{"id":6494,"date":"2012-06-24T15:55:27","date_gmt":"2012-06-24T15:55:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6494"},"modified":"2012-06-24T15:56:40","modified_gmt":"2012-06-24T15:56:40","slug":"6494","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/06\/24\/6494\/","title":{"rendered":"Fragment din \u201eJurnal American\u201d \u2013 21 septembrie 2006, alt\u0103 zi la New-York"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\"\"<\/a>
\n<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eNatura este crea\u0163ia lui Dumnezeu, iar cultura a omului.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em>Sombart<\/p>\n

Ast\u0103zi vrem s\u0103 vedem Opera Metropolitan\u0103 \u015fi s\u0103 vizit\u0103m Muzeul Metropolitan al Artei, \u015fi din nou, dac\u0103 ne r\u0103m\u00e2ne timp, Parcul Central al ora\u015fului. Cel mai mare spa\u0163iu dedicat artelor dramatice, muzicii \u015fi dansului este Centrul Lincoln, re\u00eennoit \u00een 1960 \u015fi care include cl\u0103diri de locuit, Teatrul, Societatea muzical\u0103, Societatea de filme, Filarmonica, Opera Metropolitan\u0103, Jazz, Biblioteca, \u015ecoala de balet.<\/strong><\/p>\n

Opera Metropolitan\u0103 (The Metropolitan Opera)<\/em> a fost fondat\u0103 \u00een 1880, av\u00e2nd o alt\u0103 loca\u0163ie fa\u0163\u0103 de cea prezent\u0103. De-abia \u00een 1966 s-a mutat \u00een noua cas\u0103 a Centrului Lincoln. Este format\u0103 din c\u00e2teva cl\u0103diri, iar cl\u0103direa principal\u0103 din mijloc include sala spectacolelor; a fost denumit\u0103 \u201dBijuteria ora\u015fului, comoara na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103\u201d. Lumea intr\u0103, probabil se cump\u0103r\u0103 bilete. Intr\u0103m \u015fi noi. Nu facem dec\u00e2t s\u0103 ne uit\u0103m la arhitectura acestui mare hol de la intrare, dup\u0103 care ie\u015fim. \u00cen fa\u0163a cl\u0103dirii este o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 artezian\u0103, pe marginea c\u0103reia se a\u015feaz\u0103 turi\u015ftii pentru odihn\u0103 sau filmare. Ne fotografiem l\u00e2ng\u0103 panourile din fa\u0163a Operei; privim afi\u015fele de pe aceste panouri. Premiera sesiunii de toamn\u0103 este \u00een data de 3 octombrie: Faust de Charles Gounod. Citim: \u201eProduction Andrei \u015eerban\u201d. Ne m\u00e2ndrim cu acest nume, care aduce un plus imaginei \u0163\u0103rii noastre aici in America! \u015etim c\u0103 regizorul rom\u00e2n Andrei \u015eerban este inteligent, dotat cu o imagina\u0163ie debordant\u0103. Va fi o nou\u0103 montare a operei \u201eFaust\u201d \u00een regia lui. De la \u00eenceputurile Operei Metropolitane \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, s-au realizat \u015fase astfel de mont\u0103ri, deci premiera va avea o semnifica\u0163ie special\u0103 \u00een istoria operei newyorkeze. P\u00e2n\u0103 la editarea acestui jurnal, am aflat c\u0103 spectacolul a fost \u201efurtunos, devastator\u201d.<\/strong><\/p>\n

Ne \u00eendrept\u0103m spre Muzeul Metropolitan de Art\u0103 (The Metropolitan Museum of Art)<\/em> situat \u00eentr-o enclav\u0103 a Parcului Central. Muzeele sunt locuri \u00een care operele din vremurile trecute au devenit mituri, iar arti\u015ftii care le-au produs reu\u015fesc s\u0103 bulverseze, cu adev\u0103rat, sufletele noastre. Pe frontispiciul cl\u0103dirii vedem scris: \u201eDe la Cezanne la Picasso\u201d. \u00cencep\u00e2nd cu data de 14 septembrie a acestui an \u015fi p\u00e2n\u0103 la data de 7 ianuarie 2007, pot fi v\u0103zute aici \u015fi alte lucr\u0103ri aduse din alte muzee. Expozi\u0163ia este dedicat\u0103 lui Ambroise Vollard, de origine francez\u0103, colec\u0163ionar, scriitor, \u015fi sus\u0163in\u0103tor al arti\u015ftilor tineri din vremea sa, sf\u00e2r\u015fitul secolului XIX, \u00eenceputul secolului XX. Muzeul este deschis din 1872, are o colec\u0163ie de dou\u0103 milioane piese, ele dat\u00e2nd din antichitate, din perioadele urm\u0103toare \u015fi ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Forma muzeului este rectangular\u0103, av\u00e2nd o cale de acces \u00een trepte, situat\u0103 la mijlocul cl\u0103dirii.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 urcarea treptelor, p\u0103trundem printre coloane, \u00een Sala Mare (The Great Hall).<\/em> Aici sunt expuse pliante, se v\u00e2nd bilete se odihnesc cei care au parcurs muzeul. Biletul cost\u0103 20$. Sunt dou\u0103 intr\u0103ri \u00een s\u0103lile Muzeului, una \u00een partea dreapt\u0103 \u015fi alta \u00een partea st\u00e2ng\u0103. \u00centr\u0103m \u015fi vizit\u0103m primul etaj. Primele s\u0103li care se deschid ochilor no\u015ftri sunt cele ale Artei grece\u015fti \u015fi romane; din arta greac\u0103 vedem sculpturi \u00een marmur\u0103, piatr\u0103, lut, bronz, aur, argint, sticl\u0103, lemn, filde\u015f, vase din ceramic\u0103 neagr\u0103 cu figuri ro\u015fii \u015fi ceramic\u0103 ro\u015fie cu figuri negre, obiecte din bronz. Arta roman\u0103 \u2013 sculpturi, bijuterii, giuvaere, pietre nestemate, obiecte din bronz, sticl\u0103, tapiserii, manuscrise, filde\u015furi, din perioada c\u0103derii Imperiului roman \u015fi p\u00e2n\u0103 la Rena\u015ftere. Prima figur\u0103 care se dezv\u0103luie privirilor noastre este Statuia de marmur\u0103 a R\u0103zboinicului r\u0103nit (Marble statue of a wounded warrior)<\/em>. Se presupune c\u0103 este a primului grec care a p\u0103\u015fit pe p\u0103m\u00e2ntul Troiei \u2013 Protesilaos, fiul regelui Thessaliei. El ar fi ignorat avertizarea oracolului \u015fi ca atare a fost primul om ucis \u00een b\u0103t\u0103lie, de c\u0103tre Hector. \u00cen fiecare dintre sculpturi po\u0163i \u00eentrevedea sau ghici mai bine zis, un foc interior, o tensiune interioar\u0103 care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se exteriorizeze, este ca \u015fi cum ar fierbe un lichid \u00een interiorul trupului \u015fi vaporii sunt gata s\u0103 se n\u0103pusteasc\u0103 asupra cuiva din apropiere\u2026 Iar tu e\u015fti \u00eencordat, preg\u0103tit s\u0103 prime\u015fti vizual materializarea for\u0163ei din interiorul statuii. Vedem statui romane distruse de barbarismul acelor vremuri. \u015ei ast\u0103zi se mai distrug statui, \u00een numele unui alt barbarism\u2026<\/strong><\/p>\n

Ne impresioneaz\u0103 statuia din marmor\u0103 a unei Amazoane r\u0103nite (Statue of a wounded Amazon)<\/em>; este o copie roman\u0103 a celei originale grece\u015fti. \u015etim c\u0103 \u00een arta greac\u0103 amazoanele erau femei r\u0103zboinice din Asia Mic\u0103, descrise ca eroice lupt\u0103toare, \u00eentocmai ca Heracles, Achile \u015fi Tezeus. Aceast\u0103 statuie reprezint\u0103 o refugiat\u0103 care \u015fi-a pierdut armele \u00een lupt\u0103 \u015fi s\u00e2ngereaz\u0103 dintr-o ran\u0103 sub s\u00e2nul drept. \u00cen ciuda situa\u0163iei grave a trupului, fa\u0163a ei nu arat\u0103 durerea, re\u0163inerea emo\u0163ional\u0103 fiind caracteristic\u0103 artei clasice a secolelor V \u015fi IV \u00ee.e.n. \u00cen partea opus\u0103 acestei statui este Statuia lui Diadumenos (Roman Diadoumenous Statue) <\/em>din marmur\u0103, copie a celei grece\u015fti din bronz, din anul 430 \u00ee.e.n. Statuia a fost extrem de popular\u0103 \u00een perioada roman\u0103. Reprezint\u0103 un t\u00e2n\u0103r \u00eempodobindu-\u015fi capul cu o band\u0103, dup\u0103 o victorie \u00eentr-o competi\u0163ie atletic\u0103. Sculptorul grec Polykleitos of Argos a fost unul din remarcabilii arti\u015fti ai lumii antice, care a acordat o deosebit\u0103 aten\u0163ie propor\u0163iilor corporale, frumuse\u0163ii \u015fi armoniei. Urm\u0103toarea statuie \u00een fa\u0163a c\u0103reia ne oprim este Afrodita<\/em>, zei\u0163a dragostei \u015fi a frumuse\u0163ii, asimilat\u0103 de romani cu Venus. M\u0103 g\u00e2ndesc \u015fi z\u00e2mbesc, c\u00e2t de grea este aceast\u0103 statuie \u015fi c\u00e2t de u\u015foar\u0103 ar fi \u00een bra\u0163ele unui b\u0103rbat\u2026 ca o luntre pe ap\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

Grecii surprind uimitor de frumos prin formele statuilor mi\u015fc\u0103rile trupului; mi\u015fc\u0103ri pline de gra\u0163ie, m\u00e2ndrie \u015fi frumuse\u0163e. Trupurile frumoase ale femeilor \u015fi b\u0103rba\u0163ilor au fost reprezentate cu mult interes, migal\u0103 \u015fi dragoste de c\u0103tre sculptorii vremii. Admir\u0103m statuia din bronz Atena cu bufni\u0163a (Bronze Athena with owl)<\/em>, din perioada 460-450 \u00ee.e.n. Atena \u0163ine o suli\u0163\u0103 \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u015fi din m\u00e2na sa dreapt\u0103 o bufni\u0163\u0103 se revolt\u0103. Pe chipul fiicei lui Zeus \u015fi a lui Metis, protectoarea artelor frumoase, me\u015fte\u015fu\u00adgurilor, literaturii, agriculturii, se poate citi mo\u015ftenirea for\u0163ei tat\u0103lui \u015fi \u00een\u0163elepciunea mamei. Atena poate fi recunoscut\u0103 prin coiful speci\u00adfic unui r\u0103zboinic: iar bufni\u0163a este simbolul \u00een\u0163elepciunii \u2013 la greci. La alte popoare buf\u00adni\u0163a este simbolul mor\u0163ii. Se spune c\u0103 statuia Atenei \u2013 lupt\u0103toarea \u2013 era at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t marinarii atenieni afla\u0163i departe pe mare puteau vedea coiful \u015fi lancea zei\u0163ei str\u0103lucind \u00een lumina soarelui. Oricum, rela\u0163ia dintre om \u015fi divinitate v\u0103de\u015fte umanismul sui-generis al culturii elene. Ne mir\u0103m \u015fi nu este pentru prima oar\u0103, cum un popor at\u00e2t de mic, dar at\u00e2t de dotat, \u015fi-a dob\u00e2ndit un loc unic \u00een istoria dezvolt\u0103rii omene\u015fti, cum filosofia lui a stat la baza \u00eentregii civiliza\u0163ii \u015fi culturi europene. \u00cens\u0103, spre sf\u00e2r\u015fitul secolului al IV-lea \u00ee.e.n., Antichitatea greac\u0103 a dat semene de oboseal\u0103\u2026R\u0103zboaiele au sl\u0103bit-o! Capul zei\u0163ei (Marble head of a goddess),<\/em> din secolul IV. \u00ee.Hr., este executat\u0103 din marmur\u0103. Se presupune c\u0103 este al zei\u0163ei Afrodita (zei\u0163a dragostei \u015fi a frumuse\u0163ii). O privim, parc\u0103 ar vrea s\u0103 ne spun\u0103 ceva, poate s\u0103 ne d\u0103ruiasc\u0103 din bun\u0103tatea ei, dar, \u00een cele din urm\u0103, str\u0103lu\u00adcirea marmurei reci ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

Ne oprim \u00een fa\u0163a a dou\u0103 statui din bronz, una repre\u00adzint\u0103 un Portret al nepotului lui Augustus Caesar (Portrait of the Grandson of Augustus Caesar),<\/em> statuie superb realizat\u0103, \u015fi alta Capul unui atlet (Marble head of an athlete)<\/em>, ambele copii dup\u0103 sculpturi grece\u015fti antice. Acestea, ca \u015fi multe altele din acest muzeu, au fost achizi\u0163ionate de c\u0103tre Jacob S. Rogers, un om extrem de bogat care a murit \u00een 1901, \u015fi care \u015fi-a l\u0103sat \u00eentreaga avere ca dona\u0163ie Muzeului Metropolitan. Averea lui s-a constituit \u00eentr-un fond ce-i poart\u0103 numele \u2013 \u201eRogers Fund\u201c. Muzeul beneficiaz\u0103 \u015fi de alte fonduri care poart\u0103 numele diver\u015filor donatori.<\/strong><\/p>\n

