{"id":6381,"date":"2012-06-13T22:17:16","date_gmt":"2012-06-13T22:17:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6381"},"modified":"2012-06-13T22:17:16","modified_gmt":"2012-06-13T22:17:16","slug":"6381","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/06\/13\/6381\/","title":{"rendered":"Rolul \u201eperiferiei\u201d \u00een via\u0163a Uniunii Europene"},"content":{"rendered":"

\"europeDac\u0103 observ\u0103m bine ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Uniunea European\u0103, am putea sintetiza lucrurile \u00een felul urm\u0103tor: \u201eperiferia\u201d pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii construc\u0163ia. \u00centrebarea subsecvent\u0103 este: care periferie? Tradi\u0163ional, periferia avea \u015fi o conota\u0163ie geografic\u0103. Ea coincidea cu \u201eLumea a treia\u201d, iar din punct de vedere spa\u0163ial avea dimensiunea unor continente: Africa, Asia, America de Sud. Visul dintotdeauna al periferiei a fost s\u0103 se emancipeze de centru prelucr\u00e2nd inteligent \u015fi creativ mesajele metropolei. De la o vreme, se vorbe\u015fte de \u201eperiferie\u201d \u015fi \u00een Europa;\u00a0 nu numai \u00een Europa, ci \u00een Uniunea European\u0103; nu numai \u00een Uniunea European\u0103, ci chiar \u00een interiorul zonei euro.<\/p>\n

Ce anume ar putea semnifica \u201eperiferia\u201d \u00een Uniunea European\u0103? Willen Buiter1<\/sup> propune un criteriu precis: \u0163\u0103rile confruntate cu serioase probleme financiare. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, el vorbe\u015fte despre cinci \u0163\u0103ri care ar reprezenta \u201eperiferia\u201d: Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda \u015fi Italia. Este adev\u0103rat c\u0103 autorul aminte\u015fte \u015fi despre o periferie \u201esoft\u201d, alc\u0103tuit\u0103 din alte trei \u0163\u0103ri: Belgia, Austria \u015fi\u2026 Fran\u0163a.<\/p>\n

De ce recurge autorul la un asemenea criteriu? Confruntate fiind cu dificult\u0103\u0163i, aceste state ar putea p\u0103r\u0103si zona euro \u2013 fiecare sau toate la un loc. Dac\u0103 ar fi vorba doar despre Grecia, lucrurile nu ar fi a\u015fa grave, \u00eentruc\u00e2t\u00a0 \u201eie\u015firea doar a Greciei ar putea fi gestionat\u0103. Grecia de\u0163ine doar 2.2 procente din PIB-ul zonei euro \u015fi 4 procente din datoria public\u0103 a acesteia. Ie\u015firea Italiei din zona euro ar pune la p\u0103m\u00e2nt o mare parte a sitemului bancar european\u2026ie\u015firea din zona euro a celor cinci state periferiale ar trage \u00een jos nu doar sistemul bancar european, ci \u015fi pe cel nord atlantic \u015fi p\u0103r\u0163ile expuse din restul sistemului bancar global. Criza financiar\u0103 care ar rezulta ar declan\u015fa o depresiune global\u0103 care ar dura ani de zile cu probabilitatea ca\u00a0 PIB-ul s\u0103 scad\u0103\u00a0 cu mai mult de 10 procente, iar rata \u015fomajului s\u0103 ajung\u0103 la cel pu\u0163in 20 de procente. Pie\u0163ele emergente ar avea de suferit \u015fi ele\u201d.<\/p>\n

