{"id":6196,"date":"2012-06-05T08:48:59","date_gmt":"2012-06-05T08:48:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6196"},"modified":"2012-06-05T08:48:59","modified_gmt":"2012-06-05T08:48:59","slug":"se-impune-o-dictatura-a-virtutii-interviu-cu-scriitoarea-si-jurnalista-maria-diana-popescu-redactor-sef-adjunct-la-revista-%e2%80%9eagero%e2%80%9d-stuttgartgermania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/06\/05\/se-impune-o-dictatura-a-virtutii-interviu-cu-scriitoarea-si-jurnalista-maria-diana-popescu-redactor-sef-adjunct-la-revista-%e2%80%9eagero%e2%80%9d-stuttgartgermania\/","title":{"rendered":"Se impune o Dictatur\u0103 a Virtu\u021bii! Interviu cu scriitoarea \u015fi jurnalista MARIA DIANA POPESCU redactor-\u015fef adjunct, la revista \u201eAGERO\u201d-STUTTGART\/GERMANIA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Adrian Botez:<\/em><\/strong> Stimat\u0103 doamn\u0103 Maria Diana Popescu,\u00a0 interviul de fa\u0163\u0103 este, pentru mine, dintr-un anumit punct de vedere, o premier\u0103. Mai exact, pentru prima oar\u0103 intervievez o persoan\u0103 de mare fine\u0163e a Duhului, av\u00e2nd o valoare spiritual\u0103 \u00eenc\u0103 ne-explorat\u0103 dec\u00e2t destul de fugitivo-superficial, de c\u0103tre hermeneu\u0163i –\u00a0 dar at\u00e2t de discret\u0103 cu sine \u00eens\u0103\u015fi, \u00eenc\u00e2t ai zice c\u0103 \u201elucreaz\u0103 sub acoperire\u201d, sub pseudonim. Am r\u0103scolit tot Internetul, pentru a afla, \u00eenafar\u0103 de titluri de c\u0103r\u0163i, versuri sapien\u0163ial-orfice \u015fi articole de o elegan\u0163\u0103 \u015fi, concomitent, incisivitate (intelectual\u0103 \u015fi critic\u0103) exemplare \u2013 \u015fi niscaiva date biografice : n-am aflat dec\u00e2t lucruri \u0163in\u00e2nd de ideatica dvs. splendid\u0103, am \u201elegumit\u201d, cu aleas\u0103 desf\u0103tare, formul\u0103rile dvs. subtil-senten\u0163ioase, din articole, dar nimic despre omul cu personalitate tetrestr\u0103, omul de \u201ecarne \u015fi s\u00e2nge\u201d, omul care s\u0103 devin\u0103 un con-locutor solid, non-fluid. Pe de o parte, v\u0103 admir, necondi\u0163ionat, superba dvs. discre\u0163ie, \u00een acest veac al exhibi\u0163ionismului, al imposturii \u015fi al mahalagismului mondializat! Dar, cu urm\u0103toarea informa\u0163ie seac\u0103: \u201eMaria Diana Popescu – eseist, critic, poet, jurnalist, redactor \u015fef-adjunct – revista \u201eAgero”- Stuttgart, consilier editorial \u2013 \u201eSlova cre\u015ftin\u0103”, redactor \u015fef ag pe rime (n.mea: nici nu \u015ftiu cum se traduce sintagma: \u201credactor \u015fef ag pe rime\u201d), Pre\u015fedinte al Societa\u0163ii Academice Art Emis, vicepre\u015fedinte al societa\u0163ii culturale Art Emis, membru al Academiei Olimpice Rom\u00e2ne, filiala V\u00e2lcea, senior editor revista Pietrele Doamnei, 14 volume publicate\u201d \u2013 la care se adaug\u0103 un \u201etablou\u201d (vast \u015fi fascinant, nimic de zis) al operei scrise\/editate de dvs., p\u00e2n\u0103 acum: Lumea dintre g\u00e2nduri<\/strong> – poeme; Trecutul din cli<\/strong>p\u0103 – poeme; Urm\u0103 de stea<\/strong> – poeme; Atingere de \u00eenger<\/strong> – poeme; Dialoguri privilegiate<\/strong>, vol. I – interviuri;\u00a0 Vechimea ve\u015fniciei<\/strong> – poeme; Cursuri de \u015fantaj<\/strong> – poeme; Cai crucifica\u0163i la simpozioane<\/strong> – poeme;\u00a0 Imperfectul perfect<\/strong> – poeme; Dialoguri privilegiate<\/strong>, vol. II – interviuri; Dialoguri privilegiate,<\/strong> vol. III – interviuri; …Restul este legend\u0103<\/strong>!- poeme; Omenirea \u00een paragin\u0103 savant\u0103<\/strong> – eseuri. \u00cen curs de apari\u0163ie: Clopote \u015fi incendii<\/strong> – poeme<\/em><\/p>\n

N-am prea devenit un \u201er\u0103sf\u0103\u0163at al \u015ftiin\u0163ei despre oameni\u201d! Totu\u015fi, oamenii (mai ales \u00een climatul de hiper-suspiciune, din zilele noastre, c\u00e2nd mai to\u0163i \u201ese dau\u201d tocmai ce nu sunt \u015fi nu vor fi niciodat\u0103, pentru a manipula mai u\u015for, din spatele cortinei), oamenii, zic, trebuie s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103, \u015fi \u00eentru via\u0163\u0103, m\u0103car c\u00e2t de c\u00e2t, modelele de duh, spre a c\u0103p\u0103ta \u00eencrederea (absolut necesar\u0103) de a le urma. \u015ei dvs., din multe puncte de vedere (nu doar scriitoricesc, ci, \u00een primul r\u00e2nd, poate, din acela al atitudinii, al verticalit\u0103\u0163ii de cet\u0103\u0163ean\/Om al Cet\u0103\u0163ii –\u00a0 \u201eCetate\u201d numit\u0103 Rom\u00e2nia, numit\u0103 \u201elume\u201d) v\u0103 constitui\u0163i \u00eentr-un autentic model ontologic. Academicianul Academiei Europene, Gheorghe P\u0103un, afirm\u0103 despre dvs., \u00eentr-un articol: \u201eIat-o, de-o pild\u0103, pe Maria-Diana Popescu. Marie \u015fi Diana,\u00a0 \u00een acela\u015fi timp, predestinare \u00eenc\u0103 de la botez, ursit\u0103 de ursitoare darnice, dar nu mult doritoare de consens. Fragil\u0103 p\u00e2n\u0103 la evanescen\u0163\u0103 (nu o spun eu primul), pioas\u0103 la modul \u00eenalt al termenului, \u201etr\u0103ind parc\u0103 pe furi\u015f\u201d (\u015fi asta am citit-o undeva), cu o delicate\u0163e uneori anacronic\u0103 \u2013 mai ales pentru vremea noastr\u0103 tarat\u0103 de indelicate\u0163e, elegant\u0103 \u00een fiece gest, pregatit\u0103 parc\u0103 s\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie lumea pe cre\u015ftet \u00een fiecare clip\u0103, dar si mintoas\u0103 p\u00e2n\u0103 aproape de limita agresivit\u0103\u0163ii \u2013 mai ales pentru vremea noastr\u0103 superficial\u0103, plin\u0103 de aplomb (gazet\u0103resc), rapid\u0103 \u00een g\u00e2nd, rapid\u0103 la condei, eficient\u0103, mobil\u0103 \u015fi productiv\u0103, \u00eendragostit\u0103 vizibil de limba rom\u00e2n\u0103. Volume de poezie, volume de interviuri, publicistic\u0103 \u2013 ba chiar \u015fi fotografie. Metafore-filigran, pictate cu pensul\u0103 oriental\u0103, pe h\u00e2rtie de m\u0103tase, pe bob de orez, dar \u015fi metafore ample, puternice \u015fi nea\u015fteptate, conving\u0103toare; un aer firesc-\u00eenv\u0103luitor de ran\u0103 poetic\u0103, de damnare, de sim\u0163ire hipertrofiat\u0103, asum\u00e2ndu-\u015fi toat\u0103 melancolia lumii \u015fi \u00eenc\u0103 ceva pe deasupra, dar \u015fi r\u0103zvr\u0103tirea unui spirit liber, interogativ, b\u00e2ntuit de setea de dreptate (existen\u0163ial\u0103), cu un solid antrenament filosofic, livresc sau doar dob\u00e2ndit prin iluminare poetic\u0103. Titluri de carte care sunt poeme \u00een sine, interviuri care-i fac s\u0103 transpire pe cei intervieva\u0163i (\u015ftiu ce spun, c\u0103 \u015fi de-aceea am folosit mai devreme cuvantul \u201emintos\u201d), o prezen\u0163\u0103 (cu caden\u0163\u0103) de invidiat \u00een cetatea literar\u0103, nu totdeauna comod\u0103 pentru cei din jur, niciodata ignorat\u0103. Spuneam, Marie \u015fi Diana \u00een acela\u015fi timp, prind-o cine poate \u00eentr-un singur paragraf, \u00eentr-o singura pagin\u0103<\/strong>\u201d.\u00a0 Am re\u0163inut (dincolo de admira\u0163ia sa nedisimulat\u0103, pentru activitatea Duhului dvs. rebel, profund, subtil-inflexibil, efervescent, proteiform \u015fi multiplu-demiurgic) dou\u0103 expresii, pe care le p\u0103strez, pentru c\u0103 sunt perfect de acord cu ele: \u201efragil\u0103 p\u00e2n\u0103 la evanescen\u0163\u0103<\/strong>\u201d \u015fi \u201etr\u0103ind parc\u0103 pe furi\u015f<\/strong>\u201d. V\u0103 rog s\u0103 m\u0103 crede\u0163i c\u0103 respect, cu religiozitate, intimitatea oricui\u2026dar, \u00een acela\u015fi timp, crede\u0163i, v\u0103 rog, omului aflat \u201esub vremi<\/strong>\u201d: c\u0103, departe de a avea curiozit\u0103\u0163i maladive, de \u201e\u0163a\u0163\u0103\u201d, \u00eencerc, \u015fi eu, o frustrare, ca \u015fi academicianul Gheorghe P\u0103un, \u00een fa\u0163a unei at\u00e2t de pronun\u0163ate \u201eevanescen\u0163e\u201d \u015fi a unei \u201efuri\u015f\u0103ri existen\u0163iale\u201d at\u00e2t de evidente.\u00a0 Cu mult tact \u015fi delicate\u0163e, a\u015f dori, o clip\u0103, s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m un col\u0163 al Voalului Isiac – s\u0103 se \u00eentrevad\u0103, m\u0103car par\u0163ial, ce\u00a0 \u015fi cine exist\u0103 dincolo de misterul \u201emarianic<\/strong>\u201d ori de cel al \u201eArtemidei\/Dianei<\/strong>\u201d \u2013 \u2026\u015fi a\u015f vrea s\u0103 n-o p\u0103\u0163esc, eu (\u201einstigatorul la dezv\u0103luire\u201d), totu\u015fi, precum Acteon, cel transformat \u00een cerb\u00a0 – \u201e\u00eencornorat\u201d, ba \u015fi sf\u00e2\u015fiat de c\u00e2ini. \u00cen aceast\u0103 Er\u0103 a Virtualit\u0103\u0163ii, a\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103-mi doresc s\u0103 \u201edau m\u00e2na\u201d, interneristic, cu o non-virtualitate. Ca urmare, m\u0103 voi preface c\u0103 vorbesc \u00een numele \u201emarii mase a spectatorilor\u201d, care \u201ecere o explica\u0163ie\u201d – vorba unui personaj emfatic \u015fi ipocrit, din Maestrul \u015fi Margareta (Arkadi Apollonovici Sempleiarov), al lui Bulgakov: \u201eV\u0103 rug\u0103m, dac\u0103 se poate, s\u0103 ne dezv\u0103lui\u0163i m\u0103car c\u00e2teva elemente ale existen\u0163ei dvs. concret-umane!\u201d <\/strong>\u2013 pentru a avea certitudinea c\u0103 vorbim\/dialog\u0103m \u201epe viu\u201d\/cu viii \u2026iar nu \u00een cadrul unei\u00a0 \u015fedin\u0163e de spiritism!\u201d Sper c\u0103, prin aceast\u0103 nevinovat\u0103 \u00eentrebare, n-am devenit la fel de grobian, \u00een esen\u0163\u0103, precum \u201emusiu\u201d APOLLONOVICI Sempleiarov. \u015ei chiar de m-a\u0163i categorisi a\u015fa, oare cine are \u015fanse mai mari s\u0103 afle ceva despre Artemis\/Diana, dec\u00e2t \u201efratele\u201d Apollon \u015fi\u2026\u201dcimotiile\u201d lui literare\u2026adic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi\u2026\u201d-ovicii\u201d.\u00a0 N-am zis \u201emojicii\u201d! P\u00e2n\u0103 \u015fi Venus are un loc \u015fi un mod de a se na\u015fte, \u00eentru concrete\u0163e geografic\u0103! Bunul Homer \u00eensu\u015fi (deloc indiscret, \u00een \u00cen\u0163elepciunea Orbirii sale), poate zice despre ea: \u201echipre\u015fa zei\u0163\u0103\u201d! Ve\u0163i zice: \u201eHomer este vizionar! El \u00ee\u015fi interiorizeaz\u0103, \u00een Duhul s\u0103u, Na\u015fterea Afroditei.\u201d Bine-bine, dar unde mai vede\u0163i dvs., ast\u0103zi, \u015fi \u00een ce \u00eemprejur\u0103ri \u2013 \u201ehomeri\u201d, \u201evizionari\u201d, \u201evizionarism\u201d\u2026? Totul devine de o concrete\u0163e \u015fi de un sybaritism \u015fi egotism cu adev\u0103rat grobiano-dezagreabile. Unul ca mine ar dori s\u0103 \u015ftie, despre semenii s\u0103i, doar fragmente microscopico-iluminative: unde s-au n\u0103scut, c\u00e2nd au v\u0103zut lumina \u201eapollinic\u0103\u201d, ce orgolii au. Cer mult prea mult \u015fi cu o indiscre\u0163ie revolt\u0103toare \u015fi lamentabil\u0103, \u00een acela\u015fi timp – a\u015fa-i?<\/p>\n

