{"id":5918,"date":"2012-05-18T07:49:35","date_gmt":"2012-05-18T07:49:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5918"},"modified":"2012-05-18T07:49:35","modified_gmt":"2012-05-18T07:49:35","slug":"un-caz-unic-de-pedagogie-rurala-parintele-nicodim-mandita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/18\/un-caz-unic-de-pedagogie-rurala-parintele-nicodim-mandita\/","title":{"rendered":"“Un caz unic de pedagogie rural\u0103: P\u0103rintele Nicodim M\u0103ndi\u0163\u0103”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“N\u0103scut la 26 octombrie 1889, \u00een satul Bune\u015fti, comuna Z\u0103rne\u015fti, jude\u0163ul Arge\u015f, Nicolae M\u0103ndi\u0163\u0103, fecior de plugar, a fost de timpuriu interesat de lectur\u0103, cea pioas\u0103 cu osebire, singura accesibil\u0103 \u00een mediul rural de provenien\u0163\u0103. \u00cen c\u0103utarea ei, cresc\u00e2nd \u00een ani, copilandrul venea p\u00e2n\u0103 \u00een Bucure\u015fti s\u0103 cumpere c\u0103r\u0163i. Este re\u0163inut de stare\u0163ul Simeon al Schitului Darvari din capital\u0103 ca oprindu-se aici s\u0103 citeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi presa, \u00eentruna lu\u00e2nd note din cele parcurse.<\/strong><\/p>\n

La \u00eencheierea stagiului militar, se reangaj\u0103, particip\u0103 la r\u0103zboiul cu Bulgaria \u015fi la Primul R\u0103zboi Mondial, dup\u0103 care, cu pieptul plin de decora\u0163ii, se retrase sub numele: Nicodim, s\u0103-\u015fi caute de m\u00e2ntuire \u00een schitul M\u0103gura, din Moldova, al\u0103turi de care se ridicase un monument \u00eenchinat eroilor c\u0103zu\u0163i \u00een lupte, fra\u0163ii s\u0103i de arme, pentru a nu-i p\u0103r\u0103si \u00een singur\u0103tatea somnului de pe urm\u0103.<\/strong><\/p>\n

Darul ales cu prilejul hirotonirii a fost s\u0103 readuc\u0103 oamenii la Dumnezeu. Hot\u0103r\u00e2rii de a nu accepta plat\u0103 pentru slujbele sale i se opunea evlavia popular\u0103 care tocmai invers \u00een\u0163elegea \u2018jertfa\u2019 necesar\u0103 primirii rug\u0103ciunilor. Renun\u0163\u0103 la aceast\u0103 prim\u0103 decizie \u015fi, \u00een schimb, lu\u0103 hot\u0103r\u00e2rea ca orice ban acceptat pentru servicii s\u0103-l foloseasc\u0103 exclusiv pentru cump\u0103rarea de c\u0103r\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 cre\u015ftin\u0103 menite a fi d\u0103ruite credincio\u015filor. Cur\u00e2nd, sim\u0163i nevoia s\u0103-\u015fi \u00eent\u0103reasc\u0103 prin mijloace noi, originale, puterea de a converti. Trecu la conceperea de bro\u015furi \u015fi c\u0103r\u0163i; pentru tip\u0103rirea lor fur\u0103 folosi\u0163i aceia\u015fi argin\u0163i aduna\u0163i cu migal\u0103 prin munca sa de preot.<\/strong><\/p>\n

Tot ce a scris \u00een cursul vie\u0163ii a str\u00e2ns \u00een colec\u0163ia: \u201cBiblioteca Ortodoxiei\u201d \u2013 nume ales de un credincios analfabet (\u015fi preluat de subsemnatul, cu ad\u0103ugirea: \u201cSerie Nou\u0103\u201d, pentru publicarea, ini\u0163ial, a unor volume de istorisiri privitoare la via\u0163a ucenicilor s\u0103i \u0163\u0103rani, din care s\u0103 reias\u0103 portretul Duhovnicului tuturora: Nicodim M\u0103ndi\u0163\u0103, o epopee a nicodimismului, \u015fcoala Protosinghelului Nicodim M\u0103ndi\u0163\u0103 realizat\u0103 cu ajutorul c\u0103r\u0163ilor redactate de acesta \u015fi r\u0103sp\u00e2ndite de ucenicii s\u0103i).<\/strong><\/p>\n

Cum a izbutit el s\u0103 conving\u0103 in\u015fi cu o cultur\u0103 redus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00e2ndite \u00een patru, cel mult \u015fapte clase primare, s\u0103 citeasc\u0103 un num\u0103r de la \u00eenceput mare de c\u0103r\u0163i, pentru ca, ulterior, s\u0103 treac\u0103 la o lectur\u0103 asidu\u0103, ne\u00eentrerupt\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul vie\u0163ii? Sau, \u015fi mai nea\u015fteptat, aceast\u0103 lucrare s\u0103 fie aplicat\u0103 asupra unor analfabe\u0163i de v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103 chiar?<\/strong><\/p>\n

