{"id":6160,"date":"2012-06-02T13:12:46","date_gmt":"2012-06-02T13:12:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6160"},"modified":"2012-06-02T13:12:46","modified_gmt":"2012-06-02T13:12:46","slug":"rusaliile-pogorarea-sfantului-duh","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/06\/02\/rusaliile-pogorarea-sfantului-duh\/","title":{"rendered":"Rusaliile – “Pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\u201d Eu voi ruga pe Tat\u0103l, \u015fi alt m\u00e2ng\u00e2ietor va da vou\u0103,<\/em>
\nca s\u0103 fie cu voi \u00een veci, adic\u0103 Duhul adev\u0103rului<\/em><\/em>\u201d
\n(Ioan XIV, 16, 17)<\/p>\n

\n

“Slavite sunt, iubitilor, darurile, care ni le-a comunicat astazi Dumnezeu cel plin de dragoste, daruri, a caror marime nu o poate descrie nici o gura omeneasca.<\/strong><\/p>\n

De aceea sa ne bucuram toti, sa marim si sa proslavim pe Domnul nostru, caci ziua de astazi este o sarbatoare de bucurie si de desfatare. Precum timpurile anului urmeaza regulat unele dupa altele si se schimba unele cu altele, asa si \u00een biserica cu totul regulat o sarbatoare urmeaza alteia, si de asemenea trece de la una la alta.<\/strong><\/p>\n

Asa cu putin mai \u00eenainte noi am serbat ziua mortii lui Hristos, apoi Invierea Sa, dupa aceea Inaltarea Sa, iar astazi am ajuns la v\u00e2rful tuturor darurilor harului lui Dumnezeu, si am ajuns la \u00eemplinirea fagaduintei date de Hristos. Adica ca Hristos a zis: \u201cc\u00e2nd ma voi duce, voi trimie voua alt m\u00e2ng\u00e2ietor, si nu va voi lasa sarmani (Ioan XVI, 7,14,16,18).<\/strong><\/p>\n

Cunoasteti \u00eengrijirea cea mare a Domnului?<\/strong><\/p>\n

Vedeti negraita lui bunavointa catre oameni?<\/strong><\/p>\n

Inainte cu c\u00e2teva zile S-a \u00eenaltat la cer, a luat \u00een stap\u00e2nire tronul \u00eemparatesc, si a sezut de-a drepta Tatalui; iar astazi ne da El cu milostivire pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh, si cu aceasta da omenirii nenumarate bunuri ceresti. Sau spune-mi nu ni s-a comunicat oare prin Sf\u00e2ntul Duh tot, ce \u00eenfaptuieste spre fericirea noastra? Prin el ne-am m\u00e2ntuit noi de robia pacatului, ne-am chemat la slobozenie, ne-am facut fii a lui Dumnezeu si ne-am transformat \u00een oameni cu totul noi; \u00eenca putem prin el a arunca de la noi sarcina cea grea si \u00eenfricosata a pacatelor.<\/strong><\/p>\n

Prin Sf\u00e2ntul Duh dob\u00e2ndim noi sirul preotilor si pastorilor nostri sufletesti.<\/strong><\/p>\n

De la el curg descoperirile si darurile cele de tot felul ale harului; si tot ce serveste de podoaba a bisericii lui Dumnezeu, curge din acest izvor, adica de la Duhul Sf\u00e2nt. Aceasta ne-o vesteste Sf\u00e2ntul Pavel \u00een cuvintele: \u201cToate acestea le lucreaza unul si acelasi Duh, \u00eempartind \u00eendeosebi fiecaruia, precum voieste\u201d (I Corint. XII, 11).<\/strong><\/p>\n

El zice: \u201cprecum voieste,\u201d nu: \u201ccum i s-a poruncit\u201d, caci Sf\u00e2ntul Duh este \u00eensusi \u00eempartitorul, nu \u00eempartitul, el lucreaza de la sine, si nu at\u00e2rnat de la cineva. De acea Apostolul Pavel prescrie aceeasi putere si stap\u00e2nire, pe care le \u00eensuseste Tatalui, \u00eenca si Sf\u00e2ntului Duh, si precum zice el despre Tatal: \u201ceste un Dumnezeu care lucreaza totul \u00eentru toate\u201d (I Cor. XII, 6), tot asa zice el despre Sf\u00e2ntul Duh: \u201cToate acestea le lucreaza unul si acelasi Duh, \u00eempartind fiecaruia, precum voieste\u201d.<\/strong><\/p>\n

