{"id":6600,"date":"2012-06-28T06:03:27","date_gmt":"2012-06-28T06:03:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6600"},"modified":"2012-06-28T06:17:05","modified_gmt":"2012-06-28T06:17:05","slug":"sergiu-celibidache-%e2%80%9ctraiti-muzica-traiti-sunetul-traiti-va-visul%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/06\/28\/sergiu-celibidache-%e2%80%9ctraiti-muzica-traiti-sunetul-traiti-va-visul%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Sergiu Celibidache- \u201cTr\u0103i\u0163i muzica! Tr\u0103i\u0163i sunetul! Tr\u0103i\u0163i-v\u0103 visul!\u201dMagdalena Popa Buluc \u00een dialog cu regizorul Serge Ioan Celibidache"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a><\/p>\n


\n<\/em><\/h5>\n

<\/em>Universul lui Celibidache. Dirijor de notorietate mondial\u0103, celebru profesor \u015fi compozitor, Sergiu Celibidache<\/em><\/strong> s-a n\u0103scut pe 28 iunie 1912, \u00een Roman. A \u00eenceput studiile de pian, a terminat \u015fcoala \u015fi a \u00eenceput s\u0103 studieze muzica, filosofia \u015fi matematica la Universitatea de Arte din Ia\u015fi. La 23 de ani, Sergiu Celibidache p\u0103r\u0103sea Ia\u015fiul pentru a-\u015fi urma visul de a deveni compozitor. Ajunge la Berlin \u015fi se \u00eenscrie la Academia de Muzic\u0103 (Berliner Hochschule f\u00fcr Musik) \u015fi la Universitate, unde urmeaz\u0103 cursuri de filosofie. P\u00e2n\u0103 \u00een 1945 studiaz\u0103 intens cu Heinz Tiessen, Hugo Distler \u015fi Walter Gmeindl. \u00cen 25 august 1945 are loc primul concert cu Orchestra Filarmonic\u0103 din Berlin, care cunoa\u015fte un succes r\u0103sun\u0103tor. \u00cen 1946 este numit dirijor al Orchestrei Filarmonice din Berlin, unde a sus\u0163inut 414 concerte. \u00cen 28 noiembrie 1954 i se confer\u0103 distinc\u0163ia \u201cCrucea de Merit\u201d a Republicii Federale Germania \u015fi dirijeaz\u0103 ultimul s\u0103u concert la pupitrul OFB. \u00cen urma numirii lui Herbert von Karajan ca director, p\u0103r\u0103se\u015fte Berlinul.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00centre 1953 \u015fi 1957 desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i intense \u00een Italia la pupitrul Orchestrei Scala din Milano, a Academiei Santa Cecilia din Roma, la Torino, Napoli, Bologna \u015fi Floren\u0163a. Sus\u0163ine masterclass-uri de dirijat la Siena \u015fi Bologna.<\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a> <\/em><\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n