Statuile grece\u015fti, \u00een special, reprezint\u0103 imaginea omului ideal : frumos, virtuos, curajos \u015fi \u00eendem\u00e2natec. Ca s\u0103 \u00een\u0163elegem reprezent\u0103rile acestor minunate sculpturi, ne amintim de istoria artei grece\u015fti, de cele patru perioade : cea homeric\u0103, cea arhaic\u0103, cea clasic\u0103 \u015fi cea elenistic\u0103. Statuile din perioada homeric\u0103 erau pictate \u015fi decorate cu motive geometrice ; \u00een perioada arhaic\u0103 erau reprezentate chipuri de zei lucrate din lemn \u015fi imagini fantastice de centauri, sfinc\u015fi, gorgone. Totu\u015fi \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 s-au creat imagini de zei \u015fi de eroi din mitologie, dup\u0103 chipul oamenilor reali; \u00een perioada clasic\u0103 s-au creat sculpturi cu chipuri pline de m\u0103re\u0163ie, de eroism \u015fi s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103, din punct de vedere arhitectural, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost construit Partenonul pe Acropole \u2013 dealul care domin\u0103 Atena. \u00cen perioada elenistic\u0103 se ad\u00e2nce\u015fte cunoa\u015fterea omului, care este de multe ori reprezentat \u00een anumite momente de ac\u0163iune (ex. Marsias \u00een supliciu<\/em> este imaginea unui corp deformat prin supliciu). Am \u00een imagine grupul statuar Laocoon, aflat \u00een Muzeul Vatican din Roma \u015fi care exprim\u0103 suferin\u0163a \u00een lupta cu moartea. A fost inspirat\u0103 din legenda preotului cu acest nume, care s-a opus introducerii calului troian \u00een cetate. Sup\u0103rat\u0103, zei\u0163a Atena ar fi trimis doi \u015ferpi care l-ar fi omor\u00e2t pe Laocoon \u015fi pe cei doi fii ai s\u0103i.<\/strong><\/p>\n

\u00cen general sculpturile sunt a\u015fezate aici pe piedestaluri \u00eenalte, ceea ce le amplific\u0103 m\u0103re\u0163ia. Recunosc aceast\u0103 m\u0103re\u0163ie, calitatea compozi\u0163iei acestor sculpturi, admir am\u0103nuntele anatomice ale corpului omenesc, armonia lor, frumuse\u0163ea, dar m\u0103 \u00eentristeaz\u0103! Le privesc \u015fi parc\u0103 a\u015ftept\u2026 Cineva scria at\u00e2t de inspirat, despre fericirea celor care pot auzi sculpturile vorbind\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00cen partea destinat\u0103 Artei romane mai afl\u0103m bustul din marmur\u0103 al unui Om cu barb\u0103 (Man with beard) <\/em>\u015fi \u00cemp\u0103ratul Augustus (Emperor Augustus).<\/em> Privesc cu aten\u0163ie chipul \u00eemp\u0103ratului. Lungimea nasului este egal\u0103 cu \u00een\u0103l\u0163imea frun\u0163ii, ceea ce dovede\u015fte calit\u0103\u0163i precum elegan\u0163a, independen\u0163a \u015fi puterea de fascina\u0163ie. De remarcat \u015fi nasul romanului care pare a \u00eentregi frumu\u00adse\u0163ea chipului. Spr\u00e2ncenele au o linie aproape dreapt\u0103, ceea ce arat\u0103 hot\u0103r\u00e2rea \u015fi for\u0163a mental\u0103; ele sunt apropi\u00adate, l\u0103sate pe ochi \u2013 semn al profunzimii de spirit. Lobii urechilor sunt desprin\u015fi de cap, semn de independen\u0163\u0103, energie, generozitate. Se spune c\u0103 dacii aveau lobii lipi\u0163i de cap, ceea ce ar semnifica o mare adaptabilitate.<\/strong><\/p>\n

Tot \u00een acest spa\u0163iu g\u0103sim chipul unui Negustor Roman (Roman Merchant)<\/em> din secolul I d.Hr. Genul acesta de sculptur\u0103 portretistic\u0103 are un caracter destul de contradictoriu, unele sculpturi romane p\u0103r\u00e2ndu-ni-se pline de m\u0103re\u0163ie, altele din contr\u0103. \u00cemp\u0103ratul Caracalla (Por\u00adtrait of the Emperor Caracalla)<\/em> ne impresioneaz\u0103 prin \u00eend\u00e2rjire, chipul \u00eencruntat, chiar posomo\u00adr\u00e2t \u015fi d\u00e2rz. Se vede clar c\u0103 arta greceasc\u0103 a influen\u0163at arta Romei antice \u015fi mai t\u00e2rziu arta Rena\u015fterii, prin expresivitate. Ne amintim de termele din vremea lui (sec. III e.n.), numite chiar termele lui Caracalla, cl\u0103diri cu b\u0103i publice, s\u0103li de sport, biblioteci, locuri de plimbare, realizate din nevoia determinat\u0103 de cre\u015fterea popula\u0163iei. Ter\u00admele puteau ad\u0103posti trei mii de oameni, spun c\u0103r\u0163ile.<\/strong><\/p>\n

Sala cu sculpturi europene are printre alte sculpturi c\u00e2teva vase cu motive ale toamnei. De dimensiuni foarte mari, aproximativ de trei ori \u00een\u0103l\u0163imea unui om, vasele omagiaz\u0103 acest anotimp, bog\u0103\u0163ia lui.<\/strong><\/p>\n


\nCupidon \u015fi Psyche (Cupid and Psyche)<\/em> realizat\u0103 \u00een 1794 de c\u0103tre Antonio Canova, este impresionant\u0103. Lucrat\u0103 din metal \u015fi acoperit\u0103 cu ghips, statuia Zeului dragostei, fiul lui Venus, str\u0103luce\u015fte fermec\u0103tor; m\u00e2inile ridicate ale lui Psyche, \u00eencol\u0103cite deasupra capului lui Cupidon \u015fi \u00eempreunate cu aripile sale, seam\u0103n\u0103 cu dou\u0103 perechi de aripi ce se preg\u0103tesc pentru \u00eendelungatul zbor al dragostei\u2026 Cuv\u00e2ntul \u00abpsyche\u00bb \u00een limba greac\u0103 \u00eenseamn\u0103 suflet; gestul semnific\u0103 dragostea, n\u0103zuin\u0163a spre voluptate, spre fericire!\u201d Alt exemplar, afl\u0103m c\u0103 se g\u0103se\u015fte la Sankt Petersburg. Ne amintim povestea vie\u0163ii acestei tinere vestite pentru frumuse\u0163ea ei; p\u0103r\u0103sit\u0103 de p\u0103rin\u0163i pe un munte, a fost dus\u0103 de v\u00e2nt \u00eentr-un palat unde se iubea numai noaptea cu un necunoscut al c\u0103rui chip nu avea dreptul s\u0103-l vad\u0103. \u00cenc\u0103lc\u00e2nd interdic\u0163ia, aprinz\u00e2nd la un moment dat un opai\u0163, l-a v\u0103zut pe zeul dragostei; acesta, sup\u0103rat c\u0103 i-a \u00eenc\u0103lcat leg\u0103m\u00e2ntul, o p\u0103r\u0103se\u015fte; Psyche \u00eel caut\u0103. \u00cen final, capriciosului zeu i se face mil\u0103 de soarta ei, o iart\u0103 \u015fi iubind-o totu\u015fi, fiindc\u0103 iertarea nu este posibil\u0103 f\u0103r\u0103 iubire, o ia \u00een ceruri, o face nemuritoare \u015fi tr\u0103ie\u015fte ve\u015fnic cu ea.<\/strong><\/p>\n

Privind aceast\u0103 statuie \u00een\u0163elegem cum acest sentiment al iubirii poate triumfa asupra orgoliului \u015fi r\u0103zbun\u0103rii! Dragostea, eterna dragoste, f\u0103r\u0103 de care nu putem tr\u0103i! \u015ei g\u00e2ndul ar\u0103 ca un plug \u015fi r\u0103stoarn\u0103 memoria \u015fi d\u0103 la iveal\u0103 cuvintele lui Gabriel Garcia Marquez : \u201eDumnezeul meu, dac\u0103 a\u015f mai avea o buc\u0103\u0163ic\u0103 de via\u0163\u0103\u2026 le-a\u015f demonstra oamenilor c\u00e2t se \u00een\u015feal\u0103 crez\u00e2nd c\u0103 nu se mai \u00eendr\u0103gostesc c\u00e2nd \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, ne\u015ftiind c\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc c\u00e2nd nu se mai \u00eendr\u0103gostesc\u2026 \u201d<\/em> O alt\u0103 sculptur\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 dragostea dintre un copil \u015fi un animal, bun\u0103tatea \u015fi \u00een\u0163elegerea copilului fa\u0163\u0103 de lumea necu\u00adv\u00e2nt\u0103toarelor. Statuia exprim\u0103 triste\u0163ea unei frumoase copile \u015fi ne\u00advoia ei de a avea \u00een preajm\u0103 un animal iubitor. Masa amorurilor (The Demidoff Table)<\/em> executat\u0103 de italianul Lorenzo Bartolini, \u00een anul 1845, este superb\u0103 \u00een am\u0103nuntele ei sculpturale \u015fi chiar \u00een expresivitate. Albul sclipitor al marmurei ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 privirile. Pe fundalul unei frumoase tapiserii, lucrat\u0103 \u00een cele mai variate \u015fi vii culori, urm\u0103toarea sculptur\u0103 reprezint\u0103 o femeie \u00eentins\u0103 pe o canapea, frumoas\u0103, gra\u0163ioas\u0103, cu o m\u00e2n\u0103 sub cap, iar cealalt\u0103 dispus\u0103 gra\u0163ios \u00een prelungirea trupului, un picior ridicat pu\u0163in din genunchi, cel\u0103lalt \u00eentins \u2013 atitudine clasic\u0103 a nudului. Am trecut prea repede pe l\u00e2ng\u0103 ea \u015fi nu sunt sigur\u0103 a cui sculptur\u0103 este. Seam\u0103n\u0103 \u00eens\u0103 cu cea a lui Antonio Canova \u2013 Paolina Bonaparte,<\/em> una dintre lucr\u0103rile sale comandate de familia imperial\u0103 a Fran\u0163ei, imagin\u00e2nd-o pe Paolina Borghese \u00een Venus, \u00eentins\u0103 gra\u0163ios pe perne.<\/strong><\/p>\n

P\u0103\u015fim sfios printre alte sculpturi romane, vase din argint \u015fi ceramic\u0103, bijuterii, giuvaieruri, bronzuri. Admir\u0103m ce\u015ftile din argint cu decora\u0163iuni \u00een relief \u015fi vasele din ceramic\u0103 \u2013 art\u0103 greac\u0103 arhaic\u0103 (Terracotta neck-amphora) apar\u0163in\u00e2nd \u201estilului liber\u201d adoptat de antici \u00een care personajele nu mai sunt situate pe aceea\u015fi linie, ci pe mai multe planuri, ceea ce le d\u0103dea posibilitatea realiz\u0103rii unor teme cu sentimente profund omene\u015fti. Amforele erau vase cu dou\u0103 m\u00e2nere pentru vin \u015fi untdelemn, mai existau \u015fi Hydria \u2013 vas pentru ap\u0103, Craterul \u2013 vas deschis la gur\u0103 pentru amestecarea vinului cu apa, Lecitul \u2013 cu o singur\u0103 toart\u0103, vas mic pentru p\u0103strarea uleiului. Vasele de aici sunt \u015fi cele de \u00eenceput, cu desene negre pe fond ro\u015fu \u015fi cele mai t\u00e2rzii, cu figuri ro\u015fii pe fond negru. Ne d\u0103m seama c\u0103 dragostea de frumos este una dintre tr\u0103s\u0103turile nepieritoare ale firii omene\u015fti. Obiectele acestea, sortite unor \u00eentrebuin\u0163\u0103ri obi\u015fnuite, arat\u0103 c\u0103, din str\u0103vechi timpuri, \u00eendemnul pentru frumos al omului exista \u015fi el f\u0103cea opere de art\u0103 chiar din obiecte familiale.<\/strong><\/p>\n

\u00cen Sala Artei Medievale, chiar la intrare, este expus\u0103 Fecioara cu Pruncul (Virgin and Child),<\/em> executat\u0103 \u00een 1420 de c\u0103tre franco-olandezul Claus de Werve. Statuia este din st\u00e2nc\u0103 poleit\u0103 cu aur. Str\u0103luce\u015fte ca form\u0103 \u015fi ca expresie. \u00cen partea dreapt\u0103 descoperim multe camere cu obiecte de art\u0103 englez\u0103 \u015fi francez\u0103 din palatele europene, apar\u0163in\u00e2nd secolelor XV-XVIII: mobilier, ceramic \u015fi sticl\u0103rie, lucr\u0103ri din metal, tapiserii \u015fi p\u00e2nzeturi. Expozi\u0163ia se continu\u0103 cu arta secolelor XVII \u015fi XVIII, sculpturi din Spania \u015fi Italia. Aici ne oprim privirile \u00een fa\u0163a imensului tablou care ocup\u0103 o parte din perete, o tapiserie lucrat\u0103 cu migal\u0103, \u00een culori diafane, reprezent\u00e2nd o scen\u0103 mitologic\u0103. Ne d\u0103m seama c\u0103 este Diana, divinitate italic\u0103, identificat\u0103 cu Artemis, zei\u0163a v\u00e2n\u0103torii, fecioar\u0103 s\u0103lbatic\u0103, singuratic\u0103, ce cutreiera p\u0103durile \u00eenso\u0163it\u0103 de c\u00e2ini, d\u0103rui\u0163i de zeul Pan, inventatorul naiului. Artemis ucidea animalele cu arcul \u015fi s\u0103ge\u0163ile. \u00cen tablou este \u00eenconjurat\u0103 de c\u00e2ini \u015fi \u00een m\u00e2n\u0103 are arcul. Mai descoperim diverse ornamente, por\u0163elanuri de Meissen, obiecte din argint, ceasuri. Protejat\u0103 de sticl\u0103, putem vedea Evanghelia luminat\u0103 (Illuminated Gospel), <\/em>un manuscris realizat \u00eentr-un centru monahal din regiunea Amhara \u2013 Etiopia. Con\u0163ine 178 de foi care descriu via\u0163a lui Iisus \u015fi portrete a patru evangheli\u015fti care prezint\u0103 con\u0163inutul capitolelor acestei c\u0103r\u0163i sfinte. Ne amintim c\u0103 Noul Testament a fost tradus din greac\u0103 (greek), limba Etiopiei, iar \u00eenceputurile civiliza\u0163iei etiopiene sunt semnalate din secolul VI, c\u00e2nd imigran\u0163ii din Arabia au fuzionat cu grupuri indigene \u015fi au dezvoltat regatul lui Aksum, cre\u015ftinismul dat\u00e2nd din secolul IV.<\/strong><\/p>\n