\n

MARIA DIANA POPESCU:<\/strong> Stimate profesor doctor Adrian Botez, \u201edin to\u0163i cei care se ascund, sunt cel mai ascuns\u201d<\/em>, afirma Nietzsche. Via\u0163a filosofului era mai secret\u0103 dec\u00eet opera sa, sau, mai exact spus, cunoa\u015ftem despre via\u0163a lui at\u00eet c\u00eet ne \u00eeng\u0103duie opera. \u201eScriitorii nu au biografie. Biografia lor este opera lor \u2013 m\u0103rea\u0163\u0103 sau mai pu\u0163in m\u0103rea\u0163\u0103<\/strong>\u201d<\/em>, spunea Noica. \u201eA\u015f vrea s\u0103 fiu \u00een acela\u015fi timp vestit\u0103 \u015fi necunoscut\u0103<\/strong>\u201d,<\/em> parafraz\u00eendu-l pe Edgar Degas, \u00eens\u0103 m\u0103 subsumez modestelor mele scrieri (14 c\u0103r\u0163i de autor, alte c\u00eeteva antologii) \u015fi profesiei de jurnalist. Tr\u0103iesc pe furi\u015f<\/em>, astfel ca existen\u0163a mea s\u0103 nu incomedeze aleile cu sfinc\u015fi.\u00a0 Tactica dezgolirii merit\u0103 reflec\u0163ie, trebuie s\u0103 m\u0103 tem pentru mine, av\u00eend \u00een vedere linia vehement\u0103 a protestelor din cei 12 ani de pres\u0103 scris\u0103, dar \u015fi unele mesaje de la cei care m\u0103 p\u00eendesc prin binoclu, metodic \u015fi riguros, \u00een turnul din care arareori mai cobor. Avem de-a face cu un public inteligent, el trebuie avertizat cu grada\u0163ie prudent\u0103 c\u0103 te afli \u00een sprijinul lui. R\u0103m\u00e2n, totu\u015fi, fidel\u0103 preceptului baconian \u201eDe nobis ipsis silemus<\/strong>\u201d<\/em> (despre noi \u00een\u015fine s\u0103 t\u0103cem), astfel ca faptele s\u0103 vorbeasc\u0103. Vreau s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 m-am n\u0103scut pe un deal \u00een Ardeal, tocmai c\u00eend ursitoarele erau plecate de acas\u0103. Era mar\u0163i, 29 mai, zi de primavar\u0103. Bunicul meu, notar de meserie, de bucurie c\u0103 \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103 a mai sosit un nepot, m-a \u00eenregistrat cu alt\u0103 dat\u0103 dec\u00eet cea real\u0103. C\u0103lcasem pe p\u0103m\u00eent cu impasul, s-a dovedit a fi a\u015fa, am copil\u0103rit \u00een partea opus\u0103 a \u0163\u0103rii, bucuriile se opreau rar la poart\u0103. A\u015fa se face c\u0103 mi-am luat lumea \u00een cap,<\/em> am f\u0103cut o pereche de studii universitare, alte forme de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent cu durat\u0103 de un an sau trei, \u015fi ca to\u0163i cei veni\u0163i pe lume mar\u0163ea, visez ca, \u00eentr-un viitor apropiat, s\u0103 m\u0103 \u00eenscriu la un doctorat. \u015eti\u0163i bine, e o mod\u0103 \u00een toate. M\u0103 bucur, culmea, nu de cei 24 de ani c\u00eet m-am purtat prin \u015fcolile patriei, ci de premiile la poezie \u015fi de toate diplomele \u015fi medaliile pentru publicistic\u0103 din ultimii ani. Unul din pere\u0163ii casei e tapetat cu astfel de acte \u00eenr\u0103mate. Bucuria aceasta m\u0103 \u00eentinere\u015fte cu c\u00eete o amiaz\u0103, m\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00eene\u015fte cu c\u00eete un popas. V\u00eerst\u0103 nu am, stimate domnule Profesor Doctor, nu am avut niciodat\u0103, ca s\u0103 nu m\u0103 tem de viitor. La urma-urmei, s\u00eent m\u00eendr\u0103 c\u0103 m-am n\u0103scut mar\u0163ea \u015fi c\u0103 pot enun\u0163a despre mine ceea ce mi se pare fantastic: EXIST! Nu \u00een simulacru, nu \u00een automatismul pseudora\u0163ional,\u00a0 nici \u00een p\u0103ienjeni\u015ful mitomaniilor colective, ci \u00een actul cognitiv, \u00een analiza critic\u0103 a sistemelor de g\u00eendire \u015fi ac\u0163iune cu care m\u0103 confrunt.<\/p>\n

\n

Adrian Botez:<\/em><\/strong> Spune, despre dvs., Poetul Eugen Evu\u00a0 \u00eentr-o recenzie (cf. S\u0103 aprinzi \u00eentunericul cu propria lumin\u0103<\/strong> – \u201eImperfectul perfect<\/strong>\u201d, Editura Tiparg, 2007): \u201eMaria Diana Popescu este evident \u00een mar\u015f superb spre \u015fi \u00eentru autocunoa\u015ftere, via livresc\u0103, \u00eens\u0103 tensiunile \u00eennnoitoare \u015fi benefice pentru cel atras de sensul st\u0103rii \u2013 rostuirii Poetului \u00een Cetate – sunt izbucuri limpezi din ad\u00e2ncimi bogate ale \u00censufle\u0163irii empatice, iubitoare de semeni<\/strong>…\u201d Asta era \u00een 2007. Acum suntem patru ani mai t\u00e2rziu – 2011. A\u0163i ajuns, \u00eentre timp, la \u201eautocunoa\u015fterea\u201d despre care vorbea recenzentul c\u0103r\u0163ii dvs. de Poezie (observa\u0163i, v\u0103 rog, c\u0103 eu ortografiez Poezia, cu \u201eP<\/strong>\u201d – \u00eentru sacralitate)? Chiar \u00eei iubi\u0163i pe oameni? Mai merit\u0103 oamenii s\u0103 fie iubi\u0163i, dup\u0103 c\u00e2t de ne-oameni se dovedesc a fi, majoritatea (nu m\u0103 exclud, neap\u0103rat),\u00a0 \u015fi \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2na\u0163i \u00eentru refuzul de Hristos?! <\/em><\/p>\n

