{"id":5820,"date":"2012-05-14T19:21:45","date_gmt":"2012-05-14T19:21:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5820"},"modified":"2012-05-14T19:21:45","modified_gmt":"2012-05-14T19:21:45","slug":"politica-si-religie-in-%e2%80%9erepublica%e2%80%9c-lui-platon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/14\/politica-si-religie-in-%e2%80%9erepublica%e2%80%9c-lui-platon\/","title":{"rendered":"Politic\u0103 \u015fi religie \u00een \u201eRepublica\u201c lui Platon"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Platon, filosof grec (428-347 \u00ee.Hr.)<\/p>\n

\n

\u00cen scrierile sale, Platon r\u0103m\u00e2ne fidel discipol al lui Socrate. Scopul principal este definirea exact\u0103 a ideilor morale: curajul, \u00een\u0163elepciunea, prietenia, pietatea, virtutea. Pentru Socrate este suficient s\u0103 cuno\u015fti binele pentru a-l practica, prin consecin\u0163\u0103, \u015ftiin\u0163a este virtute, iar ignoran\u0163a viciu. Platon va r\u0103m\u00e2ne fidel acestui principiu \u00eentreaga via\u0163\u0103. Binele este scopul suprem al omului \u015fi explic\u0103 existen\u0163a Universului. Toate aceste idei le \u00eent\u00e2lnim \u00een descrierea omului politic pe care Platon o face \u00een “Republica”.<\/strong><\/p>\n

Una dintre lucr\u0103rile cele mai de seam\u0103 ale lui Platon este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 Republica.<\/em> Filosoful trateaz\u0103 despre organizarea statului-model, adic\u0103 despre organizarea cet\u0103\u0163ii ideale, critic\u00e2nd prezentul \u015fi aspir\u00e2nd la viitor. Aceast\u0103 cetate, care exist\u0103 doar \u00een discurs, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu are \u015fi o existen\u0163\u0103 real\u0103: “Republica<\/em> nu con\u0163ine nici un gram de utopie”, spunea M. Alexandre, Studiu despre Platon<\/em>, 1968, p. 171. Unii, prin natur\u0103, afirm\u0103 Platon, sunt destina\u0163i s\u0103 guste filosofia \u015fi s\u0103 comande \u00een stat, altora nu le este permis acest lucru \u015fi nu le r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 se supun\u0103 celor care comand\u0103 (Republica,<\/em> IV). Iat\u0103 o fraz\u0103 care nu poate dec\u00e2t s\u0103 \u015focheze ast\u0103zi societ\u0103\u0163ile noastre obi\u015fnuite s\u0103 cread\u0103 c\u0103 democra\u0163ia este sistemul politic cel mai bun, mai ales \u00een Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103, dup\u0103 ce am tr\u0103it timp de jum\u0103tate de secol \u00een teroarea \u015fi \u00eentunericul \u00een care ne-a ad\u00e2ncit sistemul comunist.<\/strong><\/p>\n

\n

Guverneaz\u0103 cei care sunt capabili s\u0103 aib\u0103 acces la valorile transcendente<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen Republica<\/em>, Platon sus\u0163ine ideea conform c\u0103reia cei mai buni trebuie s\u0103 guverneze, deoarece el concepe politica \u00een sensul educa\u0163iei \u015fi al m\u00e2ntuirii. Cel care guverneaz\u0103 trebuie s\u0103 educe poporul \u00een vederea binelui, deoarece el singur cunoa\u015fte binele. Prima sarcin\u0103 a politicii nu are nimic a face cu gestiunea administrativ\u0103 \u015fi economic\u0103 a afacerilor comune. \u00cenainte de toate, politica trebuie s\u0103 contribuie ca oamenii s\u0103 fie mai buni \u015fi s\u0103 converteasc\u0103 cetatea uman\u0103 la valori transcendente, la Dumnezeu. Astfel, ideea c\u0103 unii sunt destina\u0163i s\u0103 guverneze pare a fi de \u00een\u0163eles: guverneaz\u0103 cei care sunt capabili s\u0103 aib\u0103 acces la valorile transcendente. Pentru ace\u015ftia puterea este v\u0103zut\u0103 ca fiind o datorie, o sarcin\u0103 impus\u0103 lor, un serviciu, \u015fi nu ca pe satisfac\u0163ie a intereselor proprii.<\/strong><\/p>\n

