{"id":5938,"date":"2012-05-23T21:45:44","date_gmt":"2012-05-23T21:45:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5938"},"modified":"2012-05-23T21:59:21","modified_gmt":"2012-05-23T21:59:21","slug":"basarabia-200-sesiune-de-comunicari-si-dezbateri-stiintifice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/23\/basarabia-200-sesiune-de-comunicari-si-dezbateri-stiintifice\/","title":{"rendered":"BASARABIA 200 – Sesiune de Comunic\u0103ri \u015fi Dezbateri \u015etiin\u0163ifice"},"content":{"rendered":"

Sesiunea de Comunic\u0103ri \u015fi Dezbateri \u015etiin\u0163ifice \u201eBASARABIA 200″<\/strong><\/p>\n

R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, 11-13 mai 2012<\/strong><\/div>\n

\"\"<\/a>Agenda cultural\u0103 a lunii mai a oferit o important\u0103 defilare de evenimente istorice, literare \u015fi artistice, at\u00e2t la nivel local c\u00e2t \u015fi na\u0163ional. Timp de trei zile \u00een Capitala Tipografilor, R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, devenit\u0103 un fel de centru na\u0163ional al \u015ftiin\u0163ei, culturii \u015fi religiei, printr-o interesant\u0103 \u015fi serioas\u0103 punere \u00een scen\u0103, realizat\u0103 de Pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii Culturale ART EMIS, Ion M\u0103ld\u0103rescu, s-a auzit istoria trecut\u0103 \u015fi prezent\u0103, s-a sim\u0163it transferul de binefacere al \u015ftiin\u0163ei, cercet\u0103rii \u015fi credin\u0163ei neamului rom\u00e2nesc. Nu departe de aniversarea a 624 de ani de la prima atestare documentar\u0103 a \u201eOra\u015fului Domniei Mele, R\u00e2mnic”, r\u0103spunz\u00e2nd invita\u0163iei Societ\u0103\u0163ii Culturale ART-EMIS \u015fi Arhiepiscopiei R\u00e2mnicului, ora\u015ful de sub poalele Dealului Capela a g\u0103zduit personalit\u0103\u0163i de seam\u0103 ale Neamului Rom\u00e2nesc. Pentru a ne aminti de primul rapt teritorial rusesc asupra teritoriului rom\u00e2nesc, sub emblema \u201eBASARABIA 200″ s-a derulat o sesiune de comunic\u0103ri \u015fi dezbateri \u015ftiin\u0163ifice, nelimit\u00e2ndu-se doar la dezbateri istorice. Prin importan\u0163a prezen\u0163ei unor \u201ecapete luminate” ale Rom\u00e2niei – cum \u00eei nume\u015fte distinsa jurnalist\u0103 Maria Diana Popescu \u2013 lucr\u0103rile au cuprins \u00een mai multe ramuri ale \u015ftiin\u0163ei.<\/p>\n

11 mai 2012<\/strong><\/p>\n

\u00cen sala de conferin\u0163e, pus\u0103 cu generozitate la dispozi\u0163ia participan\u0163ilor de c\u0103tre Direc\u0163ia General\u0103 de Finan\u0163e Publice – V\u00e2lcea, vocea regretatei Tatiana Stepa inton\u00e2nd \u201eBasarabia r\u0103stignit\u0103 pe cruce” a readus, \u00een memoria celor prezen\u0163i soarta nedreapt\u0103 a rom\u00e2nilor de dincolo de Prut, asupri\u0163i, dezr\u0103d\u0103cina\u0163i, deporta\u0163i \u015fi\/sau asasina\u0163i de imperiul \u0163arist, apoi de cel sovietic. Versurile lui Adrian P\u0103unescu au r\u0103sunat, prin acordurile piesei \u201eOcrote\u015fte-i, Doamne, pe rom\u00e2ni”, interpretate de Andrei P\u0103unescu, reprezent\u00e2nd o rug\u0103 adresat\u0103 Celui de Sus, dar \u015fi un \u00eendemn la unire \u015fi demnitate pentru rom\u00e2ni. Deschiderea festiv\u0103 a Sesiunii a debutat cu un vernisajul de art\u0103 fotografic\u0103 sub semn\u0103tura medicului Trestian G\u0103v\u0103nescu, membru important al A.I.A.F., \u00een prezen\u0163a unui auditoriu avid de noi informa\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi doritor s\u0103 admire \u201efrumosul” \u00een art\u0103.<\/p>\n

