{"id":6432,"date":"2012-06-20T08:01:56","date_gmt":"2012-06-20T08:01:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6432"},"modified":"2012-06-20T08:03:33","modified_gmt":"2012-06-20T08:03:33","slug":"mircea-eliade-si-%e2%80%9egeneratia%e2%80%9d-sa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/06\/20\/mircea-eliade-si-%e2%80%9egeneratia%e2%80%9d-sa\/","title":{"rendered":"Mircea Eliade \u0219i \u201egenera\u021bia\u201d sa"},"content":{"rendered":"

\"Mircea<\/a><\/p>\n

Mircea Eliade (Photo credit: Wikipedia)<\/p>\n

\n

La sf\u00eersitul anilor 20, un num\u0103r de intelectuali care si-au spus\u00a0t\u00een\u0103ra generatie\u00a0<\/em>si care erau profund influentati de Nae Ionescu, au c\u0103utat s\u0103 scape de\u00a0goliciunea \u00eensp\u0103im\u00eent\u0103toare<\/em>\u00a0a pozitivismului si a tehnologiei moderne si s\u0103 realizeze un nou\u00a0echilibru spiritual.<\/em><\/strong><\/p>\n

Nichifor Crainic a identificat \u00een febrilitatea lor confirmarea unei\u00a0noi orient\u0103ri<\/em>\u00a0\u00een viata intelectual\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 si o\u00a0re\u00eentoarcere la religie\u00a0<\/em>si le-a deschis acestora paginile revistei \u201eG\u00eendirea\u201d. Dar aceast\u0103 generatie avea propriul s\u0103u program. Hot\u0103r\u00eeti s\u0103 descopere adev\u0103ratele coordonate ale spiritualit\u0103tii rom\u00e2nesti si dornici s\u0103 aseze cultura rom\u00e2n\u0103 pe un nou f\u0103gas, reprezentantii acesteia au format o asociatie numit\u0103 Criterion.<\/strong><\/p>\n

Criza lumii occidentale dovedea c\u0103 ideologia generatiei r\u0103zboiului nu mai era valabil\u0103. Mircea Eliade, \u00eendrum\u0103torul spiritual al acestei generatii, considera c\u0103 \u201etrebuie s\u0103-si g\u0103seasc\u0103 rosturile sale<\/em>\u201d. Spre deosebire de \u00eenaintasi, care se n\u0103scuser\u0103 si tr\u0103iser\u0103 cu idealul re\u00eentregirii neamului, acestia nu aveau un ideal gata f\u0103cut. Era prima generatie rom\u00e2neasc\u0103 neconditionat\u0103 \u00een prealabil de un obiectiv istoric de realizat.<\/strong><\/p>\n

Viata politic\u0103 a anilor 30 este caracterizat\u0103 de un declin general al institutiilor democratice. Liberalii si national-t\u0103r\u0103nistii, care asiguraser\u0103 suprastructura guvern\u0103rii parlamentare \u00eesi pierduser\u0103 mult din elanul pe care-l ar\u0103taser\u0103 \u00een deceniul precedent. Sf\u00eesiati de factionalism, acestia p\u0103reau incapabili de o actiune decisiv\u0103. Efectele crizei economice mondiale repercut\u00eendu-se asupra \u00eentregii societ\u0103ti rom\u00e2nesti \u00een decursul deceniului patru al secolului al XX-lea.<\/strong><\/p>\n

Problema generatiilor<\/em>\u00a0nu era un fenomen exclusiv rom\u00e2nesc, de pild\u0103, Ortega y Gasset si discipolii s\u0103i vor \u00een\u0103lta conceptul la rangul de categorie fundamental\u0103 a filosofiei culturii.\u00a0Generatia t\u00een\u0103r\u0103\u00a0<\/em>a urmat imediat generatiei de foc, generatiei r\u0103zboiului pentru re\u00eentregire national\u0103. Ea era compus\u0103 din tinerii cuprinsi \u00eentre ultimul contingent intrat \u00een transee \u00een 1918, si cei care, prin v\u00eersta lor fraged\u0103 nu si-au putut da seama de lumea de dinainte de r\u0103zboi. Altfel zis, era generatia celor pe care r\u0103zboiul i-a g\u0103sit adolescenti si care aveau atunci, \u00een medie, \u00eentre 25-35 de ani.<\/strong><\/p>\n