\u00cen Republica<\/em>, Platon trateaz\u0103 patru teme politico-religioase fundamentale: Constitu\u0163ia statului ideal, mediul favorabil dezvolt\u0103rii politice, principiile ideale ale statului \u015fi tipologia regimurilor politice.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Un politician nu se improvizeaz\u0103 \u015fi nici nu este tras la sor\u0163i<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen prima parte, autorul abordeaz\u0103 problema justi\u0163iei, elementul fundamental pe care ar trebui s\u0103 se cl\u0103deasc\u0103 o societate s\u0103n\u0103toas\u0103. Justi\u0163ia \u00eel conduce pe om la s\u0103v\u00e2r\u015firea binelui. Puterea politic\u0103 nu poate fi exersat\u0103 \u00een mod folositor pentru cet\u0103\u0163eni dec\u00e2t respect\u00e2nd justi\u0163ia \u00een vederea binelui comun. \u00cen partea a doua, Platon propune un model politic \u00een care dispare proprietatea privat\u0103 \u00een scopul form\u0103rii con\u015ftiin\u0163ei binelui comun. Politicianul nu este pus s\u0103 guverneze \u00een scopul \u00eembog\u0103\u0163irii proprii, ci \u00een vederea asigur\u0103rii unui trai decent membrilor statului. Statul este, ca \u015fi sufletul, compus din trei elemente: ra\u0163iunea, c\u0103reia \u00een stat \u00eei corespund guvernan\u0163ii, iar virtu\u0163ile ce le au de practicat sunt \u00een\u0163elepciunea \u015fi pruden\u0163a; curajul, c\u0103ruia \u00een stat \u00eei corespund gardienii, cei care asigur\u0103 ordinea public\u0103, iar virtu\u0163ile care-i anim\u0103 sunt curajul \u015fi dreptatea; dorin\u0163a, c\u0103reia \u00een stat \u00eei corespund artizanii, virtutea specific\u0103 lor fiind cump\u0103tarea. Partea a treia pune \u00een eviden\u0163\u0103 Filosoful-Rege, deoarece o societate ideal\u0103 nu poate fi guvernat\u0103 dec\u00e2t de filosofi. Ei de\u0163in \u015ftiin\u0163a suprem\u0103. Un politician nu se improvizeaz\u0103 \u015fi nici nu este desemnat \u00een urma unei trageri la sor\u0163i.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Contempla\u0163ia realit\u0103\u0163ilor spirituale ne permite s\u0103 sc\u0103p\u0103m de lan\u0163urile sclaviei noastre<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Cartea a \u015faptea din Republica<\/em> este dominat\u0103 de “mitul pe\u015fterii”. Platon \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 c\u0103 noi suntem n\u0103scu\u0163i \u00eentr-o pe\u015fter\u0103 \u00eentunecoas\u0103, lega\u0163i de m\u00e2ini \u015fi de picioare cu capul \u00een jos, spre p\u0103m\u00e2nt. Aceast\u0103 pozi\u0163ie nu ne permite s\u0103 privim nici \u00een st\u00e2nga, nici \u00een dreapta, ci doar spre propriile noastre fiin\u0163e mizerabile. Lipsa luminii din pe\u015fter\u0103 nu ne permite s\u0103-i distingem clar pe cei din jurul nostru pe care \u00eei vedem doar ca ni\u015fte umbre. \u015ei totu\u015fi, noi tr\u0103im cu iluzia c\u0103 aceasta este lumea perfect\u0103, real\u0103, altceva nu poate exista. Filosoful, expert \u00een arta contempla\u0163iei, reu\u015fe\u015fte s\u0103 rup\u0103 lan\u0163urile \u015fi s\u0103 escaladeze peretele pe\u015fterii pentru a privi \u00een fa\u0163\u0103 realitatea lucrurilor din lumea necunoscut\u0103 oamenilor. Dup\u0103 c\u00e2teva minute de contempla\u0163ie, lumina puternic\u0103 a soarelui \u00eei orbe\u015fte ochii \u015fi cade din nou \u00een pe\u015fter\u0103. Re\u00eentors aici, poveste\u015fte concet\u0103\u0163enilor s\u0103i realit\u0103\u0163ile contemplate \u015fi frumuse\u0163ea lor: “G\u00e2nde\u015fte-te acum la ceea ce