Vezi, cum Sf\u00e2ntul Duh are aceeasi desav\u00e2rsire, putere ca si Tatal? Fireste fiindca am\u00e2ndoi sunt deopotriva dupa fiinta, trebuie sa fie asemenea \u00eenca si dupa domnie, si fiind ca ei sunt deopotriva \u00een cinstire si \u00een vrednicie, trebuie sa fie deopotriva si \u00een putere si stap\u00e2nire.<\/strong><\/p>\n

Prin Sf\u00e2ntul Duh am dob\u00e2ndit si iertarea pacatelor noastre, prin el ne-am curatit de toate petele pacatelor, prin darurile sale, oamenii, care se povatuiesc de harul sau, se fac \u00eengeri, nu prin aceea, ca \u00eesi schimba firea, ci, ceea ce este mai minunat prin aceea ca ei, desi ram\u00e2n oameni, dar se poarta asa de curat si sf\u00e2nt, ca \u00eengerii.<\/strong><\/p>\n

Asa de mare este puterea sf\u00e2ntului Duh!<\/strong><\/p>\n

Precum focul cel pam\u00e2ntesc preface lutul cel moale \u00eentr-un vas v\u00e2rtos, apa si focul Sf\u00e2ntului Duh, c\u00e2nd cuprinde un suflet bineg\u00e2nditor, \u00eel face mai tare dec\u00e2t fierul, desi el \u00eenainte era mai moale dec\u00e2t lutul, asa ca pacatul nu mai poate vatama pe sufletul cel acum \u00eentarit.<\/strong><\/p>\n

Iar omul, care cu putin mai \u00eenainte era patat cu \u00eentunecimea pacatului, prin harul Sf\u00e2ntului Duh se face mai luminat si mai stralucit dec\u00e2t soarele. Aceasta ne \u00eenvata Apostolul Pavel, c\u00e2nd scrie: \u201cNu va \u00eenselati, ca nici curvarii, nici slujitorii idolilor, nici precurvarii, nici malachii, nici Sodomenii, nici furii, nici lacomii, nici betivii, nici ocar\u00e2torii, nici rapitorii, \u00eemparatia lui Dumnezeu nu vor mosteni\u201d (I Corint. VI, 9, 10).<\/strong><\/p>\n

Dupa ce el a numarat toate felurile de pacate, si ne-a \u00eenvatat, ca acei ce sunt cuprinsi de aceste pacate, sunt pierduti pentru \u00eemparatia lui Dumnezeu, a adaugat \u00eendata: \u201cSi asa erati unii dintre voi; dar v-ati spalat, v-ati sfintit, v-ati \u00eendreptat\u201d (I Cor. VI. 11). Cum si \u00een ce chip? La aceasta raspunde el \u00eendata: \u201c\u00een numele Domnului nostru Iisus Hristos, si prin Duhul Dumnezeului nostru\u201d. Vedeti, iubitilor, puterea Sf\u00e2ntului Duh? Vedeti, cum Sf\u00e2ntul Duh a departat toate aceste pacate, si pe aceia, care \u00eenainte cu totul se \u00eenjosisera prin nelegiuirile lor, repede i-a ridicat la cea mai \u00eenalta cinste?<\/strong><\/p>\n

Dar sa ne \u00eentoarcem acum la alt punct, la o cercetare, care merita \u00eentradevar a ne ocupa. Adica eu trebuie, iubitilor, sa va lamuresc, pentru ce Hristos nu \u00eendata dupa \u00eenaltarea Sa la cer ne-a dat duhul Sf\u00e2nt, acest izvor de asa multe bunuri si daruri, ci a lasat pe ucenicii sai sa-l astepte un timp \u00eendelungat, si apoi le-a trimis darurile Sf\u00e2ntului Duh.<\/strong><\/p>\n