Filmul \u201eSuvenir citadin” realizat de Societatea Cultural\u0103 ART-EMIS a prilejuit celor prezen\u0163i s\u0103 vizioneze imagini ale \"Vernisaj<\/a>R\u00e2mnicului vechi, unele inedite, altele reprezent\u00e2nd coabitarea \u201evechiului” cu \u201eactualul” \u00een arhitectura ora\u015fului. Dup\u0103 un cuv\u00e2nt de bun venit, adresat de pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii Culturale ART-EMIS a urmat prezentarea distin\u015filor invita\u0163i, dificila sarcin\u0103 revenindu-i doamnei Maria Diana Popescu, scriitor, jurnalist, critic literar \u015fi de art\u0103: Comandor (r) Prof. Univ. Dr. Jipa Rotaru, Prof. Univ. Dr. Cristian Troncot\u0103, Prof. Univ. Dr. Petre \u0162urlea, Prof. Univ. Dr. Corvin Lupu, Col. (r) Filip Teodorescu, Medic Drd. Claudiu Popescu, Pr. Vasile Marinescu, Acad. Gheorghe P\u0103un, General (r) Conf. Univ. Dr. Ilie Gorjan…<\/p>\n

Prima edi\u0163ie a Galei Premiilor ART-EMIS Academy, a conferit distin\u015filor invita\u0163i Placheta \u201eHonoris Causa”, iar celor care s-au eviden\u0163iat prin merite deosebite, diplome de excelen\u0163\u0103 sub form\u0103 grafic\u0103 mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103, de \u201epergament”. Printre premia\u0163i: General(r) Prof. Univ. Dr. Vasile C\u00e2ndea, Prof. Univ. Dr. Gheorghe Buzatu, \u00ce.P.S. Gherasim Cristea, Arhiepiscop al R\u00e2mnicului, P.S. Emilian Lovi\u015fteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei R\u00e2mnicului, Ing. Romeo R\u0103dulescu, Primarul R\u00e2mmnicului, Comandor (r) Prof. Univ. Dr. Prof. Univ. Jipa Rotaru, Col. (r) Filip Teodorescu, Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu, scriitor, jurnalist, critic literar \u015fi de art\u0103, Maria Diana Popescu \u015fi Dinu C. S\u0103raru, Prof. Univ. Dr. Cristian Troncot\u0103, Prof. Univ. Dr. Petre \u0162urlea, Prof. Univ. Dr. Corvin Lupu, Doctor \u00een \u015etiin\u0163e Medicale, Horia Mure\u015fian, Medic Drd. Claudiu Popescu, Pr. Marius Costache, Pr. Vasile Marinescu, General (r) Radu Theodoru, Acad. Dorel Zugr\u0103vescu, Acad. Mircea P\u0103curaru, Acad. Petru Soltan (Moldova de dincolo de Prut), Acad. Gheorghe P\u0103un, Prof. Univ. Dr. Florentin Smarandache, Col.(r) Grigore Predi\u015for, Prof. Dumitru Cr\u0103ciunescu, Gheorghe Dican, senator Emilian Fr\u00e2ncu, Ing. Nicolae Sofianu; arti\u015ftii fotografi: Dr. Trestian G\u0103v\u0103nescu \u015fi Cristina Nichitu\u015f Roncea; jurnali\u015ftii: Lucian Hetco (Revista Agero-Stuttgart, Germania), Dwight Luchian Patton (Revista CLIPA, S.U.A.), Dumitru Puiu Popescu (Revista \u201eObservatorul” Toronto, Canada, Victor Roncea (Ziari\u015ftii Online), Cezar Mihalache (Na\u0163iunea).<\/p>\n

