{"id":5898,"date":"2012-05-17T08:53:55","date_gmt":"2012-05-17T08:53:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5898"},"modified":"2012-05-17T08:53:55","modified_gmt":"2012-05-17T08:53:55","slug":"chemarea-prin-poezie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/17\/chemarea-prin-poezie\/","title":{"rendered":"Chemarea prin poezie sau \u2018Poezia – mijloc de recuperare a sinelui\u2019"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Am l\u0103sat pentru final un eseu ce s-ar putea intitula: \u2018Poezia – mijloc de recuperare a sinelui\u2019, de o mare \u00eensemn\u0103tate pentru orice cre\u015ftin preocupat de formele variate ale Chem\u0103rii lui Dumnezeu, pentru c\u0103 el lumineaz\u0103 splendid locul poeziei \u00een via\u0163a de zi de zi a condamnatului politic sub comunism, \u00een orice loc de isp\u0103\u015fire s-ar fi g\u0103sit el, \u015fi cu c\u00e2t mai mult a oric\u0103rui om \u00eenecat sub stivuirile \u00eembeznate ale materiei, ce-l fac s\u0103 uite de sorgintea sa cereasc\u0103. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, ve\u0163i afla despre o fa\u0163\u0103 inedit\u0103 a poeziei, dup\u0103 trecerea multor milenii de creare a ei \u015fi de exultare prin ea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cEu nu \u015ftiu, \u015fi apoi, la ce bun \u2013 poe\u0163ii \u00een vremi de restri\u015fte?\u201d, citeaz\u0103 Viorel Gheorghi\u0163\u0103, \u00een memoriile sale, un stih de H\u00f6lderlin, din poemul P\u00e2ine \u015fi Vin. \u201cPentru mine, acest celebru vers\u201d, p\u0103trunde el \u00een tr\u0103irea sa spiritual\u0103, \u201cacest celebru vers, de o actualitate evident\u0103, e o mai veche obsesie a mea \u015fi, nu mai pu\u0163in, o grav\u0103 nedumerire. C\u00e2t\u0103 interoga\u0163ie, c\u00e2te \u00eendoieli, c\u00e2t\u0103 afirma\u0163ie \u015fi c\u00e2te incertitudini se afl\u0103 condensate \u00een el? La ce bun poe\u0163ii, c\u00e2nd c\u0103r\u0163ile lor nu pot s\u0103 apar\u0103 sau, dac\u0103 apar, nu se citesc? La ce bun poe\u0163ii, c\u00e2nd interesul pentru poezie e cople\u015fit, \u00een occident de huzur, la noi de s\u0103r\u0103cie, pretutindeni de isteria muzicii pop sau rock? Aser\u0163iunea c\u0103 poezia, cultura \u00een general, e un apanaj al ale\u015filor, nu mi se pare de acceptat. Dimpotriv\u0103. Statutul ei e unul ontologic, dovad\u0103 amploarea la care a ajuns fenomenul \u00een pu\u015fc\u0103rii. Iat\u0103, fac o afirma\u0163ie scandaloas\u0103: nu omul face cultura, cultura \u00eel face pe om; nu poetul isc\u0103 poezia, poezia \u00ee\u015fi z\u0103misle\u015fte poe\u0163ii, a\u015fa dup\u0103 cum adev\u0103rul z\u0103misle\u015fte libertatea, a\u015fa dup\u0103 cum p\u00e2inea cea de toate zilele ne condi\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ne sus\u0163ine trupe\u015fte.