li s-ar \u00eent\u00e2mpla \u00een mod natural dac\u0103 ei ar fi sc\u0103pa\u0163i de lan\u0163urile lor \u015fi ar fi vindeca\u0163i de ne\u015ftiin\u0163a lor. Dac\u0103 unul din ace\u015fti prizonieri ar fi desf\u0103cut, dac\u0103 el ar fi for\u0163at s\u0103 se ridice numaidec\u00e2t, s\u0103 \u00eentoarc\u0103 g\u00e2tul, s\u0103 mearg\u0103, s\u0103 ridice ochii c\u0103tre lumin\u0103; f\u0103c\u00e2nd toate aceste mi\u015fc\u0103ri, el va suferi – \u015fi orbirea luminii \u00eel va \u00eempiedica s\u0103 disting\u0103 aceste obiecte, din care, \u00eenainte, nu vedea dec\u00e2t umbrele. Ce crezi tu c\u0103 ar r\u0103spunde el, dac\u0103 cineva ar veni s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 el nu a v\u0103zut p\u00e2n\u0103 atunci dec\u00e2t numai fantome goale, dar c\u0103 acum, mai aproape de realitate, \u015fi \u00eentors c\u0103tre obiectele mai reale, el vede mai drept? Dac\u0103, \u00een fine, ar\u0103t\u00e2ndu-i fiecare din lucrurile care trec, l-ai obliga s\u0103 spun\u0103 \u00eentreb\u00e2ndu-l ce sunt acestea? Nu crezi c\u0103 el ar fi \u00eencurcat \u015fi c\u0103 umbrele pe care le vede \u00eenainte \u00eei vor ap\u0103rea mai adev\u0103rate dec\u00e2t obiectele care \u00eei sunt ar\u0103tate acum? – Mult mai adev\u0103rate, recunoscu Glaucon”. Nimeni \u00eens\u0103 nu-l ia \u00een serios, ba, mai mult, \u00eel condamn\u0103 la moarte. Inten\u0163ia lui Platon este aceea de a trezi con\u015ftiin\u0163a cititorilor s\u0103i asupra realit\u0103\u0163ilor sensibile, religioase, spirituale, pe care lumea material\u0103 nu ne permite s\u0103 le \u00eentrez\u0103rim at\u00e2t timp c\u00e2t suntem condamna\u0163i s\u0103 tr\u0103im doar \u00een \u00eentuneric \u015fi necredin\u0163\u0103. Contempla\u0163ia realit\u0103\u0163ilor spirituale, via\u0163a adev\u0103rat\u0103 promis\u0103 de Dumnezeu omului ne permit s\u0103 sc\u0103p\u0103m de lan\u0163urile sclaviei noastre \u015fi s\u0103 ne \u00een\u0103l\u0163\u0103m, trup \u015fi suflet, spre bunurile cere\u015fti. Acesta este rolul Filosofului-Rege, de aceea el singur este capabil s\u0103 guverneze statul.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Sistemele de conducere ale statului<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Ultima parte este consacrat\u0103 descrierii originii, caracteristicilor \u015fi tras\u0103rii omului politic tip a patru sisteme politice defectuoase: timocra\u0163ia sau plutocra\u0163ia, sistem politic \u00een care conducerea statului apar\u0163ine celor mai boga\u0163i cet\u0103\u0163eni care cu ajutorul averii se impun \u00een politic\u0103; oligarhia, form\u0103 de conducere a statului \u00een care puterea politic\u0103 \u015fi economic\u0103 este de\u0163inut\u0103 de un num\u0103r restr\u00e2ns de persoane; democra\u0163ia, form\u0103 de organizare \u015fi conducere a societ\u0103\u0163ii \u00een care poporul \u00ee\u015fi exercit\u0103, direct sau indirect, puterea; tirania, form\u0103 de conducere a unui stat \u00een mod despotic, sau o guvernare ob\u0163inut\u0103 prin uzurpare \u015fi violen\u0163\u0103. Asemenea regimuri sunt promise, conform lui Platon, dec\u0103derii, deoarece viitorul are priz\u0103 asupra lor \u00eentr-un mod implacabil. Logica \u00een\u015firuirii constitu\u0163iilor \u00eei permite lui Platon s\u0103 deduc\u0103 tirania care ia na\u015ftere din excesul democra\u0163iei. Aceste constitu\u0163ii s-au n\u0103scut din metamorfoze succesive \u015fi necesare ale constitu\u0163iei ideale, monarhia sau aristocra\u0163ia unor filosofi.<\/strong><\/p>\n