Canonul la care \u00ee\u015fi supunea credincio\u015fii, pentru atingerea acestui scop, canonul urm\u00e2nd spovedaniei lor fu, \u00een principal, parcurgerea unui num\u0103r impresionant de c\u0103r\u0163i, p\u00e2n\u0103 la \u015faptezeci \u015fi dou\u0103, pentru obi\u015fnuire, fiecare de c\u00e2te aproximativ trei sute pagini. Desigur c\u0103 num\u0103rul c\u0103r\u0163ilor depindea de p\u0103catele m\u0103rturisite, ca \u015fi de v\u00e2rsta aceluia care solicita iertarea. Lista lor o de\u0163inea un num\u0103r de ucenici mai \u00eenainta\u0163i; ei o p\u0103strau la dispozi\u0163ia noilor veni\u0163i, c\u0103rora, eventual, le \u015fi \u00eemprumutau tomurile. \u00cen cazul c\u00e2nd nu s-ar fi g\u0103sit c\u0103r\u0163ile pe nic\u0103ieri, se puteau citi \u015fi altele, numai ziditoare s\u0103 fi fost \u015fi de aceea\u015fi dimensiune \u2013 vreo trei sute pagini de titlu.<\/strong><\/p>\n

\u00cen cazul ne\u015ftiutorilor de carte, canonul presupunea s\u0103 \u2026\u201dciteasc\u0103 folosindu-se de urechi\u201d! Adic\u0103 s\u0103 pun\u0103 pe al\u0163ii s\u0103 le fac\u0103 lectura, pl\u0103tindu-i taman cu banii p\u0103stra\u0163i de ei pentru slujbe oferite \u00een vederea iert\u0103rii p\u0103catelor. Legat de aceasta, insisten\u0163ele sale duc la minunata pre\u0163uire a c\u0103r\u0163ilor astfel \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u015fi analfabe\u0163ii se obi\u015fnuiesc a le face dar, d\u0103ruirea de c\u0103r\u0163i fiind socotit\u0103 cea mai bine primit\u0103 jertf\u0103, ca una ce-\u0163i pune la dispozi\u0163ie \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul permanent \u015fi neobosit. Pomana cu m\u00e2ncare o mistui, cea \u00een obiecte sau ve\u015fminte se uzeaz\u0103 \u015fi piere; cartea \u0163i se comunic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 piard\u0103 nimic din prospe\u0163imea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii.<\/strong><\/p>\n

Cunosc o femeie care, la doisprezece ani, a primit canonul de a citi de patru ori \u201cNoul Testament\u201d. De ce de patru ori? Deoarece copila se presupunea c\u0103 nu era obi\u015fnuit\u0103 a urm\u0103ri odat\u0103 cu parcurgerea r\u00e2ndurilor \u015fi \u00een\u0163elesul celor tip\u0103rite. Astfel \u00eenc\u00e2t i se oferi metoda p\u0103trunderii sensului prin insisten\u0163a asupra revenirii la text. \u00cen\u0163eleptul ieromonah dorea ca lectura s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 nerodnic\u0103, datorit\u0103 unei cufund\u0103ri numai par\u0163iale \u00een ad\u00e2ncul textului; el n\u0103d\u0103jduia s\u0103 o sprijine c\u00e2t mai mult cu ajutorul revenirii iar\u0103 \u015fi iar\u0103 asupra c\u0103r\u0163ii fundamentale, p\u00e2n\u0103 la o c\u00e2t mai profund\u0103 luminare a cititorului.<\/strong><\/p>\n

Noul pedagog avea de \u00eent\u00e2mpinat diverse vicii ale lecturii de care nu fusese con\u015ftient nici m\u0103car el \u00eenainte de a-\u015fi pune \u00een practic\u0103 tehnica. De pild\u0103, ieromonahul este categoric \u00een recomandarea lecturii corecte, \u00eenceput\u0103 de la un cap\u0103t \u015fi dus\u0103 p\u0103n\u0103 la cel\u0103lalt cap\u0103t al c\u0103r\u0163ii \u015fi nu pe apucate dup\u0103 cum o s\u0103v\u00e2r\u015fesc unii adesea.<\/strong><\/p>\n