Potrivit lui Alex Stub2<\/sup>, ministrul finlandez pentru afaceri europene, ceea ce s-ar impune ar fi nu p\u0103r\u0103sirea zonei euro de c\u0103tre anumite state, ci doar o repozi\u0163ionare a lor \u00een cadrul unei structuri concentrice a puterii de influen\u0163\u0103. \u00cen mijlocul acestei structuri s-ar situa cele \u015fase \u0163\u0103ri europene cotate cu triple A<\/em>. Ele \u201ear trebui s\u0103 ac\u0163ioneze drept core<\/em>-ul acestei zone\u201d. Este un adev\u0103r care s-ar impune de la sine:\u00a0 \u201eO \u0163ar\u0103 care nu este\u00a0 cotat\u0103 cu triple A<\/em> nu va fi \u00een cea mai bun\u0103 pozi\u0163ie s\u0103 dea cuiva sfaturi privind finan\u0163ele publice\u201d.\u00a0 \u00cen felul acesta, \u201eEuropa cu mai multe viteze\u201d ar \u00eensemna, de fapt, trei cercuri concentrice de influen\u0163\u0103: Europa celor 6 care \u00eentrunesc triple A<\/em>, zona euro \u015fi, apoi, Europa celor 27.<\/p>\n

Periferia unui continent, chiar a unuia dezvoltat, este ceva acceptabil. \u201ePeriferia\u201d Uniunii este chiar un paradox. O Uniune are reguli, rigori \u015fi standarde. C\u00e2nd \u00eentr-o Uniune vorbim despre \u201eperiferie\u201d, prima \u00eentrebare este: cum a putut ap\u0103rea?\u00a0 Care sunt r\u0103spunderile \u0163\u0103rii (\u0163\u0103rilor) respective \u015fi ce r\u0103spunderi revin Uniunii? Se vorbe\u015fte, \u00een ultima vreme, despre \u201evitezele\u201d \u0163\u0103rilor europene. Se uit\u0103 sau se trece cu vederea faptul c\u0103 \u201evitezele\u201d ne vorbesc, \u00een realitate, despre decalaje<\/strong>. \u00centr-adev\u0103r, Europa trebuie \u201ecitit\u0103\u201d a\u015fa cum este, nu cum ne-ar pl\u0103cea nou\u0103 s\u0103 fie. \u201eVitezele\u201d diferite care exprim\u0103 chibzuin\u0163a politicii fiec\u0103rei \u0163\u0103ri<\/strong> reprezint\u0103 ceva firesc. Vitezele necorelate, vitezele nesupravegheate care conduc la decalaje vorbesc despre \u201eboli\u201d \u015fi \u201ebolnavi\u201d ai Europei.\u00a0 Faptul c\u0103 Uniunea nu a intervenit \u015fi nu a prevenit face \u015fi mai actual\u0103 problema partaj\u0103rii r\u0103spunderilor<\/strong> pentru situa\u0163ia creat\u0103 la \u201eperiferie\u201d \u015fi care, acum, amenin\u0163\u0103 construc\u0163ia \u00een ansamblu; partajare care trebuie s\u0103 cuprind\u0103 statele \u00een cauz\u0103, Uniunea \u015fi b\u0103ncile <\/strong>(care au acordat \u00eemprumuturi statelor f\u0103r\u0103 a avea garan\u0163ii de solvabilitate). Mai ales c\u0103 acum, c\u00e2nd este vorba despre ie\u015firea din criz\u0103, \u00eentreg efortul revine doar statelor confruntate cu dificult\u0103\u0163i<\/strong>.<\/p>\n

Evolu\u0163ia Greciei este important\u0103 \u015fi pentru c\u0103 ne arat\u0103 situa\u0163ia f\u0103r\u0103 ie\u015fire nu doar a acestei \u0163\u0103ri, ci a periferiei zonei euro. A \u201eperiferiei\u201d din zona euro \u015fi a \u201eperiferiei\u201d care nu a intrat \u00eenc\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103, a \u0163\u0103rilor din centrul \u015fi estul Europei. Periferia aceasta european\u0103 nu mai are un drept fundamental al oric\u0103rei periferii: acela de a procesa mesajele (politicile) de la centru, de a imagina solu\u0163ii, de a identifica propriile c\u0103i de ie\u015fire din criz\u0103. Periferia clasic\u0103 avea acest drept \u015fi astfel purta, teoretic cel pu\u0163in, speran\u0163a emancip\u0103rii. Periferia financiar\u0103 nu poate dec\u00e2t s\u0103 respecte reguli concepute de finan\u0163ator. <\/strong>Cu at\u00e2t mai mari devin, \u00een aceste condi\u0163ii, r\u0103spunderile Uniunii, care trebuie s\u0103 asigure o anumit\u0103 perpectiv\u0103 de evolu\u0163ie \u015fi pentru periferie.<\/p>\n