Mesaje<\/strong><\/p>\n

Academia Oamenilor de \u015etiin\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia<\/em><\/strong><\/div>\n
C\u0103tre, Societatea Cultural\u0103 ART-EMIS<\/em><\/div>\n

\u201e\u00cen primul r\u00e2nd \u00eemi exprim profundul regret c\u0103 nu pot s\u0103 fiu al\u0103turi de Dumneavoastr\u0103 \u015fi ceilal\u0163i distin\u015fi oaspe\u0163i, pentru a comemora \u00eemplinirea a 200 de ani de la sinistrul Tratat de pace dintre Imperiul \u0162arist \u015fi cel Otoman care a fost semnat la data de 16\/28 mai 1812, la Bucure\u015fti, \u00een hanul unui agent rus Manuc Bei.<\/em>\"General<\/a><\/p>\n

R\u0103sfoind documentele istorice ale vremii, reiese clar c\u0103 prin acest Tratat, ru\u015fii voiau ca principatele rom\u00e2ne (Moldova, Valahia Mare \u015fi Mic\u0103 precum \u015fi Basarabia) s\u0103 fie integrate in Imperiului rus, astfel ca fluviul Dun\u0103rea s\u0103 reprezinte grani\u0163a dintre cele dou\u0103 imperii, adic\u0103 mai clar, Muntenia \u015fi Moldova s\u0103 devin\u0103 gubernii rusesti.<\/em><\/p>\n

Tot din arhivele vremii, re\u0163inem c\u0103 \u00een urma acestui Tratat Imperiul Otoman, ceda teritorii care nu-i apar\u0163ineau, din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, care fuseser\u0103 supuse sublimei por\u0163i cu statut juridic de autonomie, conform capitula\u0163iilor.<\/em><\/p>\n

Istoria consemneaz\u0103 c\u0103 autorit\u0103\u0163ile \u0163ariste au f\u0103cut schimburi de popula\u0163ii \u00een teritoriul dintre Nistru \u015fi Prut (turci, t\u0103tari, moldoveni, bulgari, ru\u015fi, g\u0103g\u0103uzi \u015fi ucrainieni), au rusificat toponimele \u015fi chiar onomastica oamenilor.<\/em><\/p>\n

Astfel, Imperiul \u0162arist a c\u0103utat pur \u015fi simplu s\u0103 \u015ftearg\u0103 istoria rom\u00e2neasc\u0103 dintre Prut \u015fi Nistru, existent\u0103 \u00eenc\u0103 din evul mediu \u00een epoca lui \u015etefan cel Mare.<\/em>
\nTot istoria consemneaz\u0103 \u015fi rolul negociatorului francez, Gaspard Louis de Langerom, care servea interesele \u0163arului \u00een trocul dintre ru\u015fi \u015fi otomani.<\/em><\/p>\n

Comemorarea zilei de 16 mai este o zi de doliu pentru na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103.<\/em><\/p>\n

Se demonstreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 \u0163\u0103rile mici sunt \u00ab sub vremuri \u00bb, \u015fi le trebuie mult\u0103 iscusin\u0163\u0103 pentru a-si ap\u0103ra identitatea na\u0163ional\u0103.<\/em><\/p>\n

Stimate Domnule Pre\u015fedinte, \u00een \u00eencheiere \u00een numele institu\u0163iei pe care o reprezint suntem al\u0103turi de Dumneavoastr\u0103 \u015fi apreciem c\u0103lduros prodigioasa Dumneavoastr\u0103 activitate \u00een folosul natiunii rom\u00e2ne.<\/em><\/p>\n

\nGeneral (r) prof. univ. dr. Vasile C\u00e2ndea,<\/em><\/strong>
\nPre\u015fedintele Academiei Oamenilor de \u015etiin\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia”<\/em><\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

