{"id":6199,"date":"2012-06-06T05:40:50","date_gmt":"2012-06-06T05:40:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6199"},"modified":"2012-06-06T18:59:29","modified_gmt":"2012-06-06T18:59:29","slug":"ath-%e2%80%93-orasul-gigantilor-din-belgia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/06\/06\/ath-%e2%80%93-orasul-gigantilor-din-belgia\/","title":{"rendered":"Ath \u2013 ora\u015ful Gigan\u0163ilor din Belgia"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong>Ath este un ora\u015f mic \u015fi prietenos, situat \u00een inima Europei, \u00een regiunea Valonia din Belgia. Este \u00eenconjurat de dou\u0103 rezerva\u0163ii naturale, o regiune care \u00eembin\u0103 c\u00e2mpia, pe care este situat parcul natural Escaut, cu zona deluroas\u0103. \u00cen ultimii 20 de ani, ora\u015ful a cunoscut o revigorare economic\u0103 important\u0103 datorit\u0103 reabilit\u0103rii centrului istoric \u015fi a campaniei de promovare a punctelor sale forte. Sloganul s\u0103u, \u201e\u0162ara de Ath este imens\u0103\u201d, ilustreaz\u0103 perfect expansiunea ora\u015fului. Ath-ul este cunoscut ca ora\u015f al \u201eGigan\u0163ilor\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00cen fiecare an, locuitorii din Ath particip\u0103 cu bucurie la un eveniment numit Ducasse. Dar ce este acesta? O capodoper\u0103 a patrimoniului oral \u015fi imaterial al umanit\u0103\u0163ii, \u00een conformitate cu UNESCO. Ducasse este de fapt o procesiune a \u201eGigan\u0163ilor\u201d, s\u0103 spun, parada personajelor reinventate din vremuri de peste cinci sute de ani \u00een urm\u0103, \u015fi atrage spectatori la un festival medieval fermec\u0103tor. De\u015fi evenimentul dureaz\u0103 doar c\u00e2teva zile, efectele sale sunt resim\u0163ite luni de-a r\u00e2ndul, aceasta, deoarece este cheia identit\u0103\u0163ii ora\u015fului. Folclorul \u015fi tradi\u0163iile au servit ca punct de plecare pentru o campanie re\u00eennoit\u0103 cu scopul de a promova ora\u015ful. Fiind de origine medieval\u0103 (sec. al XV-lea), procesiunea religioas\u0103 Ducasse a constat \u00een sfin\u0163irea bisericii din Saint-Julien, organizandu-se, cu aceast\u0103 ocazie o parad\u0103 pe str\u0103zile ora\u015fului \u00een duminica cea mai apropiat\u0103 de s\u0103rb\u0103toarea St. Julien de Brioude. Scene din Vechiul \u015fi Noul testament (Goliat sau Maria Magdalena) sau Legenda de Aur (St. Christopher) au fost prezentate pe tr\u0103suri sau \u00een strad\u0103. Treptat (sec. XVI-XVIII ) semnifica\u0163ia religioas\u0103 a disp\u0103rut \u00een favoarea c\u0103ut\u0103rii pitorescului. Prin 1819, procesiunea a devenit una laic\u0103, evolu\u00e2nd sub influen\u0163a ideilor din secolul al nou\u0103sprezecelea (na\u0163ionalismul exotic belgian, afirmarea istoriei locale…), \u00eens\u0103 dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, elementele de antichitate reapar, astfel, \u00een duminica a patra din luna august, nu mai pu\u0163in de opt gigan\u0163i r\u0103t\u0103cesc pe str\u0103zile ora\u015fului. Aceasta este singura lor ie\u015fire anual\u0103, fiind \u00eenso\u0163i\u0163i de cortegii \u015fi grupuri folclorice.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen 1996 a luat na\u015ftere un proiect de infrastructur\u0103 turistic\u0103 de calitate, cu obiectivul de a oferi o imagine de ansamblu a tradi\u0163iei populare a ora\u015fului pe tot parcursul anului. Ora\u015ful Ath a achizionat o cl\u0103dire frumoas\u0103 de patrimoniu situat\u0103 \u00een centrul istoric. Cunoscut\u0103 din 1998 sub numele de \u201eCasa Gigan\u0163ilor\u201d, devine muzeu din anul 2000. Deschis tot anul, acest muzeu ofer\u0103 ora\u015fului o atrac\u0163ie turistic\u0103 unic\u0103, \u00eensum\u00e2nd peste 60.000 de vizitatori de la inaugurarea sa. Ora\u015ful Ath colaboreaz\u0103 cu Oficiul de Turism \u015fi muzeul \u201eCasa Gigan\u0163ilor\u201d spre promovarea evenimentului Ducasse, prin publicarea unui poster oficial, a pliantelor \u015fi a unui ghid turistic.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Centrul istoric al ora\u015fului Ath are mai multe monumente importante, dintre care, cel mai vechi dateaz\u0103 din secolul al doisprezecelea:<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Turnul Burbant, una din minunile istorice ale Valoniei. Construit \u00een 1166 de Baldwin al IV-lea, conte de Hainaut, a avut un rol strategic, de ap\u0103rare a \u0163inutului. \u00cen secolul XXI turnul este \u00eenc\u0103 acolo! El a devenit un martor privelegiat al istoriei ora\u015fului.<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pia\u0163a<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Biserica \u201eSt. Julien\u201d, dateaz\u0103 din secolul al XIV-lea, construit\u0103 \u00een anul 1394 \u015fi sfin\u0163it\u0103 \u00een 1415, turnul din stanga al pridvorului a fost finalizat \u00een 1462. Biserica a fost lovit\u0103 de fulger \u015fi a ars aproape \u00een \u00eentregime \u00een 1817, doar absida altarului, turnul \u015fi portalul de vest au sc\u0103pat de distrugere. Cl\u0103direa a fost reconstruit\u0103 \u00een stil neo-clasic (1819-1822) de c\u0103tre arhitectul Gabriel Francois Florent. Clopotele care se aud \u00een prezent, cu o greutate total\u0103 mai mare de 10 tone, sunt compuse din trei octave.<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Biserica \u201eSt. Martin\u201d, o cl\u0103dire gotic\u0103, construit\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103 \u015fi piatr\u0103 \u00een 1585 \u015fi restaurat\u0103 \u00een 1980-1983, precum \u015fi mecanismul ceasului din turn, care func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u015fi d\u0103 ora exact\u0103 \u00een Ath.<\/strong><\/p>\n