Acesta s-a facut nu din \u00eent\u00e2mplare si fara pricina. El stia, ca oamenii nu admira \u00eendeajuns bunurile, pe care le au la \u00eendem\u00e2na, nu pretuiesc dupa cuviinta marimea si gingasia lor, daca ei n-au fost lipsiti de D\u00e2nsele un timp \u00eendelungat.<\/strong><\/p>\n

Sa va aduc un exemplu: Cine este cu totul vioi si sanatos; – nu simte si nici nu poate sti tocmai c\u00e2t de pretioasa este sanatatea daca el niciodata n-a suferit de vreo boala.<\/strong><\/p>\n

De asemenea nu s-ar pretui dupa cum se cade lumina zilei, daca noi n-am cunoaste si \u00eentunecimea noptii.<\/strong><\/p>\n

Dar mai bine \u00eenvatam noi a cunoaste pretul bunurilor, de care ne \u00eendulcim, c\u00e2nd le pierdem pe un timp \u00eendelungat.<\/strong><\/p>\n

Asa ucenicii Domnului au petrecut zilele lor cu multa placere, pe c\u00e2t ei s-au, \u00eendulcit de prezenta Lui, si petrecerea lor cu d\u00e2nsul le aducea mii de bucurii. Toata Palestina se uita la ei, ca la niste stele stralucitoare, atunci ei \u00eenviau mortii, curateau leprosii, alungau duhurile cele necurate, tamaduiau bolile si sav\u00e2rseau multe alte minuni.<\/strong><\/p>\n

Fiindca ei erau asa de renumiti si slaviti, de aceea a \u00eengaduit Dumnezeu, ca ei pe un timp sa piarda puterea, prin care ei lucrau toate acestea, pentru ca ei tocmai prin aceasta pierdere sa vina la cunostinta, c\u00e2t de mult datorau ei a multumi milostivei Lui prezente si tocmai prin aceasta recunostinta sa se faca mai poftitori de a primi darurile harului Sf\u00e2ntului Duh.<\/strong><\/p>\n

Aceasta i-a m\u00e2ng\u00e2iat, c\u00e2nd ei jeleau si suspinau pentru ducerea de la ei a \u00eenvatatorului lor, a luminat pe cei descurajati cu lumina sa, a ridicat iarasi pe cei ce erau aproape cazuti, a \u00eemprastiat norii m\u00e2hnirii lor si a alungat supararea din sufletul lor.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd Domnul zisese odinioara catre d\u00e2nsii: \u201cmergeti si \u00eenvatati toate popoarele\u201d (Mat. XXVIII, 19), atunci ei erau \u00eenca nestiutori, cum sa \u00eenceapa aceasta, si \u00eencotro sa apuce fiecare, spre a propovadui cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Acum \u00eensa s-a pogor\u00e2t peste ei Sf\u00e2ntul Duh \u00een chip de limbi, i-a povatuit la tot adevarul, i-a \u00eenvatat si i-a luminat, si prin limbile, ce a dat fiecaruia a vorbi, le-a aratat tarile, care erau \u00eencredintate \u00eenvatam\u00e2ntului lor.<\/strong><\/p>\n

Duhul Sf\u00e2nt \u00eensa de aceea a venit \u00een chip de limbi, ca sa aminteasca de o \u00eent\u00e2mplare de demult a vechiului testament. Adica, c\u00e2nd odinioara, oamenii, umflati de m\u00e2ndrie, voiau sa zideasca un turn, care sa ajunga p\u00e2na la cer, a despartit Dumnezeu prin amestecarea limbilor aceasta pacatoasa unire a popoarelor.<\/strong><\/p>\n

Acum din contra s-a varsat Duhul Sf\u00e2nt \u00een chipul limbilor, pentru ca lumea cea dezbinata \u00eentru sine iarasi sa se aduca la o unire (mai \u00eenalta), adica la \u00eemparatia lui Dumnezeu, la credinta si la dragoste. Cu aceasta s-a sav\u00e2rsit ceva neobisnuit si nou.<\/strong><\/p>\n

Oarecand limbile au dezbinat lumea si au sfar\u00e2mat unirea cea pacatoasa, iar acum limbile cele de foc iarasi au adus unirea \u00een lume si cei dezbinati iarasi s-au legat unii cu altii.<\/strong><\/p>\n

