar fi, pe de alt\u0103 parte, religia politic\u0103 a unui guvern, ea nu-i d\u0103 drept de-a se servi de nulit\u0103\u0163i venale, de naturi catilinare, de oameni de nimic pentru a guverna. Chiar numai tenden\u0163a, clar formulat\u0103, ca statul s\u0103 fie guvernat de oameni de cea mai elementar\u0103 probitate \u015fi s\u0103 \u2018nceteze de-a fi m\u0103rul de ceart\u0103 \u00eentre cavaleri de industrie \u015fi de facem- treburi, cuprinde un \u00eentreg program fa\u0163\u0103 cu aceia cari nu cred \u00een nimic \u015fi pentru cari principiile politice n-au fost dec\u00e2t pretexte de- a parveni \u015fi de- a se \u00eembog\u0103\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ARTA GUVERN\u0102RII Liberalii nici nu respect\u0103 tradi\u0163iile noastre, nici nu cunosc natura statului \u015fi poporului rom\u00e2nesc. Ei nu urm\u0103resc desvoltarea [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-5789","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5789","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5789"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5789\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5789"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}