Acest canon al lecturii permanente nu are numai rostul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii, c\u0103ci dac\u0103 voim a nu mai p\u0103c\u0103tui, trebuie s\u0103 cunoa\u015ftem nu numai p\u0103catul, ci \u015fi c\u0103ile de a-l evita \u015fi \u00eenfr\u00e2nge. El mai are \u015fi \u0163elul de a te \u00eempiedica s\u0103 p\u0103c\u0103tuie\u015fti prin aceea c\u0103-\u0163i umple via\u0163a cu bucurii ce te re\u0163in \u00een cas\u0103, la masa la care cite\u015fti. P\u0103rintele spunea cuiva: \u201dEu, frate, nu \u0163i-am dat canon s\u0103 nu-l po\u0163i \u00eendeplini. \u0162i-am dat s\u0103 ai de lucru pentru viitor, ca s\u0103 te sustrag de la unele p\u0103cate mari, cum ar veni de la jocuri, de la petrecerile astea anticre\u015ftine\u015fti, dac\u0103 mergem la d\u00e2nsele. S\u0103 avem de lucru. S\u0103 lu\u0103m cartea, s\u0103 citim, s\u0103 ne vedem de credin\u0163a noastr\u0103\u201d. Mai limpede nici c\u0103 se poate afla despre acest rost al canonului lecturii: s\u0103 ne \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 ne ajute a ne petrece timpul liber \u00een cur\u0103\u0163enie \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire.<\/strong><\/p>\n

\u201cC\u00e2nd po\u0163i, atunci cite\u015fti; c\u00e2t cite\u015fti, at\u00e2ta te luminezi\u201d, precizeaz\u0103 Maica Mitrodora; adaug\u0103: \u201cEu umblam cu cartea la buzunar, c\u00e2nd m\u0103 du\u015feam la lemne, la p\u0103dure, altundeva, mai \u015fit\u00e9m \u015fi eu pe acolea, c\u00e2teodat\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n

Un alt canon, legat indisolubil de precedentul, era recomandarea men\u0163ionat\u0103 de a se face daruri de c\u0103r\u0163i cump\u0103rate anume pentru aceasta. \u00cen cazul oamenilor prea s\u0103raci ca s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eeng\u0103duiasc\u0103 a recurge la atari cump\u0103r\u0103turi, duhovnicul recomanda copierea de c\u0103r\u0163i \u015fi d\u0103ruirea lor pentru r\u0103sp\u00e2ndirea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii. Copierea avea \u015fi un scop personal: ea \u00eenso\u0163ea lectura, \u00eent\u0103rind-o pe alt\u0103 cale, ca un instrument suplimentar de obi\u015fnuire cu ea. Copierea mai avea \u015fi un scop ob\u015ftesc: s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura din manuscrisele \u00eenc\u0103 netip\u0103rite sau a c\u0103r\u0163ilor epuizate.<\/strong><\/p>\n

P\u0103rintele nu d\u0103dea lec\u0163ii de caligrafie, ortografie \u015fi punctua\u0163ie. Ce nu a \u00eenv\u0103\u0163at la timp s\u0103teanul folosit de el \u00een calitate de copist, ne\u00eenv\u0103\u0163at r\u0103m\u00e2nea. Totu\u015fi, duhovnicul se sprijinea pe o armie de copi\u015fti. Odat\u0103 hot\u0103r\u00e2t a-l stimula pe unul sau altul la copierea unui manuscris, pentru r\u0103sp\u00e2ndirea textelor religioase, ieromonahul \u00eei acorda libertate total\u0103 \u00een privin\u0163a aplic\u0103rii regulilor scrierii, bizuindu-se pe cuno\u015ftin\u0163ele lui mai vechi.<\/strong><\/p>\n

De unde \u00ee\u015fi dob\u00e2ndiser\u0103 cuno\u015ftintele de limba rom\u00e2n\u0103, temeinice \u015fi f\u0103r\u0103 ezitare, toate aceste ajutoare ale P\u0103rintelui Nicodim Mandi\u0163\u0103? Dar de unde avea propriile sale cuno\u015ftin\u0163e, \u00een acela\u015fi domeniu, conduc\u0103torul acestui imens secretariat al literaturii pioase? L-am numit pe duhovnic. Nici el nu avusese norocul vreunei \u015fcoli superioare claselor s\u0103te\u015fti, c\u00e2nd a pornit \u00een odiseea lui c\u0103rtur\u0103reasc\u0103. To\u0163i, scriitorul \u015fi ucenicii s\u0103i, erau \u00eendatora\u0163i minunatei \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti s\u0103te\u015fti de altc\u00e2ndva.<\/strong><\/p>\n