\u00cen niciun fel nu am dori s\u0103 subestim\u0103m importan\u0163a b\u0103ncilor pentru economie. R\u0103spunderea Uniunii este de a g\u0103si o cale de ie\u015fire convenabil\u0103 pentru ambele p\u0103r\u0163i, <\/strong>at\u00e2t pentru b\u0103nci, c\u00e2t \u015fi pentru statele debitoare. Altminteri, Grecia nu poate dec\u00e2t s\u0103-\u015fi perpetueze \u015fi s\u0103-\u015fi agraveze condi\u0163ia.\u00a0\u00a0 Pare c\u0103 situa\u0163ia acestei \u0163\u0103ri a fost special l\u0103sat\u0103 s\u0103 se agraveze spre a constitui un tip de exemplu pentru cei care ar inten\u0163iona s\u0103 nu-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 la timp datoriile. Este edificatoare \u00een acest sens afirma\u0163ia f\u0103cut\u0103 de David Miliband3<\/sup>: \u201eLiderii europeni au transformat o problem\u0103 de solvabilitate greceasc\u0103 de 50 de miliarde de euro \u00eentr-o criz\u0103 existen\u0163ial\u0103 de 1000 de miliarde euro a Uniunii Europene\u201d. Situa\u0163ia Greciei mai arat\u0103 ceva: c\u0103 Uniunea are o \u00eenclina\u0163ie greu respresibil\u0103 de a lua partea b\u0103ncilor. A b\u0103ncilor mari care apar\u0163in statelor mari. Mai precis,\u00a0 Uniunea ia partea statelor mari \u015fi a b\u0103ncilor din aceste state (deci ia partea \u201ecentrului\u201d). Astfel, Uniunea conserv\u0103 raporturile clasice dintre metropol\u0103 \u015fi periferie.<\/p>\n

A\u015fa cum func\u0163ioneaz\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103, Uniunea creeaz\u0103 periferie<\/strong>. Nu numai c\u0103 nu absoarbe tensiunile, c\u0103 nu sprijin\u0103 suficient efortul de emancipare, ci accentuez\u0103 dificult\u0103\u0163ile \u015fi chiar devine un cadru prielnic pentru inegalitate. Dup\u0103 ce Francois Hollande a c\u00e2\u015ftigat alegerile, subliniind nevoia de a stimula cre\u015fterea economic\u0103, pozi\u0163ia Germaniei s-a nuan\u0163at. A fost acceptat\u0103 ideea m\u0103ririi salariilor \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, ca o m\u0103sur\u0103 nu numai de a cre\u015fte consumul intern, ci \u201ede a reduce decalajul de competitivitate dintre motorul industrial al Europei \u015fi periferie\u201d. Problema este de ce o asemenea m\u0103sur\u0103, binevenit\u0103, a fost luat\u0103 sub presiunea discursului francez care este pe cale \u201es\u0103 schimbe lungimea de und\u0103 a dezbaterilor din cadrul Europei\u201d 4<\/sup>.<\/p>\n

Uniunea trebuie s\u0103 formuleze r\u0103spunsul la o \u00eentrebare fundamental\u0103: Uniunea devine o Uniune pentru to\u0163i, o Uniune a dezvolt\u0103rii, ori o Uniune a capitalului. O Uniune consecvent\u0103 cu principiile de \u00eenceput, ori o Uniune care s-a adaptat unei noi etape \u00een care for\u0163a financiar\u0103 \u00eencepe s\u0103 dicteze din ce \u00een ce mai mult. O Uniune \u00een care primeaz\u0103 economia real\u0103 \u015fi totul trebuie subsumat acestui obiectiv, ori una \u00een care for\u0163a conduc\u0103toare tinde s\u0103 devin\u0103 pie\u0163ele financiare. Deocamdat\u0103, Uniunea oscileaz\u0103 \u015fi aceast\u0103 permanent\u0103 oscila\u0163ie este cel mai costisitor lucru.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 se confrunt\u0103 cu o sumedenie de dificult\u0103\u0163i economico-financiare, principala problem\u0103 a Uniunii Europene poart\u0103 un nume precis: credibilitatea.<\/strong> Faptul c\u0103 Uniunea este ultima zon\u0103 a lumii dezvoltate care nu s-a \u00eenscris pe o curb\u0103 constant\u0103 a cre\u015fterii (anul acesta, repet\u0103m, Uniunea va avea cre\u015ftere negativ\u0103) este o problem\u0103 fundamental\u0103 de credibilitate.<\/p>\n