\n

Judecata de dup\u0103 moarte<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Lucrarea se \u00eencheie cu “mitul lui Er”, prilej pentru Platon de a prezenta ideile sale despre suflet \u015fi despre via\u0163a de dup\u0103 moartea trupului. Er este un r\u0103zboinic iscusit c\u0103zut pe frontul de lupt\u0103 \u00eempreun\u0103 cu mul\u0163i al\u0163i camarazi. Dup\u0103 zece zile de la terminarea r\u0103zboiului, solda\u0163ii r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103 s-au dus pe front s\u0103 adune trupurile ne\u00eensufle\u0163ite ale camarazilor de arme. Toate erau deja \u00een putrefac\u0163ie. Doar trupul lui Er era ca viu. L-au luat deci \u015fi au decis s\u0103-l \u00eenmorm\u00e2nteze conform ritului funerar p\u0103g\u00e2n. \u00cen timp ce mergeau la groap\u0103, Er revine la via\u0163\u0103 \u015fi poveste\u015fte tuturor pelerinajul s\u0103u prin lumea drep\u0163ilor \u015fi prin infern. A putut vedea bucuria de pe fe\u0163ele celor care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc via\u0163a pentru vecie \u00een compania zeilor, precum \u015fi durerea \u015fi triste\u0163ea celor care sunt condamna\u0163i s\u0103-\u015fi petreac\u0103 ve\u015fnicia \u00een ad\u00e2ncurile p\u0103m\u00e2ntului, \u00een \u00eentuneric \u015fi \u00eentristare: “Nu \u00ee\u0163i voi \u00een\u015fira o istorie ca cele de la Alcinoos, ci pe cea a unui b\u0103rbat viteaz, a lui Er, fiul lui Armenios, pamphyl de neam. El a fost r\u0103pus \u00een r\u0103zboi \u015fi c\u00e2nd mor\u0163ii au fost ridica\u0163i \u00een a zecea zi, deja descompu\u015fi, el a fost ridicat f\u0103r\u0103 semne de putrefac\u0163ie. L-au adus acas\u0103 s\u0103-l \u00eenmorm\u00e2nteze, iar \u00een a dou\u0103sprezecea zi, fiind a\u015fezat pe rug, a \u00eenviat. \u015ei \u00eenviind a spus ce a v\u0103zut pe lumea cealalt\u0103. A zis c\u0103 dup\u0103 ce a murit, sufletul s\u0103u, \u00eentov\u0103r\u0103\u015fit de multe alte suflete, a plecat \u015fi toate au ajuns \u00eentr-un loc uimitor, unde se aflau dou\u0103 deschideri \u00een p\u0103m\u00e2nt care erau una l\u00e2ng\u0103 cealalt\u0103 \u015fi, la fel, alte dou\u0103 \u00een sus, de cealalt\u0103 parte. \u00centre aceste deschideri erau a\u015feza\u0163i judec\u0103tori care, dup\u0103 ce pronun\u0163au sentin\u0163a, le porunceau celor drep\u0163i s\u0103 o apuce prin deschiderea din dreapta \u015fi din sus, din cer, pun\u00e2ndu-le \u00eenainte \u00eensemnele faptelor judecate. Celor nedrep\u0163i le porunceau s\u0103 se \u00eendrepte prin deschiderea de jos \u015fi din st\u00e2nga, av\u00e2nd \u015fi aceste suflete la spate, \u00eensemnele tuturor faptelor s\u0103v\u00e2r\u015fite. Spunea Er c\u0103, atunci c\u00e2nd el \u00eensu\u015fi s-a apropiat, i s-a spus c\u0103 el trebuie s\u0103 fie un vestitor pentru oameni al tuturor \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor de pe lumea cealalt\u0103, poruncindu-i-se s\u0103 asculte \u015fi s\u0103 priveasc\u0103 ce se petrecea \u00een acel loc. El a v\u0103zut acolo c\u0103 prin fiecare deschidere a cerului \u015fi a p\u0103m\u00e2ntului treceau suflete dup\u0103 ce erau supuse judec\u0103\u0163ii. Prin celelalte dou\u0103 deschideri, dintr-una se \u00een\u0103l\u0163au din p\u0103m\u00e2nt suflete pline de murd\u0103rie \u015fi pulbere, din cealalt\u0103 se coborau din cer altele pure”. Platon crede \u00een nemurirea sufletului \u015fi \u00een r\u0103splata pe care zeii o preg\u0103tesc celor buni \u015fi pedeapsa rezervat\u0103 celor r\u0103i, corup\u0163i, care au impus sisteme politice \u00een defavoarea poporului, g\u00e2ndindu-se doar la propriul interes \u015fi prestigiu. Filosoful-Rege este guvernantul ideal format pentru a conduce sufletele subalternilor \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia zeilor, unde se tr\u0103ie\u015fte adev\u0103rata via\u0163\u0103 pentru care au fost crea\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\n