Intr\u00e2nd sub influen\u0163a personalit\u0103\u0163ii P\u0103rintelui duhovnic Nicodim Mandi\u0163\u0103, personalitate cuceritoare \u015fi conving\u0103toare p\u00e2n\u0103 la reducerea la t\u0103cere a oric\u0103ror rezerve, ace\u015fti oameni, ucenicii s\u0103i, \u00ee\u015fi g\u0103sesc portul \u00een rada c\u0103ruia se simt \u2026acas\u0103. \u015fi acas\u0103 au ajuns cu adev\u0103rat! P\u0103rintele Nicodim le-a deschis apetitul lecturii \u015fi dragostea pentru carte, cu care luaser\u0103 contact \u00een cursul pu\u0163inelor clase \u015fcolare urmate. Fascina\u0163i de puterea lui de crea\u0163ie, de \u00eenchinarea vie\u0163ii lui \u00een vederea r\u0103sp\u00e2ndirii cuno\u015ftin\u0163elor ortodoxe, cu mijloace at\u00e2t de pu\u0163in \u2026ortodoxe (s\u0103-mi fie iertat jocul de cuvinte!), de credincio\u015fia ucenicilor lui, rod al aceleia\u015fi for\u0163e de caracter v\u0103dit\u0103 de c\u0103lug\u0103r, se afund\u0103 la r\u00e2ndul lor \u00een valul binef\u0103c\u0103tor al influen\u0163ei lui. Deodat\u0103 se simt utili cum nici o alt\u0103 preocupare nu i-a f\u0103cut s\u0103 se simt\u0103. Se angajeaz\u0103 pe Calea Regal\u0103 a C\u0103r\u0163ii. Pentru aceasta \u00ee\u015fi jertfesc ceasurile de somn, timpul liber, smuls cu dib\u0103cie num\u0103rului zg\u00e2rcit de ore al zilei, al nop\u0163ii, for\u0163a fizic\u0103 \u015fi \u00eentreaga t\u0103rie a n\u0103dejii \u00een m\u00e2ntuire.<\/strong><\/p>\n

De acum \u00eenainte vor deveni copi\u015ftii scrierilor P\u0103rintelui Nicodim \u015fi difuzorii s\u0103i de carte, al\u0103turi de at\u00e2\u0163ia \u015fi at\u00e2tea al\u0163ii \u015fi altele.<\/strong>
\n\u00cendemnul la dragostea de c\u0103r\u0163i devine talantul \u00eencredin\u0163at slugilor; acesta trebuia \u00eenmul\u0163it prin r\u0103sp\u00e2ndirea nobilei pasiuni, ca \u015fi a dorin\u0163ei de copiere a c\u0103r\u0163ilor valoroase, \u00een vederea d\u0103ruirii lor pentru ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura s\u0103 nu z\u0103boveasc\u0103 niciodat\u0103 la un singur om.<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 se ajungea la o \u00een\u0163elegere cu privire la copiat, acesta nu se f\u0103cea pe spezele ucenicului. El primea caiete sau bani s\u0103 le cumpere, creioane, tocuri, cerneal\u0103, peni\u0163e, gum\u0103 \u015f.a.m.d.. Verificarea (sau predarea textelor ob\u0163inute prin copiat) avea loc la dou\u0103-trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Atunci c\u00e2nd un ucenic era trimis cu c\u0103r\u0163i sau vrun manuscris \u00een alt\u0103 localitate distant\u0103, duhovnicul s\u0103u avea totdeauna grij\u0103 s\u0103-i dea bani de drum \u00een avans.<\/strong><\/p>\n

O ucenic\u0103, Anica \u0162upu, \u00eentrebat\u0103 ce p\u0103rere avea d\u00e2nsa cu privire la rostul \u015fi folosul copierii, mi-a r\u0103spuns f\u0103r\u0103 ezitare: \u201cPentru m\u00e2ntuirea sufletului\u201d! Atitudinea ei l\u0103untric\u0103 fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 \u00eendeletnicire nu este aceea cu care s-ar \u00eent\u00e2mpina un canon. Ea exclam\u0103 cu patos c\u0103 ceea ce f\u0103cea \u00eei pl\u0103cea; o repet\u0103 de mai multe ori din convingere: copia din dragoste, dup\u0103 cum spune. \u015ei a r\u0103mas cunoscut\u0103 ca una dintre ucenicile care au copiat cel mai mult. Dumneaei a instituit \u00een satul s\u0103u \u2013 dup\u0103 cum au f\u0103cut-o to\u0163i ceilal\u0163i ucenici \u2013 un sistem de \u00eemprumut de carte religioas\u0103 ce continu\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze \u015fi ast\u0103zi, la un sfert de veac dup\u0103 repauzarea scriitorului bisericesc. La fel era activ \u015fi un sistem l\u0103rgit de copiere de c\u0103r\u0163i pioase, realizat\u0103 de numeroase persoane, manuscrisele terminate ajung\u00e2nd, la r\u00e2ndul lor, la doritori, sub form\u0103 de \u00eemprumut.<\/strong><\/p>\n

