![\"ziare](\"http:\/\/www.radardemedia.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/01\/ziare.jpg\" "\\"Traian")
Instrumentul principal pentru creiarea, ad\u00e2ncirea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea \u201eculturii\u201d, adic\u0103 pentru ra\u0163ionalizarea activit\u0103\u0163ilor omene\u015fti \u015fi coordonarea lor, este cuv\u00e2ntul scris: <\/em>cartea, revista, ziarul. Ierarhia cultural\u0103 a popoarelor se poate stabili, ast\u0103zi, prin compara\u0163ia produc\u0163iei tipografice \u2014 din punct de vedere cantitativ \u015fi calitativ. Aceast\u0103 produc\u0163ie ne arat\u0103 gradul de ra\u0163ionalizare a diferitelor activit\u0103\u0163i \u015fi gradul coordon\u0103rii lor. \u015ei, \u00een special, gradul de coordonare se va putea cunoa\u015fte din publica\u0163iile menite s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163e de tot felul, s\u0103 informeze massele largi asupra rezultatelor \u015ftiin\u0163elor \u015fi a posibilit\u0103\u0163ilor de aplica\u0163iune practic\u0103 a acestor rezultate, s\u0103 creieze o ideologie comun\u0103 \u00een toate domeniile ar\u0103t\u00e2nd toate posibilit\u0103\u0163ile de cooperare ale diferitelor categorii de activit\u0103\u0163i pentru realizarea unei \u0163inte comune.<\/strong><\/p>\nIn baza expunerilor noastre din capitolul precedent, publica\u0163iile de tot felul pot fi \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een dou\u0103 mari categorii:<\/strong><\/p>\n 1. cele ce servesc pentru progresul ra\u0163ionaliz\u0103rii activit\u0103\u0163ilor \u015fi cari pot fi numite \u201epublica\u0163ii de specialitate\u201d,<\/strong><\/p>\n 2. cele ce servesc pentru coordonarea activita\u0163ilor \u015fi \u00eenlesnirea schimbului de bunuri (materiale \u015fi ideale).<\/strong><\/p>\n Intre aceste din urm\u0103 vom g\u0103si \u201eziarele\u201d, \u201epresa\u201d. Presa va oglindi gradul de cultur\u0103 social\u0103 sau general\u0103 a unui popor, va oglidi concordan\u0163a sau interferen\u0163a sferelor de interese individuale \u015fi colective.<\/strong><\/p>\n Pentru studiul fenomenelor politice presa are o importan\u0163\u0103 special\u0103, c\u0103ci ea este barometrul schimb\u0103rilor produse prin circula\u0163ia elitelor \u015fi prin luptele \u00eentre clasa politic\u0103 \u015fi \u201edemagogi\u201d. Desigur c\u0103 se exagereaz\u0103 rolul presei ca \u201efactor cultural\u201d. Dimpotriv\u0103, presa trebue s\u0103 se adapteze gradului de,cultur\u0103 a publicului c\u0103ruia i se adreseaz\u0103. Arta ziaristului \u015fi a editorului de ziare consist\u0103m a cunoa\u015fte \u201egustul\u201d cetitorilor pentru a dob\u00e2ndi c\u00e2\u0163i mai mul\u0163i cetitori. \u015ei aci trebue s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163im ziarele dup\u0103 scopurile individuale ale ziari\u015ftilor \u015fi editorilor. Scopul poaie fi curat material, c\u00e2\u015ftigul de bani; ziarul va fi \u00een acest caz o \u00eentreprindere comercial\u0103 ca oricare alta: \u0162inta ultim\u0103 va fi de a face ca ziarul s\u0103 se v\u00e2nd\u0103 \u00eentr\u2019un num\u0103r c\u00e2t se poate de mare de exemplare, s\u0103 c\u00e2\u015ftige c\u00e2t mai multe inser\u0163iuni dela firmele comerciale etc. Aceste ziare, \u201eindependente\u201d din punct de vedere \u2013 politic, exploateaz\u0103 numai politica \u0163in\u00e2nd seama \u015fi de interesul politic, mai mult sau mai pu\u0163in accentuat, al cetitorilor. Dac\u0103 editorii urm\u0103resc \u015fi ei scopuri politice, ei vor n\u0103zui, prin felul cum dau informa\u0163iunile politice, s\u0103 \u00eenr\u00e2ureasc\u0103 asupra opiniei publice, s\u0103 sus\u0163ie sau s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 anumite curente \u015fi s\u0103 dea \u201eformule de ac\u0163iune\u201d. Cu c\u00e2t educa\u0163ia politic\u0103 \u00eentr\u2019o \u0163ar\u0103 va fi mai ra\u0163ionalizat\u0103, cu at\u00e2t mai precau\u0163i trebue s\u0103 fie ziari\u015ftii \u00een discu\u0163ia problemelor politice interne \u015fi externe. Ei vor \u00eenr\u00e2uri asupra opiniei publice mai mult prin ceea ce nu spun, dec\u00e2t prin ceeace spun, cum observ\u0103 J. Bryce.