\u00cen 1977 devine dirijor permanent al Orchestrei Radio din Stuttgart. \u00cen 1978 este numit profesor la Universitatea din Mainz, unde pred\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1992, Fenomenologia. \u00cen iunie 1979 devine Director Muzical General al ora\u015fului M\u00fcnchen \u015fi Dirijor \u015fef al orchestrei Filarmonice din M\u00fcnchen. \u00censo\u0163it de Filarmonica sa, va sus\u0163ine o serie de concerte \u00een \u00eentreaga lume. \u00cen 1991 i se decerneaz\u0103 titlul de Profesor Honoris Causa al ora\u015fului Berlin \u015fi al Conservatorului din M\u00fcnchen. La 1 aprilie 1992, la cererea pre\u015fedintelui Republicii Federale Germania, accept\u0103 s\u0103 dirijeze Orchestra Filarmonicii din Berlin, dup\u0103 o absen\u0163\u0103 de 37 de ani, fiind numit \u015fi Cet\u0103\u0163ean de Onoare al ora\u015fului M\u00fcnchen. \u00cen 1993 i se decerneaz\u0103 de c\u0103tre Guvernul francez titlul de Comandor al \u201cOrdinului Artelor \u015fi Literelor\u201d. Pleac\u0103 s\u0103 dirijeze \u00een ceruri \u00een 14 august 1996. Posteritatea i-a confirmat intui\u0163iile. \u201eDac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia unii au practicat jocul de-a mediocritatea, Celibidache a ales s\u0103 joace jocul cu mingile de sticl\u0103, dincolo de grani\u0163e, p\u0103str\u00e2nd astfel valoarea autentic\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u201d. Pentru lumea muzicii, Maestrul Sergiu Celibidache a fost \u015fi este, \u00eenainte de toate, un dirijor unic, de clas\u0103 mondial\u0103. Dar a fost mult mai mult de at\u00e2t. Funda\u0163ia \u201cSergiu Celibidache\u201d \u00eel onorez\u0103 pe Maestru exact la \u00eemplinirea a 100 de ani de la data na\u015fterii sale, prin dezvelirea public\u0103 a unui bust \u00een fa\u0163a casei din Roman unde s-a n\u0103scut \u015fi prin alte manifest\u0103ri de anvergur\u0103. La ceas aniversar, o \u00eent\u00e2lnire de suflet cu Serge Ioan Celibidache, fiul genialului dirijor, despre ucenicia exigen\u0163ei \u015fi a rigorii, despre muzic\u0103 \u015fi adev\u0103r, despre Festivalul \u201cSergiu Celibidache\u201d, despre simfonia Destinului.<\/p>\n

\u201cEra un dictator, dar \u015fi un geniu, un magician\u201d<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n

