{"id":6576,"date":"2012-06-27T04:31:07","date_gmt":"2012-06-27T04:31:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6576"},"modified":"2012-06-27T04:31:07","modified_gmt":"2012-06-27T04:31:07","slug":"consideratii-privind-importanta-eticii-crestine-in-viata-economica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/06\/27\/consideratii-privind-importanta-eticii-crestine-in-viata-economica\/","title":{"rendered":"“Considera\u0163ii privind importan\u0163a eticii cre\u015ftine \u00een via\u0163a economic\u0103”"},"content":{"rendered":"

\"“Potrivit lui Aristotel, orice art\u0103 \u015fi orice doctrin\u0103, orice ac\u0163iune \u015fi orice hot\u0103r\u00e2re par a tinde c\u0103tre bine, par a urm\u0103ri doar binele. Se observ\u0103 \u00eens\u0103 o diferen\u0163iere a scopurilor. Exist\u00e2nd multe activit\u0103\u0163i, domenii, arte, \u015ftiin\u0163e, exist\u0103 \u015fi multe scopuri. Scopul artei medicale este s\u0103n\u0103tatea, cel al construc\u0163iei de cor\u0103bii, corabia, cel al strategiei, biruin\u0163a, cel al artei economice, bog\u0103\u0163ia. Filosoful consider\u0103 c\u0103 \u015ftiin\u0163a care urm\u0103re\u015fte binele tuturor este politica, iar celelalte \u015ftiin\u0163e, printre care \u015fi economia, sunt cuprinse \u00een aceasta. Un om poate fi mul\u0163umit atunci c\u00e2nd ajut\u0103 un singur om s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 bun\u0103starea, dar mai frumos \u015fi divin este c\u00e2nd se poate realiza acest bine pentru un popor \u00eentreg. Faptele frumoase \u015fi drepte, \u00eens\u0103, manifest\u0103 de multe ori nepotriviri \u015fi nestatornicie. Mul\u0163i au pierit din pricina bog\u0103\u0163iei, al\u0163ii din pricina vitejiei.<\/strong><\/p>\n

Natura uman\u0103, \u015fi \u00een perioada antic\u0103, \u015fi acum, are calit\u0103\u0163ile ei nobile, dar \u015fi vulerabilit\u0103\u0163i care ies \u00een eviden\u0163\u0103 ast\u0103zi, cu pregnan\u0163\u0103, \u00een lumea economic\u0103 \u015fi \u00een cea politic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen ziua de azi, toate realiz\u0103rile \u015ftiin\u0163ei care ne fac, \u00een aparen\u0163\u0103, via\u0163a mai u\u015foar\u0103 ac\u0163ioneaz\u0103, \u00een mod paradoxal \u015fi anormal, \u00een sensul distrugerii omenirii. \u00cen aceste vremuri de bog\u0103\u0163ie economic\u0103, cele mai \u00eenalte \u015fi nobile \u00eensu\u015firi \u015fi capacit\u0103\u0163i ale omului \u00eencep s\u0103 se atrofieze \u015fi s\u0103 se piard\u0103.<\/strong><\/p>\n

Bun\u0103starea economic\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat boga\u0163ie, nu acoper\u0103 toate aspectele civiliza\u0163iei \u015fi dezvolt\u0103rii. Egoismul economic apreciat de marii g\u00e2nditori \u00een perioadele clasice a ie\u015fit din limitele admise ale comportamentului uman.<\/strong><\/p>\n

Din aceste scurte considera\u0163ii trebuie s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m c\u0103 indiferent c\u00e2t\u0103 experien\u0163\u0103 \u015fi abilitate \u00een afaceri am avea, indiferent c\u00e2t\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 economic\u0103 am cunoa\u015fte, f\u0103r\u0103 \u00eensu\u015firea unui comportament etic nu vom avea performan\u0163\u0103 \u00een via\u0163a economic\u0103.<\/strong><\/p>\n

De\u015fi au fost consacrate concepte, principii \u015fi defini\u0163ii ale eticii, noi trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 \u00een via\u0163a economic\u0103 etica se traduce printr-un comportament uman \u015fi normal, f\u0103r\u0103 afectarea negativ\u0103 a rela\u0163iilor parteneriale sau a rela\u0163iilor cu clien\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 abordarea lui Aristotel, etica vizeaz\u0103 comportamentul responsabil al oamenilor \u00een func\u0163ie de percep\u0163ia lor asupra cinstei sau drept\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