\u201eDoamnelor \u015fi Domnilor!<\/em><\/strong><\/p>\n

\"Prof.<\/a>Calitatea unei interven\u0163ii este apreciat\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, nu numai \u00een func\u0163ie de ceea ce surprinde, ci \u015fi de… durata ei…<\/em>
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, v\u0103 rog s\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i regretul meu de a nu participa la prestigioasa Dv. manifestare. \u00cen zilele ce urmeaz\u0103, voi fi prezent, \u00eens\u0103, la sesiunea comun\u0103 Ia\u015fi-Chi\u015fin\u0103u din 14-16 mai pe tema Raptului de la 1812 \u015fi unde voi examina dou\u0103 studii de caz, legate de apari\u0163ia volumelor N. Iorga: \u201eBasarabia – legitimitatea dreptului istoric” \u015fi \u201eBiografia Mare\u015falul Ion Antonescu”.<\/em><\/p>\n

Doamnelor \u015fi Domnilor!<\/em><\/strong><\/p>\n

Oameni de stat \u015fi militari de elit\u0103, scriitori \u015fi diploma\u0163i, istorici \u015fi geopoliticieni, ziari\u015fti de imens prestigiu \u015fi autoritate moral\u0103, dintre care-i re\u0163inem \u00een prima ordine pe M. Eminescu sau N. Iorga, pe M. Kog\u0103lniceanu, I. I. C. Br\u0103tianu sau N. Titulescu, pe S. Mehedin\u0163i, Pamfil \u015eeicaru, Emil Cioran sau pe Mare\u015falul Antonescu, s-au exprimat adeseori \u015fi \u00een mod categoric \u00een sensul c\u0103, pentru ultimele trei veacuri ale istoriei na\u0163ionale, a func\u0163ionat cu putere de lege acest blestem neiert\u0103tor \u00een privin\u0163a pozi\u0163iei noastre geopolitice:<\/em> <\/em><\/p>\n

Rom\u00e2nii \u015fi Rom\u00e2nia s-au aflat<\/em> <\/em><\/p>\n

\u201eprea aproape de Rusia \u015fi prea departe de Dumnezeu”.<\/em><\/p>\n

Aceast\u0103 situa\u0163ie geopolitic\u0103 s-a aflat – cine mai pune la \u00eendoial\u0103 faptul? – la temeiul at\u00e2tor dezastre din trecutul nostru, mai cum seam\u0103 \u00een 1812, 1940, 1944… Astfel c\u0103 sesiunea Dv., nefiind una aniversar\u0103, va fi consacrat\u0103, desigur, analizei dezastrelor men\u0163ionate, \u015fi nu numai, originilor, desf\u0103\u015fur\u0103rii \u015fi consecin\u0163elor lor, pe termen scurt ori lung. Vor reveni \u00een aten\u0163ie \u015fi aspectele fond\u0103rii Rom\u00e2niei Mari, men\u0163inerea, consolidarea \u015fi, apoi, pr\u0103bu\u015firea ei \u00een 1940 \u015fi 1944, dup\u0103 cum \u015fi perspectivele actuale ori de m\u00e2ine, dac\u0103 acestea, realmente, mai pot fi luate \u00een considera\u0163ie? S\u0103 re\u0163inem c\u0103, indiferent de solu\u0163iile avansate, trebuie a se avea \u00een vedere revenirea provinciilor noastre istorice!<\/em><\/p>\n

Nu spun o noutate c\u0103, \u00een toate aceste probleme, str\u0103lucitul nostru polihistor N. Iorga s-a \u00eent\u00e2lnit – de fel \u00eent\u00e2mpl\u0103tor! – cu Ion Antonescu. \u00centre altele, cel dint\u00e2i, \u00een lucrarea Adev\u0103rul asupra trecutului \u015fi prezentului Basarabiei, retip\u0103rit\u0103 dup\u0103 notele ultimative Molotov din 26-27 iunie 1940, a observat \u2013 \u00eentr-un adagiu de obicei ignorat – c\u0103 partea Rom\u00e2niei ocupat\u0103 de U.R.S.S. reprezenta \u201eun teritoriu de istorie na\u0163ional\u0103 \u015fi de drept na\u0163ional”, care, net\u0103g\u0103duit, \u201eva fi reluat la cel dint\u00e2i prilej favorabil”!<\/em><\/p>\n