Istoria\u00a0tinerei generatii<\/em>\u00a0trece prin dou\u0103 momente: un moment spiritual (1925-1929), de descoperire de sine a\u00a0tinerei generatii<\/em>, de n\u0103dejde a tinerilor \u00een puterile lor, de \u00eendr\u0103zneal\u0103 viril\u0103, de plin\u0103tate sufleteasc\u0103, de entuziasm, de dep\u0103sire, de afirmatie biruitoare, care au dat tinerilor iluzia c\u0103 tr\u0103iesc o clip\u0103 de har, hot\u0103r\u00eetoare \u00een destinele culturii rom\u00e2nesti, si un moment nespiritual (1929-1932), de c\u0103dere spiritual\u0103, de \u00eenfr\u00eengere, de deceptie, de nedumerire, \u00een care tinerii s-au descoperit inutili, ne\u00eencadrati \u00een societate, amenintati de pr\u0103busirea l\u0103untric\u0103 a icoanei pe care o aveau despre sine, pe care nu si-o mai puteau sustine dec\u00eet prin\u00a0morga\u00a0<\/em>\u00eentemeiat\u0103 pe amintirea momentului de plin\u0103tate, pe care l-au tr\u0103it c\u00eendva.<\/strong><\/p>\n

\u00cen\u00a0\u00centoarcerea din Rai<\/em>, Eliade ilustra pierderea\u00a0raiului, zv\u00eerlirea tinerei generatii \u00een istorie<\/em>.<\/em>\u00a0Tr\u0103irea autentic\u0103, aventura, pasiunea pentru risc vor fi reluate mai t\u00eerziu si \u00een romanul\u00a0Huliganii<\/em>. Mesajul acestora era, de fapt, crezul generatiei al c\u0103rei lider era Eliade si care consta \u00een crearea unei lumi noi printr-o revolutie spiritual\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia adev\u0103rurile conventionale, barierele sociale si-ar fi pierdut importanta. \u00cen fiecare din personajele acestor romane, autorul a portretizat, pare-se, un individ real, reflect\u00eend, de asemenea, cu autenticitate si spiritualitatea generatiei anilor 30.<\/strong><\/p>\n

Aventura, spiritul viril s\u00eent c\u0103utate de Eliade \u00een toate preocup\u0103rile sale, aventurierul fiind spiritul \u00een\u0103ltat deasupra conditiei umane. Conceptul de\u00a0maschilita<\/em>\u00a0\u00eemprumutat de la Papini fiind considerat un mod de a fi \u00een lume. Dar, libertatea de a face tot felul de experiente este asumat\u0103 si \u00een plan politic.<\/strong><\/p>\n

Atmosfera social-politic\u0103 din Rom\u00e2nia se agravase pe m\u0103sura erod\u0103rii institutiilor democratice si, respectiv, a accentu\u0103rii tendintelor extremiste. Notorietatea Misc\u0103rii legionare era \u00een continu\u0103 crestere.<\/strong><\/p>\n

Eliade explic\u0103\u00a0sf\u0103r\u00eemarea prieteniilor si desp\u0103rtirea apelor\u00a0<\/em>prin \u00eemp\u0103rtirea tot mai categoric\u0103 a societ\u0103tii rom\u00e2nesti \u00een dreapta si \u00een st\u00eenga. Alt\u0103dat\u0103 prieteni, diferiti oameni de cultur\u0103 se trezesc inamici pe terenul politic. Interesant\u0103 este relatia, de pild\u0103, dintre profesorul Nae Ionescu si Mihail Sebastian. Antisemitismul primului a trezit deceptia celui de-al doilea, desi \u00eel considerase si\u00a0directorul s\u0103u de constiint\u0103<\/em>.<\/strong><\/p>\n