De\u015fi, \u00een perioada modern\u0103, a evoluat limbajul literar \u015fi conceptual asupra abord\u0103rilor \u015ftiin\u0163ifice, consider contemporan\u0103 cu noi revela\u0163ia filosofilor din perioada veche \u015fi a Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i ai Bisericii Cre\u015ftine, cu privire la conduita \u015fi comportamentul uman \u00een via\u0163a economic\u0103 \u015fi social\u0103.<\/strong><\/p>\n

Scrierile filosofice din acea perioad\u0103 par a se adresa, \u00een fiecare moment al istoriei, fiec\u0103rei categorii umane \u015fi profesionale.<\/strong><\/p>\n

Aristotel vede \u00een virtute o calitate a sufletului \u015fi nu a trupului. Din acest motiv, cei care studiaz\u0103 comportamente ale virtu\u0163ii trebuie s\u0103 fie familiariza\u0163i p\u00e2n\u0103 la un anumit grad cu teoria sufletului. A\u015fa cum cel care vindec\u0103 ochii trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eensu\u015firea lor, a\u015fa \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul acestor concepte trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 atributele nobile \u015fi divine ale sufletului precum \u015fi vulnerabilit\u0103\u0163ile acestuia.<\/strong><\/p>\n

Desigur, tr\u0103im vremuri devitalizante, \u00een care sufletul abia mai respir\u0103 de materialism \u015fi consumerism. Tr\u0103im, \u00een lumea afacerilor, vremuri de zeificare a m\u0103rfurilor \u015fi politicilor de marketing \u015fi de uitare \u015fi persiflare a culturii. De fapt, \u015fi noi devenim m\u0103rfuri \u015fi instrumente ale politicii de marketing, devenim resurse umane, for\u0163a de munc\u0103, cantit\u0103\u0163i \u015fi calit\u0103\u0163i strict economice, \u00een general.<\/strong><\/p>\n

\u00cen aceste vremuri de prosperitate \u015fi bun\u0103stare material\u0103, este greu s\u0103 explic\u0103m \u015fi s\u0103 ar\u0103t\u0103m importan\u0163a sufletului, a principiilor etice, a\u00a0bunei cuviin\u0163e<\/em>, a respectului \u015fi corectitudinii \u00een rela\u0163iile \u015fi contractele comerciale. \u015ei, totu\u015fi poate c\u0103 actuala \u015fi, s\u0103 sper\u0103m, trec\u0103toarea criz\u0103 economic\u0103 ne demonstreaz\u0103 c\u0103 etica, definit\u0103 \u015fi \u00eensu\u015fit\u0103 pe \u00een\u0163elesul fiec\u0103ruia, este mai important\u0103 dec\u00e2t politica de pre\u0163 sau de produs.<\/strong><\/p>\n

De fapt, lumea afacerilor ar fi mai bun\u0103 \u015fi mai bogat\u0103 dac\u0103 am \u0163ine cont de etic\u0103 \u00een politica de publicitate, \u00een v\u00e2nz\u0103ri, \u00een tratamentul fa\u0163\u0103 de salaria\u0163i, fa\u0163\u0103 de parteneri \u015fi fa\u0163\u0103 de clien\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Virtu\u0163ile intelectuale sunt \u00een\u0163elepciunea, inteligen\u0163a \u015fi pruden\u0163a. Virtu\u0163ile morale sunt d\u0103rnicia \u015fi cump\u0103tarea. Aceste \u00eensu\u015firi trebuie s\u0103 fie reale, nu bazate pe manipulare, ipocrizie, f\u0103\u0163\u0103rnicie.<\/strong><\/p>\n

Potrivit dic\u0163ionarului,\u00a0virtutea reprezint\u0103 o \u00eensu\u015fire moral\u0103 pozitiv\u0103 a omului; \u00eensu\u015fire de caracter care urm\u0103re\u015fte \u00een mod constant idealul etic, binele; integritatea moral\u0103 sau o \u00eenclina\u0163ie statornic\u0103 special\u0103 c\u0103tre un anumit fel de \u00eendeletniciri sau ac\u0163iuni frumoase.<\/em><\/strong><\/p>\n