Acel prilej favorabil avea s\u0103 intervin\u0103 actului de voin\u0163\u0103 \u015fi ac\u0163iune al lui Ion Antonescu \u015fi care a coincis clipei astrale a istoriei na\u0163ionale – 22 iunie 1941!<\/em><\/p>\n

Data de 22 iunie 1941 va r\u0103m\u00e2ne negre\u015fit \u00een istoria rom\u00e2nilor legat\u0103 de numele Mare\u015falului Ion Antonescu. Multe din documentele sale, de regul\u0103 neglijate chiar de istorici, s-au aflat la temeiul ac\u0163iunilor sale pe Frontul de Est: Ordinul de zi adresat la 1 ianuarie 1944 lupt\u0103torilor de pe front; ordinul din 6 februarie 1943, deci de \u00eendat\u0103 dup\u0103 e\u015fecul de la Stalingrad, transmis tot unit\u0103\u0163ilor operative din Est, \u00een sensul de a lupta \u201ecu toat\u0103 hot\u0103r\u00e2rea, acolo unde ne g\u0103sim, spre a feri \u0163ara de cotropire […] Dac\u0103 vrem s\u0103 reconstruim o Rom\u00e2nie Mare trebuie s\u0103 o merit\u0103m prin lupte \u015fi prin sacrificii”.<\/em><\/p>\n

Se \u00een\u0163elege, \u00een context, valoarea testamentar\u0103 a ultimei sale declara\u0163ii, din dup\u0103-amiaza de 1 iunie 1946, \u00eenainte de-a fi condus spre locul de execu\u0163ie de la Jilava. Atunci, Mare\u015falul Antonescu, desp\u0103r\u0163indu-se de mama sa, a asigurat-o f\u0103r\u0103 ezitare:<\/em> \u201eDac\u0103 mor, este pentru Bucovina \u015fi Basarabia. De ar fi s\u0103 re\u00eencep, a\u015f face la fel …”<\/em>
\nCe alt\u0103 \u00eencheiere se impune:<\/em>
\nBASARABIA \u015eI BUCOVINA – A NU SE UITA!<\/em><\/p>\n

V\u0103 mul\u0163umesc pentru aten\u0163ie!<\/em>
\nGh. Buzatu<\/em>
\nIa\u015fi, 8 mai 2012″<\/em><\/p>\n

\u00a0***<\/p>\n

MESAJ<\/em><\/strong><\/div>\n
Adesat participan\u0163ilor la Sesiunea de comunic\u0103ri \u015fi dezbateri \u015ftiin\u0163ifice BASARABIA 200<\/em><\/strong><\/div>\n

\u201eCu regretul de a nu putea fi al\u0103turi de Dumneavoastr\u0103, v\u0103 rog s\u0103 fi\u0163i \u00eencredin\u0163a\u0163i c\u0103 particip suflete\u015fte la aceasta importanta manifestrare \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi patriotic\u0103.<\/em>
\nCunoa\u015fterea istoriei na\u0163ionale este o datorie, mai ales \u00een contextul actual, c\u00e2nd globalizarea – care de fapt \u00eenseamna domina\u0163ia c\u00e2torva mai puteri – tinde s\u0103 \u015ftearg\u0103 memoria popoarelor, pentru a fi mai u\u015for manipulate.<\/em>\"Prof.<\/a>
\nPersonal, m-am preocupat de istoria Moldovei dintre Prut \u015fi Nistru, m\u0103rturie fiind studiile \u015fi c\u0103r\u0163ile pe care le-am publicat, mai ales monografia \u201eIstoria Basarabiei” de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, care a cunoscut trei edi\u0163ii in limba rom\u00e2na \u015fi una \u00een limba rus\u0103. \u00cen cur\u00e2nd va vedea lumina tiparului o sintez\u0103 privind istoria Basarabiei, \u00een patru limbi de circula\u0163ie interna\u0163ional\u0103, realizat\u0103 de un colectiv de istorici din Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova, din care fac \u015fi eu parte.<\/em>
\nSesiunea \u015ftiintifica, organizata de Societatea Cultural\u0103 ART-EMIS, Academia Olimpic\u0103 Rom\u00e2n\u0103 – Filiala V\u00e2lcea \u015fi Arhiepiscopia R\u00e2mnicului se \u00eenscrie pe linia promovat\u0103 de aceste institu\u0163ii viz\u00e2nd a\u015fezarea istoriei \u00een drepturile ei fire\u015fti, cultivarea con\u015ftiin\u0163ei \u015fi demnit\u0103\u0163ii poporului rom\u00e2n.<\/em>
\nV\u0103 urez deplin succes \u015fi va asigur de calda mea solidaritate profesional\u0103.<\/em>
\nProf. univ.dr. Ioan Scurtu,<\/em>
\nPre\u015fedintele Sec\u0163iei de \u015etiin\u0163e Istorice \u015fi Arheologie a Academiei Oamenilor de \u015etiin\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia.”<\/em>
\n8 mai 2012<\/em><\/p>\n