Aceasta a fost pricina, pentru care Sf\u00e2ntul Duh s-a aratat \u00een chipul limbilor.<\/strong><\/p>\n

Dar limbile s-au parut a fi de foc, caci multi spini ai pacatului crescusera \u00een noi. Precum un pam\u00e2nt bun si roditor, daca nu se lucreaza, produce multa palamida si spini, tot asa se \u00eent\u00e2mpla si cu noi oamenii.<\/strong><\/p>\n

Plecarea firii noastre, desi este buna si proprie a produce roadele faptei bune, \u00eensa daca ea nu se lucreaza cu plugul cucerniciei, si nu se seamana cu sam\u00e2nta cunostintei de Dumnezeu, ea produce o \u00eentreaga padure de pacate. Si precum adeseori nu se poate vedea pam\u00e2ntul unui ogor din pricina multimii palamidei, a spinilor si a buruienilor, asa multa vreme nu s-a putut cunoaste si privi nici nobletea sufletului nostru, p\u00e2na ce a venit Sf\u00e2ntul Duh, a lucrat ogorul sufletului nostru, l-a curatit cu focul Duhului, si l-a facut propriu de a primi sam\u00e2nta cea cereasca.<\/strong><\/p>\n

Pentru toate acestea, si \u00eenca pentru nenumarate alte bunuri avem noi sa multumim zilei de astazi.<\/strong><\/p>\n

De aceea va sfatuiesc, sa praznuim aceasta sarbatoare \u00eentr-un chip vrednic de aceste bunuri, nu numai cu stralucirea si cu podoaba din afara (Sf\u00e2ntul Ioan continua aceasta si mai departe, si din cuvintele lui noi vedem ca atunci, ca si astazi, la cincizecime, se \u00eempdobeau casele si ulitele cu flori, arbori etc.), ci prin aceea ca sa \u00eempodobim sufletele noastre, si sa ne \u00eembracam \u00een hainele cele stralucite ale faptei bune.<\/strong><\/p>\n

In felul acesta, vom dob\u00e2ndi si noi darurile Sf\u00e2ntului Duh, si ne vom face partasi rodurilor, celor ce vin de la Sf\u00e2ntul Duh.<\/strong><\/p>\n

Dar care este oare rodul sf\u00e2ntului Duh?<\/strong><\/p>\n

Sa ascultam pe Apostolul Pavel, el ne spune, \u201croada Duhului este dragostea, bucuria, pacea\u201d. (Gal. V. 22). Ia aminte, c\u00e2t de \u00eentocmai se rosteste Apostolul si \u00een ce mare legatura stau cuvintele lui, el pune dragostea \u00eenainte, apoi vorbeste despre urmarile ei. El \u00eencepe de la radacina, si apoi arata roadele. El pune \u00eent\u00e2i piatra fundamentala, si apoi aseaza zidirea. El face \u00eenceputul cu izvorul si apoi vine la r\u00e2u.<\/strong><\/p>\n

Intr-adevar, noi nu putem simti bine bucuria mai intai pana ce nu socotim norocirea altora ca pe a noastra, si binele aproapelui nu il privim ca pe al nostru.\u00a0 Aceasta insa nu se\u00a0 poate face, daca mai \u00eent\u00e2i nu a domnit dragostea \u00eentru inima noastra.<\/strong><\/p>\n

Adica dragostea – radacina si izvorul si mama a tot binelui. Ea, asemenea unei radacini, produce mii de ramuri ale faptei-bune, se varsa ca un izvor \u00een nenumarate p\u00e2raie, si asemenea unei mame \u00eembratiseaza pe toti cei ce scapa la d\u00e2nsa. Fiindca Sf\u00e2ntul Apostol Pavel foarte bine stia aceasta, a numit-o rod al Sf\u00e2ntului Duh.<\/strong><\/p>\n

Dar \u00eentr-alt loc ii da el o numire asa de mare, \u00eenc\u00e2t o numeste plinire a legii. \u201cDragostea, zice el, este plinirea legii\u201d (Rom. XIII, 10).<\/strong><\/p>\n