Sculpturi din perioada Rena\u015fterii italiene \u2013 secolele XV-XVI: Michelangelo! Dup\u0103 ce am citit \u201eAgonie \u015fi extaz\u201c a lui Irving Stone, biograf al acestei personalit\u0103\u0163i renascentiste, dorin\u0163a de a vedea Italia a crescut. Cu ocazia lecturii c\u0103r\u0163ii, l-am re\u00eent\u00e2lnit pe Michelangelo \u015fi l-am iubit. L-am iubit pentru personalitatea sa faustian\u0103, \u00een sensul c\u0103ut\u0103rii adev\u0103rului \u015fi a dragostei, dar \u015fi pentru sonetele \u015fi madrigalurile scrise. \u00cen Capela Sixtin\u0103, printre chipurile pictate \u00een Judecata de Apoi<\/em>, a fost descifrat\u0103 \u015fi fizionomia lui Michelangelo, \u00een figura Sf\u00e2ntului Bartolomeu; acest chip este jupuit de piele, semnific\u00e2nd destinul artistului genial, deta\u015fat \u015fi \u00een\u0103l\u0163at din mediocritatea timpului, suflet furtunos, sensibil \u015fi fr\u0103m\u00e2ntat. Le reproduc copiilor un pasaj dintr-o carte: \u00cen clipa mor\u0163ii, privind la uimi\u00adtoarea oper\u0103 l\u0103sat\u0103 \u00een urm\u0103, Michelangelo ar fi putut \u015fopti: \u00abOpre\u015fte-te clip\u0103, e\u015fti at\u00e2t de frumoas\u0103!<\/em>\u00bb Piet<\/em>, sculptur\u0103 \u00een marmur\u0103, f\u0103cut\u0103 \u00een anul 1499, c\u00e2nd Michelangelo avea doar 24 de ani, este impresionant\u0103 prin gestic\u0103: Maria \u0163ine \u00een bra\u0163e trupul fiului s\u0103u, dup\u0103 crucificare. Despre sculptura \u015fi poezia sa, s-a spus c\u0103 au fost sc\u0103ldate \u00een sinceritate. \u00centr-un sonet scria: \u201e\u2026trebuie s\u0103 suferi, pentru a pricepe moartea mai \u00eenainte<\/em>.\u201c Mi-a pl\u0103cut nespus de mult sonetul \u00een care g\u00e2ndirea sa este cristalizat\u0103: \u201eC\u00e2nd focul m\u0103 va p\u0103r\u0103si, \u00eenaltul,\/ muri-voi! El, salvarea \u015fi dulcea\u0163a!\/ C\u0103ci m\u0103 hr\u0103nesc din fl\u0103c\u0103ri \u015fi-mi iau via\u0163a\/ din ceea ce e moartea pentru altul\u2026\u201c <\/em>\u00centr-o scrisoare \u00eei scria unui prieten: \u201e\u2026nu v\u0103 m\u0103rturisi\u0163i nim\u0103nui, dec\u00e2t lui Dumnezeu!<\/em>\u201c Poate c\u0103 avea mult\u0103 dreptate! David<\/em> se prezint\u0103 \u00een m\u0103re\u0163ia lui; admir\u0103m frumuse\u0163ea trupului \u015fi for\u0163a care o eman\u0103, gata \u00een orice moment de o pasiune puternic\u0103. Este o sculptur\u0103 fascinant\u0103, imit\u00e2nd crea\u0163ia divin\u0103. O studiem cu r\u0103bdare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i descoperim defectele despre care au scris unii: m\u00e2na dreapt\u0103 pu\u0163in prea mare, g\u00e2tul prea lung, piciorul st\u00e2ng mai lung dec\u00e2t cel drept, asimetria feselor\u2026 \u00cen general, Michelangelo nu a fost preocupat de studiul propor\u0163iilor, afirm\u00e2nd c\u0103 artistul \u201etrebuie s\u0103 aib\u0103 compasul \u00een ochi.<\/em>\u201c<\/strong><\/p>\n

Acest sim\u0163 al propor\u0163iilor mul\u0163i l-au asimilat cu sim\u0163ul muzical cu care te na\u015fti. Poate \u015fi cel al poeziei! \u015ei \u00eentotdeauna harul d\u0103 dimensiunea \u00eenf\u0103ptuirilor artistice! Dac\u0103 prive\u015fti cu aten\u0163ie consta\u0163i c\u0103 a\u015fa este! Sunt ni\u015fte dispropor\u0163ii! Dar nimic din toate acestea nu-i reduce farmecul. For\u0163a, energia \u015fi m\u0103re\u0163ia b\u0103rb\u0103teasc\u0103 pe care o eman\u0103 David, splendida lui siluet\u0103, musculatura, n\u0103rile palpit\u00e2nd de via\u0163\u0103, cutele frun\u0163ii ar\u0103t\u00e2nd puterea de concentrare, linia senzual\u0103 a buzelor \u015fi multe alte am\u0103nunte ale expresiei, au determinat celebritatea acestei statui. Cioplit\u0103 \u00eentr-un bloc de marmur\u0103 \u015fi av\u00e2nd o \u00een\u0103l\u0163ime de patru metri, a fost nevoie de trei zile pentru a fi transportat\u0103 \u00een Pia\u0163a Signoria din centrul Floren\u0163ei. Mai t\u00e2rziu, pentru a o proteja de intemperii, am citit c\u0103 originalul a fost mutat \u00eentr-un muzeu, iar \u00een locul ei, a fost pus\u0103 o copie. Executat\u0103 \u00eentre anii 1501-1504, atunci c\u00e2nd Michelangelo avea doar 26-29 de ani, \u015fi odat\u0103 terminat\u0103, comenzile pentru copii au curs f\u0103r\u0103 \u00eencetare. Nu fusese zadarnic\u0103 str\u0103dania lui Michelangelo de a pune m\u00e2na pe cheia de la camera mortuar\u0103, \u00eenm\u00e2nat\u0103 cu o mare discre\u0163ie de c\u0103tre stare\u0163ul Bichiellini\u2026 La lumina lum\u00e2n\u0103rii, cu o foarfec\u0103 \u015fi un cu\u0163it de buc\u0103t\u0103rie, f\u0103cuse disec\u0163ii dup\u0103 ce reu\u015fise s\u0103-\u015fi st\u0103p\u00e2neasc\u0103 emo\u0163iile \u015fi temerile. Bucuria cunoa\u015fterii trupului i-a folosit! Talentul, ambi\u0163ia \u015fi for\u0163a acestui artist m-a impresionat \u015fi nu sunt singura care m\u0103 \u00eenchin \u00een fa\u0163a acestui \u201eTitan al artei\u201c.<\/strong><\/p>\n

Despre Crearea lui Adam (The Creation of Adam)<\/em> pe care am admirat-o \u00een alt\u0103 sal\u0103, pictur\u0103 realizat\u0103 la \u00eenceputul secolului XVI, ne amintim c\u0103 reprezint\u0103 una dintre cele nou\u0103 scene biblice pictate pe Capela Sixtin\u0103: Dumnezeu desparte lumina de \u00eentuneric, Crearea a\u015ftrilor, Dumnezeu desparte apele de p\u0103m\u00e2nt, Crearea lui Adam, Crearea Evei, P\u0103catul originar \u015fi Izgonirea din rai, Jertfa adus\u0103 de Noe lui Dumnezeu, Potopul \u015fi Be\u0163ia lui Noe. Acolo Michelangelo a creat cincizeci de trupuri goale de b\u0103rba\u0163i \u015fi c\u00e2teva de femei, d\u00e2nd drumul pasiunii sale dominante\u2026 Iar nudurile sunt at\u00e2t de frumoase! Dar \u015fi at\u00e2t de viguroase \u015fi atletice, exprim\u00e2nd energie, vitalitate, via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi. Irving Stone descrie frumos g\u00e2ndirea lui Michelan\u00adgelo, convins c\u0103 el trebuia s\u0103-l creeze pe Dumnezeu la fel de conving\u0103tor cum \u00eel crease Dumnezeu pe om, c\u0103ci Michelangelo credea \u00een Dumnezeu cu toat\u0103 puterea sufletului! \u201eEl purtase din copil\u0103rie imaginea unui Dumnezeu viguros, inteligent \u015fi iubitor al universului.<\/em>\u201c Trebuia s\u0103-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze \u201ecu trup frumos, g\u00e2ndire nobil\u0103 \u015fi
\nspirit bl\u00e2nd\u2026 tot ce era mai des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt.<\/em>\u201c<\/strong><\/p>\n

Ne \u00eendrept\u0103m pa\u015fii spre o alt\u0103 sal\u0103 cu sculpturi \u015fi picturi din restul Europei, din secolul XVI \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XIX. Ne oprim \u00een fa\u0163a imensei sculpturi a lui Auguste Rodin Burghezii din Calais (Burghers of Calais)<\/em> \u2013 lucrat\u0103 \u00een bronz, asamblat\u0103 pentru prima oar\u0103 \u00een 1885 la Paris \u015fi zece ani mai t\u00e2rziu, \u00een holul prim\u0103riei din Calais. Sculptor, grafician \u015fi pictor francez, Rodin a revolu\u00ad\u0163ionat sculptura la \u00eenceputul secolului XX. Statuia reprezint\u0103 cinci ostatici ale c\u0103ror straie str\u0103lucesc, iar chipurile sunt foarte expresive. Este prins momentul din timpul asediului ora\u015fului Calais de c\u0103tre englezi \u00een secolul XIV. Conduc\u0103torii ora\u015fului, descul\u0163i, \u00een haine umilitoare, sunt obliga\u0163i s\u0103 predea cheile cet\u0103\u0163ii \u00eenainte de a fi sp\u00e2nzura\u0163i. Pe chipurile lor se pot citi durerea, \u00eenfr\u00e2ngerea, dar \u015fi noble\u0163ea resemnat\u0103. Sculptura ne inspir\u0103 sentimentul de admira\u0163ie. Am citit undeva un interviu luat lui Rodin: \u201e\u2013 \u2026A\u0163i avut du\u015fmani<\/em>? \u2013 Ei nu m-au \u00eempiedicat s\u0103 lucrez. \u2013 \u015ei gloria? \u2013 M-a obligat s\u0103 lucrez\u2026 \u2013 \u015ei prietenii? \u2013 Au cerut lucru de la mine. \u2013 \u015ei femeile? \u2013 Lucrul m-a f\u0103cut s\u0103 le admir\u2026<\/em>\u201c Scriitorul Rainer Maria Rilke a fost pentru un timp scurt secretarul lui Rodin. Lui Auguste Rodin, parizian de origine modest\u0103, \u00eei pl\u0103cea s\u0103 se prezinte: \u201en\u0103scut din popor \u015fi r\u0103mas \u00een popor<\/em>\u201c. Anul 1907 este anul c\u00e2nd Br\u00e2ncu\u015fi a \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00een atelierul lui Rodin \u00eempreun\u0103 cu Henry Coand\u0103. Am aflat t\u00e2rziu c\u0103 H. Coand\u0103 a avut \u015fi alte preocup\u0103ri \u00een afar\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103, printre care \u015fi sculptura. Dup\u0103 foarte pu\u0163in timp \u00eens\u0103, Br\u00e2ncu\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte acest atelier, spun\u00e2nd: \u201eRien ne pousse a l\u2019ombre des grandes arbres<\/em>\u201c. (La umbra marilor copaci nu cre\u015fte nimic). Mi\u015fcarea formelor sau formele \u00een mi\u015fcare a fost obsesia lui Rodin. \u00cen testamentul s\u0103u scria: \u201eOrice via\u0163\u0103 se na\u015fte dintr-un centru, apoi \u00eencol\u0163e\u015fte \u015fi cre\u015fte din\u0103untru \u00een afar\u0103. La fel, \u00een sculptura frumoas\u0103 se ghice\u015fte un puternic impuls interior. Este secretul artei antice<\/em>.\u201c<\/strong><\/p>\n

Al\u0103turi de sculptura lui Rodin se afl\u0103 Heracles arca\u015f (Heracles archer)<\/em>, sculptura francezului Antoine Bourdelle, precursor \u015fi el al lucr\u0103rilor monumentale, caracterizate prin rigoarea formelor. Bourdelle a lucrat \u015fi el \u00een atelierul lui Rodin, fiind mai t\u00e2n\u0103r cu vreo dou\u0103zeci de ani ca precursorul s\u0103u. Prin aceast\u0103 lucrare, scriu unii autori, a vrut s\u0103 arate ura \u015fi dorin\u0163a de r\u0103zbunare \u00eempotriva asuprito\u00adrilor. Ce deformare a realit\u0103\u0163ii! Unii spun c\u0103 a vrut s\u0103-l \u00eenf\u0103\u0163i\u00ad\u015feze pe vestitul erou grec, ne\u00eentrecut \u00een for\u0163\u0103 \u015fi vitejie, cel z\u0103mislit din unirea Alemenei cu Zeus \u015fi purtat zece luni \u00een p\u00e2ntecul ei\u2026 Sau a vrut s\u0103 arate una dintre cele dou\u0103sprezece fapte de vitejie ale lui Heracles? Parc\u0103 ar sem\u0103na cu a \u015fasea munc\u0103 dat\u0103 de c\u0103tre zei, cea de distrugere a p\u0103s\u0103rilor de prad\u0103, pe care le-a ucis cu s\u0103ge\u0163ile lui otr\u0103vite\u2026 Este cumva ante-fa\u0163a geloziei \u015fi m\u00e2niei Herei? se \u00eentreab\u0103 al\u0163ii. Admir \u00eencordarea trupului, moment necesar oric\u0103rui lupt\u0103tor, oric\u0103rui sportiv \u015fi redat cu mare m\u0103iestrie. Sculptura este frumos realizat\u0103, dar inten\u0163iile artistului \u00een aceast\u0103 sculptur\u0103, \u0163in totu\u015fi de sentimentul r\u0103zbun\u0103rii. Pentru a \u00eenfrunta tenebrele sufletului s\u0103u, artistul a trebuit s\u0103 elibereze ni\u015fte for\u0163e \u015fi a folosit ideea \u015fi lumina material\u0103, dar \u00een sufletul s\u0103u, sunt convins\u0103, tenebrele au r\u0103mas, cel pu\u0163in pentru un timp\u2026 Iar mesajul transmis nou\u0103 este r\u0103zbunarea \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een lumina material\u0103 a bronzului fascinant \u015fi \u00een lumina care p\u0103trunde generos dinspre Parc, prin ferestrele mari ale galeriei. \u00cen cele din urm\u0103 recunosc c\u0103 lucrarea este executat\u0103 cu mare m\u0103iestrie, acest pictor reu\u015find \u00een via\u0163a sa s\u0103 fac\u0103 busturile c\u00e2torva oameni ilu\u015ftri: Beethoven, Rembrandt b\u0103tr\u00e2n, Anatole France \u015fi al\u0163ii. M\u0103 despart eliberat\u0103 de dilema avut\u0103 \u015fi de bronzul galben al statuii. Minunate sunt dou\u0103 sculpturi: Faun tachinat de doi copii (A Faun Teased by Children)<\/em>, executat\u0103 \u00een secolul XVII de c\u0103tre Gian Lorenzo Bernini, sculptor \u015fi arhitect italian din secolul XVII \u015fi Nimfa \u015fi Satirul petrec\u00e2nd (Nymph and Satyr Carousing)<\/em>, executat\u0103 de francezul Claude Michel \u00een secolul XVIII. Prima este din marmur\u0103, av\u00e2nd dimen\u00adsiuni mai mici, de aproximativ un metru \u015fi jum\u0103tate \u015fi a doua din ceramic\u0103, av\u00e2nd aproximativ 60 de centi\u00admetri, dar sunt minu\u0163ios lucrate.<\/strong><\/p>\n