,,Prin c\u00e2ntare la chitar\u0103 cineva devine de exemplu un chitarist bun precum \u015fi r\u0103u \u015fi \u00een acela\u015fi fel cu privire la arhitect \u015fi orice meseria\u015f sau artist. Cine anume construie\u015fte bine devine prin aceasta un bun arhitect, iar cine construie\u015fte r\u0103u, un r\u0103u arhitect. De n-ar fi a\u015fa, n-ar fi nevoie de niciun \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, ci fiecare ar veni pe lume maestru sau c\u00e2rpaci. Chiar tot a\u015fa stau lucrurile \u015fi cu virtu\u0163ile. Prin purtarea noastr\u0103 \u00een rela\u0163iile comerciale noi devenim drep\u0163i sau nedrep\u0163i; prin purtarea \u00een primejdii \u015fi prin obi\u015fnuin\u0163a de a ne teme de ele sau de a ne \u00eempotrivi lor, devenim viteji sau la\u015fi. \u015ei chiar tot a\u015fa e \u015fi cu prilejurile la poft\u0103 sau la m\u00e2nie: unii devin cump\u0103ta\u0163i \u015fi domoli, al\u0163ii ne\u00eenfr\u00e2na\u0163i \u015fi furio\u015fi, dup\u0103 cum se poart\u0103 \u00een astfel de cazuri a\u015fa sau a\u015fa (\u2026). \u015ei de aceea nu e pu\u0163in important dac\u0103 ne obi\u015fnuim \u00eendat\u0103 din tinere\u0163e a\u015fa sau a\u015fa; dimpotriv\u0103 aceasta \u00eenseamn\u0103 foarte mult sau mai bine zis totul\u201d (Aristotel,\u00a0Etica nicomahic\u0103<\/em>, Ed. Antet, p. 38).<\/em><\/strong><\/p>\n

Etica reprezint\u0103 o tr\u0103ire uman\u0103, o stare de spirit, o tr\u0103ire natural\u0103 f\u0103r\u0103 eforturi comportamentale. Etica nu se \u00eenva\u0163\u0103 din tratate sau coduri de specialitate, pentru etic\u0103 nu ar trebui s\u0103 existe norme pe care s\u0103 le respec\u0163i\u00a0ad litteram<\/em>.<\/strong><\/p>\n

Etica o ai sau nu o ai. Omul care are din fire o conduit\u0103 natural\u0103 \u015fi bun\u0103, ce \u00ee\u015fi extrage esen\u0163a din darurile divine, nu are nevoie de tratate de etic\u0103 dec\u00e2t pentru a-\u015fi cultiva noble\u0163ea \u015fi fine\u0163ea sufleteasc\u0103 \u015fi intelectual\u0103. Dac\u0103 alt om, are din fire o conduit\u0103 nepozitiv\u0103 \u00een rela\u0163iile cu ceilal\u0163i oameni, toate filosofiile \u015fi tratatele din lume nu \u00eel pot ajuta s\u0103 \u00ee\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 condi\u0163ia. \u00cen via\u0163\u0103 po\u0163i s\u0103 fii un bun economist dar s\u0103 ai calit\u0103\u0163ile umane atrofiate \u015fi po\u0163i s\u0103 fii un om \u00eennobilat de frumos \u015fi de limpezime \u00een activitatea de coordonare sau aplicare a unor decizii, f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 \u015fcoal\u0103. Omul trebuie s\u0103 aib\u0103 mai \u00eent\u00e2i cunoa\u015ftere \u015fi aceasta s\u0103 fie vitaminizat\u0103 prin cuno\u015ftiin\u0163e pe tot parcursul vie\u0163ii.\u00a0,,S\u0103 fii domn e o \u00eent\u00e2mplare, s\u0103 fii om e lucru mare\u201d<\/em>\u00a0spune un c\u00e2ntec.<\/strong><\/p>\n