Prin amenintarea r\u0103zboiului,\u00a0generatia t\u00een\u0103r\u0103<\/em>\u00a0a suferit o fisur\u0103 interioar\u0103. \u00centr-adev\u0103r ea era crescut\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 ierarhie de valori: respectul vietii omenesti ca suprem bine si libertatea ca mijloc des\u0103v\u00eersit, pe care le-a v\u0103zut dezmintite de acei care o crescuser\u0103 \u00een ele.<\/strong><\/p>\n

Momentul culminant al acestei solidarit\u0103ti a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, crearea, \u00een 1931, a Asociatiei Criterion, menit\u0103 a fi cadrul material si spiritual de manifestare a\u00a0tinerei generatii<\/em>; dar care si-a oprit activitatea odat\u0103 cu ascutirea antagonismelor dintre membrii ei, angajati pe pozitii politice si spirituale divergente.<\/strong><\/p>\n

Manifest\u0103rile\u00a0tinerei generatii<\/em>\u00a0se caracterizeaz\u0103 prin precump\u0103nirea c\u00eetorva caractere specifice: setea de experient\u0103, vointa de \u00eencercare direct\u0103, autenticitatea, vointa de a \u00eenl\u0103tura orice constr\u00eengere din afar\u0103, orice conformism nerecunoscut din l\u0103untru, spiritualitatea, vointa de a se dep\u0103si, nevoia de absolut, tensiunea dramatic\u0103, criza, care constituie punctul crucial al experientei tr\u0103ite \u00een comun de\u00a0t\u00een\u0103ra generatie<\/em>.<\/strong><\/p>\n

Misiunea\u00a0tinerei generatii<\/em>\u00a0era, dup\u0103 cum identifica Mircea Vulc\u0103nescu, tripl\u0103. Cea dint\u00eei misiune era asigurarea unit\u0103tii sufletesti a rom\u00e2nilor, uniti politic prin sacrificiul generatiei de foc si estomparea deosebirilor regionale \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eensemnau altceva dec\u00eet nuantarea unui aceluiasi suflet national. A doua misiune a\u00a0tinerei generati\u00a0<\/em>era s\u0103 exprime \u00een forme universale sufletul rom\u00e2nesc. Cu alte cuvinte, g\u0103sirea formelor autentice de viat\u0103 cele mai potrivite acestui popor, de la politic\u0103 si p\u00een\u0103 la teologie, \u00een filozofie, \u00een literatur\u0103, \u00een stiint\u0103 si art\u0103. A treia misiune a acestei generatii este\u00a0preg\u0103tirea pentru ceasurile grele care pot veni<\/em>.<\/strong><\/p>\n

Vulc\u0103nescu prefigura, asadar, destinul tragic al unor reprezentanti ai generatiei sale \u00een conditiile instaur\u0103rii, la sf\u00eersitul deceniului al patrulea, a dictaturii, mai \u00eent\u00eei a celei de dreapta, incomplete, r\u0103sturnabile, apoi a celei de st\u00eenga, comuniste, r\u0103mas\u0103 st\u0103p\u00een\u0103 peste Europa de r\u0103s\u0103rit 45 de ani.<\/strong><\/p>\n

Generatia nou\u0103, al c\u0103rei exponent era Eliade, era dominat\u0103 de fr\u0103m\u00eentarea interioar\u0103 papinian\u0103, antidiletantismul monden si dragostea pentru experienta\u00a0pasionant\u0103<\/em>\u00a0a adolescentei care, singur\u0103, urmeaz\u0103 s\u0103 creeze echilibrul spiritual al individului, de mai t\u00eerziu.<\/strong><\/p>\n