\n

MDP:<\/strong> A vorbi despre atotcunoa\u015ftere este ostencios. Cu to\u0163ii tindem spre \u00eendemnul fundamental al lui Socrate, \u201eCunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i!\u201d,<\/em> \u00eens\u0103 cunoa\u015fterea de sine se \u00eempotmole\u015fte \u00een echivocul \u00eentreprinderii. Mobilul analizei eului nu e niciodat\u0103 clar. Ezit\u0103 \u00eentre justificare \u015fi acuza\u0163ie, \u00eentre eliberare \u015fi \u00eenl\u0103n\u0163uire, \u00eentre recuperare prin cuv\u00eent \u015fi risipa prin aluzii ori imagini nebuloase. Atotcunoa\u015fterea opune rezisten\u0163e hot\u0103r\u00eete metodelor m\u0103sur\u0103toare, de\u015fi se bucur\u0103 de prestigiu teoretic \u00een r\u00eendul g\u00eenditorilor. E, poate, la mijloc \u015fi teama de-o nou\u0103 \u201eteologie\u201d. Sondarea propriilor ad\u00eencimi, revolta perpetu\u0103 a unui g\u00eend \u00eempotriva lui \u00eensu\u015fi, r\u0103spund dorin\u0163ei fundamentale de clarificare, dar \u00een paralel cu proiec\u0163ia public\u0103 a pierderii de sine, c\u00eend eul este obiectivat simultan cu obiectivarea caracterului public la care se supune.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00censemn\u0103 c\u0103, eu, MDP, subiectul confesiunii, devin un Eu redus la condi\u0163ia interiorit\u0103\u0163ii; \u015fi spre deosebire de experien\u0163a religioas\u0103, experien\u0163a interiorit\u0103\u0163ii nu-\u015fi acord\u0103 alt\u0103 autoritate dec\u00eet sinele. Sustr\u0103g\u00eendu-se tenta\u0163iilor publice, eul meu ar suspenda orice transfer \u00eentre sine \u015fi socialul-public, a c\u0103rui dorin\u0163\u0103 este, de regul\u0103, de a manevra statutul subiectului. De altfel, unitatea dintre subiect \u015fi fiin\u0163\u0103 poate fi chiar o iluzie, o hologram\u0103 pentru public. Fiecare dintre aceste entit\u0103\u0163i este animat\u0103 de for\u0163e proprii, de un flux continuu, predeterminat. Confesiunea sinelui este tocmai un recurs la\u00a0 aceast\u0103 ruptur\u0103, la scindarea care permite abolirea prea strictei detemin\u0103ri a mecanismelor de func\u0163ionare a rela\u0163iei interior-exterior-public.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Atotcunoa\u015fterea \u015fi confesiunea despre ea, apar, stimate Profesor Doctor Adrian Botez,\u00a0 atunci c\u00eend con\u015ftiin\u0163a \u015fi experine\u0163a sinelui se \u00eent\u00eelnesc cu practica, iar eu, subiectul MDP, m-a\u015f putea transforma \u00een propriul instrument de cunoa\u015ftere, de investigare a lumii. A lumii interioare \u015fi exterioare. Vorbesc despre conversia sentimentului persoanei, despre acea deplasare a locului pe care l-a\u015f ocupa \u00een propria imagina\u0163ie, \u00een propriile sunete \u015fi energii \u00eenc\u0103tu\u015fate \u00een propria materie, procese care \u0163in mai degrab\u0103 de ini\u0163ia\u0163i, de psihologia sonoluminic\u0103. Mi\u015fc\u00eendu-m\u0103 zilnic\u00a0 \u201e\u00eentre Dumnezeu \u015fi neamul meu<\/strong>\u201d,<\/em> mai caut \u00eenc\u0103 unde este eul meu \u00een cel mai \u00eenalt grad. M\u0103 mai aflu \u00eempotriv\u0103 sau pentru o tem\u0103, o idee, pe care nu le-am dus p\u00een\u0103 la eroism, \u00een sfera profunzimii, p\u00een\u0103 acolo unde s\u0103 beneficieze de avantajul unor repere \u00eencercate chiar de mine. \u00cenc\u0103 mai transfer \u00een casa cuvintelor \u00eentreb\u0103ri esen\u0163iale, \u00eentreb\u0103ri necheltuite. P\u00een\u0103 la urm\u0103, fiecare cuv\u00eent are casa lui, \u00een care locuiesc c\u0103ut\u0103rile. S\u0103 fie acestea toate ochiul atent spre atotcunoa\u015ftere? Habar nu am. Am \u00eens\u0103 libertatea s\u0103 aleg, potrivit lui \u0162utea, fr\u00eenghia ag\u0103\u0163at\u0103 de cer, spre lumin\u0103 sau s\u0103 cobor \u00een \u00eentuneric. Iat\u0103 bipolaritatea libert\u0103\u0163ii mele! Cu toate c\u0103 m\u0103 \u00eembrac \u00een salopeta c\u0103ut\u0103torului chiar \u015fi la Oper\u0103, port m\u0103nu\u015fi de dantel\u0103 \u00een r\u0103zboi \u015fi sus\u0163in c\u0103 nimic nu se compar\u0103 cu iubirea acelui microcosmos \u015fi microteos\u00a0 din miezul fiin\u0163elor. De aceea, uneori m\u0103 coco\u0163 pe acoperi\u015ful lumii \u015fi fac pe \u00eengerul p\u0103zitor. De sus se vede bine pe p\u0103m\u00eent \u015fi nici g\u00eendacii nu mi se mai par dezgust\u0103tori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Alteori, nu-mi pot st\u0103p\u00eeni z\u00eembetul de dispre\u0163 la ideea c\u0103 \u00een fiecare zi urc \u00een acela\u015fi TREN \u015fi ajung \u00eenapoi, pe P\u0103m\u00eent, unde \u00eemi aduc aminte de Baudelaire: \u201eCa s\u0103 nu sim\u0163i\u0163i cumplita povar\u0103 a Timpului care v\u0103 zdrobe\u015fte umerii \u015fi v\u0103 \u00eenconvoaie la p\u0103m\u00e2nt, trebuie s\u0103 v\u0103 \u00eemb\u0103ta\u0163i necontenit. Cu poezie ori cu virtute, dup\u0103 cum v\u0103 e felul. Dar \u00eemb\u0103ta\u0163i-v\u0103!<\/strong>\u201d<\/em> \u015ei tot \u00eencerc s\u0103 gust, de ceva vreme, din aceste \u00een-fericiri.\u00a0 C\u00eet despre iubirea de oameni, e adev\u0103rat, suprapopularea ora\u015felor o inhib\u0103. S\u00eent prea mul\u0163i oameni de iubit: la serviciu, \u00een comunitate, \u015fi c\u0103 \u00een mod repetat ne este suprasolicitat\u0103 disponibilitatea de a empatiza, intervenind instinctul de conservare, care duce, \u00een cele din urm\u0103, la izolare afectiv\u0103.\u00a0 Totu\u015fi, m\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00eenez \u015fi cred c\u0103 ne-am n\u0103scut \u00eentr-un \u201eimperiu cre\u015ftin\u201d, al c\u0103rui suveran, Dumnezeu, promulgatorul legii supreme a iubirii, este de o bun\u0103tate f\u0103r\u0103 precedent \u015fi ne va \u0163ine aproape.<\/p>\n

\n

Adrian Botez:<\/em><\/strong> Prof. univ. dr. Marian Barbu scrie despre dvs., ca ziarist\u0103 \u015fi scriitoare (cf. Prozatori cu \u015ftaif – Maria Diana Popescu: \u201eEste de minune ce pledant pro causa se arat\u0103 jurnalista Diana Popescu, atunci c\u00e2nd referirile sale se circumscriu Rom\u00e2niei, interesului pe care politicienii actuali ar trebui s\u0103-l arate mersului normal al \u0163\u0103rii, spre bun\u0103stare \u015fi civiliza\u0163ie<\/strong>\u201d. De ce mai iubi\u0163i Rom\u00e2nia \u201easta\u201d, c\u00e2nd at\u00e2\u0163ia o hulesc, o fur\u0103 ca pe… \u201eultima fraier\u0103 din lume<\/strong>\u201d – \u2026sau o p\u0103r\u0103sesc, fug de ea \u201eca dracul de t\u0103m\u00e2ie\u201d, le este \u201eru\u015fine cu Rom\u00e2nia<\/strong>\u201d, scuip\u0103 \u00eenapoi, c\u00e2nd pleac\u0103 de pe aceste meleaguri \u201eblestemate<\/strong>\u201d etc. O iubi\u0163i, poate, din spirit de contradic\u0163ie? <\/em><\/p>\n

\n

MDP:<\/strong> Pe domnia sa, criticul \u015fi istoricul literar Marian Barbu, am avut onoarea s\u0103-l cunosc \u00een 2011, la Festivalul Na\u0163ional \u201eRotonda Plopilor Aprin\u015fi\u201d, desf\u0103\u015furat \u00een \u201eCapitala Tipografilor\u201d. Un mare spirit, un nume cu rezona\u0163\u0103 \u00een galeria de spirite contemporane, intelectual rafinat, c\u0103ruia \u00eei mul\u0163umesc pentru aplecare asupra c\u0103r\u0163ii mele. Stimate Profesor Doctor Adrian Botez, mai ales \u00een acest timp \u00eenvolburat, c\u00eend, lovit\u0103 mi\u015fele\u015fte, Rom\u00e2nia se clatin\u0103 pe marginea abisului capitalist, iubirea de \u0163ar\u0103 ar trebui predat\u0103 \u00een clasele elementare, la fel\u00a0 cum se pred\u0103 Religia. Patriotismul, sau iubirea de \u0163ar\u0103, nu s\u00eent exager\u0103ri, ci subdiviziuni ale iubirii,\u00a0 ca \u00eentreg. Cine iube\u015fte valorile identitare \u015fi perene, \u00ee\u015fi iube\u015fte neamul \u015fi \u0163ara. Dup\u0103 lovitura de stat din 1989,\u00a0 Rom\u00e2nia nu a avut parte de niciun moment constructiv. Deasupra noastr\u0103 parc\u0103 plute\u015fte un blestem care z\u0103d\u0103rnice\u015fte redresarea. De aceea, pasul \u00een inima patriotismului\u00a0 este imperios necesar.<\/p>\n

\n

Adrian Botez:<\/em><\/strong> Ziaristul \u015fi scriitorul rom\u00e2no-australian George Roca scria despre volumul al II-lea, Dialogurilor privilegiate: \u201eVolumul II ap\u0103rut \u00een acest an, ne prezint\u0103 60 de personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti selectate din diferite domenii de activitate, de la\u00a0 literatur\u0103 la politic\u0103 \u015fi de la art\u0103 la spiritualitate\u2026 de la excentricul matematician american de origine rom\u00e2n\u0103, Florentin Smarandache, p\u00e2n\u0103 la actorul Emil Hossu \u015fi de la regizorul Geo Saizescu,\u00a0 la m\u0103icu\u0163a Gabriela, de la M\u00e2n\u0103stirea N\u0103m\u0103ie\u015fti, via binecunoscutul politician epigramist, Mircea Ionescu Quintus. Suntem curio\u015fi s\u0103 descoperim \u201esurprizele\u201d \u015fi \u201eentit\u0103\u0163ile\u201d volumului III\u201d. Eu, \u015ftiind c\u0103 acest volum al III-lea a ap\u0103rut, nu mai am curiozit\u0103\u0163ile dlui George Roca, deci, v\u0103 \u00eentreb a\u015fa: v\u0103 fascineaz\u0103 personalit\u0103\u0163ile? V\u0103 fascineaz\u0103 c\u00e2t de pitoresc a creat Dumnezeu nu doar Cosmosul exterior, ci \u015fi cosmosurile interioare? De ce scrie\u0163i, cu aceea\u015fi fascina\u0163ie \u015fi aprig\u0103 curiozitate intelectual\u0103, despre un VIP (politic sau artistic) \u015fi despre o c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103? Ziari\u015ftii de azi fac bani grei pe seama VIP-urilor (divor\u0163ate, c\u0103s\u0103torite, re-divor\u0163ate, re-c\u0103s\u0103torite). Nu vre\u0163i s\u0103 face\u0163i avere, de pe urma profesiei de jurnalist? <\/em><\/p>\n