Ini\u0163ial, difuzarea de carte s-a realizat cu rani\u0163a, la spinare. C\u00e2nd banii bine chibzui\u0163i au \u00eenceput s\u0103 se adune, s-a cump\u0103rat o c\u0103ru\u0163\u0103 cu un cal; acest vehicol a fost \u00eenlocuit de o autodub\u0103. \u00cen plus, s-au achizi\u0163ionat un aparat de proiec\u0163ie cinematografic\u0103 \u015fi c\u00e2teva filme cu subiect pios. Intrarea \u00een sala de cinematograf creat\u0103 ad-hoc \u00een localurile \u015fcolilor s\u0103te\u015fti era gratuit\u0103. \u00cen schimb, acela care dorea s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een ea cump\u0103ra una sau mai multe bro\u015furi ori c\u0103r\u0163i, act ce \u0163inea locul dob\u00e2ndirii unui bilet.<\/strong><\/p>\n

P\u0103rintele Nicodim a fost ajutat de la bun \u00eenceput de Vasile Poe\u0163elea \u015fi de fra\u0163ii Ion \u015fi Constantin M\u0103girescu care au renun\u0163at la orice cr\u00e2mpei de via\u0163\u0103 personal\u0103 (c\u0103s\u0103torie, slujb\u0103, proprietate proprie \u015f.a.m.d.) pentru a se dedica r\u0103sp\u00e2ndirii de carte. C\u00e2nd a sosit momentul, s-au mutat \u00een Bucure\u015fti, \u00een calitate de corectori de carte. Li s-a ata\u015fat Gheorge Palade ca dactilograf \u015fi tehnician \u00een general. Ei f\u0103ceau comenzi \u00een tipografii \u015fi le urm\u0103reau realizarea, cu sim\u0163 critic, cu severitate, cu r\u0103spundere, cu acribie, \u00een procesul de produc\u0163ie a c\u0103r\u0163ii, tip\u0103rit\u0103 dup\u0103 dactilogramele realizate de cel \u00een urm\u0103 numit.<\/strong><\/p>\n

Imaginea scriitorului Nicodim M\u0103ndi\u0163\u0103 cercet\u00e2nd o carte \u201cc\u00e2t u\u015fa de mare\u201d \u2013 \u201cPidalionul\u201d \u2013 pentru sus\u0163inerea cu citate a ideilor puse pe h\u00e2rtie (\u201cEl culegea florile, mierea din flori, c\u00e2nd scria la c\u0103r\u0163i\u201d), \u00eendeamn\u0103 \u015fi pe ucenici la o neast\u00e2mp\u0103rat\u0103 curiozitate de a cunoa\u015fte operele fundamentale l\u0103sate de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i, ca \u015fi tip\u0103riturile \u00een limbi str\u0103ine cu o grafic\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun sau chiar bibliofilice, ori la cercetarea dic\u0163ionarelor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, a gramaticilor etc., dintr-o smerit\u0103 dorin\u0163\u0103 de a imita via\u0163a monahului \u00eenchinat\u0103 literaturii \u015fi de a-l ajuta. Dealtfel, aceast\u0103 curiozitate este scoas\u0103 \u015fi ea \u00een eviden\u0163\u0103 de o persoan\u0103 dintre d\u00e2n\u015fii cu care am schimbat c\u00e2teva impresii. O face atunci c\u00e2nd pomene\u015fte copierea \u201cV\u0103milor v\u0103zduhului\u201d, scriere de vreo 30.000 pagini, pierdut\u0103 cu prilejul arest\u0103rii grupului, \u00een anul 1964: \u201cde-abia a\u015fteptam s\u0103 mai scriu o foaie, s\u0103 v\u0103d despre \u015fe mai spunea!\u2026\u201d. Os\u00e2rdia muncii intelectuale \u2013 pentru a reveni la ea \u2013 \u00eel f\u0103cea pe P\u0103rintele s\u0103 sar\u0103 deseori peste ora mesei, ad\u00e2ncit cum era \u00een medita\u0163ie pe marginea lecturii \u015fi scrierii sale.<\/strong><\/p>\n

Deoarece am pomenit \u015fi pata aruncat\u0103 asupra vie\u0163ilor acestor mari \u015fi neobi\u015fnui\u0163i iubitori de cultur\u0103 \u2013 aducerea lor \u00een fa\u0163a tribunalului militar atunci c\u00e2nd to\u0163i de\u0163inu\u0163ii politici din Rom\u00e2nia fuseser\u0103 elibera\u0163i \u00een temeiul unui decret, trebuie aflat c\u0103 asta a condus la confiscarea a zeci tone de c\u0103r\u0163i \u015fi dactilograme, manuscrise \u015fi copii (cel pu\u0163in 3.000 caiete), toate topite dup\u0103 \u00eencheierea judec\u0103\u0163ii. Atunci au pierit cele 39 volume dactilo, \u00eensum\u00e2nd aproximativ 16.000 pagini, din scrierea: \u201cPriveli\u015fti apocaliptice\u201d.<\/strong><\/p>\n