Corup\u0163ia \u015fi orgoliul conduc la ruin\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Platon nu pretinde s\u0103 dea r\u0103spuns tuturor problemelor politice \u015fi religioase. Ideea platonician\u0103 despre cetatea contemporan\u0103 este manifestat\u0103, direct sau indirect, \u015fi \u00een “mitul Atlantidei”. Condus de dorin\u0163a vie de a critica democra\u0163ia atenian\u0103 a timpului s\u0103u, Platon ne ofer\u0103 imagini ale cet\u0103\u0163ii pe care filosoful le condamn\u0103. Compara\u0163ia mitului Atlantidei (Atlantis este o insul\u0103 mic\u0103 ce pare s\u0103 fi fost \u00eenghi\u0163it\u0103 de un cataclism natural \u00een jurul anului 9600 \u00ee.Hr. Conform descrierii lui Platon, Imperiul Atlantidei a fost \u00eenghi\u0163it de potop deoarece locuitorii lui s-au scufundat \u00een corup\u0163ie \u015fi materialism. Cataclismul a \u015fters pentru totdeauna Atlantida de pe harta lumii. Regii Atlantidei erau n\u0103scu\u0163i din unirea zeului Poseidon cu o muritoare, Clito. \u00cens\u0103 progresiv, cei 10 regi ai cet\u0103\u0163ii au uitat de partea divin\u0103 ce o purtau \u00een ei \u015fi au cedat ispitei corup\u0163iei \u015fi orgoliului. Zeus a decis s\u0103-i pedepseasc\u0103 prin dispari\u0163ia insulei \u015fi civiliza\u0163iei lor \u00eentr-o singur\u0103 zi \u015fi noapte \u00een timpul unui imens tsunami c\u0103ruia i s-au asociat cutremure de p\u0103m\u00e2nt) cu cetatea din Republica<\/em> este evident\u0103. Platon descrie dou\u0103 expresii ale cet\u0103\u0163ii perfecte: Atlantida este un adev\u0103rat paradis caracterizat printr-o abunden\u0163\u0103 originar\u0103: bog\u0103\u0163ii \u00een aur, argint, zinc, metal a c\u0103rui culoare este focul. Centrul insulei este o colin\u0103 \u00een v\u00e2rful c\u0103reia izvor\u0103sc dou\u0103 f\u00e2nt\u00e2ni: una de ap\u0103 cald\u0103 \u015fi cealalt\u0103 de ap\u0103 rece. Este \u00eenconjurat\u0103 de cinci inele concentrice din p\u0103m\u00e2nt \u015fi din ap\u0103. Locuitorii au construit un port prin t\u0103ierea celor cinci inele, astfel \u00eenc\u00e2t insula principal\u0103 comunic\u0103 cu marea. Platon adaug\u0103 un \u00eentreg sistem de ecluze, bazine subterane, turnuri \u015fi tunele. Atlantida este simbolul puterii \u015fi regalit\u0103\u0163ii. Mitul Atlantidei are o semnifica\u0163ie politic\u0103 la Platon atunci c\u00e2nd vorbe\u015fte despre constitu\u0163ia perfect\u0103. \u00centrebarea pe care \u015fi-o pune Socrate este aceea de a \u015fti dac\u0103 o asemenea organizare corespunde cu ceva real sau se afl\u0103 doar \u00een imaginar. Pentru Critias, interlocutorul lui Socrate, aceast\u0103 organizare ideal\u0103 a existat \u00een Atena cu 9.000 de ani \u00een urm\u0103. Lupta \u00eentre Atena primordial\u0103, republica p\u0103m\u00e2ntean\u0103, inventat\u0103 de Platon, \u015fi Atlantida, st\u0103p\u00e2na m\u0103rii, este semnul confrunt\u0103rii esen\u0163iale \u00eentre p\u0103m\u00e2nt \u015fi mare, opozi\u0163ia \u00eentre dou\u0103 imagini ale lumii. Cetatea Atlantida reprezint\u0103 Atena contemporan\u0103 lui Platon, condamnat\u0103 vie\u0163ii maritime, deci unui sistem politic d\u0103un\u0103tor. Atlantida se putea bucura de un sistem politic perfect, \u00eens\u0103 dec\u0103derea moral\u0103 a guvernan\u0163ilor a condus-o spre ruina total\u0103.