Educa\u0163ia \u015fcolar\u0103 \u015fi universitar\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru \u00eenmul\u0163irea talan\u0163ilor (talentelor). Un om poate deveni un medic des\u0103v\u00e2r\u015fit dup\u0103 ce a studiat foarte bine \u015ftiin\u0163ele medicale, la fel un inginer. Dar un om poate avea o abilitate economic\u0103 sau managerial\u0103 extraordinar\u0103 \u00eenainte de ob\u0163inerea unei diplome de specialitate, \u015fcoala \u00eel ajut\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 mai \u00eent\u00e2i alfabetul \u00een domeniu, apoi detaliile \u015fi mecanismul sistemului. Economia de azi are o dinamic\u0103 \u015fi o sensibilitate care \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte, de multe ori, explica\u0163ia \u00een c\u0103r\u0163i dup\u0103 terminarea evenimentului.<\/strong><\/p>\n

Etica, \u00een economie, trebuie s\u0103 reprezinte conduita uman\u0103 a bun\u0103st\u0103rii. Atunci c\u00e2nd omul con\u015ftientizeaz\u0103 valorile fundamentale ale vie\u0163ii, adev\u0103rata frumuse\u0163e \u015fi bog\u0103\u0163ie, se apropie de \u015ftiin\u0163a curat\u0103 cu efect profilactic, terapeutic \u015fi vitaminizant pentru minte \u015fi suflet.<\/strong><\/p>\n

P\u0103rintele Arsenie Boca ne arat\u0103 c\u0103 \u201eprecum urm\u0103rim o armonie \u00eentre facult\u0103\u0163ile suflete\u015fti, tot a\u015fa trebuie s\u0103 urm\u0103rim o armonie \u015fi \u00eentre cuno\u015ftin\u0163ele din mai multe domenii, precum \u015fi o sintez\u0103 a acestora cu via\u0163a. Mult\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u00eel apropie pe om de Dumnezeu, pu\u0163in\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u015fi de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi de Dumnezeu. Iar omul at\u00e2ta pre\u0163uie\u015fte c\u00e2t\u0103 apropiere de Dumnezeu \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat \u00een sine. Dumnezeu i-a dat o valoare mare, \u00eens\u0103 trebuie \u015fi el s\u0103 \u015fi-o c\u00e2\u015ftige\u201c.<\/em><\/strong><\/p>\n

Astfel, noi trebuie s\u0103 ne \u00eennobil\u0103m valorile d\u0103ruite de Dumnezeu prin \u015ftiin\u0163\u0103, dar de mult\u0103 ori le atrofiem \u015fi \u015ftiin\u0163a nu mai poate ajuta un om devitalizat. De asemenea, avem discern\u0103m\u00e2ntul de a alege \u00eentre bine \u015fi r\u0103u, pot fi \u015fi abord\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice sau culturale care ne fac r\u0103u.<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 omul are viu acel principiu al bunei-cuviin\u0163e va fi fericit, \u00een\u0163elept \u015fi bogat.<\/strong><\/p>\n

Bine ar fi ca to\u0163i oamenii s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 \u00eentre ei \u015fi s\u0103 fie to\u0163i boga\u0163i din punct de vedere spiritual, cultural \u015fi economic.<\/strong><\/p>\n

Tot P\u0103rintele Arsenie Boca spune c\u0103 \u201enici s\u0103r\u0103cia nu te m\u00e2ntuie\u015fte nici bog\u0103\u0163ia nu te os\u00e2nde\u015fte\u201c.<\/em>\u00a0<\/em>Trebuie doar s\u0103 vedem percep\u0163ia pe care o avem asupra vie\u0163ii \u015fi mijloacele prin care ne atingem scopurile. Din p\u0103cate, ast\u0103zi multe mijloace au devenit scopuri, ele reprezent\u00e2nd chipul cioplit la care ne \u00eenchin\u0103m \u00eentr-un ritual de\u00a0business<\/em>\u00a0r\u0103u \u00een\u0163eles \u015fi aplicat.<\/strong><\/p>\n