Bolnav, \u00een ultima perioad\u0103 a vie\u0163ii sale, dup\u0103 eliberare, Duhovnicul nu pregeta a-\u015fi \u00eemplini datoria fa\u0163\u0103 de ucenici, de\u015fi \u201cabia se \u0163inea pe picioare\u201d; dar nu mai \u201dera bucuros s\u0103 aib\u0103 musafiri\u201d, din pricina ochilor r\u0103uvoitori ce-l p\u00e2ndeau cu cine se \u00eent\u00e2lnea. Securitatea izbutise s\u0103 fr\u00e2ng\u0103 stejarul: \u201cNu mai lucra, nu mai scria. Ce lucra el singur \u2013 lucra, da\u2019 nu mai era ce-o fost \u00eenainte. Era urm\u0103rit.\u201d<\/strong><\/p>\n

Eliberarea din temni\u0163\u0103 nu a marcat vreo schimbare de via\u0163\u0103 \u015fi disciplin\u0103 cre\u015ftin\u0103 pentru ucenici. Doar c\u0103 nu se mai tip\u0103reau sau difuzau c\u0103r\u0163i. Ei tr\u0103iau \u00een continuare, dup\u0103 cum fuseser\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, citind \u00een zori, \u00een cursul zilei, la n\u0103miezi, dup\u0103-amiaza, serile \u015fi nop\u0163ile.<\/strong><\/p>\n

Revolu\u0163ia din \u201889 \u00eei mobiliz\u0103 pe dat\u0103 pe cei c\u00e2\u0163iva din Bucure\u015fti. Deschiser\u0103 o editur\u0103, Agapis, \u015fi revenir\u0103 la reeditarea c\u0103r\u0163ilor P\u0103rintelui Nicodim. Cu ajutorul a dou\u0103 autodube, le transport\u0103 \u00een v\u00e2rfurile mun\u0163ilor, unde difuzorii lor voluntari \u00eei a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare. Am \u00eenso\u0163it una dintre acestea \u015fi am r\u0103mas uluit de dragostea cu care \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni se desfat\u0103 cump\u0103r\u00e2nd c\u0103r\u0163i. Cum \u015fi le \u00eemprumut\u0103 unul altuia, cum le comenteaz\u0103 calit\u0103\u0163ile de fond, realizarea sau nerealizarea tipografic\u0103.<\/strong><\/p>\n

Sunt scriitor \u015fi m-am \u00eentrebat cu am\u0103r\u0103ciune de ce editurile de carte laic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00eencurajatoarele culturii viitorimii, nu izbutesc a se mobiliza \u00een vederea r\u0103sp\u00e2ndirii acolo unde este nevoie de tip\u0103rituri a scrierilor apar\u0163in\u00e2nd clasicilor no\u015ftri m\u0103car. Elevii din mediul rural nu au c\u0103r\u0163i de nici un fel \u015fi nici cine s\u0103-i \u00eenve\u0163e frumuse\u0163ea \u015fi utilitatea lecturii. Slav\u0103 Domnului c\u0103, datorit\u0103 editurii Agapis, cartea pentru care a trudit \u015fi suferit p\u0103rintele Nicodim nu putreze\u015fte prin depozite, ci \u00ee\u015fi face drum tot mai larg \u00een lumea satelor rom\u00e2ne\u015fti. Cultura na\u0163ional\u0103, datorit\u0103 acestor cititori, nu moare! Ast\u0103zi c\u00e2nd mai nimeni din mediul or\u0103\u015fenesc nu mai cite\u015fte, \u00eenc\u0103 mai avem o n\u0103dejde de a nu pieri ca na\u0163ie: exist\u0103 \u0163\u0103rani care voiesc s\u0103 \u00eenve\u0163e cum s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi cum s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u015ei c\u00e2t respect pentru munca intelectual\u0103 am g\u0103sit \u00een r\u00e2ndurile lor! Am participat, doi ani la r\u00e2nd, \u00een cimitirul m\u0103n\u0103stirii Agapia la parastasul scriitorului bisericesc Nicodim Mandi\u0163\u0103, al\u0103turi de mii de iubitori ai memoriei sale. Editura care-mi publicase o culegere de aforisme din opera sa, a d\u0103ruit acolo 2.000 de exemplare, poman\u0103 pentru sufletul lui. Voi ad\u0103uga c\u0103, am fost condus pe la majoritatea ucenicilor \u00een via\u0163\u0103, pentru a sta de vorb\u0103 cu dumnealor, pentru a le cunoa\u015fte amintirile, p\u0103rerile, regretele, iubirea, pentru a imprima pe band\u0103 magnetic\u0103 convorbirile purtate cu d\u00e2n\u015fii, \u00een vederea redact\u0103rii unor c\u0103r\u0163i ce s\u0103 culmineze cu o biografie a p\u0103rintelui Mandi\u0163\u0103, extras\u0103 din precedentele. C\u0103ldurile mari ale verilor bucure\u015ftene nu sunt propice muncii laborioase la computer. Editura mi-a prilejuit s\u0103 lucrez \u00eentr-un t\u00e2rg de munte, \u00een apartamentul nefolosit al unui truditor al ei. M-a p\u0103r\u0103sit imprimanta, at\u00e2t de necesar\u0103 preg\u0103tirii textelor pentru tipar, editura mi-a r\u0103spl\u0103tit munca prin cump\u0103rarea uneia noi. Pentru prima oar\u0103 \u00een via\u0163\u0103 simt utilitatea muncii mele de scriitor, simt c\u0103 ea bucur\u0103 pe cineva, simt c\u0103 \u00eei pas\u0103 cuiva de eforturile mele intelectuale \u015fi de risipa puterilor mele fizice \u2013 de ce nu? M\u0103 simt important pentru cineva. M\u0103 simt egalul \u00een tr\u0103ire al cititorilor \u0163\u0103rani. Nu a\u015fa trebuie s\u0103 se simt\u0103 un creator? Mai ales c\u00e2nd colaborarea cu editura pleac\u0103 de la urm\u0103toarele principii:<\/strong><\/p>\n