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 M\u0103 voi opri o clip\u0103 asupra acestui termen de compara\u0163ie propus de memorialist, deoarece el preg\u0103te\u015fte o muta\u0163ie calitativ\u0103 c\u0103tre ceea ce reprezint\u0103 cu adev\u0103rat \u201cp\u00e2inea noastr\u0103 cea de toate zilele\u201d la care se refer\u0103 textul rug\u0103ciunii sugerat de aluzia scriitorului. Dac\u0103 \u00eel vom denumi pe \u00eensu\u015fi Iisus Hristos prin acea \u201cP\u00e2ine\u201d, ne va fi mult mai u\u015for s\u0103 \u00een\u0163elegem afirma\u0163ia c\u0103 Poezia este aceea care \u00ee\u015fi z\u0103misle\u015fte poe\u0163ii. C\u0103ci Dumnezeu este acela care-\u015fi z\u0103misle\u015fte credincio\u015fii, prin Chemarea Sa despre care vorbim \u00eempreun\u0103 de at\u00e2tea luni de zile prin mijlocirea undelor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Plec\u00e2nd de la aceast\u0103 afirma\u0163ie, v\u0103 voi \u00eentreba: putem oare s\u0103-L desp\u0103r\u0163im pe Hristos Dumnezeu de Poezie? Discut\u00e2nd despre forma de adresare lui Dumnezeu a omului, constat\u0103m c\u0103 ea a fost conceput\u0103, \u00een vederea ritualului, dar \u015fi a contactului personal de diminea\u0163\u0103, seara, \u00een preg\u0103tirea hr\u0103nirii \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea ei, de poe\u0163ii Bisericii, \u00een poezii sau texte pentru c\u00e2nt\u0103ri, care corespund unor forme fixe ale timpurilor c\u00e2nd au fost create. Ast\u0103zi, dac\u0103 se compun acatiste noi sau paraclise sau alte forme fixe, Biserica se adreseaz\u0103 tot unor poe\u0163i, pentru alc\u0103tuirea lor, dup\u0103 cum pentru zugr\u0103virea incintelor cultice ea apeleaz\u0103 la pictori, pentru \u00eenflorarea catapetesmelor la sculptori \u015fi a\u015fa mai departe. \u015ei \u00eentr-un caz \u015fi \u00een celelalte este vorba despre profesioni\u015fti, c\u0103 sunt ai plaivazului, ai penelului, ai d\u0103l\u0163ii. Urc\u00e2nd \u00een ani, c\u0103tre clipa c\u00e2nd ei au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se specializeze \u00eentr-o direc\u0163ie sau cealalt\u0103, vom constata c\u0103 descoperim la ei, cu regularitate, o Chemare spre crea\u0163ia plastic\u0103 sau literar\u0103, o chemare cu neputin\u0163\u0103 de evitat, arz\u0103toare, ce nu le \u00eeng\u0103duie somnul, dac\u0103 nu este dus\u0103 la \u00eemplinire, ce nu le \u00eeng\u0103duie preocup\u0103ri str\u0103ine, ce nu le \u00eeng\u0103duie fericire str\u0103in\u0103 procesului crea\u0163iei artistice. Cred c\u0103, \u015fi \u00eentr-un caz, al poetului, dar la fel \u015fi \u00een celelalte cazuri, al pictorilor, al sculptorilor, al tuturor creatorilor, \u00een orice domeniu al artelor s-ar manifesta for\u0163a lor creatoare, sunt chema\u0163i tot de Poezia Existen\u0163ei, acel mesaj indicibil ce permeaz\u0103 de pretutindeni din cele ie\u015fite din Cuv\u00e2ntul Domnului cu ocazia Facerii \u015fi reflect\u0103, ca \u00een oglind\u0103, constatarea Sa final\u0103, de dup\u0103 fiecare zi, anume c\u0103 toate erau bine f\u0103cute \u015fi c\u0103-L mul\u0163umeau. Va s\u0103 zic\u0103, acesta este primul sens al termenului \u2018poezie\u2019; abia la urm\u0103 vine acela de gen literar (dramaturgia, romanul, poezia \u015fi celelalte), ori acela de crea\u0163ie cu form\u0103 dat\u0103, din domeniul literaturii (un poem, o poezie). Deosebirea dintre mul\u0163umirea P\u0103rintelui a toate, dup\u0103 \u00eencheierea fiec\u0103rei etape a Crea\u0163iei, este alta dec\u00e2t aceea a omului ce p\u0103trunde \u00een sfera poetic\u0103 a Cosmosului: cel din urm\u0103 se umple de o mirare exultant\u0103 a bucuriei, prin aceea c\u0103 are acces la frumuse\u0163ile echilibrate \u00een chip uluitor \u00een Facere. At\u00e2t de plin este el de vibranta admira\u0163ie a universului \u00eenc\u00e2t laudele sale trec \u00eentr-un limbaj specific, prin care p\u00e2n\u0103 \u015fi t\u0103cerile dintre cuvinte \u2013 dac\u0103 nu \u00een mod special acelea \u2013 devin gr\u0103itoare, prin asemuirea cu imperceptibila muzic\u0103 a sferelor. \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cExperien\u0163a anilor de deten\u0163ie\u201d, scrie mai departe Viorel Gheorghi\u0163\u0103, \u201cmi-a revelat aceast\u0103 tain\u0103 a m\u00e2ntuirii prin poezie, a m\u00e2ntuirii prin cuv\u00e2nt, prin cuv\u00e2ntul rostit. Nu e vorba de vreo retoric\u0103 sau de figuri de stil, menite s\u0103 impresioneze. Cum ar putea-o face? E vorba de o realitate existen\u0163ial\u0103, \u00een ce m\u0103 prive\u015fte, de net\u0103g\u0103duit. \u00cen urma demasc\u0103rilor de la Pite\u015fti \u015fi Gherla, retras \u00een mine \u00eensumi ca \u00eentr-o inexpugnabil\u0103 carapace, ca \u00eentr-o cript\u0103, mi-am acceptat condi\u0163ia de morm\u00e2nt \u00eenc\u0103 viu. Clinic, nu eram mort. Antropologic, av\u00e2nd \u00een vedere refuzul\u00a0 devenit funciar, de a comunica, at\u00e2t cu exteriorul, presupus a fi irefutabil primejdios, ostil, saturat, ca un burete ud, de violen\u0163\u0103 \u015fi dela\u0163iune, c\u00e2t \u015fi cu propriile mele amintiri, cu propriul meu trecut, da! Nu e, prin urmare, deplasat\u0103 afirma\u0163ia c\u0103 \u00een ziua \u00een care, somat de nu \u015ftiu ce demon, la Aiud fiind, am \u00eencropit primul meu vers arestat, m-am n\u0103scut a doua oar\u0103, prin poezie, eu care, liber fiind, nu am slujit poezia, mai mult am tr\u0103dat-o. Primele lan\u0163uri care au cedat au fost acelea care m\u0103 \u0163ineau r\u0103stignit, pe crucea f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 a unui prezent perpetuu, \u00eempiedic\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103-mi simt r\u0103d\u0103cinile \u015fi s\u0103-mi asum trecutul. Efectul: introspec\u0163ia liric\u0103, prin mijlocirea poemului scurt, de form\u0103 fix\u0103, sau evaziunea, aparent epic\u0103, prin intermediul baladei extrapolate. Treptat, treptat, \u00een interiorul universului concentra\u0163ionar, pe de o parte, \u00een \u00eentunericul \u00een care vegetam, pe de alta, prindea consisten\u0163\u0103 un alt univers, cel poetic, pe c\u00e2t de inefabil, pe at\u00e2t de reconfortant. Reconfortant \u00eentruc\u00e2t nu era nici artificios, nici de \u00eemprumut; \u00eemi apar\u0163inea \u00een totalitate, fiindu-mi consubstan\u0163ial. At\u00e2ta doar c\u0103, pentru a-l descoperi au fost necesare suferin\u0163a \u015fi timpul \u015fi ispita Satanei.