<\/strong><\/p>\n In statele apusene editarea unui mare ziar se poate compara cu o mare \u00eentreprindere industrial\u0103, reclam\u00e2nd capital \u015fi organiza\u0163ie ra\u0163ional\u0103. Din aceast\u0103 cauz\u0103 proprietarii \u015fi editorii acestor ziare apar\u0163in de regul\u0103 clasei politice, elitelor politice \u015fi economice, \u015fi ei vor sus\u0163ine interesele acestor elite. Aceast\u0103 concordan\u0163\u0103 presupune \u00eens\u0103 o concordan\u0163\u0103 a acestor elite \u015fi din alte puncte de vedere: na\u0163ional, religios, etc. In unele State \u00eens\u0103 elitele sunt divizate prin deosebiri de ras\u0103, na\u0163ionalitate, religie, \u015fi, \u00een acest caz, vom g\u0103si ziare, bine \u00eentemeiate din punct de vedere comercial, cari vor n\u0103zui \u00eens\u0103 a sl\u0103bi situa\u0163iunea clasei politice. […]<\/strong><\/p>\n O analiz\u0103 a publica\u0163iilor periodice din Rom\u00e2nia, cari se ocup\u0103 de chestiuni politice \u015fi economice, ne-ar putea dovedi cu prisosin\u0163\u0103 primejdia ce ne amenin\u0163\u0103. Clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu dispune de o pres\u0103 care s\u0103 sus\u0163ie interesele politice \u015fi economice ale na\u0163iei noastre. Ziarele rom\u00e2ne\u015fti, \u00een marea lor majoritate, sunt ziare de partid puse \u00een slujba politicianilor cari se lupt\u0103 \u00eentreolalt\u0103 pentru acapararea puterii. In ele \u00ee\u015fi g\u0103sesc loc intrigile, calomniile, insultele cu cari opereaz\u0103 politicianii pentru a-\u015fi sc\u0103dea reciproc prestigiul \u00een fa\u0163a mul\u0163imii.<\/strong><\/p>\n Coloanele ziarelor sunt umplute cu polemici personale, cu informa\u0163ii despre fraude, abera\u0163ii sexuale, procese scandaloase etc. Aceast\u0103 pres\u0103 red\u0103 \u00een mod fidel icoana vie\u0163ii politice st\u0103p\u00e2nit\u0103 de regimul partidelor politice, cum, pe de alt\u0103 parte, \u015fi desbaterile parlamentare ne arat\u0103 aceea\u015f icoan\u0103. Inv\u0103\u0163\u0103m din analiza presei noastre a cunoa\u015fte lipsa unei clase politice-militare disciplinate \u015fi bine consolidate prin tradi\u0163ie \u015fi educa\u0163ie ra\u0163ional\u0103, precum \u015fi lipsa total\u0103 de educa\u0163ie politic\u0103 a popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Ironia cea mai mare e cuprins\u0103 \u00een afirma\u0163ia c\u0103 aceast\u0103 pres\u0103 contribue la educa\u0163ia politic\u0103 a cet\u0103\u0163enilor, c\u00e2nd doar evident este c\u0103 presa este a\u015fa cum este tocmai din cauza lipsei de educa\u0163ie politic\u0103, \u015fi a clasei conduc\u0103toare \u015fi a masselor largi ale popula\u0163iei.<\/strong><\/p>\n Inz\u0103dar vom c\u0103uti \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 tendin\u0163a de a coordona activit\u0103\u0163ile st\u0103rilor \u015fi claselor sociale pentru \u00eenf\u0103ptuirea unui scop comun, care nu poate fi altul dec\u00e2t men\u0163inerea echilibrului sistemului politic. Dimpotriv\u0103, vom g\u0103si tendin\u0163a accentuat\u0103 de a distruge orice posibilitate de cooperare, pentru a deschide drum liber concuren\u0163ei \u015fi luptei de exterminare a fac\u0163iunilor politice pentru exploatarea f\u0103r\u0103 de control a claselor produc\u0103toare.<\/strong><\/p>\n Indreptarea acestei situa\u0163ii nu poate veni dec\u00e2t din intensificarea \u201eculturilor speciale\u201d, din organizarea ra\u0163ional\u0103 a educa\u0163iei profesionale, \u00een primul r\u00e2nd a \u0163\u0103r\u0103nimiii. Realizarea unui progres \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie ar avea drept urmare \u015fi o schimbare a vie\u0163ii politice \u015fi, \u00een mod logic, \u015fi o schimbare a presei noastre. Ea ar deveni ceea ce ar trebui s\u0103 fie: instrumentul de \u00eenlesnire a schimbului de bunuri materiale \u015fi ideale \u00eentre indivizi \u015fi grupuri \u015fi un instrument de ap\u0103rare a intereselor na\u0163ionale fa\u0163\u0103 de du\u015fmanii interni \u015fi externi ai Statului na\u0163ional rom\u00e2n. Rezultatul acesta fericit s\u2019ar putea ob\u0163ine \u00eens\u0103 numai prin transformarea \u201eplutocra\u0163iei demagogice\u201d, care st\u0103p\u00e2ne\u015fte azi Statul, \u00eentr\u2019o clas\u0103 politic-militar\u0103, \u00eentr\u2019o adev\u0103rat\u0103 elit\u0103 politic\u0103, pentru care bog\u0103\u0163ia e un mijloc de \u00eenf\u0103ptuire a scopurilor politice, iar nu politica un mijloc de \u00eembog\u0103\u0163ire.<\/em><\/span><\/strong><\/p>\n