Admir\u0103m Camera cu tapiserii din Cromme Court (Tapestry Room from Cromme Court)<\/em>, realizat\u0103 \u00een secolul XVIII. Tapiseria \u015fi mobila sunt acoperite cu goblenuri manuale franceze \u015fi engleze. Coloritul este elegant, predomin\u00e2nd c\u0103r\u0103miziul, maroul \u015fi galbenul.<\/strong><\/p>\n

Cobor\u00e2m pe ni\u015fte sc\u0103ri la mezanin \u015fi vedem colec\u0163ia Robert Lehman, dispus\u0103 \u00een mai multe \u00eenc\u0103peri, cu picturi, art\u0103 decorativ\u0103, desene, picturi italiene \u00eencep\u00e2nd cu anul 1300: Petrus Christus, Goya, Ingres, Rembrandt, Boticelli, impresioni\u015fti \u015fi postimpresioni\u015fti, emailuri, ceramic\u0103 \u00een glazuri multicolore, sticl\u0103 vene\u0163ian\u0103, bronzuri; arabescuri, statui, colonete, nervuri, lan\u0163ete, pietre pre\u0163ioase, semipre\u0163ioase, toate acestea pe vase de sticl\u0103, vase din metale nobile, pe mobilier din lemn, din metal, pe bijuterii din aur \u015fi argint; totul \u00eenc\u0103rcat, dantelat, armonizat, g\u0103urit, aurit\u2026 At\u00e2ta aur! Erau con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 aurul este o condensare a luminii solare \u015fi c\u0103 aceast\u0103 lumin\u0103 este \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a, for\u0163a? Cineva scria:\u201ePentru profan cuv\u00e2ntul aur corespunde unei percep\u0163ii reduse, pentru ini\u0163iat este indica\u0163ia filia\u0163iei solare<\/em>\u201d. Minunate \u015fi uluitoare lucr\u0103turi f\u0103cute de m\u00e2na omului! Ce fel de oameni au fost? De unde at\u00e2ta r\u0103bdare, at\u00e2ta timp, at\u00e2ta dragoste de frumos, at\u00e2ta m\u0103iestrie, at\u00e2ta ambi\u0163ie, at\u00e2t profesionalism? Acum tr\u0103im alte vremuri \u015fi nu vom mai fi \u00een stare s\u0103 mai realiz\u0103m ceea ce au realizat oamenii Rena\u015fterii, perioad\u0103 de \u00eenflorire cultural\u0103 \u015fi artistic\u0103, din secolele XV-XVI. Nu fiindc\u0103 nu vom fi \u00een stare, ci pentru c\u0103 tr\u0103im \u00een alt timp, avem alte priorit\u0103\u0163i, alte gusturi, alt ritm al vie\u0163ii\u2026 Omul Rena\u015fterii (Homo universalis renascentista) \u015fi-a g\u0103sit timp pentru crea\u0163ie, a avut mult\u0103 r\u0103bdare \u015fi a avut \u015fi dorin\u0163a de a \u00eenfrumuse\u0163a obiectele din jurul s\u0103u; el r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria noastr\u0103 caracterizat prin agerime, un om deschis oric\u0103ror idei, cu sim\u0163 deosebit al frumosului, cu dorin\u0163a de afirmare \u015fi dob\u00e2ndire a unui renume. A dorit s\u0103 se exprime, a avut dragoste fa\u0163\u0103 de armonia formelor, a dorit \u015fi a reu\u015fit s\u0103 \u00eembine utilul cu frumosul. Desigur utilul acelei epoci! Chiar manuscrisele erau \u00eempodobite cu picturi \u015fi decora\u0163iuni din aur \u015fi argint. Ast\u0103zi, ne minun\u0103m \u00een fa\u0163a capodoperelor pl\u0103m\u0103dite de acei creatori \u015fi pe undeva spiritele noastre se intersec\u00adteaz\u0103 \u00een vibra\u0163ii\u2026 Ac\u0163iunea lor de atunci a devenit contemplare \u015fi \u00een\u0163elegere pentru noi. Sf\u00e2nta contemplare!<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 to\u0163i ace\u015fti arti\u015fti au reu\u015fit pentru o clip\u0103 din eternitate s\u0103 fie zei, printr-o str\u0103fulgerare, spiritele noastre simt \u015fi ele \u00een\u0103l\u0163area\u2026 Iat\u0103 avem arta, pentru ca realitatea ur\u00e2t\u0103 din jur s\u0103 nu acapareze totul, s\u0103 nu ucid\u0103 spiritele noastre! \u015ei totu\u015fi nu pot s\u0103 nu m\u0103 \u00eentreb: C\u00e2te vie\u0163i au avut ace\u015fti arti\u015fti? \u00cen primul r\u00e2nd omul s-a reg\u0103sit \u00een toat\u0103 frumuse\u0163ea f\u0103pturii sale fizice \u015fi spirituale, a\u015fa cum au zugr\u0103vit-o cu penelul pictorii de atunci, sculptorii: Michelangelo, Rafael \u015fi mul\u0163i al\u0163ii\u2026 Ne fug privirile spre tabloul lui Jean-Au\u00adguste-Dominique Ingres Prin\u0163esa de Broglie<\/em> (Pauline Eleanore de Galard de Brassac de Bearn<\/em>), pictur\u0103 \u00een ulei pe p\u00e2nz\u0103. Coafura este de o sobrietate marcant\u0103, tr\u0103s\u0103turile fe\u0163ei delicate, privirea at\u00e2t de adev\u0103rat\u0103, iar rochia colorat\u0103 \u00een albastrul unui cer sp\u0103lat de nori, albastrul adev\u0103rului\u2026 Atent la toate elementele ce compun lucrarea, pictorul francez a fost un reprezentant al neoclasicismului secolului XIX. Pieter Bruegel este prezent aici cu Secer\u0103torii (The Harvesters)<\/em>, lucrare datat\u0103 din anul 1565. El era pictorul cu cele dou\u0103 porecle: \u201eBruegel al \u0163\u0103ranilor\u201c \u015fi \u201eBreugel cel ghidu\u015f\u201c. Opinia scriitorului Maugham cu privire la opera lui Breugel coincide cu opinia mea. Impresia lui era c\u0103 Breugel \u00ee\u015fi vedea semenii \u00een mod grotesc, c\u0103 via\u0163a pentru el era constituit\u0103 din \u00eent\u00e2mpl\u0103ri caraghioase \u015fi sordide, subiecte care se pretau la r\u00e2s. \u015ei culmea, mul\u0163i au \u00eencercat s\u0103-l imite, probabil pentru latura sa profund uman\u0103, pentru sentimentul de respect pe care l-a avut pentru oamenii satelor. Cu toate acestea \u00eemi amintesc de pictura lui \u0162ara tr\u00e2ntorilor<\/em>, tablou \u00een care oamenii dorm \u00eentin\u015fi pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi imaginea tabloului \u00eemi revine ori de c\u00e2te ori v\u0103d oamenii dormind \u00een timpul zilei, pe locul unde au de f\u0103cut lucr\u0103ri\u2026 Pe unde o fi expus acest tablou? La M\u00fcnchen se pare! Ar trebui f\u0103cute copii \u015fi distribuite \u00een multe \u0163\u0103ri. Prev\u0103d c\u0103 \u00een cur\u00e2nd vor ap\u0103rea picturi cu oameni st\u00e2nd la r\u00e2nd pentru un job!<\/strong><\/p>\n

Intr\u0103m \u00een Sala Armelor \u015fi Armurilor: arme euro\u00adpene, islamice din secolul XV, arme turce\u015fti din perioada Imperiului Otoman, japoneze \u015fi altele. Nu m\u0103 pasio\u00adneaz\u0103! Toate aceste arme \u015fi armuri dezv\u0103luie ura \u015fi dorin\u0163a de r\u0103zbunare a oamenilor din acele vremi, dar \u015fi fantezia lor. \u00cen vremurile noastre avem alte arme, alte armuri\u2026 Fantezia omului lucreaz\u0103 \u00een continuare! Pictori tineri, veni\u0163i din toate col\u0163urile lumii, stau pe jos \u015fi fac diferite schi\u0163e \u015fi nu numai \u00een aceast\u0103 sal\u0103.<\/strong><\/p>\n

Ie\u015fim \u015fi ne \u00eendrept\u0103m spre st\u00e2nga, trec\u00e2nd din nou printre sculpturile grece\u015fti \u015fi intr\u0103m \u00een Sala Colec\u0163iilor africane \u015fi americane: sculpturi \u00een lemn, \u00een piatr\u0103, obiecte din aur \u015fi argint. \u00cen prelungire \u2013 cofet\u0103ria \u015fi restaurantul. Intr\u0103m \u00een cofet\u0103rie, servim \u00een grab\u0103 o pr\u0103jitur\u0103 cu crem\u0103 de ciocolat\u0103, bem o cafea. Mai prindem putere!<\/strong><\/p>\n

Urc\u0103m la etajul doi, considerat inima acestui muzeu. Aici este expus\u0103 arta din secolul XV p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XIX, copii dup\u0103 Goya, D\u00fcrer \u015fi Rembrandt. \u00cen aceast\u0103 sal\u0103 a sculptorilor \u015fi pictorilor europeni privim: Moartea lui Socrate (The Death of Socrates)<\/em>, pictura lui Jacques-Louis David (1787), cel care la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii sale, a considerat c\u0103 tabloul istoric este singurul vrednic de apreciere. Al\u0103turi de valoarea estetic\u0103 sunt exprimate ideile politice \u015fi valorile morale. Ne oprim la distan\u0163\u0103 \u015fi coment\u0103m. Am putea crede c\u0103 Platon este cel care ridic\u0103 m\u00e2na argument\u00e2nd, dar nu! El nu a asistat la moartea maestrului s\u0103u. Este chiar Socrate c\u0103ruia i se ofer\u0103 otrava\u2026 Toat\u0103 istoria filosofiei grece\u015fti este dominat\u0103 de numele lui \u015fi p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia cre\u015ftinismului, omenirea occidental\u0103 a tr\u0103it cu g\u00e2ndirea sa, \u201eCunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i<\/em>\u201c. L-a folosit \u015fi Cicero \u201eNosce te ipsum\u201d<\/em>. A fost mesajul principal, pentru ca omul s\u0103 nu se piard\u0103 \u00een ceea ce este \u00een jurul s\u0103u, s\u0103 nu uite de propria sa fiin\u0163\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp cred c\u0103 omul Antichit\u0103\u0163ii grece\u015fti \u00een\u0163elesese at\u00e2t puterea, c\u00e2t \u015fi sl\u0103biciunea lui. Acest mesaj poate fi suprapus mesajului cre\u015ftin, cunoa\u015fterea de sine fiind o deschidere c\u0103tre misterul divinit\u0103\u0163ii. Sau cum spune un g\u00e2nditor rom\u00e2n: s\u0103 nu piar\u0103 \u201eidealul de a face spiritul s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een carne<\/em>\u201c. Mi-a pl\u0103cut povestea citit\u0103 demult despre Xantipa, so\u0163ia lui Socrate. Venind cu fa\u0163a sc\u0103ldat\u0103 \u00een lacrimi i-a spus c\u0103 judec\u0103torii l-au condamnat la moarte. Socrate i-a r\u0103spuns ceva cu o indiferen\u0163\u0103 stoic\u0103. Atunci Xantipa \u00eendurerat\u0103 \u015fi revoltat\u0103 a revenit: \u201eDar e\u015fti condamnat pe nedrept!<\/em>\u201c \u201e\u0162i-ar pl\u0103cea mai bine, a r\u0103spuns atunci Socrate, s\u0103 fi meritat condamnarea<\/em>?\u201c A murit ca un \u00een\u0163elept \u00eentru spirit, v\u0103z\u00e2nd \u00een moarte o \u00eent\u00e2mplare necesar\u0103, ceva natural, ca multe alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din natur\u0103. El spunea: \u201eE frumos pentru cel care crede \u00een nemurirea sufletului, s\u0103 cread\u0103; asta \u00eei va \u00eent\u0103ri sufletul, \u00eel va ajuta s\u0103 priveasc\u0103 demn moartea<\/em>\u2026\u201c \u201eC\u0103ci tot ce \u0163ine de spirit se situeaz\u0103 \u00een afara timpului \u015fi a spa\u0163iului.<\/em>..\u201c, ne spun filosofii. Socrate a murit \u00eentre prieteni, ca un om eliberat de frica mor\u0163ii, prin ra\u0163iune. \u015ei totu\u015fi\u2026 pe patul de moarte fiind, st\u00e2nd cu ochii \u00eenchi\u015fi, de sub una din pleoape, scrie Josef Toman, i s-a prelins o lacrim\u0103. La intrarea Mirtei, c\u00e2nd aceasta \u00eei spune c\u0103 nu are pe nimeni pe aceast\u0103 lume care s\u0103 o iubeasc\u0103 precum o iube\u015fte el, c\u00e2nd se mir\u0103 de lacrima sa \u015fi-i \u015fterge obrajii cu buzele ei, Socrate deschide ochii, \u00eei spune c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-un moment de nespus\u0103 fericire \u015fi o \u00eentreab\u0103: \u201eLacrim\u0103? P\u0103cat c\u0103 nu sunt mai multe ca s\u0103 mi le \u015ftergi pe toate cu s\u0103rut\u0103rile tale!<\/em>\u201c<\/strong><\/p>\n