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerc o gre\u015fit\u0103 confundare a planurilor, al celui ascetic \u015fi al aceluia \u00een care vie\u0163uie\u015fte condamnatul politic, constat c\u0103 exist\u0103 apropieri posibile \u00eentre ele. Ascetul elimin\u0103 din existen\u0163a sa tot ce apar\u0163ine lumii. El evit\u0103 cvasicomplet comer\u0163ul cu ceilal\u0163i oameni, at\u00e2t din punctul de vedere al convorbirilor, al \u00eentrevederilor, al contactelor fizice sau senzoriale. Evit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi amintirea lor, contra c\u0103reia duce o lupta acerb\u0103 \u015fi permanent\u0103. El \u00ee\u015fi reduce nevoile vitale la minimum. \u00ce\u015fi a\u0163inte\u015fte ochii cugetului \u015fi inima c\u0103tre Tat\u0103l ceresc; tot g\u00e2ndul s\u0103u se \u00eendreapt\u0103, pe toate c\u0103ile cu putin\u0163\u0103, c\u0103tre Dumnezeu \u015fi alterneaz\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u0103ritoare contemplare cu investigarea propriei sl\u0103biciuni, din ce \u00een ce mai ad\u00e2nc cobor\u00e2t\u0103. Legile biologice devin vr\u0103jma\u015ful s\u0103u de zi de zi \u015fi de ceas de ceas. Iar la asumarea legilor cere\u015fti aspir\u0103 permanent. Lupt\u0103 cu strig\u0103tele c\u0103rnii \u015fi se preschimb\u0103 \u00eentr-o flac\u0103r\u0103 ce arde de dorul \u00eent\u00e2lnirii cu St\u0103p\u00e2nul. \u00ce\u015fi tempereaz\u0103, p\u00e2n\u0103 la anulare, personalitatea \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u0103, prin t\u0103ierea voii \u015fi \u00eentreruperea contactului cu omul vechi din sine. Caut\u0103 ne\u00eencetat o c\u00e2t mai deplin\u0103 smerire \u015fi canonul trupului. Condamnatul politic, mai ales acela care a trecut prin\u00a0 reeduc\u0103ri, cum este cazul lui Viorel Gheorghi\u0163\u0103, \u00ee\u015fi duce zilele cu o m\u00e2ncare ne\u00eenchipuit de lipsit\u0103 de vlag\u0103 hr\u0103nitoare, \u00een interdic\u0163ia mi\u015fc\u0103rii libere \u00een afara locului (celulei) de deten\u0163ie, \u00een interdic\u0163ia comer\u0163ului cu oamenii (cu at\u00e2t mai mult dac\u0103 este aruncat \u00een izolare, ori dac\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 cu reeduca\u0163i, adic\u0103 colegi de ai s\u0103i preschimba\u0163i \u00een turn\u0103tori, prin b\u0103taie continu\u0103, sau \u00een b\u0103t\u0103u\u015fi ai propriilor camarazi), neav\u00e2nd dreptul la lectur\u0103, iar conversa\u0163ia, chiar dac\u0103 se \u00eencumet\u0103 s\u0103 se av\u00e2nte \u00een ea, trebuie purtat\u0103 \u015foptit \u015fi cu risc, \u00ee\u015fi va \u00eentoarce mintea asupra ei \u00eense\u015fi, alung\u00e2nd de la sine evocarea bucuriilor libert\u0103\u0163ii, ca prea st\u00e2rnitoare de durere, \u015fi aprofund\u00e2nd condi\u0163ia umil\u0103, extrem de umil\u0103, a omului permanent amenin\u0163at \u015fi f\u0103r\u0103 nici o putere de a-\u015fi schimba soarta. Nu mai are dec\u00e2t \u00een\u0103l\u0163area min\u0163ii \u00een rug\u0103ciune, c\u0103tre singurul ap\u0103r\u0103tor care i-a r\u0103mas, c\u0103tre singura lui \u015fi ultim\u0103 n\u0103dejde, c\u0103tre Dumnezeu. Autorul m\u0103rturisirilor din care citez l\u0103mure\u015fte foarte simplu condi\u0163ia ascetic\u0103 a condamnatului politic, \u00een care condi\u0163ie insul este preg\u0103tit s\u0103 ia contact cu Poezia cerurilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cNevoia de a comunica versurile, \u00een circumstan\u0163ele date\u201d \u2013 este vorba despre circumstan\u0163ele deten\u0163iei, la care se refer\u0103 continuu Viorel