***<\/p>\n

\u201eRespectuos,
\nSociet\u0103\u0163ii Culturale ART-EMIS, <\/em>Arhiepiscopiei R\u00e2mnicului,<\/em> Academia Olimpic\u0103 Rom\u00e2n\u0103 – Filiala V\u00e2lcea <\/em><\/strong><\/div>\n

\"Prof.<\/a>Primind invita\u0163ia dvs. de a participa la Sesiune de Comunic\u0103ri Basarabia 200, am avut revela\u0163ia unei h\u0103r\u0163i a Rom\u00e2niei, realizat\u0103 muzeografic \u00eenainte de 1989. Lumini\u0163ele bl\u00e2nde \u015fi s\u0103n\u0103toase punctau construc\u0163iile, realiz\u0103rile de pe \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 de 257 504 kmp.<\/em>
\nAcum, mi-am realizat o asemenea hart\u0103 mental\u0103, \u00een care, dup\u0103 pu\u0163ina mea \u015ftiin\u0163\u0103, sclipesc \u00een \u00eentunericul epocii d\u0103r\u00e2m\u0103rilor de toate felurile, inclusiv a Rom\u00e2niei. Harta imaginat\u0103 de mine e cam \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 \u015fi ilegal\u0103, non-european\u0103, dac\u0103 nu anti-european\u0103, ar numi-o unii dintre eliti\u015ftii no\u015ftri, care, realmente, sug la agenturile str\u0103ine: ace\u015fti centri nervo\u015fi ai neamului rom\u00e2nesc \u00een\u015firui\u0163i aici sun\u0103 cam a\u015fa: Centrul de Rezisten\u0163\u0103 Rom\u00e2nesc de la Ia\u015fi, Craiova \u015fi Constan\u0163a \u00een jurul stejarului care na\u015fte o p\u0103dure, Gheorghe Buzatu; de la Vrancea, unde afl\u0103m c\u0103 \u201ePe aici nu se trece”; de la Cluj, \u00een jurul lui Gelu Neam\u0163u, R\u0103du\u0163, Geo Hristodol, Retegan, M\u00e2ndru\u0163 \u015fi resturi viabile ale Institutului de Istorie \u201eGeorge Bar\u0163iu”; de la Bucure\u015fti- cei reta\u015fi de la Universitate: Ceachir, Maksutovici, Scurtu, Panait, Iscru, Dogaru, Cornel Lungu \u015fi, iart\u0103-mi-se, pe aceia pe care-i uit eu-\/ generalii Chelaru, Ciobanu, Radu Teodoru \u015fi mul\u0163i al\u0163ii; V\u0103lenii lui Iorga ai lui C. Stere, \u0162urlea \u015fi societatea \u201ePrietenii lui Iorga”; de la Maia, cu Jipa Rotaru \u015fi compania de istorici din toat\u0103 \u0163ara \u015fi spiritul lui Florin Constantiniu deasupra tuturor; \u015fi de la Constan\u0163a, c\u00e2t\u0103 poate fi \u015fi ea; \u015fi de la Oradea cu edituri \u015fi reviste: \u015fi de la Media\u015ful cu sesiunile organizate de un grup \u015fcolar prin eforturile profesorului Vasile M\u0103rcule\u0163; \u015fi de la Alba Iulia cu Str\u0103jan \u015fi \u201eDacorom\u00e2nia”; \u015fi de la revistele \u201eFlac\u0103ra lui Adrian P\u0103unescu”, \u201eRom\u00e2nia Mare” \u015fi cutare revist\u0103 a lui Filip Teodorescu. \u015ei acum, aici, R\u00e2mnicul V\u00e2lcii, unde, se zice c\u0103, pe dealul Capela, s-a c\u00e2ntat, pentru prima dat\u0103, \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!”.<\/em>
\nDoamne, m\u0103 iart\u0103 pentru c\u00e2te le-am uitat, fie c\u00e2t mai multe!<\/em>
\nDoresc acestei sesiuni reu\u015fitele \u015ftiin\u0163ifice, dar, mai ales, reu\u015fita \u00eent\u00e2lnirilor de suflete, dac\u0103 nu cumva aceasta ar fi cea mai mare reu\u015fit\u0103.<\/em>
\nRom\u00e2ne\u015fti ur\u0103ri de bine \u015fi s\u0103n\u0103tate, de la<\/em>
\nAlde Dumitra\u015fcu din Constan\u0163a<\/em>
\n8 mai 2012″<\/em><\/p>\n