Mai privim Cina cea de tain\u0103 (The Last Supper)<\/em>, pictur\u0103, tempera pe ipsos, realizat\u0103 \u00een secolul XVII, dup\u0103 pictura lui Leonardo Da Vinci. Opera monumental\u0103, executat\u0103 \u00een tinere\u0163ea talentatului pictor surprinde multe mi\u015fc\u0103ri \u015fi emo\u0163ii ale Apostolilor, figurile sunt frumos colorate, \u00eenv\u0103luite \u00een lumini \u015fi umbre. La mas\u0103 se afl\u0103 \u015fi o femeie, Maria Magdalena. Spunea cineva despre geniul lui, c\u0103 s-ar fi datorat imensei energii mentale. Dumnezeu i-a dat Talantul, dar el l-a con\u015ftientizat \u015fi l-a folosit! Mi-a pl\u0103cut schi\u0163a tabloului Alegoria planetelor \u015fi continentelor (Allegory of the Planets and Continents)<\/em>, ulei de p\u00e2nz\u0103, a italianului Giambattista Tiepolo, exe\u00adcutat \u00een 1752. Imaginea este superb\u0103, realizat\u0103 cu doar c\u00e2teva culori. Nuan\u0163ele, iar despre nuan\u0163e! Este minunat s\u0103 consta\u0163i c\u0103 al\u0103turi de efectele de o zdrobitoare m\u0103re\u0163ie a acestor tablouri, exist\u0103 \u015fi delicate\u0163ea extrem\u0103 a nuan\u0163elor.<\/strong><\/p>\n

Ne abatem spre Sala Desenelor \u015fi Printurilor. Aici ne oprim \u00een fa\u0163a tabloului intitulat Lacul Zug (The Lake of Zug)<\/em>, executat de englezul Joseph Mallord William Turner \u00een 1843. Vederea tabloului mi-a amintit de priveli\u015ftea lacului Sf\u00e2nta Ana din \u0163ara noastr\u0103\u2026 Vene\u0163ia de pe terasa Madonei din Salute (Venice, from the Porch of Madonna della Salute)<\/em> tot a lui Turner, este realizat\u0103 \u00een 1835. A fost un copil talentat, un artist precoce, mai t\u00e2rziu devenind artistul despre care se spunea c\u0103 avea aerul de birjar be\u0163iv \u015fi neglijent. A pictat mult timp \u00een acuarel\u0103 \u015fi a continuat cu vopsele de ulei, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd fidel naturii, cu subiecte din care puteai vedea neputin\u0163a omului \u00een fa\u0163a dezl\u0103n\u0163uirii naturii. Am privit, am \u00eenchis ochii \u015fi mi-am zis: Iat\u0103 c\u00e2t de necesar ne este \u00een via\u0163\u0103 sentimentul umilin\u0163ei. Ce am putea face cu orgoliul \u00een fa\u0163a naturii, \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu? Se spune c\u0103 a colindat prin Europa Occidental\u0103, ajung\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 \u00een magica Vene\u0163ie. Frumoas\u0103 mi s-a p\u0103rut gravura Adam \u015fi Eva (Adam and Eve)<\/em>, reprezentare ideal\u0103 a celor doi, influen\u0163at\u0103 de Rena\u015fterea italian\u0103, realizat\u0103 de pictorul german Albrecht D\u00fcrer \u00een 1504, pictor \u015fi grafician german, cu sute de gravuri \u00een lemn \u015fi cupru. Nudurile sunt foarte armonios executate.<\/strong><\/p>\n

Ne \u00eentoarcem spre s\u0103lile cu picturile europene. Superb\u0103 este \u015fi pictura lui Giovanni Paolo Pannini (secolul XVIII, ulei pe p\u00e2nz\u0103), Vedere a Romei Moderne (Wiews of Modern Rome)<\/em>, o lucrare original\u0103 prin \u00eencorporarea ingenioas\u0103 a peisajelor, elemente cu desen arhitectural \u015fi scene pictate, o \u00eentoarcere la natur\u0103 \u015fi un interes deosebit pentru perioada trecut\u0103, roman\u0103. \u015ei coloritul este superb: pe un fond albastru predomin\u0103 ro\u015ful \u015fi c\u0103r\u0103miziul, mai mult ultimul, din amestecul ro\u015fului cu galbenul, amestecul iubirii cu \u00een\u0163elepciunea. Minu\u0163io\u00adzitatea lucrului, a picturii, ne face s\u0103 ne oprim mai mult timp \u00een fa\u0163a tabloului, s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u015fi s\u0103 reg\u0103sim opere de art\u0103 demult uitate. Alt tablou al italianului Ti\u0163ian, Venus \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163ul cu l\u0103uta (Venus and the Lute Player)<\/em>, pictat\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii sale, 1560; trupul femeii are ging\u0103\u015fie \u015fi gra\u0163ie, formele sunt pline \u015fi par at\u00e2t de adev\u0103rate, prin faptul c\u0103 sunt pu\u0163ine culori folosite, dar contrastul lor este evident. Exist\u0103 totu\u015fi o frenezie a culorii la Ti\u0163ian! \u015ei se mai vorbe\u015fte despre acel glasiu pe care \u00eel folosea \u2013 culoare clar\u0103 \u015fi transparent\u0103 aplicat\u0103 pe o culoare mai dens\u0103, pentru crearea clarobscurului. Ti\u0163ian este ma\u00adiestuos \u00een toate genurile de picturi: carna\u0163iile femeilor, trupurile copiilor, costumele fastuoase, p\u0103m\u00e2ntul cu vegeta\u0163ia sa, marea, cerul. El ne convinge c\u0103 ideea are nevoie de form\u0103 pentru a deveni materie \u015fi via\u0163\u0103. Toaleta lui Venus (The Toilet of Venus)<\/em> a francezului Francois Boucher, dateaz\u0103 din 1751.<\/strong><\/p>\n

Despre acest pictor se spune c\u0103 toate femeile pe care le-a pictat sem\u0103nau \u00eentre ele, c\u0103 nu aveau nimic distinct. Poate a\u015fa erau \u015fi \u00een mintea lui! Este aici mai mult\u0103 form\u0103 \u015fi mai pu\u0163in\u0103 idee? Totu\u015fi ne place gestica elegant\u0103! Dar ce este ideea? O fulgura\u0163ie, o intui\u0163ie care porne\u015fte de la imaginar, a\u015fa cum li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 poe\u0163ilor? Este sc\u00e2nteia divin\u0103? Dar restul? Restul este form\u0103. \u015ei forma din acest tablou ne place. Poate aici, acum s\u0103 g\u0103sim explica\u0163ia nuan\u0163elor \u00een art\u0103; c\u00e2t de diferite pot fi ele? M\u0103 g\u00e2ndesc la spusele lui Octavian Paler: \u201eAm \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 doi oameni pot privi acela\u015fi lucru \u015fi pot vedea ceva total diferit<\/em>\u201c. Boucher a fost pictorul preferat al doamnei de Pompadour. Expresia fe\u0163ei \u015fi pozi\u0163ia trupului arat\u0103 c\u0103 femeia este con\u015ftient\u0103 de menirea ei, de a exprima gra\u0163ia \u015fi frumuse\u0163ea carnal\u0103, s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103, echilibrul interior. Este mul\u0163umit\u0103, nimic nu pare s\u0103 o tulbure! Femeia f\u0103r\u0103 complexe! Oh, ce bine ar fi s\u0103 fie a\u015fa \u015fi \u00een realitatea vremurilor noastre! \u015ei totu\u015fi \u00eemi pare c\u0103 istoria se repeta! Mi s-a p\u0103rut superb\u0103 pictura Madona \u015fi Copilul (Virgin and Child)<\/em> a italianului Francesco Granacci, (1520), ulei pe lemn, iar despre pictor \u015ftim c\u0103 a fost elevul care a lucrat \u00een atelier cu Michelangelo. \u00cen acest tablou a plasat figurile \u00eentr-o camer\u0103 plin\u0103 de lumin\u0103. Chipul Fecioarei este frumos \u015fi trist, trist deoarece se presupune c\u0103 intuia soarta acestui copil n\u0103scut de ea, predestinat s\u0103 fie d\u0103ruit lumii.<\/strong><\/p>\n

Ne deplas\u0103m, mai mult plutim, realiz\u00e2nd o mi\u015fcare de transla\u0163ie pe luciul marmurei de culoare deschis\u0103\u2026 Din nou sculpturi, picturi \u015fi art\u0103 decorativ\u0103 european\u0103 din secolul XIX, printre care T\u00e2n\u0103ra domni\u015foar\u0103 cu un papagal \u00een 1866 (Young Lady with a Parrot in 1866)<\/em>, a francezului Edouard Manet (ulei pe p\u00e2nz\u0103), c\u0103ruia Charles Beaudelaire \u00eei spunea \u201epictorul zilelor noastre<\/em>\u201c, deoarece a \u015ftiut s\u0103 \u00eembine tradi\u0163ionalul cu modernul. Descoperim tabloul Domni\u015foara Victorine \u00een costum de toreador (Victorine in the Costume of a matador)<\/em>, tablou realizat \u00een 1862, ulei pe p\u00e2nz\u0103. O pictur\u0103 frumoas\u0103! Iat\u0103 o colec\u0163ie special\u0103 cu picturi din secolele XIV-XVI: El Greco este prezent cu mai multe lucr\u0103ri. Privim \u00eendelung un tablou de o gravitate impresionant\u0103, Christos duc\u00e2nd crucea (Christ Carrying the Cross)<\/em>. Pictura este ulei pe p\u00e2nz\u0103, executat\u0103 \u00een 1580. Chipurile \u00een mi\u015fcare, \u00eenclinate, r\u0103sucite, supradimensionate ale lui El Greco din Viziunea Apocalipsei \u2013 ruperea celei de a cincea pece\u0163i \u2013<\/em>, (The opening of the Fifth Seal of the Apocalypse)<\/em> ne creeaz\u0103 o viziune stranie. O lumin\u0103 alb\u0103, mistic\u0103 lumineaz\u0103 aceste chipuri, p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u015fi cere\u015fti. Nici o privire a personajelor din tabloul lui nu se intersecteaz\u0103 cu privirile noastre, ca \u015fi cum aspira\u0163iile personajelor s-ar \u00eendrepta spre alte lumi. Liniile fr\u00e2nte, curbe se \u00eentretaie \u015fi \u00een alte tablouri religioase pe care le \u015ftim, personajele sunt stilizate \u015fi completeaz\u0103 viziunea mistic\u0103. \u00cen toate tablourile lui figurile sunt alungite, ca \u015fi cum ar tinde s\u0103 se \u00eenal\u0163e la ceruri, sub forma unor fl\u0103c\u0103ri luminoase. Culorile iau locul luminilor, uimesc prin varietatea \u015fi intensitatea lor.<\/strong><\/p>\n

Vorbim despre culori. Ele au fost \u00eentotdeauna o form\u0103 a expresiei. La chinezi, de exem\u00adplu, focul era ro\u015fu, apa \u2013 neagr\u0103, lemnul \u2013 verde, metalul \u2013 alb \u015fi p\u0103m\u00e2ntul \u2013 galben, din punct de vedere esoteric, ei atr\u0103geau aten\u0163ia asupra diferitelor stadii de condensare a materiei. Noteaz\u0103 Junger \u00eentr-un jurnal al s\u0103u: \u201e<\/strong>Ochii trupului ni se vor usca a\u015fa cum se usuc\u0103 cordonul nostru ombilical; vom fi dota\u0163i cu un nou v\u0103z. \u015ei dup\u0103 cum aici vedem culorile \u00een ceea ce e divizat, dincolo le vom vedea esen\u0163a \u00een lumina nedivizat\u0103, desf\u0103t\u00e2ndu-ne \u00een chip mai \u00eenalt.<\/strong><\/em>\u201c Frumos este \u015fi tabloul Vederea ora\u015fului Toledo (View of Toledo)<\/em>; un ora\u015f sub un cer de furtun\u0103, \u00een care formele norilor par ni\u015fte fl\u0103c\u0103ri de lumin\u0103 \u015fi \u00eentuneric, prevestind parc\u0103 o nenorocire pe p\u0103m\u00e2nt, sau poate ar\u0103t\u00e2nd nelini\u015ftea din sufletul El Greco? Poate c\u0103 norii au fost g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele care i-au ascuns soarele d\u0103t\u0103tor de lumin\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103. Poate! Iat\u0103 \u015fi Cardinalul Fernando Nino de Guevara, (Portrait of a Cardinal)<\/em>, personalitate marcant\u0103 \u00een acele vre\u00admuri, pre\u015fedinte, pe atunci, al Sf\u00e2ntului Oficiu din Toledo \u015fi mai t\u00e2rziu devenit inchizitor. Degetele m\u00e2inilor par ghearele unei p\u0103s\u0103ri de prad\u0103. Privirea lui nu iart\u0103, r\u0103ceala privirii chiar te \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103. Ro\u015ful cardinal str\u0103luce\u015fte a putere, detaliile \u00eem\u00adbr\u0103c\u0103mintei fasci\u00adneaz\u0103. Pictura este ulei pe p\u00e2nz\u0103, dat\u00e2nd din 1600. Nu lipsesc Rem\u00adbrandt, Goya, Ingres, Jan van Eyck, Poussin, Raphael, Van Dyck, Velasquez, Renoir, Veronese \u015fi al\u0163ii. Ne sc\u0103ld\u0103m privirile \u00een culorile \u015fi imaginile acestor picturi. Autoportretul lui Rembrandt (Self portrait) <\/em>troneaz\u0103 pe peretele central al s\u0103lii, \u00eel po\u0163i privi chiar \u00eenainte de a intra \u00een sala respectiv\u0103. Fa\u0163a sa oval\u0103, fizionomia, exprim\u0103 sentimente alese, inspira\u0163ie, intui\u0163ie. Ochii lui negri, destul de apropia\u0163i, ca \u015fi cum l-ar interesa mai mult s\u0103 priveasc\u0103 \u00een interiorul s\u0103u dec\u00e2t \u00een cel al lumii, privirea vie, p\u0103trunz\u0103toare, fruntea \u00eenalt\u0103, pu\u0163in bombat\u0103, exprim\u0103 imagina\u0163ie excep\u0163ional\u0103, sete de cunoa\u015ftere. Pentru Rembrandt omul era un abis al profunzimilor suflete\u015fti, realizat cu jocul de umbre \u015fi lumini, iar \u201ecarnea este noroiul pe care lumina \u00eel preschimb\u0103 \u00een aur<\/em>\u201c, dup\u0103 cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103. Mai descoperim \u015fi al doilea autoportret, deci unul f\u0103cut \u00een 1659 \u015fi altul \u00een 1660, apoi Aristotel contempl\u00e2nd bustul lui<\/em> Homer (Aristotle with a Bust of Homer)<\/em>, realizat \u00een 1653. Exclam: \u201eAdor imaginile tablourilor prin care se alunec\u0103 \u00een valul ideilor!<\/em>\u201c Mai afl\u0103m c\u0103 Muzeul a achizi\u0163ionat acest tablou cu suma de 2,3 milioane de dolari.<\/strong><\/p>\n