\n

MDP:<\/strong> S\u0103 ne amintim de despotismul imperial al Romei, care, ajuns \u00een faza decaden\u0163ei, a pus pe acela\u015fi plan virututea \u015fi viciul, onoarea \u015fi lipsa de onoare, cunoa\u015fterea \u015fi ignoran\u0163a, astfel \u00eenc\u00eet conceptul adev\u0103rului, legile eticului erau simple opinii \u015fi convingeri subiective. Ast\u0103zi, ca \u015fi atunci, realitatea cultural\u0103 joac\u0103 dur.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vorbesc despre o evaziune a culturii, despre tot mai evidenta ei func\u0163ie patognomonic\u0103, ca bun de consum, care sufoc\u0103 valorile \u015fi tradi\u0163ia. Omul capitalist consum\u0103 ceea ce i se sugereaz\u0103 cu obstina\u0163ie. A\u015fa \u00ee\u015fi manifest\u0103 conformismul, aderen\u0163a la turm\u0103 \u015fi autonomia individual\u0103. Mass-media \u00eel ajut\u0103, \u00eentre\u0163in\u00eend un permanent flux poluant care \u0163ine de modele, de comportamente, de mod de via\u0163\u0103 \u015fi limbaj. Englezismele se joac\u0103 la mintea noastr\u0103, dar nu c\u0103ut\u0103m mijloace de ap\u0103rare \u00eempotriva bombardamentului. \u00cen cur\u00eend vom constata c\u0103 mai mult de jum\u0103tate din fondul nostru lingvistic provine din surse str\u0103ine. Sclavului modern, domninat de mentalitatea confortului, pu\u0163in \u00eei pas\u0103 de cosmosul interior, de atotcunoa\u015ftere, de Divinitate sau de \u201eColoana infirnitului\u201d, c\u00eend OK-ul e mai scurt \u015fi mai simplu. Societatea capitalist\u0103\u00a0 nu face dec\u00eet s\u0103 prolifereze epuizarea fondului de valori prin virtualizare, sec\u0103tuind cultura \u015fi via\u0163a spiritual\u0103. De fapt, \u00eenlocuie\u015fte omul din om.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Drieu la Rochelle, \u00een lucrarea \u201eMesure de la France\u201d,\u00a0 afirma c\u0103 \u00een viitor nu va mai fi nimic de conservat. Valorile morale \u015fi spirituale, familia \u015fi pricipiile existen\u0163iale, vor fi \u201epraf \u015fi pulbere\u201d. Chem\u00eend \u00een fa\u0163a na\u0163iunii instan\u0163a personalit\u0103\u0163ilor intervievate, doresc profilarea unei a \u201etreia c\u0103i\u201d, una de \u00eentors acas\u0103, \u00een s\u00eenul spiritualit\u0103\u0163ii \u015fi valorilor neamului rom\u00e2nesc. Interviurile pe care le realizez se \u00eenscriu \u00een cultura comunic\u0103rii, ca dimensiune na\u0163ional\u0103, \u015fi au, cred eu, puterea caracterului de eviden\u0163\u0103\u00a0 \u015fi de conservare a valorilor \u015fi semnifican\u0163ilor care le motiveaz\u0103.\u00a0 Mac Luhan spunea c\u0103 mijloacele din c\u00eempul existen\u0163ei ar trebui \u00een\u0163elese ca \u201eprelungiri ale sim\u0163urilor\u201d:<\/em> cartea – extensia ochiului, roata – extensia piciorului, \u00eembr\u0103c\u0103mintea – extensia pielii, sistemele \u015fi circuitele electronice – extensii ale sistemului nervos central\u201d.<\/em> Am putea spune\u00a0 c\u0103 fiecare personalitate intervievat\u0103 reprezint\u0103 prelungirea spiritului ei \u00een na\u0163ional \u015fi universal.<\/p>\n

\n

Adrian Botez:<\/em><\/strong> \u00centr-un editorial recent din revista \u201eAgero\u201d Stuttgart (Iluzia puterii), dvs. concluziona\u0163i a\u015fa: \u201eNu m-au interesat niciodat\u0103 comentariile p\u0103rtinitoare \u00een favoarea celor care au deconstruit Rom\u00e2nia, \u00a0favorabile celor din hait\u0103, care \u00eei arunc\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, precum apele la mal, pe m\u00eezg\u0103litorii de h\u00eertie, pe aiuri\u0163ii \u015fi obseda\u0163ii veacului acestuia. Genera\u0163iile au avansat, \u00a0nu mai accept\u0103 informa\u0163ii ieftine, nu mai pot fi duse cu z\u0103h\u0103relul istoriei. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, r\u0103m\u00een credincioas\u0103 \u015fi ata\u015fat\u0103 sentimentului patriotic, modelelor de integritate moral\u0103 \u015fi spiritual\u0103 ale neamului, a\u015fa cum P\u0103rintele Galeriu ne pov\u0103\u0163uie\u015fte: <\/strong><<<\/strong><\/em>Faptele dau m\u0103rturie, nu gura noastr\u0103 p\u0103c\u0103toas\u0103>><\/em><\/strong>\u201d… De ce ar trebui s\u0103 ne mai intereseze ce au spus cei precum P\u0103rintele GALERIU? P\u0103rintele GALERIU a murit, de mult\/demult. Oare Nichifor Crainic traducea o durere REAL\u0102 (sau: necesar\u0103, bun\u0103 de\/la ceva), atunci c\u00e2nd scria poemul s\u0103u, cu titlul \u201eUnde sunt cei care nu mai sunt?<\/strong>\u201d<\/em><\/p>\n

\n

MDP:<\/strong> \u201eS-au ascuns \u00een lumina celui nep\u0103truns<\/em><\/strong>\u201d. \u00cens\u0103 au r\u0103mas \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile lor, \u201ecuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rat\u0103\u201d, precum ne spune Sf. Marcu Ascetul, d\u0103ruit\u0103 oamenilor de c\u0103tre Dumnezeu, astfel ca \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-ne din ea s\u0103 credem \u00eenainte de toate \u00een Cel ce ne-a d\u0103ruit-o\u201d. Tr\u0103im \u00eentr-o lume a concuren\u0163ei acerbe \u00eentre sisteme oscilante, o lume \u00een care domne\u015fte o at\u00eet de flagrant\u0103 disparitate a mijloacelor de modelare uman\u0103, o at\u00eet de falgrant\u0103 ignoran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de valori! Pierderea modelelor este apogeul fatal al acestei societ\u0103\u0163i libere de orice reper. Ne\u00eentrebuin\u0163area valorilor produce o mare risip\u0103 societ\u0103\u0163ii. Omul modern dispune de terminale tehnologice care \u00eei aduc acas\u0103, cu un un simplu clic pe maus, modele din lumea \u00eentreag\u0103, fara ca el s\u0103 mai cerceteze, s\u0103 afle, s\u0103 constate. \u00a0Exager\u00eend pu\u0163in, afirm c\u0103 omul viitorului va fi un cocon tehnologic, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un costum de date, intrat \u00eentr-o forma tehnic\u0103 de com\u0103. Tehnologia virtual\u0103 a \u00eent\u0103rit tendin\u0163a de \u00eensingurare a individului, l-a \u00eenstr\u0103inat c\u0103utarii de sine \u015fi raport\u0103rii la modele. \u00cenc\u0103 din sec. al XIV-lea, Cuviosul Nil Athonitul vorbea despre apari\u0163ia lumii tehnologico-digitale, despre pervertirea rela\u0163iilor interumane: \u201eDup\u0103 anul 1900, c\u0103tre mijlocul sec. XX, oamenii acelor vremuri vor deveni de nerecunoscut. B\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile vor fi imposibil de deosebit din cauza folosirii hainelor \u015fi purtarea p\u0103rului…, \u00een societate vor conduce pofta trupeasc\u0103, desfr\u00e2narea, sodomia, faptele rele \u015fi crima. Antihrist va da \u00een\u0163elepciune stricat\u0103 unui nefericit om, ca acesta s\u0103 descopere un mod prin care un om poate purta o discu\u0163ie cu un altul de la un cap\u0103t la cel\u0103lalt al p\u0103m\u00e2ntului<\/strong>\u201d.<\/em> Etap\u0103 ars\u0103 deja\u00a0 la nivel global.\u00a0De\u015fi a\u015f contrazice paragraful ultim. \u015etiin\u0163a \u015fi cunoa\u015fterea de la Dumnezeu vin. <\/a><\/p>\n

\n

M\u0103 rog,\u00a0dincolo de dezgustul pe care tristul spectacol politic \u015fi economic \u00eel provoac\u0103 asupra noastr\u0103, \u015ftiu sigur c\u0103 omenirea e \u00een m\u00eeinile lui Dumnezeu. Dar m\u0103 \u00eentreb, cutremurat\u0103 de r\u0103spunde: oamenii ce fac? Vin ei \u00een \u00eent\u00eempinarea Creatorului? Omul este o fiin\u0163\u0103 mult prea fragil\u0103 ca s\u0103 nu simt\u0103 nevoia \u201eidealulului de frumuse\u0163e, de moralitate \u015fi bunatate\u201d, cum \u00eel descrie Dostoievski pe Iisus, Cel \u00eempodobit cu deosebite calit\u0103\u0163i intelectuale, volitive \u015fi spirituale. Nu este \u015fi nu poate fi nimic mai des\u0103v\u00eer\u015fit dec\u00eet minunea apari\u0163iei unui astfel de ideal \u00een mijlocul omenirii. E timpul re\u00eentoarcerii la modelul de iubire suprem\u0103, oferit de istoria \u015fi teologia cre\u015ftin\u0103. Este ora exact\u0103 a cre\u015ftinilor\u00a0 patrio\u0163i!<\/p>\n

\n

Adrian Botez:<\/em><\/strong> Am observat\u00a0 (v-am \u015fi m\u0103rturisit \u00eentr-un e-mail), c\u0103 articolele dvs. din ultimul an s-au radicalizat \u2013 at\u00e2t prin ton, c\u00e2t \u015fi prin con\u0163inut \u015fi chiar prin formularea frazei. De ce acum \u015fi nu mai demult? \u015ei, totu\u015fi, \u00een primul r\u00e2nd: DE CE? <\/em><\/p>\n

\n

MDP:<\/strong> \u00cen mod inevitabil v-a\u0163i \u00eentrebat\u00a0 c\u00eet vom mai gazdui \u00een noi surdina pe care o impunem toleran\u0163ei \u015fi complicit\u0103\u0163ii cu haosul. Toleran\u0163a nu mai poate fi un concept de lucru, \u00een condi\u0163iile \u00een care poporul a devenit un robot controlat cu telecomanda. \u00cen condi\u0163iile \u00een care nimeni nu mi\u015fc\u0103, nicio idee nu r\u0103sare, nicio cerere nu e luat\u0103 \u00een seam\u0103, dac\u0103 nu se apas\u0103 pe butonul de la Cotroceni. Jefuirea \u015fi v\u00eenzarea \u0163\u0103rii dup\u0103 lovitura de stat din 1989, \u00eembog\u0103\u0163irea rapid\u0103 a clasei politice, s\u0103r\u0103cirea poporului, austeritatea numai pentru mul\u0163ime \u015fi chiverniseala pentru guvernan\u0163i, au adus Rom\u00e2nia la limita r\u0103bd\u0103rii. \u00cen schimbul supunerii \u015fi resemn\u0103rii, poporului i se aminte\u015fte mereu de criz\u0103, de sacrificii \u015fi de faptul c\u0103 neascultarea va face (ca la o simpl\u0103 pocnitur\u0103 din degete, dac\u0103 \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 mi\u015fte \u00een front), s\u0103-\u015fi piard\u0103 \u015fi bruma de p\u00eeine.<\/p>\n

\n

Mi se pare absurd, ca acum, \u00een ceasul al doisprezecelea, societatea s\u0103 ofere lec\u0163ii de belcanto politicienilor afoni, din moment ce nici protestele nu mai s\u00eent eficiente. Fie c\u0103 e vorba de politic, economic, cultural, \u00een anii de pres\u0103 scris\u0103, audio \u015fi video m-am ocupat de negarea procesului de serializare a falselor V.I.P. -uri \u015fi valori, \u015fi nu mic\u0103 mi-a fost mirarea c\u00eend\u00a0 viespile au trimis spre mine roiuri de ace. Nu avea dreptate Hegel afirm\u00eend c\u0103 modul de \u201ea cugeta\u201d al unei epoci \u00eel \u00een\u0163elegem abia atunci c\u00eend s\u00eentem \u00een stare s\u0103-l neg\u0103m? Nu fac apologia r\u0103zboiului, \u00eencerc prin protestul scris s\u0103 trezesc con\u015ftiin\u0163e, s\u0103-i fac pe corup\u0163i s\u0103 se simt\u0103 frustra\u0163i de imoralitatea lor, \u00eencerc s\u0103 oblig \u015fi pe unii \u015fi pe ceilal\u0163i s\u0103 se \u00eentrebe, dac\u0103 nu cumva rechizitoriul capitalismului trebuie cur\u0103\u0163at definitiv. Nu ne putem sc\u0103lda de dou\u0103 ori \u00een aceia\u015fi ap\u0103, vorba lui Heraclit. Se impune o \u201edictatur\u0103 a virtu\u0163ii\u201d, dup\u0103 expresia bine cunoscut\u0103 a lui Sloterdijk.<\/p>\n