Gheorghi\u0163\u0103 \u2013, \u201cun impuls cu totul nou, nu doar pentru a fi memorate, c\u00e2t pentru a fi confirmate, a re\u00eentemeiat apoi \u00eencrederea \u00een semeni, \u00een buna lor credin\u0163\u0103. Cu fiecare strof\u0103 \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 de omul de l\u00e2ng\u0103 mine, cu fiecare lovitur\u0103 de piatr\u0103, \u00een \u0163eava caloriferului, prin intermediul c\u0103ruia versurile, cu sutele, ajungeau la urechile altor \u015fi altor camarazi, teama se risipea, ca ceara \u00een para focului, iar eu redeveneam om capabil s\u0103 m\u0103 bucur, capabil s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndesc bucurie (uneori \u015fi invidie), \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, capabil s\u0103 \u00eemi asum riscuri, \u015fi nu pu\u0163ine.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei iat\u0103 cum rodul cre\u015ftinesc al crea\u0163iei poetice iese \u00een eviden\u0163\u0103: ea te face s\u0103-\u0163i iube\u015fti iar\u0103\u015fi semenii, s\u0103-\u0163i redob\u00e2nde\u015fti \u00eencrederea \u00een ei, s\u0103-i ier\u0163i, s\u0103-i socote\u015fti din nou asemenea \u0163ie. Cum are loc aceast\u0103 transformare sufleteasc\u0103, de la starea celui \u00eengrozit de aproape \u015fi vr\u0103jm\u0103\u015findu-l, la cel deschis spre el, dorindu-l p\u0103rta\u015f al bucuriei tale \u015fi dorindu-te s\u0103 devii canalul prin care se transmite dragostea spre el? Ea este \u00eeng\u0103duit\u0103 prin propriul t\u0103u contact cu Iubirea Dumnezeiasc\u0103, cu Iertarea Divin\u0103, cu Adev\u0103rul. Acestea metamorfozeaz\u0103 omul c\u0103zut, \u00eel \u00eenal\u0163\u0103, \u00eel ajut\u0103 s\u0103 fie reprimit \u00eentre fiii lui Dumnezeu. Apoi toate sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103, c\u0103ci f\u0103ptura ac\u0163ioneaz\u0103 iar\u0103\u015fi ca o f\u0103ptur\u0103 a dragostei Tat\u0103lui ceresc, ca un frate cu to\u0163i fra\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unde \u00eel conduce pe poet noul s\u0103u statut? Afl\u0103m urm\u0103toarele:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201c\u00cen temni\u0163\u0103, poezia \u015fi-a r\u0103scump\u0103rat dreptul de a exista, nu o dat\u0103, cu s\u00e2ngele credincio\u015filor ei, urm\u0103rirea vinova\u0163ilor cutez\u0103tori\u201d (adic\u0103 a poe\u0163ilor) \u201cprelungindu-se p\u00e2n\u0103 \u00een zilele revolu\u0163iei din 1989 \u015fi, \u00eentr-o anume m\u0103sur\u0103, \u015fi dup\u0103. La interval de peste un deceniu, anchete, tracas\u0103ri, confisc\u0103ri de manuscrise \u015fi, poate, chiar ruguri. C\u00e2te din manuscrisele confiscate vor mai fi exist\u00e2nd, cine \u015ftie?\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Voi aminti ascult\u0103torilor mei de Justin Paven, autorul memoriilor \u201cDUMNEZEUL MEU, DE CE M-AI P\u0102R\u0102SIT?