Medita\u0163ia este prezent\u0103 \u00een multe picturi ale lui. \u00cemi place nespus de mult \u015fi tabloul Filosoful medit\u00e2nd (The Philosopher in Meditation)<\/em>, pe care nu-l vedem aici. \u00cemi plac tablourile lui Rembrandt \u201ela nebunie!\u201c, nu numai pentru lumina pe care o folose\u015fte cu m\u0103iestrie, pl\u0103m\u0103dit\u0103 parc\u0103 dintr-un foc l\u0103untric ci \u015fi pentru, iat\u0103, ideile picturilor lui. Octavian Paler spune c\u0103 b\u0103tr\u00e2nii picta\u0163i de Rembrandt, tot mai mul\u0163i pe m\u0103sur\u0103 ce r\u0103m\u00e2n<\/strong> singuri, \u201esunt lumina\u0163i de soarele din amurg. Aproape to\u0163i absorbi\u0163i de g\u00e2nduri.<\/em>\u201c \u015ei \u00eei nume\u015fte inspirat \u201efilosofi f\u0103r\u0103 nume<\/em>\u201c\u2026 Fac o compara\u0163ie cu cele citite \u00eentr-o carte a lui George C\u0103linescu, despre obiceiurile unor triburi de negri din Africa, care-i suiau pe b\u0103tr\u00e2ni \u00een copaci, scuturau copacul \u015fi dac\u0103 se \u0163ineau bine erau l\u0103sa\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, dac\u0103 nu, erau m\u00e2nca\u0163i. B\u0103tr\u00e2nii sl\u0103bi\u0163i fizic nu mai erau buni de nimic, dup\u0103 g\u00e2ndirea lor primitiv\u0103\u2026 Iat\u0103 \u015fi Lec\u0163ia de anatomie a doctorului Tulp (Anatomy Lesson of Dr. Nicolaes Tulp)<\/em>, pictura din 1632, care i-a adus celebritatea. Se spune c\u0103 \u00een acest tablou pictorul regizeaz\u0103 disec\u0163ia unui cadavru, pune \u00een scen\u0103 actul respectiv\u2026 A\u015fa este! Expresivitatea chipurilor, for\u0163a lor interioar\u0103 str\u0103bate trupurile \u015fi ajunge p\u00e2n\u0103 la noi, cei ce privim \u201ede departe<\/em>\u201c, a\u015fa cum \u00eei pl\u0103cea lui Rembrandt s\u0103 recomande celor ce-i priveau tablourile. Mi-a pl\u0103cut mult tabloul lui Marie-Denise Villers Fat\u0103 pict\u00e2nd (Young Woman Drawing)<\/em>, ulei pe p\u00e2nz\u0103, 1801; un chip diafan, cu \u00eembr\u0103c\u0103minte tot at\u00e2t de diafan\u0103! Fata este surprins\u0103 pict\u00e2nd \u00een lumina care p\u0103trunde prin fereastr\u0103 \u015fi care \u00eei \u00eenv\u0103luie \u00eentregul trup. Unii spun c\u0103 \u00een acest tablou poate fi recunoscut\u0103 pictori\u0163a lucr\u00e2nd. Toate detaliile indic\u0103 ging\u0103\u015fia tinerei fete. \u00cencerc\u0103m s\u0103 d\u0103m o explica\u0163ie culorii violet-pal a rochiei \u015fi ajungem la concluzia c\u0103 ea semnific\u0103 sacrificiul fetei; prefer\u0103 arta, respectiv pictura, tr\u0103irii intense a vie\u0163ii materiale.<\/strong><\/p>\n

\u015ei \u00eenc\u0103 o dat\u0103 am sim\u0163it acea \u00eenfiorare pe care \u0163i-o transmite arta! Pierre-Auguste Renoir (1841-1919), pictorul impre\u00adsionist, prieten cu Claude Monet, este prezent aici, \u00een muzeu, cu tabloul Pe paji\u015fte (In the Meadow)<\/em>. Coloritul tabloului este plin de lirism \u015fi c\u0103ldur\u0103. Pictorul nu s-a limitat numai la redarea fidel\u0103 a naturii ci \u015fi la sentimentele pe care le-a sim\u0163it \u00een fa\u0163a naturii; acum ni le transmite nou\u0103, privitorilor. Dou\u0103 tinere stau pe o paji\u015fte, le vedem din spate, una dintre ele are \u00een m\u00e2n\u0103 un buche\u0163el de flori de c\u00e2mp, culese. Toate culorile sunt vii, av\u00e2nd \u00een ele lumina soarelui. A debutat ca pictor de por\u0163elanuri \u015fi evantaie\u2026 \u015fi mai t\u00e2rziu a realizat frumoase picturi, nuduri de o remarcabil\u0103 senzualitate. Alt tablou al lui, Fat\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 piept\u0103n\u00e2ndu-se (Young Girl Combing her Hair)<\/em>,<\/em> realizat \u00een 1894. O lumin\u0103 odihnitoare cade pe chipul fru\u00admos, curat al tinerei fete \u015fi gestul ei simplu cap\u0103t\u0103 pre\u0163iozitate. Cel\u0103lalt tablou al lui Pierre-Auguste Renoir Dup\u0103 baie (After the Bath)<\/em> \u2013 ulei pe p\u00e2nz\u0103, este realizat \u00een 1895. Lirism, senzua\u00adlitate? \u015ei una \u015fi alta! O t\u00e2n\u0103r\u0103 goal\u0103 st\u00e2nd pe o piatr\u0103 de la marginea unui r\u00e2u, \u00een jurul ei \u00eembr\u0103c\u0103mintea arun\u00adcat\u0103, cu care \u00eencepe s\u0103-\u015fi \u00eembrace trupul. Francezul Edgar Degas are un tablou frumos pictat \u00een 1874, intitulat Clasa de dans (The Dance Class)<\/em>.<\/em> A pictat multe tablouri cu balerine, remarcate prin claritatea \u015fi echilibrul formelor. Este foarte mult alb \u00een tablou, balerinele cu rochii albe \u015fi cu poante, sunt ca ni\u015fte p\u0103s\u0103ri (lebede) care se preg\u0103tesc s\u0103-\u015fi ia zborul: coloritul este diafan, expresia este a tinere\u0163ii \u015fi suavit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

M-a amuzat tabloul pictorului francez Jean-Baptiste Simeon Chardin (secolul XVIII<\/strong>)<\/strong> Baloanele de s\u0103pun (Soap Bubbles)<\/strong><\/em>, ulei pe p\u00e2nz\u0103, \u00een care o t\u00e2n\u0103r\u0103 este surprins\u0103 \u00een momentul \u00een care se joac\u0103 cu un pai \u00een gur\u0103, sufl\u00e2nd \u015fi form\u00e2nd un balon de s\u0103pun. Se pare c\u0103 anumite gesturi, ale femeilor \u00een special, au o gra\u0163ie, o dr\u0103g\u0103l\u0103\u015fenie care trebuie imortalizat\u0103. E p\u0103cat s\u0103 se piard\u0103, fiindc\u0103 totul \u00een via\u0163\u0103 are unicitatea sa. Dar dac\u0103 pictorul a vrut s\u0103 sugereze dorin\u0163ele tinerei, sp\u0103rg\u00e2ndu-se asemeni baloanelor de s\u0103pun? Din nou Ti\u0163ian red\u00e2nd \u00een tablourile sale frumuse\u0163ea nud\u0103, \u00eendr\u0103gostit fiind de formele pline ale femeii \u015fi folosind culori puternice. Toate acestea le vedem \u00een tabloul Danae<\/em>, femeia cu forme pline, carna\u0163ia ei av\u00e2nd ging\u0103\u015fie \u015fi gra\u0163ie, st\u00e2nd \u00eentins\u0103 \u015fi b\u0103rbatul la picioarele ei, ador\u00e2nd-o\u2026 Alb, albastru deschis, verde cenu\u015fiu \u015fi maro, lumini \u015fi umbre, umbre \u015fi lumini\u2026 Femeia se las\u0103 adorat\u0103 asemenea unei divi\u00adnit\u0103\u0163i. \u015ecoala vene\u0163ian\u0103 ne aduce desigur \u00een memorie pe Ti\u0163ian, Veronese, Tintoretto, Giovanni Bellini \u015fi Giorgione. Bellini este de fapt numele unei familii de pictori vene\u0163ieni, dintre care Gentile \u015fi Giovanni au fost cei mai talenta\u0163i. Giovanni se spune c\u0103 a influen\u0163at \u00eentreaga \u015fcoal\u0103 vene\u0163ian\u0103, cu coloritul s\u0103u \u015fi cu inven\u0163iile sale alegorice. Marte \u015fi Venus uni\u0163i prin dragoste (Mars and Venus United by Love)<\/em> a lui Paolo Caliari (Veronese), pictur\u0103 \u00een ulei pe p\u00e2nz\u0103 este realizat\u0103 \u00een 1570. Admir\u0103m aspectul decorativ \u015fi ornamental al subiectului \u2013 dragostea dintre Marte \u015fi Venus. Personajele sunt clare, bine conturate, senine, echilibrate, lumina clar\u0103 pune \u00een valoare contururile, culorile sunt marcante. Privim picturile lui cu interes, \u015ftiind c\u0103 este considerat ca fiind cel mai mare colorist \u015fi al\u0103turi de Ti\u0163ian \u015fi Tintoretto, remarcabil reprezentant al \u015fcolii vene\u0163iene de pictur\u0103 din secolul XVI. Compar\u0103m galbenul lui Ti\u0163ian, ro\u015ful lui Rubens, tentele p\u0103m\u00e2ntii, dar luminate de undeva din spate, ale lui Rembrandt. Cineva spunea c\u0103 acesta din urm\u0103 picta \u00een lumin\u0103, adic\u0103 a\u015fternea culorile sale p\u0103m\u00e2ntii pe fondul luminii. Dar c\u00e2\u0163i al\u0163ii nu se al\u0103tur\u0103 acestor pictori geniali!<\/strong><\/p>\n

\u00cenchid ochii \u015fi-mi apare \u00een imagine tabloul Santa Maria della Salute<\/em> cu domul s\u0103u dublu\u2026 Cupola alb\u0103 cu volutele-i \u00eentortocheate, scara-i pentagonal\u0103 cu o mul\u0163ime de statui; o Ev\u0103 aproape goal\u0103, situat\u0103 pe \u00eenaltul unei corni\u015fe\u2026. O copie a tabloului lui Canaletto care se afl\u0103 \u00een muzeul italian. \u015ei coloritul alb-roz, p\u00e2n\u0103 la c\u0103r\u0103miziul pal\u2026 Peninsula \u00een cap\u0103tul c\u0103reia este situat\u0103 cu adev\u0103rat biserica, se afl\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 mari canale: Giudecca \u015fi San Marco, pe principala arter\u0103 de circula\u0163ie a Vene\u0163iei \u2013 Canal Grande\u2026 Un autor francez spunea c\u0103 este cel mai minunat loc din lume. Cred! Dar \u015fi pictorul a reu\u015fit s\u0103 redea pe deplin frumuse\u0163ea \u015fi misterul acestui loca\u015f sf\u00e2nt. Nu degeaba a fost considerat, la \u00eenceputul secolului XVIII, unul dintre marii poe\u0163i ai Vene\u0163iei!<\/strong><\/p>\n