12 mai 2012<\/strong><\/p>\n

Pe parcursul lucr\u0103rilor Sesiunii de Comunic\u0103ri \u015fi Dezbateri \u015etiin\u0163ifice \u201eBasarabia 200″, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentre orele 9.30 \u015fi 19.00, au fost prezentate teme cu caracter istoric, sub genericul anun\u0163at, dar \u015fi din domeniul \u015ftiin\u0163elor medicale \u015fi al \u015ftiin\u0163elor exacte. Titlurile temelor dezb\u0103tute:
\n– Acad. Dorel Zugr\u0103vescu, convocat \u00een afara \u0163\u0103rii la o \u00eentrunire \u015ftiin\u0163ific\u0103 interna\u0163ional\u0103 a onorat \u00eent\u00e2lnirea de la R\u00e2mnicu V\u00e2lcea printr-o expunere power-point cu caracter autobiografic \u015fi din domeniul geo-fizicii p\u0103m\u00e2ntului.
\n– Comandor (r) Prof. Univ. Dr. Jipa Rotaru – \u201e200 de ani de la primul rapt teritorial rusesc”;
\n– Medic Doctorand Claudiu Popescu \u201eNicolae Paulescu – Omul de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi teologul”;
\n– Prof. Univ. Dr. – \u201e1940 – Evacuarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord \u015fI a \u0163inutului Her\u0163a – Pozi\u0163ia evreiasc\u0103”;
\n– Prof. Univ. Dr. Petre \u0162urlea – \u201eCaracterul particip\u0103rii Rom\u00e2niei la r\u0103zboiul pentru
\nrecuperarea teritoriilor cotropite de U.R.S.S.”;
\n– Prof. Univ. Dr. Cristian Troncot\u0103 – \u201eAtest\u0103ri documentare privind \u00abIadul de peste Prut, 1940-1941\u00bb”;
\n– Col. (r) Filip Teodorescu – \u201eContribu\u0163ia Serviciului Special de Informa\u0163ii pe frontul invizibil”;
\n– Pr. Vasile Marinescu – \u201e Agresiunea \u00eempotriva culturii rom\u00e2ne\u015fti \u2013Iubirea \u015fi ura”<\/p>\n