Chiar Hristos, Domnul lumii, declara avutia dragostei, ca dovada cea mai adevarata, ca cineva este ucenicul sau, c\u00e2nd zice: \u201c\u00eentru aceasta vor cunoaste toti, ca ai mei ucenici sunteti, de veti avea dragoste \u00eentre voi\u201d (Ioan XIII, 35). De acea sa alergam la dragoste, sa ne lipim de ea si cu d\u00e2nsa sa praznuim aceasta sarbatoare.<\/strong><\/p>\n

Caci unde este dragostea, de acolo lipseste micimea sufletului; unde este dragostea, de acolo pier patimile cele nebune ale inimii, caci dragostea, zice Apostolul, \u201cnu se trufeste, nu se \u00eeng\u00e2mfeaza, nu se poarta cu necuviinta,, (I Cor. XIII, 4, 5). Dragostea nu pricinuieste aproapelui nici o vatamare, si unde domneste dragostea, acolo nu se vede nici un Cain si ucigas de frate.<\/strong><\/p>\n

Astupa izvorul neiubirii, mai ales al pizmei, p\u00e2r\u00e2ul pacatelor \u00eendata se va usca; scoate radacina, atunci ai st\u00e2rpit si roadele. Aceasta o zic, nu spre folosul celor pizmuiti, ci spre folosul pizmasilor, caci acestia sunt cei care au mai multa paguba dintru aceasta, si ei \u00eensisi \u00eesi pregatesc pieirea.<\/strong><\/p>\n

Din contra pentru acei ce sunt pizmuiti si sufera aceasta cu rabdare, sunt gatite cununi si rasplatiri slavite. G\u00e2ndeste la Abel, totdeauna el va fi proslavit ca un drept, \u00een toate zilele se va vesti lauda lui, si tocmai uciderea lui i-a adus asa de mare slava, \u00eenca si dupa moarte glasul lui nu a amutit, si de-a pururea p\u00e2raste el pe ucigasul sau.<\/strong><\/p>\n

Cain a ramas \u00een viata si a secerat rodul faptei sale, caci si-a petrecut zilele sale \u00eentru frica si cutremur, Abel \u00eensa zacea pe pam\u00e2nt sugrumat, dar vorbea dupa moartea lui cu mai mare curaj dec\u00e2t acela. Precum pe Cain pacatul l-a facut at\u00e2t de nenorocit, \u00eenc\u00e2t ducea o viata mai amar\u00e2ta dec\u00e2t moartea, asa pe Abel fapta cea buna l-a facut \u00eenca si dupa moartea sa mai slavit si mai renumit dec\u00e2t \u00eenainte.<\/strong><\/p>\n

Asadar, pentru ca noi at\u00e2t aici, c\u00e2t si \u00een cealalta viata, sa avem o \u00eencredintare tare, si sa seceram fericita bucurie ca rod al acestei sarbatori sa aruncam hainele cele necurate ale sufletului, dar mai ales pizma sa o departam!<\/strong><\/p>\n

De am avea mii de \u00eensusiri bune, toate nu ne ajuta, \u00eentruc\u00e2t ne schimonoseste aceasta ur\u00e2ta meteahna. Dea Dumnezeu, ca noi toti sa fim slobozi de d\u00e2nsa! Inchideti deci Satanei intrarea din toate partile, pentru ca voi, plini de \u00eencredere si de veselie, sa iesiti \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea Imparatului cerului. C\u00e2nd El va veni, spre a va face partasi de bunurile sale cele negraite pe aceia care au petrecut viata lor cu fapte bune si cu cucernicie, \u00eentru Hristos Iisus Domnul nostru caruia se cuvine cinstea si slava, acum si \u00een vecii vecilor! Amin.”<\/strong><\/p>\n

(din \u201cPredici la duminici si sarbatori\u201d, Sfantul Ioan Gura de Aur)<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201d Eu voi ruga pe Tat\u0103l, \u015fi alt m\u00e2ng\u00e2ietor va da vou\u0103, ca s\u0103 fie cu voi \u00een veci, adic\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-6160","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6160","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6160"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6160\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6160"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6160"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6160"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}