Mergem mai departe\u2026 Jacopo Tintoretto (Robusti) (secolul XVI) este regele pictorilor puternici, poate chiar violen\u0163i, prin tu\u015fele remarcabile \u015fi ne convingem privindu-i lucrarea Miracolul p\u00e2inilor \u015fi al pe\u015ftilor (The Miracle of the Loaves and Fishes)<\/em>.<\/em> Tabloul este de o mare expresivitate, culorile incandescente. De fapt, fiecare pictor a folosit culorile, luminile, umbrele, tu\u015fele, spre a-\u015fi exprima iubirea, a-\u015fi face visul nemuritor, \u00eentr-un mod mai calm sau mai tulbur\u0103tor, mai melancolic sau mai grav, dup\u0103 temperamentul fiec\u0103ruia. G\u00e2ndesc: \u00een poezie, cuvintele trebuie s\u0103 redea \u015fi culori, \u015fi lumini, \u015fi umbre, \u015fi tu\u015fe. Aparent este mai u\u015for, dar numai aparent! Iar dac\u0103 spuneam c\u0103 sculpturile m\u0103 uimesc \u015fi m\u0103 \u00eentristeaz\u0103, picturile m\u0103 bucur\u0103; oricum \u015fi unele \u015fi altele se adreseaz\u0103 min\u0163ii \u015fi ajung cu rapiditate la suflet. Se poate \u015fi invers! Madona cu copilul (Madonna and Child)<\/em> este tabloul pictat \u00een tempera \u015fi aur pe lemn, de pictorul italian Duccio di Buoninsegna (secolul XIII); Maica Domnului poart\u0103 copilul pe bra\u0163ul st\u00e2ng \u015fi \u00eel arat\u0103 lumii \u00eentregi. Icoana are o tent\u0103 bizantin\u0103, dar \u015fi una mai modern\u0103.<\/strong><\/p>\n

Cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi gra\u0163ie pictorul a \u00eencercat s\u0103 ne d\u0103ruiasc\u0103 o raz\u0103 din frumuse\u0163ea imaterial\u0103, divin\u0103\u2026 Fecioara Maria o \u00eent\u00e2lnim sub penelul mai multor pictori, este aceea\u015fi \u015fi totu\u015fi mereu alta, ne uime\u015fte \u015fi ne tulbur\u0103 sufletele. O privim cu interes \u015fi smerenie. Studiul Capul unei femei (The head of one woman)<\/em> al francezului Jean Baptiste Greuze, pictor sentimental \u015fi apreciat pentru dimensiunea moral\u0103 a lucr\u0103rilor sale, ne place \u015fi \u00eel privim minute \u00een \u015fir\u2026 A realizat portrete expresive, apreciate de aristocra\u0163ii din vremea sa (secolul XVIII). Ne plac tr\u0103\u00ads\u0103turile clare \u015fi fru\u00admoase ale fe\u0163ei, expresia ochilor aten\u0163i \u015fi \u00eendrep\u00adta\u0163i spre ceva (cineva), nedume\u00adrirea (ne\u00eencre\u00adderea) privirii sale. \u00cen Sala Artei Moderne \u015fi Con\u00adtemporane, adic\u0103 perioada de la 1900 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, vedem lucr\u0103ri de: Boccioni, Bonnard, Matisse. Privim tabloul Marguerite purt\u00e2nd p\u0103l\u0103rie (Marguerite Wearing a Toque)<\/em> realizat \u00een 1918, \u00een Fran\u0163a de c\u0103tre Henri Matisse \u015fi sesiz\u0103m simplitatea, senin\u0103tatea chipului; este pictur\u0103 \u00een ulei pe p\u00e2nz\u0103. Se spune c\u0103 pictorul nu urm\u0103rea s\u0103 nelini\u015fteasc\u0103, ci voia s\u0103 farmece cu lumea creat\u0103 de el, o lume plin\u0103 de armonie. Pe chipul Margueritei este o pace a spiritului, spun unii; eu consider a fi lipsit\u0103 de expresivitate. Este umila mea p\u0103rere, p\u0103rerea unei simple privitoare. Pablo Ruiz Picasso (1881-1973), cel ce s-a jucat cu formele, practic\u00e2nd asprimea lor \u015fi \u00een jocul s\u0103u ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la cubism, este prezent cu multe lucr\u0103ri, printre care: Portretul Gertrudei Stein (Gertrude Stein<\/em>), prietena lui Picasso, realizat \u00een 1906 \u015fi Arlechinul (Harlequin)<\/em> \u00een 1901, picturi \u00een ulei pe p\u00e2nz\u0103. Scriitoarea \u015fi poeta Gertrude Stein, fiin\u0163\u0103 foarte instruit\u0103, s-a n\u0103scut \u00een Pennsylvania, fiic\u0103 a unor imigran\u0163i, intelectuali germani-evrei. A murit \u00een Fran\u0163a la v\u00e2rsta de 72 de ani.<\/strong><\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu fratele ei a \u00eentocmit primul volum despre cubism \u015fi arta modern\u0103. Mai vedem Femeile cu evantai<\/em> (1905), Domni\u015foarele din Avignon<\/em> (1907) \u015fi Cei trei muzican\u0163i<\/em> (1921), Mandolina, vas cu fructe \u015fi m\u00e2na \u00een ghips<\/em> (1925). Lucr\u0103rile cred c\u0103 sunt aduse de la alte muzee, deoarece a fost o perioad\u0103 de expunere a operei acestui pictor spaniol, at\u00e2t de adorat de unii. Cubi\u015ftii prefer\u0103 natura moart\u0103 \u015fi chiar dac\u0103 includ \u015fi figuri umane, eu cred c\u0103 psihologia individului le este indiferent\u0103. Unii l-au considerat geniu, \u00eentruc\u00e2t activitatea sa a fost intens\u0103: pictor, sculptor, desenator, gravor, uneori chiar poet. Un critic afirm\u0103 c\u0103 \u201etimp de patruzeci de ani s-a \u00eenver\u015funat s\u0103-\u015fi pl\u0103nuiasc\u0103 o personalitate pentru a-i face pe unii s\u0103 cread\u0103 c\u0103 este un geniu.<\/em>\u201c Un alt critic spune c\u0103 \u201eportretele femeilor iubite de el ar putea constitui o minunat\u0103 colec\u0163ie \u015fi crede c\u0103 a surprins \u00een aceste portrete, profunzimea fiin\u0163ei, probabil deoarece ochiul a fost centrul preocup\u0103rilor sale\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Cu mare interes c\u0103ut\u0103m sala \u00een care sunt expuse lucr\u0103rile lui Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi la g\u0103sirea ei ne bucur\u0103m ca ni\u015fte copii. G\u0103sim trei lucr\u0103ri ale lui, printre care \u015fi Pas\u0103rea \u00een spa\u0163iu<\/em> (Bird in space<\/em>) realizat\u0103 din marmur\u0103 \u00een 1923. Str\u0103luce\u015fte ca \u015fi cum ar fi luminat\u0103 de o lumin\u0103 de natur\u0103 cosmic\u0103. Executat\u0103 cu delicate\u0163e, de culoare alb\u0103, albul \u00eensum\u00e2nd toate celelalte culori, conceput\u0103 f\u0103r\u0103 aripi, f\u0103r\u0103 pene, lustruit\u0103 \u015fi \u00eenchis\u0103 \u00een sine, sculptura lui Br\u00e2ncu\u015fi radiaz\u0103 \u00een jurul s\u0103u frumuse\u0163e \u015fi speran\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cemi amintesc de cele aflate de la Petre \u0162u\u0163ea, anume c\u0103 Br\u00e2ncu\u015fi ar fi fost \u00eentrebat de cineva care a fost ideea pentru \u00eenf\u0103ptuirea lucr\u0103rii \u201eM\u0103iastra\u201d \u015fi Br\u00e2ncu\u015fi ar fi r\u0103spuns: \u201eAm \u015flefuit materia pentru a afla linia continu\u0103 \u015fi c\u00e2nd am constatat c\u0103 nu o pot afla, m-am oprit. Parc\u0103 cineva mi-ar fi dat peste m\u00e2ini<\/em>.\u201c<\/strong><\/p>\n

Obsesia vie\u0163ii lui fusese taina zborului. Zborul spiritului, transcenden\u0163a\u2026 \u00centr-o revist\u0103 am g\u0103sit scris: \u201e\u2026Se tot ducea \u015fi dup\u0103 aceea cu mieii, dar neput\u00e2nd \u00eenota, privea cerul, urm\u0103rea zborul p\u0103s\u0103rilor spre \u00eenalturi. A r\u0103mas toat\u0103 via\u0163a cu visul de-a zbura, cu dorin\u0163a de a afla taina zborului.<\/em>\u201c Dac\u0103 pe Eminescu l-a urm\u0103rit din copil\u0103rie legenda luceaf\u0103rului, pe Br\u00e2ncu\u015fi \u00eel chema \u00eenaltul cerului, dorind s\u0103 afle taina zborului\u2026 \u00cen fotografie am surprins imaginea, ca dintr-o poveste, a P\u0103s\u0103rii \u015fi a Luceaf\u0103rului\u2026 \u015fi mi-am imaginat-o de cum am intrat \u00een sal\u0103\u2026 \u00cencerc s\u0103-mi temperez emo\u0163iile, \u00eentruc\u00e2t acest maestru \u00eemi evoc\u0103 amintirea locului unde mi-am petrecut o parte din copil\u0103rie, printre flori, fluturi \u015fi dragoste\u2026 Apoi, vremea trec\u00e2nd, \u00eempodobind casa, tot cu fluturi, cu flori \u015fi dragoste\u2026 M\u0103 a\u015fez pe o b\u0103ncu\u0163\u0103 \u015fi recit \u00een g\u00e2nd, ca pe-o rug\u0103ciune, versurile lui Eminescu, \u00eenv\u0103\u0163ate \u00een adolescen\u0163\u0103, c\u0103ci ceea ce \u00eenve\u0163i atunci, nu ui\u0163i o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103: \u2026\u201dCobori \u00een jos, luceaf\u0103r bl\u00e2nd<\/em>\u2026\u201d St\u0103m mai mult timp \u00een preajma acestor piese ale lui Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi ne bucur\u0103m de faptul c\u0103 ele se afl\u0103 aici \u00een acest mare muzeu, c\u0103 spiritualitatea artistului este recunoscut\u0103 \u015fi pre\u0163uit\u0103. \u00cen imediata apropiere se afl\u0103 Muza adormit\u0103<\/em> (Sleeping Muse<\/em>) lucrat\u0103 \u00een bronz, suger\u00e2nd visul. De data aceasta muza viseaz\u0103 cu ochii deschi\u015fi\u2026 Interesant! Se spune c\u0103 portretele lui de copii au anticipat visul muzelor adormite, dar modelul acestei muze i-a fost o baroneas\u0103, prieten\u0103 a lui Rodin\u2026 Erau de fapt nou\u0103 muze, fiice ale lui Zeus, inspiratoare ale artelor care \u00een mitologia roman\u0103 purtau numele de Camene.<\/strong><\/p>\n

Faptul c\u0103 \u00een aceast\u0103 sculptur\u0103 muza este adormit\u0103 (care dintre ele?), poate sugera supliciul la care este supus\u0103 arta, f\u0103r\u0103 a-\u015fi tr\u0103da suferin\u0163a \u00een afar\u0103, poate chiar din m\u00e2ndrie, pe suprafa\u0163a obrazului neafl\u00e2ndu-se nici o cut\u0103\u2026 Pentru Br\u00e2ncu\u015fi emo\u0163ia e tr\u0103it\u0103 \u00een ad\u00e2ncul sufletului \u015fi nu \u00een expresia obrazului, emo\u0163ie pe care trebuie s-o descifrezi din gestic\u0103, din dramatismul mi\u015fc\u0103rii, semnul supliciului fiind exprimat prin \u00eenclinarea capului. A treia sculptur\u0103 pe care o vedem este Portretul lui Nancy Cunard<\/em> lucrat\u0103 tot \u00een bronz. V\u0103z\u00e2nd-o de la distan\u0163\u0103, r\u0103m\u00e2n contrariat\u0103 pentru c\u00e2teva clipe: nu este cumva Negresa blond\u0103 sau Pas\u0103rea de aur \u2013 bronzul din 1933? Nu, nu! Este Nancy Cunard, poeta pe care a \u00eent\u00e2lnit-o Br\u00e2ncu\u015fi, prieten\u0103 cu Tristan Tzara. P\u0103rul ei str\u00e2ns la ceaf\u0103, nasul caraghios, \u00eencli\u00adnarea capului asimetric\u0103 fa\u0163\u0103 de trup, totul simplu, suger\u00e2nd o figur\u0103 comic\u0103, nostim\u0103, original\u0103, nici nu \u015ftiu cum s\u0103 o caracterizez. Poate sufletul unei poetese este mult prea bogat, prea frumos pentru a fi \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea la fel? \u015etiu doar c\u0103 despre ideea din spatele formei exterioare vorbea Br\u00e2ncu\u015fi, despre \u201eesen\u0163a lucrurilor<\/em>\u201d. Henry Moore, un novator al artei, vorbea despre diferen\u0163a dintre frumuse\u0163ea expresiei \u015fi for\u0163a expresiei, prima pl\u0103c\u00e2nd sim\u0163urilor \u015fi a doua spiritului, ori Br\u00e2ncu\u015fi tocmai asta a reu\u015fit, transform\u00e2nd anticul \u00een modern. El a cunoscut legendele str\u0103bunilor no\u015ftri, dar \u015fi mitologia greac\u0103, ceea ce i-a aprins imagina\u0163ia. Cu adev\u0103rat \u00eens\u0103, simplitatea \u00een art\u0103 nu este un scop, dup\u0103 cum spunea cineva, \u201ela ea ajungi f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei, trec\u00e2nd printr-o p\u0103dure deas\u0103, f\u0103r\u0103 prea multe raze de lumin\u0103 \u015fi ie\u015find din acel desi\u015f, nea\u015fteptat, simplu, te sim\u0163i de \u00eendat\u0103 gol, \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00een lumin\u0103\u2026<\/em>\u201c Simplitatea era doar aparent\u0103! Br\u00e2ncu\u015fi cuno\u015ftea mai mult dec\u00e2t ne-am fi \u00eenchipuit la acea vreme. El c\u0103uta verticala, direc\u0163ia spiritului, \u00eel c\u0103uta pe Dumnezeu \u00censu\u015fi, dorea s\u0103 ating\u0103 centrul universului\u2026. Oricare dintre lucr\u0103rile lui, sunt convins\u0103 c\u0103 le \u00eencepea cu fiin\u0163a-i impregnat\u0103 cu dragoste, puritate, \u00een\u0163elegere \u015fi c\u0103utare. O via\u0163\u0103 interioar\u0103 intens\u0103 clocotea \u00een el \u015fi \u00eencepea s\u0103 se manifeste prin gesturile sculptorului, d\u0103ltuirea materiei \u00een care se concentrau toate for\u0163ele spiritului s\u0103u.<\/strong><\/p>\n