Am asistat \u00een via\u0163a Europei din ultima vreme la un triumf al abord\u0103rii secven\u0163iale: <\/strong>\u201ecriza euro\u201d, \u201ebail-out<\/em>-uri\u201d, \u201esalvarea\u00a0 Greciei\u201d etc. Criza euro reia \u015fi scoate la suprafa\u0163\u0103 toate gre\u015felile ini\u0163iale de proiectare. \u00cenc\u00e2t putem afirma cu \u00eentemeiere: criza euro este \u015fi criza Uniunii \u015fi nu se poate rezolva una f\u0103r\u0103 cealalt\u0103. De aceea, dup\u0103 opinia noastr\u0103, criza trebuie folosit\u0103 pentru un gen de reproiectare a Uniunii. Reproiectare care nu trebuie s\u0103 a\u015ftepte \u00eencheierea crizei, ci s\u0103 fie parte a ie\u015firii din criz\u0103<\/strong>. \u201eCazurile\u201d se cer atacate cu viziunea ansamblului \u00een minte; altminteri, nu pot fi rezolvate. Rezolvarea, \u00een acest caz, nu const\u0103 \u00een \u201estingerea\u201d unui caz, ci \u00een prevenirea apari\u0163iei altuia asem\u0103n\u0103tor. Europa este pres\u0103rat\u0103 cu mai multe \u201eGrecii\u201d. Nu numai Grecia propriu zis\u0103 trebuie s\u0103 preocupe, ci \u201eGreciile\u201d poten\u0163iale, care stau s\u0103 intre \u00een scen\u0103. Europa este \u0163intuit\u0103 de problemele \u201ela zi\u201d \u015fi am\u00e2n\u0103 problemele de perspectiv\u0103, fundamentale pentru viitorul ei.<\/p>\n

Pactul financiar trage un semnal de alarm\u0103: lucrurile nu mai puteau evolua a\u015fa.\u00a0 Nu austeritatea este contestabil\u0103, ci recursul exclusiv la rigorile ei. Am men\u0163iona c\u0103 aici nu este vorba doar despre un accent unilateral, dac\u0103 nu exclusiv al m\u0103surilor, ci \u015fi de un timing<\/strong><\/em> defectuos<\/strong>. Nu Pactul financiar (sau m\u0103car spiritul s\u0103u) este contestabil, ci faptul c\u0103 a doua zi dup\u0103 adoptarea lui apare nevoia unui Pact al dezvolt\u0103rii <\/strong>despre care primul pact nici nu a discutat. C\u0103 Pactul dezvolt\u0103rii nu este crea\u0163ia Uniunii, ci rodul unor dezbateri de contestare a viziunii pe care tocmai o propusese Uniunea, axat\u0103 pe austeritate, Uniunea d\u0103 impresia c\u0103 este mereu cu un pas \u00een urma realit\u0103\u0163ilor <\/strong>sau a tendin\u0163elor dominante pe cale de a se na\u015fte. Toate acestea hr\u0103nesc o imens\u0103 incertitudine.<\/p>\n