Patru muzee ocup\u0103 cladiri de prestigiu \u00een centrul ora\u015fului, fiind puse \u00een valoare de obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile locale:<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSpa\u0163iul galo-roman\u201d \u2013 un muzeu unic, care ne ofer\u0103 o c\u0103l\u0103torie \u00een timp al\u0103turi de barcagiul Rufus din Pommeroeul. El re\u00eenvie cizmari, olari, metalurgi, pescari, anim\u00e2nd obiecte, v\u0103 invit\u0103 s\u0103 petrece\u0163i o zi \u00een compania contemporanilor s\u0103i galo-romani. Tehnologia de ultim\u0103 or\u0103 v\u0103 permite s\u0103 participa\u0163i la o peveste imperioas\u0103 din secolul al II-lea. Vizita acestui muzeu este o experien\u0163\u0103 fascinant\u0103 \u015fi distractiv\u0103.<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Muzeul de Istorie \u015fi Folclor, conac din sec. al XVIII-lea, l\u0103sat la Cercul Regal de Istorie \u015fi Arheologie din Ath, muzeul fiind inaugurat \u00een 1966. Acesta con\u0163ine documente \u015fi lucr\u0103ri de art\u0103 din perioada preistoric\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XX.<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Muzeul de piatr\u0103 Maffle, reflect\u0103 industria local\u0103, extrac\u0163ia de piatr\u0103 albastr\u0103, folosit\u0103 la construc\u0163ie \u015fi sculptur\u0103.<\/strong><\/p>\n

Vizitatorii vor avea multe oportunit\u0103\u0163i de a se cufunda \u00een via\u0163a local\u0103 \u015fi de a descoperi caracteristicile sale, vizit\u00e2nd, printre altele:<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fabrica de Bere a Gigan\u0163ilor<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Hotel de Ville, construit \u00eentre anii 1614-1624 \u00een stil baroc, restaurat \u015fi complet ref\u0103cut \u00een anii 1980-1983, \u00een care vom g\u0103si portretele unor personalit\u0103\u0163i locale \u015fi na\u0163ionale.<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Moara Marchizei de Moulbaix, coco\u0163at\u0103 deasupra unui drum pitoresc, aceast\u0103 remarcabil\u0103 moar\u0103 de v\u00e2nt din lemn macin\u0103 cereale \u015fi ast\u0103zi. A fost construit\u0103 \u00een 1747 \u015fi pus\u0103 \u00een func\u0163iune \u00een 1752.<\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Moara Alb\u0103 Ostiches, dateaz\u0103 din 1789. Galeria de la baza cl\u0103dirii g\u0103zduie\u015fte o expozi\u0163ie permanent\u0103 ce prezint\u0103 istoria morilor \u015fi tehnicile lor.<\/strong><\/p>\n

de Tatiana Scurtu-Munteanu<\/em><\/strong><\/p>\n

(Material primit de la Octavian D. Curpas, Phoenix<\/em>, Arizona)<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ath este un ora\u015f mic \u015fi prietenos, situat \u00een inima Europei, \u00een regiunea Valonia din Belgia. Este \u00eenconjurat de dou\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-6199","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6199","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6199"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6199\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6199"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6199"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6199"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}