Din 1931 la Fundatia Carol I era organizat un ciclu de conferinte-simpozion despre personalit\u0103ti contemporane si despre problemele epocii respective. Interesant\u0103 este \u00eent\u00eelnirea dintre reprezentantii unor optiuni politice diferite: Belu Silber, Lucretiu P\u0103tr\u0103scanu, doi marxisti, si N. Vulc\u0103nescu, Mihail Polihroniade, care criticau comunismul \u00een numele democratiei si al nationalismului.<\/strong><\/p>\n

Ceea ce s-a numit mai t\u00eerziu\u00a0spiritul Criterionului\u00a0<\/em>devenea mai limpede si mai articulat cu c\u00eet programul a fost \u00eemplinit. Dar chiar de la cele dint\u00eei simpozioane, publicul a ghicit c\u0103 avea de-a face cu o experient\u0103 cultural\u0103 semnificativ\u0103 si le-a r\u0103mas credincios p\u00een\u0103 la urm\u0103. Chiar atunci c\u00eend nu era vorba de subiecte senzationale, ca Lenin, Chaplin, Freud sau Gide amfiteatrul permanent al Fundatiei era arhiplin.<\/strong><\/p>\n

\u201eAsist\u00eend la simpozioanele noastre, unde erau prezentate si dezb\u0103tute at\u00eetea puncte de vedere, publicul asista de fapt, la un nou tip de dialog socratic. Scopul pe care-l urm\u0103ream, nu era numai informatia, ci, \u00een primul r\u00eend \u00abtrezirea\u00bb auditorilor, confruntarea lor cu ideile si, \u00een cele din urm\u0103, modificarea modului lor de a fi \u00een lume\u201d, m\u0103rturisea Mircea Eliade.<\/strong><\/p>\n

Paradoxal, gruparea Criterion era acuzat\u0103 \u00een epoc\u0103 de cripto-comunism. Ulterior, au fost al\u0103turati orient\u0103rii nationaliste de extrem\u0103 dreapt\u0103. De asemenea, s-au adus si alte acuzatii, de pild\u0103, de veleitarism, de pretiozitate, adic\u0103 de vointa de a face s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre\u00a0t\u00een\u0103ra generatie<\/em>\u00a0atunci c\u00eend, de fapt nu crease nimic.<\/strong><\/p>\n

Remarcabil\u0103 r\u0103m\u00eene \u00eens\u0103 \u00eent\u00eelnirea si colaborarea dintre cei ce se vor dovedi personalit\u0103ti definitorii ale culturii rom\u00e2ne, de la Mircea Eliade, p\u00een\u0103 la Emil Cioran, Mircea Vulc\u0103nescu si Constantin Noica.<\/strong><\/p>\n

\u00cen realitate, aceast\u0103 generatie a creat un mediu de difuzare a ideilor, a readus \u00een atentie satul ca leag\u0103n al spiritualit\u0103tii rom\u00e2nesti, ortodoxia si rolul acesteia \u00een modelarea experientei nationale. \u00cen repulsia lor fat\u0103 de pozitivism si materialism mostenit\u0103 din secolul al XIX-lea, ei s-au \u00eentors spre misticism. Li se p\u0103rea axiomatic c\u0103 exaltarea mistic\u0103, mai cur\u00eend dec\u00eet credinta, a fost temeiul sensibilit\u0103tii umane.<\/strong><\/p>\n