\u00centrecerea omului cu sine \u00eensu\u015fi \u015fi selec\u0163ia intraspecific\u0103 poate conduce de multe ori la situa\u0163ii negative. De\u015fi prin \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi tehnologie oamenii au cucerit p\u0103m\u00e2ntul \u015fi au supus natura nevoilor de via\u0163\u0103, oamenii cunosc foarte pu\u0163in despre sine \u00een\u015fi\u015fi. \u201eHomo homini lupus\u201c,<\/em>\u00a0omul e lup fa\u0163\u0103 de om. \u00cen jocul economic \u015fi \u00een jocul vie\u0163ii omul nu este inofensiv. De multe ori, \u00eentrecerea omului cu omul devitalizeaz\u0103 valorile divine, scopul acestei \u00eentreceri reprezent\u00e2ndu-l, de multe ori, considerentele comerciale. Pentru majoritatea oamenilor de azi, valoarea omului este una concuren\u0163ial\u0103, comercial\u0103 \u015fi financiar\u0103. Pentru un om, semenul s\u0103u nu este valoros prin calit\u0103\u0163ile sale, prin talentele sale. Omul este valoros azi prin func\u0163ia sa, prin averea sa, prin bunurile achizi\u0163ionate, care se confund\u0103 de multe ori cu identitatea lui. E\u015fti valoros pentru c\u0103 ai milioane de euro \u00een cont, nu prin via\u0163a ta cu toate ale ei, bune \u015fi rele. Omul nepre\u0163uit ca valoare are ast\u0103zi pre\u0163, se vinde \u015fi se cump\u0103r\u0103. A vorbi cu omul comercial despre etic\u0103 \u00eenseamn\u0103 o nebunie.<\/strong><\/p>\n

Concuren\u0163a \u00eentre oameni este pur comercial\u0103, nu mai reprezint\u0103 acea form\u0103 de afirmare, de dep\u0103\u015fire \u015fi de cultivare a cunoa\u015fterii proprii \u015fi a cuno\u015ftin\u0163elor dob\u00e2ndite \u00een \u015fcoal\u0103 sau prin educa\u0163ie liber\u0103.<\/strong><\/p>\n

Mijloacele economice de satisfacere \u015fi de asigurare a decen\u0163ei vie\u0163ii au devenit scopuri. La origine, banii reprezint\u0103 un mijloc, dar c\u00e2\u0163i dintre noi mai vedem \u00een bani un mijloc? Ei nu reprezint\u0103 o valoare \u00een sine. Cu toate acestea, noi avem o via\u0163\u0103 economic\u0103, nu mai avem o via\u0163\u0103 normal\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103, cu toate atributele ei. Via\u0163a noastr\u0103 este economie \u015fi acas\u0103 \u015fi la serviciu. Din p\u0103cate, totul \u00een via\u0163\u0103 are acum o component\u0103 financiar\u0103. Ca \u00een contabilitate, c\u00e2nd orice bun sau serviciu are corespondentul s\u0103u \u00een bani, a\u015fa este \u015fi \u00een via\u0163\u0103: orice activitate se traduce \u00een bani, \u00een venituri \u015fi cheltueli.<\/strong><\/p>\n

Konrad Lorenz, \u00een cartea\u00a0Cele opt p\u0103cate ale omenirii civilizate,<\/em>\u00a0explic\u0103 provoc\u0103rile omenirii de azi, care aduc daune suflete\u015fti mari: l\u0103comia orbitoare de bani \u015fi graba extenuant\u0103. De asemenea, pe l\u00e2ng\u0103 l\u0103comia de a de\u0163ine bunuri ori pozi\u0163ie ierarhic\u0103 superioar\u0103, sau de a le de\u0163ine pe am\u00e2ndou\u0103, un rol esen\u0163ial \u00eel joac\u0103 \u015fi frica: frica de a r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 \u00een cadrul \u00eentrecerii, frica de s\u0103r\u0103cie, frica de a lua hot\u0103r\u00e2ri gre\u015fite.<\/strong><\/p>\n

Frica sub toate formele ei reprezint\u0103 factorul de subminare a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii oamenilor moderni. P\u00e2n\u0103 acum c\u00e2\u0163iva ani nu \u015ftiam ce \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul\u00a0stres,<\/em>\u00a0<\/em>cauzele \u015fi efectele stresului erau necunoscute.<\/strong><\/p>\n