\u201cS\u0103 nu v\u0103 sili\u0163i s\u0103 crea\u0163i sau s\u0103 \u00eenfrumuse\u0163a\u0163i o aur\u0103 P\u0103rintelui;<\/strong><\/p>\n

\u201cS\u0103 primeze obiectivitatea \u015fi ra\u0163iunea fa\u0163\u0103 de sentiment;<\/strong><\/p>\n

\u201cS\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 P\u0103rintele a fost privit de contemporanii s\u0103i \u015fi este privit de unii dintre ai no\u015ftri cu superioritate \u015fi de aceea, pentru a nu c\u0103dea \u00een ridicol, orice sus\u0163inere favorabil\u0103 d\u00e2nsului trebuie s\u0103 fie foarte echilibrat\u0103 \u015fi bine fondat\u0103;<\/strong><\/p>\n

\u201cC\u00e2t prive\u015fte activitatea celor care \u00eencearc\u0103 s\u0103 continue opera, trebuie tratat\u0103 foarte discret \u015fi numai la mare nevoie pomenit\u0103.\u201d<\/strong><\/p>\n

Mul\u0163umesc Proniei c\u0103 mai exist\u0103 \u2026\u0163\u0103rani \u015fi c\u0103 ace\u015ftia sunt ni\u015fte c\u0103rturari iubitori de c\u0103rtur\u0103rie! At\u00e2ta timp c\u00e2t ei particip\u0103 la prop\u0103\u015firea culturii rom\u00e2ne, nu vom muri, de\u015fi vremurile nu par deloc propice scrisului, \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii, cititului, supravie\u0163uirii\u2026<\/strong><\/p>\n

Portretul \u00eentocmit de Anica \u0162upu Duhovnicului este complet, concis \u015fi spiritualizat peste m\u0103sur\u0103: \u201cDup\u0103 chip, dup\u0103 purtare, dup\u0103 glas, mi s-a p\u0103rut a\u015fa, c\u0103-i un \u00eenger al lui Dumnezeu.\u201d Scurt pe doi! Ea a t\u0103iat nodul gordian al unei descrieri imposibile, recurg\u00e2nd la o trimitere \u00een ceruri, pentru o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a omului\u2026 Exist\u0103 un adaos ce-l readuce, \u00eens\u0103, pe p\u0103m\u00e2nt pe cel portretizat: \u201cmi s-o p\u0103rut foarte bl\u00e2nd \u015fi foarte r\u0103bd\u0103tor \u015fi foarte apropiat de sufletele noastre.\u201d<\/strong><\/p>\n