\u00cen\u00a0Itinerariu spiritual<\/em>, Mircea Eliade a pornit de la ideea c\u0103 ortodoxia putea oferi\u00a0tinerei generatii\u00a0<\/em>o conceptie cuprinz\u0103toare asupra existentei si ar putea deveni un nou fenomen \u00een istoria culturii rom\u00e2ne moderne. Dar recunostea c\u0103 \u00eentelegerea sa \u00een privinta ortodoxiei era superficial\u0103, iar mai t\u00eerziu, \u00eentruc\u00eet orizonturile sale intelectuale si experienta sa de viat\u0103 s-au l\u0103rgit, \u00een mod special \u00een timpul sederii sale \u00een India, unde a \u00eenceput s\u0103 fie fascinat de hinduism, ortodoxia sa ocupa doar un loc modest \u00een amplele sale studii comparatiste asupra religiei.<\/strong><\/p>\n

Emil Cioran s-a \u00eendep\u0103rtat si mai mult de la subiect. A devenit preocupat de tragedia existentei individuale si si-a pus speranta \u00een misticismul protestant de tipul Kierkegaard. C\u00eend a scris despre criza spiritual\u0103 din Rom\u00e2nia interbelic\u0103, a adus \u00eentr-adev\u0103r un omagiu ortodoxiei, pentru a fi ap\u0103rat specificul rom\u00e2nesc de-a lungul secolelor, \u00eempotriva asimil\u0103rii de c\u0103tre societ\u0103tile mai dinamice, dar a v\u0103zut salvarea suprem\u0103 doar \u00een integrarea Rom\u00e2niei \u00eentr-o Europ\u0103 urban\u0103, cosmopolit\u0103.<\/strong><\/p>\n

Mircea Vulc\u0103nescu a recunoscut, de asemenea, influenta formativ\u0103 a ortodoxiei asupra vietii spirituale rom\u00e2nesti, dar, spre deosebire de Eliade si Cioran, a c\u0103utat salvarea sa si a generatiilor viitoare \u00een sat. Doar aici, g\u00eendea el, supravietuia un stil organic al vietii rom\u00e2nesti si doar aici sufletul rom\u00e2nesc va trebui s\u0103 \u00eenfrunte provocarea\u00a0invaziei masive<\/em>\u00a0a Occidentului.<\/strong><\/p>\n

Discipolii lui Nae Ionescu au alc\u0103tuit generatia cosmopolit\u0103, despre care Eugen Lovinescu considera c\u0103 va \u00eenceta s\u0103 se constituie \u00een imitatori si va \u00eencepe s\u0103 creeze valorile spirituale rom\u00e2nesti originale.<\/strong><\/p>\n

Generatia \u00een pulbere\u00a0<\/em>definit\u0103 de Zaharia Stancu \u00een 1936 era, \u00een realitate, generatia care a avut drept crez Regenerarea spiritului rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

Teama c\u0103\u00a0Istoria<\/em>\u00a0i-ar \u00eempiedica s-o \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103, c\u0103 timpul va deveni cur\u00eend un timp terifiant (timpul\u00a0terorii Istoriei<\/em>), \u00eencercarea de a r\u0103spunde la \u00eentrebarea:\u00a0cum s\u0103 iern\u0103m?\u00a0<\/em>deveniser\u0103 aproape obsesii pentru tinerii intelectuali.<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00centr-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult \u00eencercata Europ\u0103\u201d, considera Mircea Eliade, \u201eluntrea statului nostru este condus\u0103 de niste piloti orbi. Acum, c\u00eend se preg\u0103teste marea lupt\u0103 dup\u0103 care se va sti cine merit\u0103 s\u0103 supravietuiasc\u0103 si cine \u00eesi merit\u0103 soarta de rob \u2013 elita noastr\u0103 conduc\u0103toare \u00eesi continu\u0103 micile sau marile afaceri, micile sau marile b\u0103t\u0103lii electorale, micile sau marile reforme moarte.<\/strong><\/p>\n