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Democra\u0163ia, un sistem politic criticat de Platon<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Ce reprezint\u0103 Atena pentru filosoful Republicii<\/em>? Platon condamn\u0103 democra\u0163ia atenian\u0103 fondat\u0103 pe egalitatea \u00eentre cet\u0103\u0163eni \u00een participarea guvern\u0103rii statului, competen\u0163i sau nu \u00een materie de politic\u0103 sau pe plan juridic. Acesta este repro\u015ful lui Platon sistemului politic ce privilegiaz\u0103 opinia public\u0103 \u00een defavoarea cunoa\u015fterii \u015fi \u00een\u0163elepciunii. \u00cen democra\u0163ie, fiecare este autorizat s\u0103-\u015fi exprime opinia asupra modului de func\u0163ionare a statului. Pentru Platon acest fel de a proceda nu face dec\u00e2t s\u0103 introduc\u0103 diviziuni \u00een stat atunci c\u00e2nd intervin \u00een discu\u0163ie probleme capitale pentru guvernare. Mul\u0163imea este nestatornic\u0103, schimb\u0103toare \u00een fa\u0163a discursului demagogilor. \u00cen acest caz, mul\u0163imea este capabil\u0103 s\u0103 judece \u00een bloc \u015fi s\u0103 condamne la moarte \u00een mod ilegal \u015fi s\u0103 reabiliteze \u00een acela\u015fi timp. Platon nu face diferen\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u00eentre oratorul popular \u015fi tiran. Democra\u0163ia, \u00een forma sa extrem\u0103, conduce la tiranie deoarece poporul dore\u015fte s\u0103 fie unicul suveran, fiindc\u0103 demagogul \u015fi curtizanul sunt la fel. Dup\u0103 demagogi, sofi\u015ftii joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een statul democratic, unde arta de a vorbi este cheia puterii. Pentru Platon, ace\u015ftia sunt nonproductivi, se v\u00e2nd celor care ofer\u0103 mai mult. Dup\u0103 ce au devenit mae\u015ftri \u00een arta \u00een\u015fel\u0103ciunii, ei ap\u0103r\u0103 interesele celor care i-au pl\u0103tit. Sunt semnul consecin\u0163ei democratice. Iat\u0103 ce spune Platon despre ei: \u00cen oligarhie, \u0163inut\u0103 \u00een dispre\u0163 \u015fi izolat\u0103 de c\u0103tre magistraturi, ei sunt f\u0103r\u0103 experien\u0163\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 for\u0163\u0103, pe c\u00e2nd \u00een democra\u0163ie, ei comand\u0103 aproape exclusiv \u015fi sunt ei cei mai violen\u0163i dintre ace\u015fti lideri care vorbesc \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103; restul, a\u015feza\u0163i \u00een tribune, murmur\u0103 \u015fi \u00eenchid gura \u00een fa\u0163a contradictorilor, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eentr-un asemenea guvern toate lucrurile, cu excep\u0163ia c\u00e2torva, trec prin m\u00e2na lor (Republica,<\/em>VIII, 564d-e). Platon afirm\u0103 de asemenea ambiguitatea institu\u0163iilor democratice atunci c\u00e2nd opune numele realit\u0103\u0163ii regimului, revel\u00e2nd astfel defectele \u015fi piedicile sistemului. Rolul mul\u0163imii este acela de a da magistratura \u015fi puterea celor mai buni demagogi \u015fi de a aproba deciziile lor.<\/strong><\/p>\n