Oamenii sufer\u0103 din cauza solicit\u0103rilor nervoase \u015fi suflete\u015fti, solicit\u0103ri determinate de o \u00eentrecere \u015fi o grab\u0103 c\u0103tre nic\u0103ieri. Omul catalogat drept\u00a0for\u0163\u0103 de munc\u0103, capital uman<\/em>\u00a0sau\u00a0resurs\u0103 uman\u0103,<\/em>\u00a0\u00een afar\u0103 de tratamentul \u015fi ritmul de lucru la care este supus, se mai confrunt\u0103 cu manipularea \u015fi cu publicitatea exagerat\u0103 menite a-i spori nevoile ce trebuie satisf\u0103cute. Speciali\u015ftii \u00een marketing speculeaz\u0103 acest aspect \u015fi numai de etic\u0103 nu poate fi vorba \u00een abordarea lor. Din p\u0103cate, consumatorii manifest\u0103 o oarecare naivitate, nu se revolt\u0103, de exemplu, pentru c\u0103 pl\u0103tesc de cele mai multe ori o sum\u0103 considerabil\u0103 pentru ambalajul la fel de scump ca marfa sau doar pentru percep\u0163ia pe care \u015fi-o formeaz\u0103 din reclame (Konrad Lorenz,\u00a0Cele opt p\u0103cate ale lumii civilizate<\/em>, Ed. Humanitas, 2006, p. 31-38).<\/strong><\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, \u015ftiin\u0163a \u015fi tehnologia au evoluat, dar esen\u0163a cercet\u0103rii este aceea\u015fi \u00een toate epocile istoriei, difer\u0103 doar modalitatea de abordare, \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, \u015fi de folosire a instrumentelor, \u00een tehnologie. \u015ei totu\u015fi, cu toate avantajele \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehnologiei, oamenii sunt cuceri\u0163i de propria crea\u0163ie.<\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici exprim\u0103 foarte frumos importan\u0163a eticii \u015fi a tehnologiei \u00een via\u0163a omului \u015fi a popoarelor, subliniind \u015fi corela\u0163ia dintre religie, etic\u0103 \u015fi tehnologie. Consider actual\u0103 \u015fi important\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea eticii \u00een via\u0163a economic\u0103 scrierea marelui sf\u00e2nt, cu doctorate \u00een filosofie \u015fi teologie \u00een marile universit\u0103\u0163i ale lumii:<\/strong><\/p>\n

,,Atunci c\u00e2nd frica lui Dumnezeu dispare \u015fi legea moral\u0103 a lui Dumnezeu este \u00eenc\u0103lcat\u0103, muntele tehnologiei omene\u015fti se pr\u0103bu\u015fe\u015fte \u00een \u0163\u0103r\u00e2na din care a fost f\u0103cut. Astfel se vor pr\u0103bu\u015fi \u00een \u0163\u0103r\u00e2na cea f\u0103r\u0103 de form\u0103 \u015fi (\u2026) turnurile tehnologiei \u015fi arhitecturii omene\u015fti, dac\u0103 m\u00e2ndria omului, chiar \u015fi cea a cre\u015ftinilor, lupt\u0103 sfid\u0103tor \u00eempotriva lui Dumnezeu, \u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte toate m\u0103surile m\u00e2ndriei \u015fi p\u0103c\u0103to\u015feniei, \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 \u00eendelunga r\u0103bdare a lui Dumnezeu.<\/strong><\/p>\n

De ce sunt at\u00e2t de multe civiliza\u0163ii m\u0103re\u0163e \u00eengropate ad\u00e2nc \u00een p\u0103m\u00e2nt, iar deasupra plugarii ar\u0103, f\u0103r\u0103 nici cea mai mic\u0103 idee c\u0103 turnurile \u015fi oasele lor zac sub pam\u00e2ntul arat? Cum se face ca din toate m\u0103re\u0163ele construc\u0163ii din marmur\u0103 ale grecilor nu a mai r\u0103mas altceva dec\u00e2t Acropolea?\u201d.<\/strong><\/p>\n

autor: Cosmin Stoica\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

sursa: Centrul pentru o Romanie Integra si Prospera<\/em><\/strong><\/p>\n

Foaie National\u0103 \u2013 Revist\u0103 liber\u0103 de lupt\u0103 cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Potrivit lui Aristotel, orice art\u0103 \u015fi orice doctrin\u0103, orice ac\u0163iune \u015fi orice hot\u0103r\u00e2re par a tinde c\u0103tre bine, par a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-6576","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6576","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6576"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6576\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6576"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6576"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6576"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}