\u00cen alt\u0103 sal\u0103 g\u0103sim expus\u0103: Arta Cipriot\u0103, Arta Asiei Centrale \u015fi Islamice, Arta Coreean\u0103, Japonez\u0103; apoi urmeaz\u0103 Sala Instrumentelor Muzicale, de la apari\u0163ia lor \u015fi p\u00e2n\u0103 la cele existente \u00een zilele noastre. Din balconul S\u0103lii Artei Asiei Centrale \u015fi Artei Islamice se vede Parcul Central \u00een aria c\u0103ruia se afl\u0103 muzeul. \u00cel vedem prin peretele din sticl\u0103 prin care p\u0103trunde lumina \u00een gr\u0103dina cu statui, amenajat\u0103 \u00een interiorul Muzeului, la parter. \u00cenainte de a cobor\u00ee, privim frumuse\u0163ea statuilor din gr\u0103din\u0103. Se spune c\u0103 modelul gr\u0103dinilor ar fi gr\u0103dina fer\u00admecat\u0103, iar modelul gr\u0103dinii fermecate, ar fi paradisul\u2026 Vedem ultima, impresionanta sculptur\u0103 \u00een lemn pictat \u015fi aurit Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul (Saint John the Baptist)<\/em> realizat\u0103 \u00een Spania, \u00een secolul XVII, de c\u0103tre Juan Martinez Montanes: Sf\u00e2ntul Ioan arat\u0103 cu degetul, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia asupra sosirii lui Iisus. Statuia este pictat\u0103, lemnul aurit, iar sf\u00e2ntul este \u00eembr\u0103cat \u00een hain\u0103 din piele de c\u0103mil\u0103 care este simbolul tradi\u0163ional, f\u0103c\u00e2nd aluzie la simplitatea vie\u0163ii din care a provenit acest mare sf\u00e2nt, venit a doua oar\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, pentru a-\u015fi \u00eendeplini misiunea de a-l boteza pe Iisus Hristos.<\/strong><\/p>\n

Cobor\u00e2m cu liftul la \u201eGround floor\u201c \u015fi vizit\u0103m Sala Artei Egiptene, \u00een care sunt expuse mumii \u015fi sarcofage. Sigur c\u0103 este trist, macabru s\u0103 le prive\u015fti, dar este totodat\u0103 interesant; deschizi ochii bine \u015fi g\u00e2nde\u015fti, \u00ee\u0163i explici cum s-a dezvoltat aceast\u0103 art\u0103. Arta egiptean\u0103 a putut fi urm\u0103rit\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul mileniului IV \u00ee.e.n., c\u00e2nd se pun bazele statului egiptean \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anul 525 \u00ee.e.n., c\u00e2nd Egiptul a fost cucerit de per\u015fi. Arta a fost legat\u0103 de religie, iar cultul mor\u0163ilor constituia baza religiei egiptene. Chiar Herodot, istoricul grec, spunea c\u0103 egiptenii ar fi fost primii oameni care au vorbit despre nemurirea sufletului. Preocuparea vie\u0163ii lor a fost credin\u0163a puternic\u0103 \u00een nemurirea sufletului, cultul soarelui \u015fi cultul mor\u0163ilor. Sunt multe s\u0103li \u015fi intr\u0103m \u00eentr-una din ele. Privim figurile drepte, \u00een picioare, av\u00e2nd p\u0103r\u0163ile corpului perfect simetrice fa\u0163\u0103 de mediana care le traverseaz\u0103. Egiptenii credeau c\u0103 sufletul (parte a fiin\u0163ei) pe care o numeau ka, continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi dup\u0103 moartea tru\u00adpului \u015fi c\u0103 se poate \u00eentoarce \u00een trup. De aceea \u00eemb\u0103l\u00ads\u0103mau trupurile, pentru a nu putrezi \u015fi mai puneau \u00een morminte statuia celui mort pentru a fi \u00eenlocuit trupul, \u00een cazul putrezirii. A\u015fa s-a dezvoltat sculptura \u015fi pictura lor, av\u00e2nd un caracter religios-funerar. Arta sculpturii se manifesta prin sarcofagele ornate cu figuri variate, adic\u0103 portretele defunc\u0163ilor \u015fi diferite medalioane. Culorile folosite erau galbenul pentru femei \u015fi maroul pentru b\u0103rba\u0163i. Doar capul era sculptat cu mare aten\u0163ie, pentru a reda c\u00e2t mai bine tr\u0103s\u0103turile fe\u0163ei. Intr\u0103m \u00een alte s\u0103li. Basoreliefurile \u015fi picturile de pe pere\u0163i \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 povestiri din istoria Egiptului. Sub domnia lui Amenophis III au fost create numeroase capodopere ale artei egiptene. Arti\u015ftii egipteni acordau culorilor o semnifica\u0163ie anume, ele fiind simboluri religioase.<\/strong><\/p>\n

\u00cenainte de plecare mai vizit\u0103m templul egiptean restaurat \u2013 Templul lui Dendur, construit din st\u00e2nci de mare, de c\u0103tre romani, \u00een cinstea zei\u0163ei Isis, la ordinul \u00eemp\u0103ratului Augustus. Este expus \u00een acest muzeu din 1978. Numele de Isis se traduce prin \u201eRegina tronului\u201c, ea fiind zei\u0163a magiei \u015fi a vie\u0163ii. A fost so\u0163ia \u015fi sora lui Osiris, pe care fratele cel r\u0103u a vrut s\u0103-l ucid\u0103, urzind un complot\u2026. cuf\u0103r, fluviu, \u00eenec\u2026 Dar Isis prin practici magice \u00eel g\u0103se\u015fte \u015fi \u00eel readuce la via\u0163\u0103. Astfel a putut da na\u015ftere lui Horus, fruct al celei de-a doua vie\u0163i a lui Osiris. \u00cen textele piramidelor se poate citi fraza: \u201eSora ta Isis vine la tine, fericit\u0103 de dragostea ta: tu o a\u015fezi pe falusul t\u0103u \u015fi s\u0103m\u00e2n\u0163a ta o p\u0103trunde<\/em>.\u201c Alt mit detaliaz\u0103 aventurile zei\u0163ei dup\u0103 na\u015fterea lui Horus. \u00cen fine, Isis \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi prote\u00adjeze fiul de m\u00e2nia zeului Seth, uciga\u00ad\u015ful lui Osiris. Ea \u00eel salveaz\u0103 pe Horus din multe primej\u00addii \u015fi \u00eel vindec\u0103 chiar de \u00een\u0163ep\u0103tura letal\u0103 a unui scorpion. \u00cen cele din urm\u0103, Horus ajunge la v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii \u015fi \u00eenving\u00e2ndu-l pe Seth, preia tronul Egiptului. Cultul lui Isis s-a r\u0103sp\u00e2ndit peste grani\u0163ele Egiptului. Cu toat\u0103 recunoa\u015fterea magiei \u015fi a riturilor ei pornografice care puteau s\u0103 reprezinte un pericol pentru moralitate, \u00eemp\u0103ratul Augustus a dispus construirea templului \u00een cinstea zei\u0163ei. Templul m\u0103soar\u0103 25 metri p\u00e2n\u0103 la poarta din dreptul r\u00e2ului \u015fi are o \u00een\u0103l\u0163ime de aproximativ 8 metri. Baza lui este deco\u00adrat\u0103 cu sculpturi reprezent\u00e2nd plante care cresc \u00een apa Nilului. Data rev\u0103rs\u0103rii Nilului, impor\u00adtant\u0103 pentru agri\u00adcultura egiptean\u0103, era memorat\u0103 ca \u201enoaptea lacri\u00admii<\/em>\u201c. Atunci, \u00een apele Nilului, c\u0103dea o lacrim\u0103 a zei\u0163ei Isis care \u00ee\u015fi pl\u00e2ngea so\u0163ul ucis. Ne fotografiem \u00eentre cele dou\u0103 statui, remarcabile prin lini\u015ftea fe\u0163ei, trupurile tinere \u015fi s\u0103n\u0103toase. Peretele din partea dreapt\u0103 a s\u0103lii \u00een care este instalat templul este f\u0103cut din geamuri, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 p\u0103trund\u0103 lumina soarelui din parc.<\/strong><\/p>\n

Sala costumelor este \u00eenchis\u0103 pentru renovare. M\u0103 odihnesc pe o banc\u0103. G\u00e2ndesc: Orice-i poate lipsi omului, casa, familia, libertatea, s\u0103n\u0103tatea, dar nu g\u00e2ndul \u015fi sim\u0163irea\u2026 Toate aceste opere de art\u0103 sunt opera Duhului Sf\u00e2nt. El este cel care trimite energiile divine ale Creatorului, celui care f\u0103ure\u015fte frumuse\u0163i, pentru ca el s\u0103 ne comunice nou\u0103 acel frumos al lumii \u00een care tr\u0103im \u015fi prin care trecem, c\u0103ci suntem cu adev\u0103rat trec\u0103tori prin aceast\u0103 lume\u2026 Iat\u0103 cum insuflarea Tat\u0103lui \u00eel face \u015fi pe om artist, creator, sau mai bine zis revelator al crea\u0163iei divine, cum \u00eel apropie de Dumnezeu, apropiin\u00addu-ne \u015fi pe noi de divinitate\u2026 Nu mai \u015ftim de ceas! C\u00e2t timp ne aflam \u00een fa\u0163a unui tablou aveam impresia c\u0103 timpul \u00eencremenea. Ne mi\u015fcam cumva \u00een afara timpului, alunecam pe pardoselile s\u0103lilor; figurile din tablouri aveau timpul oprit \u00een loc \u015fi ni se p\u0103rea fascinant\u0103 nemi\u015fcarea lor.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 spusele unui monah, artistul trebuie s\u0103 fac\u0103 ceea ce-i place, s\u0103-i plac\u0103 ceea ce a f\u0103cut; s\u0103 nu-i pese de nimeni \u015fi de nimic, adic\u0103 de cei care l-ar putea \u00eempiedica \u00een lucrul s\u0103u. Da, arti\u015ftii sunt oamenii care simt cel mai bine libertatea! \u015ei iat\u0103 ce minuni au realizat folosindu-se de libertate! S\u0103 d\u0103m crezare celui care spunea c\u0103 artistul are menirea de a media \u00eentre lumea de sus \u015fi cea de jos, aceasta fiind a\u015fa-nu\u00admita \u201epozi\u0163ie cos\u00admic\u0103 a artei<\/em>\u201c. Tu\u00adturor acestor arti\u015fti nu le-a ajuns g\u00e2n\u00addirea. Pasiunea lor a \u0163\u00e2\u015fnit, fiecare dintre ei sim\u0163ind nevoia de exprimare.<\/strong><\/p>\n

Ne uit\u0103m la ceas. Ora cinci \u015fi un sfert. Este ora de \u00eenchidere a muze\u00adului. Vrem s\u0103 beneficiem de ultimele minute. Ne a\u015fez\u0103m pe o banc\u0103 s\u0103 putem privi cu aten\u0163ie sala de intrare \u015fi ie\u015fire a muzeului. Ie\u015fim, ne fotografiem pe sc\u0103ri, suntem obosi\u0163i, t\u0103cu\u0163i, ului\u0163i, cople\u015fi\u0163i de orele de admira\u0163ie \u015fi de farmec, \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i suflete\u015fte. Totul ni s-a p\u0103rut str\u0103lucitor \u015fi aproape ireal. C\u00e2\u0163i bani s-au cheltuit pentru cump\u0103rarea acestor opere de art\u0103! \u015ei totul f\u0103cut \u00een ideea grijii pentru sufletele noastre! Aceast\u0103 grij\u0103 adaug\u0103 segmentului de civiliza\u0163ie material\u0103, un alt segment \u2013 cel spiritual, at\u00e2t de impor\u00adtant pentru via\u0163a noastr\u0103. Muzeul afl\u00e2ndu-se \u00een aria Parcului Central, profi\u00adt\u0103m de pu\u0163inele ore de lumin\u0103 care mai \u00eenso\u0163esc aceast\u0103 zi, \u015fi ne \u00eendrept\u0103m spre una dintre intr\u0103rile parcului. Soarele \u00ee\u015fi arat\u0103 \u00eenc\u0103 frumu\u00adse\u0163ea galben\u0103. Pe o por\u0163iune a \u015foselei care m\u0103rgi\u00adne\u015fte parcul sta\u0163i\u00adoneaz\u0103 tr\u0103suri de \u00eenchiriat, pentru plimb\u0103rile \u00een parc. Intr\u0103m \u00een ad\u00e2ncul parcului care are o lungime de patru kilometri \u015fi o l\u0103\u0163i\u00adme de aproape un kilometru. \u00cen interiorul lui sunt alei \u015fi str\u0103zi, lac, vegeta\u0163ie bogat\u0103 \u2013 copaci, flori -, b\u0103nci. Ne plimb\u0103m, ne bucur\u0103m, ne odihnim pe o banc\u0103, timpul se scurge prea repede. Ne \u00eendrept\u0103m spre ma\u015fin\u0103 \u015fi plec\u0103m acas\u0103. Seara cade cu \u00eentunericul ei bl\u00e2nd. Privesc prin parbriz str\u0103lucirea lunii \u015fi \u00een urechi aud murmurul unui povestitor, recapitul\u00e2nd frumuse\u0163ile v\u0103zute\u2026 N-a\u015f vrea ca aceast\u0103 vraj\u0103 s\u0103 se destrame.<\/strong><\/p>\n

\u00a0Vavila Popovici<\/strong><\/div>\n
Convorbiri \u2013 Vavila Popovici SUA<\/a><\/div>\n

<\/h2>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0   \u201eNatura este crea\u0163ia lui Dumnezeu, iar cultura a omului.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Sombart Ast\u0103zi vrem s\u0103 vedem Opera Metropolitan\u0103 \u015fi s\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-6494","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6494","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6494"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6494\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6494"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6494"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6494"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}