13 mai 2012<\/strong><\/p>\n

\u00cen diminea\u0163a zilei de 13 mai, vizita la Salina Ocnele Mari a oferit invita\u0163ilor prilejul s\u0103 constate, \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een plus, c\u0103 \u201eomul sfin\u0163e\u015fte locul”. C\u00e2teva m\u0103suri de timp au ascultat slujba religioas\u0103 \u0163inut\u0103 \u00een biserica subp\u0103m\u00e2ntean\u0103 din incinta Salinei \u015fi au admirat amenaj\u0103rile subterane \u00een zidul de srae. Spre miezul zilei, microbuzul pus la dispozi\u0163ie invita\u0163ilor de Arhiepiscopia R\u00e2mnicului a ajuns la M\u00e2n\u0103stirea Dintr-un Lemn. Aici a putut fi v\u0103zut\u0103 \u015fi apreciat\u0103 Icoana F\u0103c\u0103toare de Minuni din Biserica de piatr\u0103, au ascultat istoricul vechii m\u00e2n\u0103stiri, au admirat falnicii stejari multiseculari din incinta m\u00e2n\u0103stirii \u015fi au beneficiat de renumita ospe\u0163ie a m\u0103icu\u0163elor de la M\u00e2n\u0103stirea Dintr-un Lemn. \u201eCea mai veche m\u0103rturie despre m\u00e2n\u0103stire a fost consemnat\u0103 \u00een scris de diaconul Paul de Alep, care l-a \u00eenso\u0163it pe Patriarhul Macarie al Antiohiei \u00een c\u0103l\u0103toriile acestuia prin \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne\u015fti \u00eentre anii 1653-1658. El sus\u0163ine c\u0103 un c\u0103lug\u0103r ar fi g\u0103sit o icoan\u0103 a Maicii Domnului \u00een scorbura unui stejar secular. \u00cen acel moment el ar fi auzit o voce ce l-ar fi \u00eendemnat s\u0103 zideasc\u0103 o m\u00e2n\u0103stire din trunchiul acelui copac. […] Icoana Maicii Domnului de care este legat\u0103 existen\u0163a acestui a\u015fez\u0103m\u00e2nt monahal, este p\u0103strat\u0103 cu mult\u0103 venera\u0163ie \u00een biserica mare, fiind \u00eenalt\u0103 de 1,50 m \u015fi lat\u0103 de 1,10 m. \u00cen anul 1929, Andrei Grabar de la Universitatea din Strasbourg a vizitat m\u00e2n\u0103stirea \u015fi, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictat\u0103 \u00een secolul al IV-lea la m\u00e2n\u0103stirea Theothokos din Grecia, dup\u0103 un model care se spune ca ar fi apar\u0163inut Apostolului Luca. Conform tradi\u0163iei, \u00een lume se mai p\u0103streaz\u0103 trei exemplare asemenea celei de la M\u00e2n\u0103stirea Dintr-un Lemn. […] Dup\u0103 restaurarea din 1938-1940, f\u0103cut\u0103 de Ministerul Aerului \u015fi Marinei, acest ansamblu monahal a devenit \u00een mod simbolic altar de \u00eenchinare pentru aviatori \u015fi marinari.”[1]<\/strong><\/p>\n

Cu certitudinea c\u0103 reitereaz\u0103 valorile rom\u00e2nismului, demnitatea \u015fi patriotismul Neamului Rom\u00e2nesc, debutul primei edi\u0163ii s-a produs sub semne augurale \u015fi reprezint\u0103 o carte de vizit\u0103 respectabil\u0103 pentru Societatea Cultural\u0103 ART EMIS, care anual va deschide por\u0163ile cu acelea\u015fi coordonate c\u0103ut\u0103torilor de comori spirituale rom\u00e2ne\u015fti. \u00cent\u00e2lnirea, nu doar prilej de comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, s-a dovedit a fi \u015fi una a cunoa\u015fterii \u015fi aprecierii \u201ecapetelor luminate” ale Rom\u00e2niei contemporane.<\/p>\n

Col. (r) Grigore Predi\u0219or<\/p>\n

Sursa: Revista ART EMIS<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sesiunea de Comunic\u0103ri \u015fi Dezbateri \u015etiin\u0163ifice \u201eBASARABIA 200″ R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, 11-13 mai 2012 Agenda cultural\u0103 a lunii mai a oferit [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-5938","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5938","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5938"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5938\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5938"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5938"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5938"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}