\n

Adrian Botez:<\/em><\/strong> Sunte\u0163i redactor \u015fef-adjunct\/editorialist, la revista \u201eAgero”-<\/strong> Stuttgart. Deci, cunoa\u015fte\u0163i, mult mai bine dec\u00e2t a\u015f putea eu s\u0103 cunosc situa\u0163ia cultural-spiritual\u0103 \u015fi economic\u0103 a Germaniei. \u015etiam, dintotdeauna, c\u0103 Germania este Patria lui Goethe, c\u0103 Germania este \u201elocomotiva economic\u0103\u201d a Uniunii Europene \u2013 \u015fi c\u0103 numai \u201ep\u0103catul\u201d nazismului a f\u0103cut ca, \u00een fruntea Uniunii Europene, s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 (\u201ede ochii lumii\u201d), Fran\u0163a \u015fi Anglia. Dl prof. univ. dr. Viorel Roman afirma, \u00eens\u0103, \u00eentr-un articol din revista Armonia (\u201eGermania se autolichideaz\u0103\u201d), analiz\u00e2nd o carte a lui THILO SARRAZIN (\u201eDeutschland schafft sich ab. Wie wir unser Land aufs Spiel setzen\u201d, M\u0171nchen 2010), c\u0103:\u00a0 \u201eSistemul \u015fcolar este, de ani buni, precar, universitatiile mediocre. Institu\u0163iile fundamentale germane: Familia, Armata \u015fi Biserica, sunt din ce \u00een ce mai \u015fubrede. Prima se destram\u0103, a doua devine una de mercenari, a treia \u00eencepe acum un program de reevanghelizare<\/strong>\u201d. Domnia sa se refer\u0103, \u00een articolul cu pricina, \u015fi la (celebrul, de-acum!) \u201ePlan Morgenthau<\/strong>\u201d (\u201eGermania trebuie s\u0103 devin\u0103 o p\u0103\u015fune<\/strong>\u201d)\u2026Acestea s\u0103 fie, oare, urm\u0103rile \u201ebinefacerii\u201d ocupa\u0163iei anglo-americano-franceze (deci a \u201efor\u0163elor s\u0103n\u0103toase ale capitalismului\u201d!) a fostei Germanii Federale? Sau capitalismul nu e ceea ce credeau rom\u00e2nii (\u201esalvarea Rom\u00e2niei<\/strong>!\u201d), \u00eenainte de 1989: oare capitalismul g\u00e2f\u00e2ie, azi – sau d\u0103 chiar semne de agonie? Atunci, de ce Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 ia\/ \u201e\u00eemprumute\u201d (\u00een plan spiritual, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, mai ales) drept modele, ni\u015fte \u201ezei de lut<\/strong>\u201d, care se pr\u0103bu\u015fesc? Oare noi, rom\u00e2nii, vrem s\u0103 ne sinucidem spiritual, cultural, educativ etc. – cu premeditare? ASTA (n.mea: mesajul acesta) s\u0103 ne fi comunic\u00e2nd, oare\u2026\u201dMiori\u0163a<\/strong>\u201d?! Mereu, \u201eea\u201d de vin\u0103?<\/em><\/p>\n

\n

MDP:<\/strong> Pentru c\u0103 \u015fi-au disputat p\u00een\u0103 la gelozie \u015fi epuizare suprema\u0163ia Europei, apusul puterilor europene nu mai poate fi evanghelizat. Va veni \u00een cur\u00eend vremea \u0163\u0103rilor din grupul BRICS. Germania ar trebui s\u0103 mai dea din c\u00eend \u00een c\u00eend c\u00eete un refresh<\/em> neuronilor ocupa\u0163i cu istoria. \u00cens\u0103 nu avem dreptul s\u0103 ignor\u0103m faptul c\u0103 Germania a ren\u0103scut din propria-i cenu\u015f\u0103, din ruinele celei mai teribile conflagra\u0163ii a omenirii. A\u015fa cum sovieticii au devastat Rom\u00e2nia postbelic\u0103, tot astfel, Na\u0163iunile Unite au procedat cu Germania \u00eenvins\u0103. A\u0163i f\u0103cut referire la Planul Morgenthau, un fel de reactualizare a Tratatului de la Versailles din 1919. Pentru cei care nu cunosc, \u00een cartea sa, \u201eGermania este problema noastr\u0103\u201d, Harper & Brothers Publishers – New York \u015fi Londra,1945, autorul, Henry Morgenthau a schi\u0163at programul preventiv \u00eempotriva unei ipotetice posibilit\u0103\u0163i ca Germania s\u0103 poat\u0103 \u00eencepe un Al III-lea R\u0103zboi Mondial – \u201ePlanul Morgenthau<\/strong>\u201d. \u00cen treac\u0103t fie zis, se pare c\u0103 ast\u0103zi, al\u0163ii au aceast\u0103 inten\u0163ie. Prevederile planului au fost concepute astfel \u00eenc\u00eet s\u0103 distrug\u0103 tot ceea ce se construise \u00een Germania celui de Al Treilea Reich. Voi aminti selectiv doar c\u00eeteva din cele aplicate:<\/p>\n

– teritoriului Germaniei \u00eenvinse a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentre Alia\u0163ii ocupan\u0163i-\u00eenving\u0103tori;<\/p>\n

– au fost confiscate toate utilajele, \u00een special cele din centrul puterii industriei germane (zona Ruhr) – demontate \u015fi \u201etransferate\u201d la Na\u0163iunile aliate (S.U.A., Anglia, U.R.S.S.) ca restituire (?). Toate instala\u0163iile industriale \u015fi echipamentele care nu puteau fi deplasate au fost complet distruse, la fel \u015fi dot\u0103rile altor industrii cheie, ce ar fi putut ajuta la refacerea industriei;<\/p>\n

– toate \u015fcolile \u015fi universit\u0103\u0163ile au fost \u00eenchise pe o perioad\u0103 \u00een care Comisia Aliat\u0103 de Educa\u0163ie a formulat un program de reorganizare riguros controlat.<\/p>\n

– \u201ecrema\u201d capetelor luminate germane a fost \u015fi ea supus\u0103 unui tratament similar. Opera\u0163iunea american\u0103 \u201ePaperclip\u201d le-a furat nem\u0163ilor elita materiei cenu\u015fii (un singur exemplu edificator: Wernher von Braun – creatorul rachetelor V1 \u015fi V2, unanim considerat \u201ep\u0103rintele\u201d programului spa\u0163ial al S.U.A.). Marea Britanie \u015fi U.R.S.S. au procedat identic. Ar mai fi multe de spus, \u00eens\u0103 spa\u0163iul se \u00eengusteaz\u0103.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai mult dec\u00eet evident, ast\u0103zi, Germania este din nou o mare putere european\u0103, economic\u0103 \u015fi militar\u0103, cu un sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent superior organizat. Nu e cazul s\u0103-l compar\u0103m cu dezastruosul nostru sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent postdecembrist. Nu \u201enoi, rom\u00e2nii, vrem s\u0103 ne sinucidem spiritual, cultural, educativ etc. – cu premeditare\u201d – <\/em>v-am citat, ci arga\u0163ii autohtoni aservi\u0163i puterilor mondiale. Ei vor s\u0103 transforme Rom\u00e2nia \u00eentr-un \u201eteritoriu f\u0103r\u0103 locuitori\u201d… poate pentru a o repopula ulterior. Distrugerea unei \u0163\u0103ri nu se mai face ast\u0103zi prin confrunt\u0103ri armate. Se poate \u015fi pa\u015fnic, adic\u0103 economic, prin subjugare. C\u00eend e\u015fti dator v\u00eendut, e\u015fti ca \u015fi cucerit, adic\u0103 ai capitulat \u00een fa\u0163a lor – cazul Greciei. Nu cred c\u0103 i-ar conveni Germaniei s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 f\u0103r\u0103 insulele de la Baltic\u0103, a\u015fa cum ceruse Greciei, ca un prieten salvator, s\u0103-\u015fi v\u00eend\u0103 insulele? C\u00eend e vorba de\u00a0 luat, de ce s\u0103 nu se \u00eencerce, angelic, Mediterana cu degetul?<\/p>\n

\n

Revenind la \u0163ara noastr\u0103, iat\u0103 c\u0103, \u00een timp ce multe state europene \u00ee\u015fi modernizeaz\u0103 \u015fcolile, dar \u015fi legisla\u0163ia referitoare la instruc\u0163ie \u015fi educa\u0163ie, (cazul recent al Primului Ministru englez, care \u015fi-a asumat r\u0103spunderea \u00een Camer\u0103, fiind la un pas de a-\u015fi pierde mandatul), la noi, surogatelor occidentale, luate drept modele, au dat na\u015ftere, pe fondul debusol\u0103rii interne, unor tulpini otr\u0103vitoare pe care s-au altoit moravurile u\u015foare, corup\u0163ia \u015fi non valorile. F\u0103r\u0103 un for cultural de trebuin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, \u00een 22 de ani de libertate au trecut fraudulos grani\u0163a \u00een \u0163ara noastr\u0103 mi\u015fc\u0103ri laice \u015fi religioase destabilizatoare, confisc\u00eend parte din registrul valoric al spiritualit\u0103\u0163ii. Reprezentan\u0163i ai Puterii au politizat institu\u0163iile culturale, media \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent, lor fiindu-le aservite trusturi de pres\u0103, de radio, reviste \u015fi ziare. Iar noi am acceptat tacit falsificarea realit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\n