Rezum\u00e2nd, \u00eencrederea cet\u0103\u0163eanului \u015fi a unor comunit\u0103\u0163i na\u0163ionale\u00a0 nu se mai poate sprijini pe succes, pentru c\u0103 succesul nu mai exist\u0103; nu se mai poate sprijini nici pe ceea ce numim direc\u0163ie, pentru c\u0103 direc\u0163ia apare din ce \u00een ce mai confuz\u0103; nici pe ceea ce am numi determinare, pentru c\u0103 mobilul determin\u0103rii \u2013 succesul, bun\u0103starea, perspectiva \u2013 devin din ce \u00een ce mai pu\u0163in conving\u0103toare. Ce reac\u0163ie le este la \u00eendem\u00e2n\u0103? Toat\u0103 lumea este nemul\u0163umit\u0103 \u015fi aceast\u0103 stare poate prilejui chiar o resetare a mentalului colectiv. <\/strong>\u00cen noul context, de dezam\u0103gire prelungit\u0103, cet\u0103\u0163enii \u015fi deopotriv\u0103 \u0163\u0103rile se pot reorienta c\u0103tre identit\u0103\u0163ile na\u0163ionale, \u201eca un loc de refugiu sau m\u0103car de mai mare siguran\u0163\u0103\u201d. De ce apare oportun\u0103 o asemenea reac\u0163ie? Din acela\u015fi motiv pentru care centrul de greutate al eforturilor de rezolvare ale crizei s-a situat la nivel na\u0163ional: pentru c\u0103 statele na\u0163ionale (ca \u015fi sferele lor publice) exist\u0103<\/strong>. Iar direc\u0163ia de evolu\u0163ie a sim\u0163\u0103mintelor popula\u0163iei urmeaz\u0103<\/strong> mi\u015fcarea real\u0103 a vie\u0163ii economice.<\/p>\n

Reorientarea c\u0103tre sfera na\u0163ional\u0103 nu este caracteristic\u0103 doar \u0163\u0103rilor din periferie, ci reprezint\u0103 o reac\u0163ie cvasigeneral\u0103 <\/strong>la nivelul Uniunii. Difer\u0103 motivele care hr\u0103nesc o asemenea reorientare: unii consider\u0103 c\u0103 efortul de creditare a \u201esudi\u015ftilor\u201d a ajuns la limit\u0103, al\u0163ii c\u0103 sunt nedrept\u0103\u0163i\u0163i de condi\u0163iile \u00eemprumutului \u015fi de rigorile greu de suportat ale austerit\u0103\u0163ii. Numul\u0163umirea, \u00eens\u0103, este general\u0103 \u015fi ea hr\u0103ne\u015fte aceast\u0103 reorientare care pare dominant\u0103.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 o viziune despre periferie<\/strong> \u015fi evolu\u0163ia sa, Uniunea nu va putea rezista mult\u0103 vreme. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 putem spune c\u0103 periferia developeaz\u0103 vulnerabilit\u0103\u0163ile \u015fi reprezint\u0103 adev\u0103ratul test pentru Uniune.<\/p>\n

NOTE:<\/em><\/p>\n

\u00a0Willen Buiter:\u20021 The Terrible Consequence of a Eurozone Collapse<\/em>, \u201eFinancial Times\u201d, joi, 8 decembrie, 2011<\/p>\n

\u00a0Alex Stub:\u20022 I See the Centrifugal Force of a Core Europe<\/em>, \u201eFinancial Times\u201d, joi, 17 noiembrie, 2011<\/p>\n

\u00a0David Miliband:\u20023 Don\u2019t Leave Europe to the Sceptics and Federalists<\/em>, \u201eFinancial Times\u201d, marti, 15 noiembrie, 2011<\/p>\n

\u20024 Odd to Grows<\/em>, \u201eThe Economist\u201d, s\u00e2mb\u0103t\u0103\u00a0 12 mai 2012<\/p>\n

autor: prof. univ. Paul Dobrescu<\/em><\/p>\n

\u00a0Revista Clipa<\/em><\/p>\n

\n

\n

Sursa: Foaie National\u0103 \u2013 Revist\u0103 liber\u0103 de lupt\u0103 cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 observ\u0103m bine ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Uniunea European\u0103, am putea sintetiza lucrurile \u00een felul urm\u0103tor: \u201eperiferia\u201d pune sub [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-6381","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6381","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6381"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6381\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6381"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6381"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6381"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}