Statul ideal construit de Platon constituie un fel de m\u0103sur\u0103 cu care putem confrunta regimurile noastre politice pentru a determina care le sunt punctele slabe, \u00een m\u0103sura \u00een care prin aceste puncte slabe risc\u0103 s\u0103 fie destabilizate.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Fondatorul Academiei din Atena<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Aristocl\u00e8s, cunoscut sub numele de Platon, nume conferit probabil din cauza umerilor s\u0103i largi, s-a n\u0103scut \u00een 428\/427 \u00ee.Hr., \u00eentr-o familie aristocratic\u0103. A primit o educa\u0163ie corespunz\u0103toare unei familii aristocratice: respectul fa\u0163\u0103 de zei \u015fi de riturile religioase, gimnastica, muzica, probabil a urmat \u015fi cursuri de desen. \u00cen 408 \u00ee.Hr. l-a \u00eent\u00e2lnit pe Socrate \u015fi s-a ata\u015fat filosofiei. Se va dovedi a fi cel mai fidel discipol al lui Socrate p\u00e2n\u0103 la moarte acestuia, 399 \u00ee.Hr. Fondeaz\u0103 la Atena, \u00een 388\/387 \u00ee.Hr., Academia: o \u015fcoal\u0103 de filosofie \u015fi de \u015ftiin\u0163e politice unde s-au format importante personalit\u0103\u0163i politice \u015fi consilieri care s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een tot ambientul grec. Fondarea Academiei poate fi interpretat\u0103 ca fiind voin\u0163a lui Platon, nu de a abandona cetatea real\u0103, refugiindu-se \u00een teorie sau utopie, ci pentru el era un alt mod de a ocupa scena politic\u0103, de a impune ideile sale elitei. Platon moare \u00een 348\/347 \u00ee.Hr., \u00een timpul unui osp\u0103\u0163 de nunt\u0103 (Laerce, Vie\u0163ile \u015fi opiniile filosofilor ilu\u015ftri<\/em>, III, 2) la v\u00e2rsta de 81 de ani.<\/strong><\/p>\n

Pr. dr. Lucian D\u00eenc\u0103 <\/strong><\/p>\n

sursa: http:\/\/www.ziarullumina.ro\/ <\/strong><\/p>\n

<\/h1>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Platon, filosof grec (428-347 \u00ee.Hr.) \u00cen scrierile sale, Platon r\u0103m\u00e2ne fidel discipol al lui Socrate. Scopul principal este definirea exact\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-5820","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5820","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5820"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5820\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5820"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5820"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5820"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}