Degeaba s-au deschis at\u00eetea de institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent privat, dac\u0103 mini\u015ftrii de dup\u0103 1989 au dizolvat pu\u0163in c\u00eete pu\u0163in sistemul public de educa\u0163ie. \u00cen \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de dinaintea evenimentelor din decembrie 1989, notele nu erau mediate. Erau atribuite pe merit. Dovada? Calitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului de atunci, la toate nivelele, era net superioar\u0103 celei de azi. Peste tot \u00een lume, \u015fi la noi, taxa \u015fcolar\u0103 a viciat sistemul de notare \u015fi pe cel de apreciere a gradului de cunoa\u015ftere. Ra\u0163iunea studentului de azi, e clar\u0103: \u201edac\u0103 vrei s\u0103 pl\u0103tesc taxe \u00een continuare trebuie s\u0103 m\u0103 treci.\u201d <\/em>De aici \u015fi afacerea diplomelor false. Avem armate de licen\u0163ia\u0163i \u015fi doctori \u00een \u015ftiin\u0163e. Mul\u0163i au p\u0103truns la catedre importante, dar pu\u0163ini s\u00eent buni, \u015fi mai pu\u0163ini au a\u015fezare de g\u00eenditor. Cam asta a adus capitalismul. \u015ei nu v\u0103d diferen\u0163a \u00eentre clamatele cozi de alt\u0103dat\u0103 din fa\u0163a alimentarelor, care se vedeau de pe lun\u0103, asemeni zidului chinezesc, \u015fi cele de acum, care s-au mutat la oficiile de somaj \u015fi la cantinele pentru s\u0103raci. Atunci, momenclaturi\u015fti tr\u0103iau modest, ast\u0103zi deta\u015famentele de politicieni \u015fi ciocoi ne sfideaz\u0103 din mun\u0163ii de averi, plesnesc de bun\u0103stare \u015fi lux, disput\u00eendu-\u015fi Rom\u00e2nia ca pe un tort. Nimeni n-a umblat \u00een opinci \u00een perioada anterioar\u0103, de acum \u00eenainte vom umbla poate cu blacheuri \u00een t\u0103lpi. Opinca e \u00eenc\u0103l\u0163are ecologic\u0103 \u015fi mi-e team\u0103 c\u0103 nu ne vom permite s-o cump\u0103r\u0103m. Atunci era C\u00eentarea Rom\u00e2niei \u015fi Cenaclul Flacara, acum, manele, divertisment \u015fi prostitu\u0163ie televizat\u0103. Capitali\u015ftii care ne-au cerut s\u0103 deschidem por\u0163ile organismelor interna\u0163ionale, au vrut de fapt s\u0103 ne l\u0103sam cuceri\u0163i, ca s\u0103 ne poat\u0103 domina. Patriotismul \u015fi economia au fost luate la vale de t\u0103v\u0103lugul hedonist al globaliz\u0103rii, cu urm\u0103ri d\u0103un\u0103toare pe termen lung asupra intra-istoriei noastre. Mult-vehiculatul program de a pune cap\u0103t izol\u0103rii, fabricat de ideologii capitali\u015fti, a urm\u0103rit ruperea statelor de propria evolu\u0163ie social-economic\u0103 \u015fi cultural\u0103. Nu lichidarea \u00eenapoierii, nici modernizarea statelor, nici ajutorarea, nici a\u015fa-zisa eliberare, ci libertatea marilor puteri de a p\u0103trunde pe teritorilul statelor vizate, \u00een vederea acapar\u0103rii de noi resurse naturale, aduc\u0103toare de venituri colosale. \u00cen rela\u0163ia dintre pacea lumii \u015fi intra-pacea popoarelor, capitalismul cotropitor nu mai respect\u0103 principiile fondatoare ale statelor. Nerespectarea suveranit\u0103\u0163ii popoarelor a dus la exacerbare rela\u0163iilor interna\u0163ionale, iar pacea global\u0103 este permanent \u00een pericol.<\/p>\n

\n

Am o opinie u\u015for diferit\u0103 despre capitalism: capitalismul, stimate Profesor Doctor, e un sistem for\u0163at, corupt, r\u0103zboinic,\u00a0 mimetic, bazat pe interese de grup, nu pe interese consensuale \u015fi omogene. Totul mi se pare o mutare menit\u0103 s\u0103 ne jigneasc\u0103 percep\u0163ia, cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet se vorbe\u015fte de pacea \u015fi libertatea popoarelor cu m\u00eena pe tr\u0103gaci: Irak, Egipt, Libia, Siria, iat\u0103 a venit r\u00eendul Pakistanului \u015fi Iranului. \u00centorc\u00eendu-m\u0103 la Rom\u00e2nia, \u00eenainte de lovituta de stat, pecetluit\u0103 la Malta, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul \u015fi s\u0103n\u0103tatea erau gratuite. Nu prea era libertate individual\u0103, spun tr\u0103itorii. Azi e\u015fti liber s\u0103-\u0163i dai copilul, pe bani grei, la \u015fcolile particulare ale bog\u0103ta\u015filor, e\u015fti obligat s\u0103 cumperi manualele analfabe\u0163ilor din sistem, altfel i se scade nota la materie. Ast\u0103zi\u00a0 stai cu frica \u00een s\u00een ca o s\u0103 ajungi \u015fomer, e\u015fti\u00a0 liber pe naiba. Doar s\u0103 mergi pe jos. Pentru c\u0103 nu-\u0163i ajung banii de\u00a0 abonament la transportul \u00een comun.\u00a0 Astea da, \u201esuccesuri\u201d\u00a0 \u015fi \u201einexactitudini!\u201d<\/p>\n

\n

Adrian Botez<\/em><\/strong>: \u00centr-un interviu dat de Maestrul Tudor Gheorghe\u00a0 lui\u00a0 George R\u0103dulescu \u00een Adev\u0103rul, 2 septembrie 2011, acesta afirma: \u201eMi se pare c\u0103 nu mai avem intelectuali rasa\u0163i. V\u0103 amintesc poate una dintre cele mai frumoase replici pe care le-am auzit, dat\u0103 de un prieten bun de-al meu, un personaj fabulos, unul dintre ultimele mari spirite ale acestei \u0163\u0103ri, Romulus Vulpescu, despre care a zis o jurnalist\u0103 c\u0103 e \u201efost intelectual\u201d. Ce p\u0103rere ave\u0163i? \u015ei lui i-a pl\u0103cut \u015fi de c\u00e2te ori se prezenta spunea: <<Romulus Vulpescu, \u201efost intelectual<\/span>>>. Vede\u0163i, asta mi se pare fantastic! Cu c\u00e2t scrii mai complicat, cu c\u00e2t e\u015fti mai a\u015fa \u015fi cu c\u00e2t \u00ee\u0163i pute ce-i aici, \u015fi cu c\u00e2t e\u015fti mai dincolo, cu c\u00e2t \u00eenchizi ochii \u015fi te-ai v\u0103zut dincolo spre grani\u0163ele Ungariei, spre Austria, cu c\u00e2t ui\u0163i de b\u0103legarul de aici, e\u015fti <<ales>>, e\u015fti <<rafinat<\/strong>>><\/strong><\/em>\u201d. Ce p\u0103rere ave\u0163i despre modul cum Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi trateaz\u0103 adev\u0103ra\u0163ii<\/strong> intelectuali: domnii Liiceanu, Ple\u015fu, Patapievici, Traian Ungureanu, Sever Voinescu-Cotoi. Pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu le ofer\u0103 avionul preziden\u0163ial, ca s\u0103-i \u0163in\u0103 domniei sale de ur\u00e2t, la Neptun, iar eminentul traduc\u0103tor al lui Villon ori Rabelais este \u201efost intelectual\u201d. Tot Maestrul Tudor Gheorghe afirma: \u201ePe \u0163\u0103ran, c\u00e2nd l-ai rupt de glia lui \u015fi l-ai b\u0103gat \u00een mahala, a luat ce e mai r\u0103u \u015fi a devenit m\u00e2rlan<\/span><\/strong>\u201d\u00a0 Oare cum s\u0103 scape nobilul popor urma\u015f al Magilor Kogaionului \u2013 de m\u00e2rl\u0103nie<\/span><\/strong>? <\/em><\/p>\n

\n

MDP:<\/strong> Rom\u00e2nia are extrem de multe capete luminate, recunoscute mai mult peste grani\u0163\u0103. Statutul intelectualului rom\u00e2n s-a \u015fubrezit \u00een perioada aceasta de disolu\u0163ie intern\u0103. Cum institu\u0163iile abilitate c\u00eent\u0103 la instrumentul nepotrivit, intelectualul nu mai poate fi dirijor. E mai degrab\u0103 un outsider, \u015fi cu greu va putea fi readus \u00een ipostaza sa istoric\u0103. Ignorat \u015fi dezam\u0103git de starea \u00een care a fost adus\u0103 \u015ftiin\u0163a, cercetarea, cultura, nu mai a\u015fteapt\u0103 de la vremuri cine \u015ftie ce ispr\u0103vi revolu\u0163ionare. A \u00eenceput un fel de mers \u00een nume propriu.\u00a0 Cu siguran\u0163\u0103 nu vom mai avea un Eminescu, un Iorga, un Tu\u0163ea, un Noica, un Eliade, un Nae Ionescu, un Cioran\u00a0 et caetera, personalit\u0103\u0163i impun\u0103toare\u00a0 prin opera pe care au creat-o.<\/p>\n

\n

Din ungherele \u00een care societatea arunc\u0103 lucrurile inutile, din deasa \u015fi str\u00eemba p\u0103dure a capitalismul,\u00a0 respira\u0163ia intelectualului abia se simte. V\u0103d \u015fi eu, m\u0103 tulbur \u015fi m\u0103 m\u00eenii, c\u0103 valorile \u015fi creatorii care au \u00eempodobit decenii la r\u00eend patrimoniul na\u0163ional, \u015fi pe care \u00eei consider un fel de sfin\u0163i, s\u00eent sco\u015fi din manuale \u015fi arunca\u0163i \u00een debara de ni\u015fte diavoli ai nisipurilor mi\u015fc\u0103toare, care au creat mormane de gunoaie \u00een cultur\u0103, transportate de autorit\u0103\u0163i \u00een condi\u0163ii de art\u0103. Adic\u0103 acoperite ecologic \u015fi servite pe masa culturii na\u0163ionale, ca o dovad\u0103 de exhib\u0163ionism, echivalent\u0103 cu scuipatul pe strad\u0103, cu \u00eenjur\u0103tura autobuz sau cu manelele asculte la mobil \u00een institu\u0163ia \u015fcolii. Promovarea subculturii este parte a a\u015fa-zisei revolu\u0163ii culturale, promovate de institu\u0163iile abilitate, pentru care normalitate \u00eenseamn\u0103 atentat la simbolurile sacre. Nu mai vorbim despre literatur\u0103, art\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent, slu\u0163ite \u015fi ele de-a binelea. Mare parte din c\u0103r\u0163ile premiate s\u00eent bune de pus pe oala cu sm\u00eent\u00een\u0103,\u00a0 de citit la o \u015fedin\u0163\u0103 plictisitoare de guvern sau la o masa rotund\u0103 cu tema crizei economice. Autorii lor candideaz\u0103, cu inten\u0163ie sau nu, la titlul de cea mai penibil\u0103 literatur\u0103 scris\u0103 p\u00een\u0103 acum. \u00cenjur\u0103turile de patrie \u015fi neam au f\u0103cut celebru un l\u0103c\u0103tu\u015f mecanic, iar acum este tradus \u015fi acceptat \u00een Europa.<\/p>\n

\n

Adolescentul avangardist Geo Bogza afirma pe vreme lui: \u201eEu, prea \u00eenalt pentru Calea Victoriei. De c\u00eete ori trec pe Calea Victoriei, fie var\u0103, iarn\u0103, sau orice alt anotimp, de undeva din v\u0103zduh sau din mine, se aude o voce care m\u0103 \u00eenfioar\u0103, spun\u00eend conving\u0103tor: Eu, prea \u00eenalt pentru Calea Victoriei<\/em><\/strong>…\u201d.<\/em> Parafraz\u00eendu-l, afirm f\u0103r\u0103 sfial\u0103: prea \u00eenalt\u0103 Calea Victoriei pentru astfel de \u201em\u00eerlani\u201d, cit\u00eendu-v\u0103. Radu Carneci, un poet al dragostei pe h\u00eertie, mi-a declarat\u00a0 \u00een interviu: \u201eeu scriu poezia bunului simt, am democra\u0163ia bunului sim\u0163<\/em><\/strong>“. O parte a literaturii a devenit o plaj\u0103 de nudi\u015fti, populat\u0103 de exalta\u0163i \u015fi de obseda\u0163i sexual. Stimate profesor doctor Adrian Botez, s\u0103-i lu\u0103m metodic pe enun\u0163a\u0163i: pe Horia Roman Patapievici l-am condamnat la inexisten\u0163\u0103, cu mai multe capete de acuzare, din care amintesc: inadmisibila declara\u0163ie cu\u00a0 debaraua despre Poetul Nepereche, c\u0103r\u0163ulia \u201ePolitice\u201d, afacerea de milioane de euro \u201eRom\u00e2nia Medieval\u0103\u201d, care f\u0103ce un deserviciu imens culturii \u015fi Rom\u00e2niei, \u015fi altele, \u00een care denigreaz\u0103 cu limbaj violent neamul rom\u00e2nesc. Pentru cei care \u00eenc\u0103 nu au citit celebrele sale c\u0103r\u0163i, c\u00eeteva perle din pu\u0163ul g\u00eendirii lui H.R.P. :<\/p>\n