\u201d, publicate chiar de mine, \u00een Editura Ramida. C\u00e2nd am vorbit \u00eempreun\u0103 despre el, nu am men\u0163ionat motivul celei de-a doua condamn\u0103ri a sale. Bolnav de tbc, a conlocuit la T\u00e2rgu-Ocna, \u00eenchisoarea destinat\u0103 de\u0163inu\u0163ilor pedepsi\u0163i de soart\u0103 \u015fi cu aceast\u0103 nenorocire, cu poetul Constantin Aurel Dragodan. Entuziasmat de versurile acestuia, create pe parcursul unei lungi deten\u0163ii, treptat i-a \u00eenv\u0103\u0163at pe de rost \u00eentreaga oper\u0103. A \u015fti pe dinafar\u0103 stihuri, \u00een \u00eenchisoare, \u00eenseamn\u0103 a avea permanent o preocupare intelectual\u0103: aceea de a le repeta, pentru a nu le uita. Pe l\u00e2ng\u0103 acest exerci\u0163iu de memorie, extrem de util, deoarece func\u0163ia respectiv\u0103 a psihicului se toce\u015fte cu mare grab\u0103 \u00een condi\u0163iile claustr\u0103rii, repetarea aducea cu sine \u015fi o rafinare a sentimentelor, c\u0103ci poeziile constituie condens\u0103rile celor mai intense tr\u0103iri umane \u015fi a celor mai subtile. Astfel, contactul cu poezia reprezenta pentru noi to\u0163i o adev\u0103rat\u0103 s\u0103rb\u0103toare. Cum studentul Justin Paven mai avea pu\u0163in timp de petrecut \u00een pu\u015fc\u0103rie, bucur\u00e2ndu-se de o condamnare mic\u0103, fu eliberat la termen \u015fi, odat\u0103 ajuns \u00een familie, transcrise \u00een dou\u0103 caiete, mi se pare, crea\u0163ia prietenului Dragodan. Securitatea nu era deloc satisf\u0103cut\u0103 c\u0103 la destui dintre tebeci\u015ftii de la T\u00e2rgu-Ocna le venise sorocul repunerii \u00een libertate. Hot\u0103r\u00ee s\u0103-i arunce iar\u0103\u015fi \u00een gherl\u0103. Li se \u00eenscen\u0103 un nou proces, motivat, de pild\u0103, c\u0103 s-au \u00eent\u00e2lnit \u015fi \u015fi-au mai povestit, ca omul, p\u0103\u0163aniile petrecute de c\u00e2nd nu se v\u0103zuser\u0103, c\u0103 \u015fi-au f\u0103cut daruri amicale (p\u0103rintele Constantin Voicescu, fie-i \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103, a fost acuzat c\u0103 a primit, la na\u015fterea fiului s\u0103u, actualul preot Mihai Voicescu, un c\u0103rucior de copil, de la un fost coleg de temni\u0163\u0103), c\u0103 au mers \u00eempreun\u0103 la m\u0103n\u0103stirea Cernica, cu prilejul slujbei ce consacra recunoa\u015fterea Sf\u00e2ntului Calinic de a se num\u0103ra printre Cei cu daruri cere\u015fti, c\u0103 cineva (o domni\u015foar\u0103 care nu mai fusese condamnat\u0103) a insistat ca fratele ei s\u0103 primeasc\u0103, prin oficialit\u0103\u0163ile \u00eenchisorii, penicilina at\u00e2t de scump\u0103 atunci, dar at\u00e2t de eficient\u0103 \u00een cazurile de tuberculoz\u0103; \u015fi pentru altele asemenea. S-a alc\u0103tuit un nou lot, cum l-am numit \u00een titlul unei povestiri publicate \u00een volumul \u201cRUGUL APRINS. DUHOVNICII ORTODOXIEI, SUB LESPEZI, \u00ceN GHERLELE COMUNISTE\u201d, \u201clotul tuberculo\u015filor\u201d. Ei bine, o t\u00e2n\u0103r\u0103 informatoare p\u0103truns\u0103 \u00een casa lui Justin Paven \u015fi d\u00e2nd peste caietele cu pricina, l-a t\u00e2r\u00e2t iar\u0103\u015fi \u00een fa\u0163a justi\u0163iei militare, al\u0103turi de cei pomeni\u0163i, drept care a primit al\u0163i dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani …pentru dragostea sa de poezie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cCeea ce \u015ftiu \u00eens\u0103\u201d, ne asigur\u0103 Viorel Gheorghi\u0163\u0103, de la care am plecat, \u201ce faptul c\u0103 ne g\u0103sim \u00een fa\u0163a