Crima elitelor conduc\u0103toare rom\u00e2nesti const\u0103 \u00een pierderea acestui instinct si \u00een \u00eenfior\u0103toarea lor inconstient\u0103, \u00een \u00eenc\u0103p\u0103t\u00eenarea cu care \u00eesi ap\u0103r\u0103 puterea. Au fost elite rom\u00e2nesti care s-au sacrificat de bun\u0103 voie, si-au semnat cu m\u00eena lor actul de deces numai pentru a nu se \u00eempotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune \u00een calea destinului acestui neam. Clasa conduc\u0103torilor nostri politici, departe de a dovedi aceast\u0103 resemnare, \u00eentr-un ceas at\u00eet de tragic pentru istoria lumii \u2013 face tot ce-i st\u0103 \u00een putint\u0103 ca s\u0103-si prelungeasc\u0103 puterea\u201d, continua Eliade rechizitoriul s\u0103u \u00een anul 1937.<\/strong><\/p>\n

Libertatea de a\u00a0face cultur\u0103<\/em>\u00a0este \u00eentrerupt\u0103 cu brutalitate. Degenerarea politic\u0103 este accentuat\u0103 de evolutia situatiei internationale, de victoria extremei drepte \u00een Italia si Germania si de politica de appeasement promovat\u0103 de Franta si Marea Britanie.<\/strong><\/p>\n

\u00cen acest context, destinul Rom\u00e2niei era decis cu rapiditate, democratia l\u0103sa locul regimurilor autoritare. Dar, retragerea din fata istoriei, acceptarea traditionalului destin al intelectualului rom\u00e2n de\u00a0a rata\u00a0<\/em>sau de a supravietui umil la periferia societ\u0103tii nu au reprezentat o optiune pentru \u201egeneratia\u201d lui Eliade.<\/strong><\/p>\n

autor\u00a0Luminita Moscalu<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/address>\n
Mircea Eliade,\u00a0Profetism rom\u00e2nesc<\/em>, Editura \u201eRoza v\u00eenturilor\u201d, Bucuresti,1990, p. 11.<\/address>\n
Keith Hitchins,\u00a0Rom\u00e2nia 1866-1947<\/em>, Humanitas, Bucuresti,1998, p. 410.<\/address>\n
Mircea Vulc\u0103nescu,\u00a0Generatie<\/em>, \u00een \u201eCriterion\u201d, nr. 3-4,1934, p. 5.<\/address>\n
Ibidem<\/em>\u00a0, p. 6.<\/address>\n
Mircea Eliade,\u00a0Memorii<\/em>\u00a0(1907-1960), Humanitas, Bucuresti, 1991, p. 283.<\/address>\n
Mircea Vulc\u0103nescu,\u00a0op. cit.<\/em>, \u00een\u00a0loc. cit.<\/em>\u00a0p.9.<\/address>\n
Vlad Georgescu,\u00a0Istoria Rom\u00e2nilor de la origini p\u00een\u0103 \u00een zilele noastre<\/em>, Humanitas, Bucuresti, 1992, p. 222.<\/address>\n
Mircea Eliade,\u00a0Profetism rom\u00e2nesc<\/em>, p.76.<\/address>\n
Idem,\u00a0Memorii<\/em>\u00a0(1907-1960), p. 254.<\/address>\n
Ibidem<\/em>, p. 255.<\/address>\n
Keith Hitchins,\u00a0op. cit.<\/em>, p. 317.<\/address>\n
Mircea Eliade,\u00a0op. cit<\/em>., p. 357.<\/address>\n
Idem,\u00a0Pilotii orbi<\/em>, \u00een \u201e Vremea\u201d, nr. 505, 19 septembrie 1937, p. 3.<\/address>\n
Vlad Georgescu,\u00a0op. cit<\/em>., p. 223.<\/address>\n

 <\/p>\n

Sursa: Revista Melidonium<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mircea Eliade (Photo credit: Wikipedia) La sf\u00eersitul anilor 20, un num\u0103r de intelectuali care si-au spus\u00a0t\u00een\u0103ra generatie\u00a0si care erau profund [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-6432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6432"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6432\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}