\n

Geografia Rom\u00e2niei:<\/p>\n

\u201eRadiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbr\u0103 f\u0103r\u0103 schelet, o inim\u0103 ca un cur, f\u0103r\u0103 \u015fira spin\u0103rii<\/strong>.\u201d<\/em> (din \u201ePolitice\u201d de H.R. Patapievici, edi\u0163ia 1996, pag.63)<\/p>\n

Istoria rom\u00e2nilor:<\/p>\n

\u201eToat\u0103 istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. C\u00e2nd i-au l\u0103sat romanii pe daci \u00een forma hibrid\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103, ne-au luat \u00een urin\u0103 slavii: se cheam\u0103 c\u0103 ne-am pl\u0103m\u0103dit din aceast\u0103 clis\u0103, daco-romano-slav\u0103, m\u0103 rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era s\u0103 ne \u00eenec\u0103m, a\u015fa temeinic au f\u0103cut-o. Demnitatea noastr\u0103 consta \u00een a ridica mereu gura zv\u00e2ntat\u0103 iar ei re\u00eencepeau: ne zv\u00e2ntam gura la C\u0103lug\u0103reni, ne-o umpleau iar la R\u0103zboieni, \u015fi a\u015fa mai departe, la nesf\u00e2r\u015fit. Apoi ne-au luat la urin\u0103 ru\u015fii, care timp de un secol \u015fi-au \u00eencruci\u015fat jetul cu turcii, pe care, \u00een cele din urm\u0103, av\u00e2nd o b\u0103\u015fic\u0103 a udului mai mare (de, be\u0163iile\u2026) i-au dovedit<\/strong>.\u201d (din \u201e<\/em>Politice<\/strong>\u201c de H.R. Patapievici, edi\u0163ia 1996, pag.63).<\/em><\/p>\n

Cultura rom\u00e2nilor:<\/p>\n

– \u201ePuturo\u015fenia abisal\u0103 a st\u0103tutului suflet rom\u00e2nesc\u2026 spirocheta rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 cursul p\u00een\u0103 la erup\u0163ia ter\u0163iar\u0103, subreptice, trop\u0103ind vesel \u00eentr-un trup incon\u015fient, p\u00e2n\u0103 ce mintea va fi \u00een sf\u00e2r\u015fit scobit\u0103: inima devine piftie iar creierul un amestec apos<\/strong>.\u201d<\/em> (din \u201ePolitice<\/strong>\u201d, de H.R. Patapievici, edi\u0163ia 1996, pag 49).<\/p>\n

– \u201eCu o educa\u0163ie pur rom\u00e2neasc\u0103 nu po\u0163i face NIMIC<\/strong>.\u201d<\/em> (Din \u201ePolitice<\/strong>\u201d de H.R. Patapievici, edi\u0163ia 1996, pag.56).<\/p>\n

– \u201eRom\u00e2nia are o cultur\u0103 de tip second hand<\/strong>\u201d<\/em> a enun\u0163at \u00eentr-o emisiune televizat\u0103. (dup\u0103 Viorel Patrichi \u00een Revista \u201eRost<\/strong>\u201d nr.24\/ 2005).<\/p>\n

Popula\u0163ia Rom\u00e2niei:<\/p>\n

– \u201e23 de milioane de omule\u0163i patibulari<\/strong>.\u201d (din \u201e<\/em>Politice<\/strong>\u201d , de H.R. Patapievici, edi\u0163ia 1996, pag 53);<\/em><\/p>\n

– \u201eUn popor cu substan\u0163\u0103 t\u00e2r\u00e2t\u0103. Oriunde te ui\u0163i, vezi fe\u0163e patibulare, ochi mohor\u00ee\u0163i, maxilare \u00eencr\u00e2ncenate, fe\u0163e ur\u00e2te, guri vulgare, tr\u0103s\u0103turi rudimentare<\/strong>\u201c (din \u201e<\/em>Politice<\/strong>\u201c de H.R. Patapievici, edi\u0163ia 1996, pag. 34)<\/em><\/p>\n

– \u201eRom\u00e2nii nu pot alc\u0103tui un popor pentru c\u0103 valoreaz\u0103 c\u00e2t o turm\u0103: dup\u0103 gr\u0103mad\u0103, la semnul fierului ro\u015fu<\/strong>\u201c (din \u201e<\/em>Politice<\/strong>\u201d de H.R. Patapievici, edi\u0163ia 1996, pag. 64)<\/em><\/p>\n

Limba rom\u00e2n\u0103:<\/p>\n

\u201eRom\u00e2na este o limb\u0103 \u00een care trebuie s\u0103 \u00eencet\u0103m s\u0103 mai vorbim sau\u2026 s\u0103 o folosim numai pentru \u00eenjur\u0103turi<\/strong>\u2026\u201d (din \u201e<\/em>Politice<\/strong>\u201c, de H.R. Patapievici, edi\u0163ia 1996, pag.64)<\/em><\/p>\n

Viitorul Rom\u00e2niei:<\/p>\n

– \u201eEminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie s\u0103 ne debaras\u0103m dac\u0103 vrem s\u0103 intr\u0103m \u00een Uniunea European\u0103<\/strong>\u201d<\/em> (dup\u0103 Viorel Patrichi \u00een Revista \u201eRost<\/strong>\u201d nr. 24 \/ 2005)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Institutul Cultural Rom\u00e2n are rolul de a sus\u0163ine \u015fi de a promova cultura rom\u00e2neasc\u0103 \u00een lume, \u00eens\u0103, H.R.P., cel care \u0163ine \u00een m\u00eeini soarta culturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi imaginea ei pe mapamond a pus la zid \u015fi a mitraliat practic ceea ce a mai r\u0103mas din cultura noastr\u0103, dup\u0103 1989. C\u00eend spunem I.C.R., imediat ne vine \u00een minte cuv\u00eentul \u201escandal\u201d. Din 2005, de la investirea sa \u00een func\u0163ie, abuzurile s-au \u0163inut lan\u0163, fondurile alocate proiectelor culturale \u015fi cele pentru conservarea valorilor de patrimoniu na\u0163ional, au fost cheltuite f\u0103r\u0103 folos \u00een complexe statuare de prost gust \u00een Bucure\u015fti, \u00een vreme ce cl\u0103diri istorice \u015fi monumente de patrimoniu se clatin\u0103 sau s\u00eent demolate de rechinii imobiliari pentru a construi \u00een locul lor zg\u00eerie-nori sau baruri de noapte. S\u0103 ne\u00a0 amintim binecunoscutele scandaluri \u00een care a fost implicat I.C.R.: expozi\u0163iile porno de la New York \u015fi\u00a0 de la Berlin, cazul \u201eTurn\u0103tori la Academia de Var\u0103\u201d, imagini pornografice \u015fi blasfemii la adresa cre\u015ftinismului, ale \u201earti\u015ftilor\u201d Alexandru R\u0103dvan \u015fi Sorin \u0162ara, premierea de c\u0103tre organiza\u0163ia Gay and Lesbian Association din Suedia, pentru serviciile aduse et caetera. Pentru c\u0103 \u015fi-a f\u0103cut treaba cu zel, pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, pe 16 ianuarie 2009, printr-un decret semnat de domnia sa, l-a reconfirmat \u00een func\u0163ia de director (cu rang de ministru-secretar de stat), pentru un nou mandat de 4 ani (p\u00een\u0103 \u00een 2013), \u015fi l-a cople\u015fit cu cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u0163ie ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Doi, cu toate c\u0103 m-a dezam\u0103git atitdinea sa fa\u0163\u0103 de pre\u015fedin\u0163ie, \u00eentre pl\u0103cerea \u015fi interesul cu care l-am citit pe Liiceanu \u015fi nevoia de a o citi pe doamna \u201eNobel\u0103”, \u00eel\u00a0 aleg pe primul. \u00cen mult-dezb\u0103tutul dialog de la Ateneu, \u201ebunul sim\u0163 intelectual \u015fi eminen\u0163a liicean\u0103” i-au dat o lec\u0163ie personajului venit s\u0103 \u00eemproa\u015fte cu noroi, sub considerentul c\u0103 un a\u015fa premiu \u00eei permite. Ceea ce a scris \u015fi ce a f\u0103cut dr\u0103g\u0103la\u015fa Nobel\u0103 dup\u0103 ce a plecat din Rom\u00e2nia, nu poate fi mai presus dec\u00eet opera \u015fi via\u0163a lui Liiceanu, de pild\u0103, dedesubtul c\u0103ruia, laureata, se poate a\u015feza la r\u00eend, poate cu mai mult\u0103 demnitate. A luat Nobel-ul sus\u0163inut\u0103 de nem\u0163i, dac\u0103 am \u00een vedere pe Amos Oz, unul dintre importan\u0163ii contracandida\u0163i. Mul\u0163i nu \u015ftiu cine este Gabriel Liiceanu, pentru ca nu l-au citit. Place unora sau nu, Liiceanu e o valoare prin opera sa,\u00a0 except\u00eend, desigur, modul cum s-a raportat \u015fi se raporteaz\u0103 la diferitele contexte. Mai multe pute\u0163i citi \u00een editorialul meu, \u201eNobel, Oskar \u015fi Gabriel\u201d.<\/p>\n

\n

Adrian Botez<\/em><\/strong>: NICOLAE BREBAN scrie \u00een 4 octombrie 2011, a\u015fa (alt\u0103dat\u0103 scria invers), \u00een ziarul Adev\u0103rul: \u201eNu, nu ne temem c\u0103, a\u015fa cum o cred unii exege\u0163i, ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd-o, aceast\u0103 <<mi\u015fcare>>, ea s-ar putea repeta; nu, deoarece suntem aproape siguri c\u0103 ea se va repeta \u00eentr-un fel sau altul, mai devreme sau mai t\u00e2rziu. \u00cen <<ea>> se afl\u0103 <<\u00eencapsulat>> prea mult adev\u0103r, mai bine-zis o prea mare sete sau voin\u0163\u0103, nu… de putere, ci de \u00een\u0163elegere a <<ceea ce suntem<\/strong>>>. A\u0163i avut (sau chiar emis), vreodat\u0103, vreo p\u0103rere personal\u0103 (iar nu \u00eenghi\u0163it\u0103 pe nemestecate, de fapt, nici nu e \u201efelul\u201d dvs.,\u00a0 mai exact, mestecat\u0103 de-a gata de propaganda de st\u00e2nga \u015fi de dreapta, egal), despre Mi\u015fcarea Legionar\u0103? Dac\u0103 da, care \u015fi cum? [La aceast\u0103 \u00eentrebare, dat\u0103 fiind <<CORRECTNESS POLITICAL>>, pute\u0163i r\u0103spunde sau nu, pute\u0163i reformula etc.]<\/em><\/p>\n