At\u00e2t de bl\u00e2nd, r\u0103bd\u0103tor \u015fi \u00een\u0163eleg\u0103tor \u00eenc\u00e2t g\u00e2ndea mai \u00eent\u00e2i la \u0163inerea \u00een via\u0163\u0103 a p\u0103c\u0103tosului \u015fi la mul\u0163umirea lui dec\u00e2t la m\u00e2nia \u00eempotriva p\u0103catelor sale. Iar pentru ameliorarea rela\u0163iilor cu el \u2013 care a ie\u015fit, prin p\u0103cat, din societatea cre\u015ftin\u0103 \u2013, p\u0103rintele se folosea de \u00eense\u015fi c\u0103r\u0163ile sale pentru ob\u0163inerea banilor necesari ajutor\u0103rii celui cu pricina. O \u00eenc\u0103lcare grav\u0103 a moralei e s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de o sor\u0103 de s\u00e2nge, mai mic\u0103, a Anic\u0103i \u0162upu. At\u00e2t de m\u00e2nioas\u0103 a fost cea din urm\u0103 \u00eenc\u00e2t i-a venit fie s-o alunge, fie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi c\u0103minul familiei. Dar Duhovnicul, \u00een loc s\u0103 \u00eencurajeze acestea, a hot\u0103r\u00e2t ca Anica s-o iubeasc\u0103 pe f\u0103ptuitoarea \u00eenc\u0103lc\u0103rii, s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de d\u00e2nsa, s\u0103 o p\u0103zeasc\u0103. At\u00e2ta a fost destul ca sora s\u0103 devin\u0103 din nou bucuria vie\u0163ii povestitoarei. Iar ca duhovnicul s\u0103 fie sigur c\u0103 sarcina \u00eentre\u0163inerii ei nu-i dep\u0103\u015fea ucenicei sale puterea economic\u0103, \u201cmi-o dat s\u0103 v\u00e2nd din c\u0103r\u0163i, de dou\u0103 mii de lei\u201d, cum \u00ee\u015fi aminte\u015fte ea.<\/strong><\/p>\n

Rolul prezen\u0163ei nev\u0103zute a Marelui Duhovnic este acela al magnetului, ca \u015fi al liantului tuturor sufletelor care l-au iubit \u015fi \u00eel iubesc, nu prin meritul lor, ci pe de-a-ntregul datorit\u0103 chem\u0103rii lui \u015fi a personalit\u0103\u0163ii sale f\u0103r\u0103 pereche. Cele ce a izbutit personalitatea p\u0103rintelui Nicodim, \u00een materie de pedagogie rural\u0103 \u015fi cre\u015ftin\u0103 este unic. Cred c\u0103 \u00een toat\u0103 istoria pedagogic\u0103 a omenirii nu s-a mers at\u00e2t de departe c\u00e2t a f\u0103cut-o el, nici m\u0103car de c\u0103tre modelul s\u0103u dese ori citat \u00een scrierile lui: Pestalozzi. S\u0103 z\u0103bovim o ultim\u0103 clip\u0103 \u00een preajma unui ucenic al s\u0103u, pentru a asculta o ultim\u0103 dat\u0103 lec\u0163ia.<\/strong><\/p>\n

Gheorghe Gavriliu este acela care, nepl\u0103c\u00e2ndu-i cartea la timpul s\u0103u, ajunge \u2013 dup\u0103 \u2018\u015fcoala\u2019 impus\u0103 de duhovnicul lui \u2013 s\u0103 afirme r\u0103spicat: \u201cLa etatea mea de om b\u0103tr\u00e2n, de mo\u015fneag, eu at\u00e2ta pot s\u0103 v\u0103 spun: \u015eINE NU \u015eITE\u015eTE GRE\u015eE\u015eTE\u201d. \u015ei mai adaug\u0103 privitor la duhovnicii to\u0163i: \u201c\u015eINE NU D\u0102 DE \u015eITIT GRE\u015eE\u015eTE\u201d.<\/strong><\/p>\n

N\u0103d\u0103jduiesc ca membrii Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne s\u0103 aud\u0103 acest strig\u0103t din urm\u0103 \u015fi s\u0103 sprijine ideea c\u0103 duhovnicul trebuie s\u0103 fac\u0103 educa\u0163ia cre\u015ftinilor, \u00eendemn\u00e2ndu-i, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-i, impun\u00e2ndu-le s\u0103 citesc\u0103, s\u0103-\u015fi cumpere c\u0103r\u0163i, s\u0103 le fac\u0103 dar, s\u0103 le copieze, atunci c\u00e2nd banii lipsesc. Dac\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul laic a demis de la cinstea de a lupta cu analfabetismul na\u0163ional, Biserica, cea dint\u00e2i \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare a rom\u00e2nilor, e datoare s\u0103 preia f\u0103clia form\u0103rii concet\u0103\u0163enilor no\u015ftri.”<\/strong><\/p>\n

(Mihai R\u0103dulescu – Procesul Comunismului<\/a>)<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“N\u0103scut la 26 octombrie 1889, \u00een satul Bune\u015fti, comuna Z\u0103rne\u015fti, jude\u0163ul Arge\u015f, Nicolae M\u0103ndi\u0163\u0103, fecior de plugar, a fost de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-5918","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5918","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5918"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5918\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5918"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5918"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5918"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}