unui mister ce nu poate fi \u00een nici un fel z\u0103d\u0103rnicit, \u00eentruc\u00e2t ra\u0163iunea de a fi a poeziei universului concentra\u0163ionar rezid\u0103, nu \u00een obiect, ci \u00een act. Faptul de a o fi scris \u2013 impropriu spus, despre creion \u015fi h\u00e2rtie neput\u00e2nd fi vorba \u2013, ca \u015fi acela de a o fi memorizat, e relevant, nu poemul ca atare. Actul modific\u0103 sufletul. Poemul poate fi confiscat, poate fi tezaurizat, poate fi ars; actul, odat\u0103 produs, nu. Subzist\u0103 \u00een aceast\u0103 stare de lucruri paradoxul oric\u0103rei taine, \u00een spe\u0163\u0103 acela de a scrie \u015fi de a \u00eenv\u0103\u0163a, f\u0103r\u0103 speran\u0163a explicit\u0103 de a-\u0163i vedea poemele \u00een situa\u0163ia de a putea fi \u015fi publicate. (…) \u201cScris este: Nu numai cu p\u00e2ine va tr\u0103i omul, ci cu tot cuv\u00e2ntul care iese din gura lui Dumnezeu\u201d (Mat. Cap. 4, 1-4). \u00cen umbra celulei, sub bolta f\u0103r\u0103 lumin\u0103 a minelor de plumb, al\u0103turi de lib\u0103rci \u015fi trupuri schiloade, ne\u00eensufle\u0163ite uneori, \u00eempreun\u0103 cu rug\u0103ciunea, poezia a fost un asemenea cuv\u00e2nt, nu m\u00e2ntuit, prin rostire, cum spune Lucian Blaga, ci m\u00e2ntuitor. Un omagiu mai deplin dec\u00e2t acesta, adus poeziei, consider c\u0103 nu e cu putin\u0163\u0103. Poe\u0163ii, \u015fi vechi \u015fi noi, \u00een chiar aceste vremi de restri\u015fte, pot s\u0103 se bucure cum, la timpul s\u0103u, nu s-a putut bucura H\u00f6lderlin. \u00cen temni\u0163ele comuniste din Rom\u00e2nia, poezia a fost convertit\u0103 \u2013 \u00een intimitatea lui, procesul \u00eemi scap\u0103 \u2013 \u00een p\u00e2ine \u015fi vin, \u00een trup \u015fi s\u00e2nge sacru. \u015ei c\u00e2t de bine \u015fi frumos ar fi ca aceast\u0103 convertire s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un bun c\u00e2\u015ftigat.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nici o alt\u0103 vorb\u0103 nu se cuvine ad\u0103ugat\u0103. Repet\u00e2nd o propozi\u0163ie \u00eenscris\u0103 \u00een sufletele noastre, ale tuturora, r\u0103mas\u0103 nou\u0103 de la William Shakespeare: \u201cRestul este t\u0103cere\u201d, ne lu\u0103m r\u0103mas bun de la acest mare c\u00e2nt\u0103re\u0163 al poeziei de temni\u0163\u0103, Viorel Gheorghi\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

Mihai R\u0103dulescu<\/strong><\/em><\/p>\n

\n(MIHAI R\u0102DULESCU– Chemarea lui Dumnezeu \u00een temni\u0163ele comuniste.<\/em> Vol.I, Editura AGAPIS, BUCURE\u015eTI, 2002. Edi\u0163ia a doua revizuit\u0103)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am l\u0103sat pentru final un eseu ce s-ar putea intitula: \u2018Poezia – mijloc de recuperare a sinelui\u2019, de o mare [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-5898","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5898","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5898"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5898\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5898"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5898"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5898"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}