\n

MDP:<\/strong> Stimate Profesor Doctor Adrian Botez, informarea prin gimnastica surselor a fost \u00eentotdeauna cauza deform\u0103rii adev\u0103rului istoric. Fiecare este responsabil pentru afirma\u0163iile pe care le face, apoi, eu nu am c\u0103derea unei judec\u0103\u0163i asupra afirma\u0163iilor lansate de scriitorului Nicolae Breban. Domnia sa are dreptul s\u0103 fac\u0103 uz de propriile convingeri, apoi s\u0103 revin\u0103 asupra lor. Anumite fraze scoase dintr-un context pot deforma percep\u0163ia pentru cei care nu cunosc \u201e\u00eentregul\u201d. \u00cen ceea ce prive\u015fte paranteza domniei voastre, dintr-un principiu foarte s\u0103n\u0103tos, \u201enu \u00eenghit nimic pe nemestecate\u201d<\/em>. Cu at\u00eet mai mult o informa\u0163ie. Poate c\u0103dea greu la stomac, iar indigestiile creeaz\u0103 confuzii \u015fi convulsii. Cu privire la Mi\u015fcarea Legionar\u0103 s-au scris pogoane \u00eentregi, au curs tone de cerneal\u0103, bun\u0103 \u015fi rea, pro \u015fi contra, real\u0103 \u015fi\/sau fals\u0103. \u00cenainte de a abordare, orice teorie, fie \u015fi conspirativ\u0103, are ten de capodoper\u0103. \u00cen urma dezbaterii \u015fi intr\u0103rii \u00een ciurcuit, unele devin erori care traiesc c\u00eet\/precum o capodoper\u0103. Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, dac\u0103 cineva era interesat s\u0103 te scoat\u0103 din scen\u0103, striga: \u201eLegionarule!\u201d. De\u015fi compara\u0163ia poate p\u0103rea deplasat\u0103, ast\u0103zi se practic\u0103 acela\u015fi procedeu gratuit, cu degetul ar\u0103t\u0103tor \u00eendreptat \u00een sens invers: \u201eSecuristule\u201d! \u201eComunistule\u201d! Dup\u0103 c\u0103derea capitalismului, ce va fi? La zid cu \u201eCapitali\u015ftii\u201d, cu to\u0163i instrui\u0163ii la \u015fcolile politice de var\u0103 ale zecilor de partide. \u015ei tot a\u015fa, ne rotim ca apa care ajunge ap\u0103. \u00cen istoria scris\u0103 s-a dat de multe ori cu banul, mul\u0163i \u015fi-au construit cariere \u015fi doctorate pe ruinele istoriei, prestidigit\u00eend adev\u0103rul \u015fi actele de tr\u0103dare ale poporului. \u00cen fa\u0163a istoriei trebuie s\u0103 fii dezinteresat, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 chiar deposedat de tine \u00eensu\u0163i, de a\u015ftept\u0103rile tale, pentru a face loc adev\u0103rului. M\u0103sluirea lui e o func\u0163ie a imprejurarilor istorice \u00een care a ap\u0103rut. Las aceaste teme \u00een seama istoricilor patrio\u0163i \u015fi de bun\u0103 credin\u0163\u0103, autorit\u0103\u0163i \u00een domeniu: prof.univ. dr Gheorghe Buzatu, prof. univ. dr. Ioan Scurtu \u015fi al\u0163ii. Nu s\u00eent istoric, am aprofundat fenomenul la care v\u0103 referi\u0163i doar cu titlu informativ, a\u015fa c\u0103 ar fi\u00a0 \u201ePolitically incorect\u201d s\u0103 m\u0103 pronun\u0163 de la peluz\u0103.\u00a0 Ceea ce se \u015ftie cu certitudine este c\u0103 \u201emi\u015fcarea\u201d a ap\u0103rut ca o replic\u0103 la \u201eMarea Revolu\u0163ie din Octombrie\u201d din Rusia \u015fi la ideologia bol\u015fevic\u0103, \u00eentr-un moment \u00een care curentul na\u0163ionalist circula \u00een toat\u0103 Europa. Mai t\u00eerziu, conjunctura \u00een care s-a aflat Rom\u00e2nia \u015fi \u00eentreaga planet\u0103 a facilitat numeroase modific\u0103ri de pozi\u0163ie \u015fi de percep\u0163ie, asupra c\u0103rora nu e loc s\u0103 insist. \u00ceng\u0103dui\u0163i-mi s\u0103 glumesc, numai pentru a \u201esurvola\u201d \u00eentreaga sag\u0103 a problematicii, \u00een maniera lui P\u0103storel Teodoreanu, cu referire la noul partid creat dup\u0103 23 August 1944 (P.M.R.) \u015fi la fo\u015ftii membri ai Mi\u015fc\u0103rii Legionare: \u201eCamarade, nu fii trist\/ Garda merge \u00eenainte\/ Prin Partidul comunist!\u201d<\/em> – valabil\u0103 \u015fi pentru noul guvern, format d\u0103un\u0103zi pe genunchi, pentru a astupa gura str\u0103zii.<\/p>\n

\n

Adrian Botez:<\/em><\/strong> Prin revista \u201eContraatac<\/strong>\u201d (pe care am creat-o, ca replic\u0103, \u00een 1999, la pagina de murd\u0103rii\/blasfemii, la adresa lui Mihai Eminescu, din revista Dilema), eu \u015fi colegii mei de redac\u0163ie am \u00eencercat, \u00een ciuda tuturor \u015fi \u00eendur\u00e2nd adev\u0103rate prigoane, s\u0103 p\u0103str\u0103m un echilibru spiritual, \u00eentre lumea de azi (cu nebunia, dar \u015fi cu cerin\u0163ele ei \u201eteribil de imperative\u201d – cerin\u0163e fa\u0163\u0103 de care am considerat – ba chiar despre care ne-am permis, \u201ecu nemaipomenit\u0103\u00a0 obr\u0103znicie\u201d, s\u0103 clam\u0103m –\u00a0 c\u0103 trebuie s\u0103 avem o atitudine foarte ascu\u0163it-critic\u0103, pentru ca s\u0103 nu fie otr\u0103vit\u0103 \u015fi \u00eenghi\u0163it\u0103 de neant, iar\u0103\u015fi, o genera\u0163ie de tineri, \u00eentreag\u0103)\u00a0 \u015fi Tradi\u0163ie. S\u0103 p\u0103str\u0103m bunul-sim\u0163 rom\u00e2nesc ancestral. C\u00e2t \u00eenc\u0103 (\u015fi dac\u0103) mai suntem \u00een stare s\u0103-l recep\u0163ion\u0103m. A\u015f dori (la fel ca \u015fi colegii mei de redac\u0163ie, to\u0163i) opinia dvs.: am reu\u015fit, oare, prin revista noastr\u0103, \u00een c\u00e2t de mic\u0103 m\u0103sur\u0103, s\u0103 ap\u0103r\u0103m valori ale Duhului, ori ba?\u00a0 V\u0103 rog s\u0103 m\u0103 crede\u0163i c\u0103 nu e o \u00eentrebare retoric\u0103. Deloc, ci a\u015ftept\u0103m r\u0103spunsul dvs., de ziarist profesionist, cu sufletul la gur\u0103 \u015fi suntem dispu\u015fi la schimb\u0103ri, \u00een con\u0163inutul \u015fi \u201ealura\u201d revistei…dup\u0103 cum v\u0103 vor fi sfatul \u015fi p\u0103rerea.<\/em><\/p>\n

\n

MDP<\/strong>: Al\u0103turi de oper\u0103 \u015fi de realiz\u0103rile de m\u0103rime ale domnei voastre, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dori\u0163i s\u0103 v\u0103 situa\u0163i \u00een continuitatea profund\u0103 a tradi\u0163iei noastre spirituale, \u00eencerc\u00eend s\u0103-i pune\u0163i \u00een lumin\u0103 bog\u0103\u0163ia \u015fi prin revista CONTRAATAC<\/strong>, pe care o str\u0103lumina\u0163i, \u015fi a c\u0103rei rostuire \u015fi rostire continu\u0103 ac\u0163iunea de educa\u0163ie na\u0163ional\u0103, ca aspect de rezisten\u0163\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc \u00een fa\u0163a t\u0103v\u0103lugului demolator al vremurilor. \u00cen pofida greut\u0103\u0163ilor, CONTRAATAC <\/strong>insist\u0103 pe misiunea de oglindire a valorilor din spa\u0163iul rom\u00e2nesc. Crea\u0163ie a domniei voastre, care s\u00eente\u0163i un spirit\u00a0 ini\u0163iat, ata\u015fat slovei, un spirit care se revendic\u0103 din linia celor\u00a0 a c\u0103ror oper\u0103 le spore\u015fte existen\u0163a, CONTRAATAC<\/strong> s-a impus prin valoarea autorilor g\u0103zdui\u0163i,\u00a0 prin fermitatea \u015fi caracterul avizat al opiniilor, prin modul elegant de a polemiza. CONTRAATAC<\/strong> este o realitate cultural\u0103, o \u201einstitu\u0163ie\u201d cu tradi\u0163ie. Minunat este c\u0103 revista \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u00eensemnul percep\u0163iei echilibrate din afar\u0103. Misiunea domniei voastre, ca \u00eentemeitor \u015fi conduc\u0103tor al unei atmosfere culturale, este onorant\u0103, dar deloc u\u015foar\u0103, av\u00eend \u00een vedere \u00een\u0163elegerea c\u0103 \u201etrebuie s\u0103 facem art\u0103, cultur\u0103 \u015fi literatur\u0103 \u00een spiritul \u015fi din izvorul nesecat al geniului nostru, ca popor<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

\n

Adrian Botez<\/em><\/strong>:<\/strong> V\u0103 mul\u0163umim, cu ad\u00e2nc\u0103 reveren\u0163\u0103, pentru cinstea pe care ne-a\u0163i f\u0103cut-o, de a fi OASPETELE DE ONOARE al revistei noastre! Dac\u0103 ve\u0163i dori s\u0103 face\u0163i chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u015fi s\u0103 colabora\u0163i (cu rubric\u0103 permanent\u0103 sau f\u0103r\u0103\u2026!) \u2013 \u2026sunte\u0163i, oric\u00e2nd, primit\u0103 cu tot respectul \u015fi cu tot dragul, \u00een mijlocul nostru!<\/p>\n

\n

MDP<\/strong>: Eu v\u0103 mul\u0163umesc, dinstis Profesor Doctor Adrian Botez. Sper ca dialogul nostru s\u0103 fi atins pu\u0163in din caracterul dinamic al moralei. M\u0103 retrag s\u0103 potrivesc ceasornicul exisen\u0163ei la presiunea vremurilor.<\/p>\n

\n

\u00a0A \u00eentrebat \u015fi consemnat prof. dr. ADRIAN BOTEZ<\/strong><\/p>\n

http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/JURNALISTICA\/Interviu%20cu%20MDP%20de%20Botez.htm<\/a><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian Botez: Stimat\u0103 doamn\u0103 Maria Diana Popescu,\u00a0 interviul de fa\u0163\u0103 este, pentru mine, dintr-un anumit punct de vedere, o premier\u0103. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-6196","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6196","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6196"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6196\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6196"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6196"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6196"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}