Cum a\u0163i descoperit Rom\u00e2nia?<\/em> Am venit aici prima dat\u0103 \u00een 1996, c\u00e2nd am terminat filmul \u201cGr\u0103dina lui Celibidache\u201d. De atunci p\u00e2n\u0103 acum s-au produs schimb\u0103ri remarcabile, chiar dac\u0103 sunt \u00eenc\u0103 nenum\u0103rate neajunsuri. Pentru mine, ace\u015fti 16 ani au fost aproape un traseu ini\u0163iatic, pentru c\u0103 am descoperit treptat cine sunt. Am un pa\u015faport fran\u0163uzesc, locuiesc la Londra, dar p\u0103rin\u0163ii mei erau rom\u00e2ni. S-ar putea spune c\u0103 sunt un rom\u00e2n francofon. N-am studiat niciodat\u0103 limba rom\u00e2n\u0103, pe care o \u015ftiu numai din discu\u0163iile de acas\u0103 cu tata \u015fi cu mama \u015fi, cum nu prea \u015ftiu gramatic\u0103, evit s\u0103 vorbesc. Am descoperit c\u0103 mul\u0163i dintre tinerii de aici sunt fascinan\u0163i, au progresat \u00eentr-o mul\u0163ime de direc\u0163ii, sunt implica\u0163i \u00een proiecte\u2026 Nu m\u0103 a\u015fteptam s\u0103 descop\u0103r at\u00e2\u0163ia tineri entuzia\u015fti care muncesc din greu, mult mai tenaci dec\u00e2t englezii, francezii sau germanii, care sunt mai prin\u015fi \u00een rutin\u0103, mai confortabil instala\u0163i. Exist\u0103 acum la ace\u015ftia o dorin\u0163\u0103 de a face lucruri prin care s\u0103 se eviden\u0163ieze. Iar pentru cei care cred c\u0103 Rom\u00e2nia nu poate fi schimbat\u0103, pot dovedi c\u0103 genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 este foarte prezent\u0103 \u015fi motivat\u0103 s\u0103 lupte pentru o Rom\u00e2nie mai bun\u0103 \u015fi mai frumoas\u0103! Mi-au atins inima! Un mare \u015fi c\u0103lduros \u201eMul\u0163umesc\u201d! Ei sunt noii mei prieteni. Sper s\u0103 pot veni aici, la fiecare doi ani, altern\u00e2nd Festivalul \u201cSergiu Celibidache\u201d cu Festivalul \u201cGeorge Enescu\u201d, \u00eentr-o formul\u0103 inedit\u0103, complet\u00e2ndu-ne reciproc. \u00cen timp ce Festivalul \u201cEnescu\u201d aduce lumea muzical\u0103 aici, noi construim pentru lumea \u00eentreag\u0103. Pres\u0103r\u00e2nd \u201esemin\u0163e\u201d interna\u0163ionale, \u201esemin\u0163e\u201d de Celibidache, \u00eencet, dar sigur, vom hr\u0103ni solul fertil pe care \u0163ara aceasta \u00eel are, pentru ca, \u00eentr-una din zile, s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 \u015fi s\u0103 ofere o magnific\u0103 gr\u0103din\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een lumea muzical\u0103. La c\u00e2teva zile dup\u0103 lansarea filmului \u201cGr\u0103dina lui Celibidache\u201d, realizat de dumneavoastr\u0103, o pelicul\u0103 plin\u0103 de evlavie fa\u0163\u0103 de amintirea marelui dirijor \u015fi compozitor, ce v-a impresionat cel mai mult?<\/em>Lupta dus\u0103 pentru recunoa\u015fterea tat\u0103lui meu ca un rom\u00e2n extraordinar \u015fi a faptului c\u0103 este minunat pentru Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 un ambasador de o asemenea anvergur\u0103 care s\u0103 ajute la schimbarea imaginii ei, nu tocmai extraordinar\u0103 \u00eentotdeauna \u00een str\u0103in\u0103tate. Suf\u0103r din cauza asta c\u00e2nd sunt la Paris sau la Londra. Cred c\u0103 aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a avut ambasadori culturali extraordinari din secolul al XX-lea, ca Eug\u00e8ne Ionesco, George Enescu, Br\u00e2ncu\u015fi, Cioran, Mircea Eliade \u015fi mul\u0163i al\u0163ii. Exist\u0103 acum o oportunitate de a face ceva concret \u00een acest Festival, pentru c\u0103 vorbim despre muzic\u0103 \u015fi despre un fenomen excep\u0163ional, complex, cu concerte, cu masterclass-uri, proiec\u0163ii de filme, conferin\u0163e, \u00eent\u00e2lniri, ceea ce poate da o nou\u0103 direc\u0163ie tinerilor, studen\u0163ilor \u00eenseta\u0163i de cunoa\u015ftere. \u00cen 1990, c\u00e2nd Celibidache a revenit \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 o lung\u0103 absen\u0163\u0103, le-a spus intelectualilor c\u0103 au o vin\u0103 enorm\u0103, c\u0103 au l\u0103sat mediocritatea s\u0103-i conduc\u0103. \u015ei cred c\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care exist\u0103 din ce \u00een ce mai pu\u0163ine repere \u015fi referiri la valoare, este important s\u0103 existe arti\u015fti ca tat\u0103l meu despre care s\u0103 se spun\u0103: era rom\u00e2n. Trebuie s\u0103 fim m\u00e2ndri c\u0103 o personalitate ca el a putut traversa lumea. Am un mare regret c\u0103 tat\u0103l meu a plecat dintre noi mai \u00eenainte de a putea vedea el \u00eensu\u015fi acest film. De fapt, \u201cGr\u0103dina lui Celibidache\u201d e un proiect pe care \u00eel nutream de mult\u0103 vreme. Am avut \u015fansa \u00een sf\u00e2r\u015fit de a face aceast\u0103 pelicul\u0103 c\u00e2nd st\u0103p\u00e2neam tehnicile cinematografice. C\u00e2nd am venit cu aceast\u0103 idee, el mi-a replicat: \u201c\u00ce\u0163i pierzi timpul. Nu se poate face nimic despre muzic\u0103, ea nu poate fi \u00eenregistrat\u0103\u201d. Am avut libertate total\u0103 \u00een timpul film\u0103rilor. Voiam de a demistifica imaginile pe care oamenii le-au avut despre el, deoarece nu a fost niciodat\u0103 o personalitate mediatic\u0103. C\u00e2nd tat\u0103l meu crea muzic\u0103, nu era numai el, ci \u015fi muzicienii care, la r\u00e2ndul lor, trebuiau s\u0103 se asculte unii pe al\u0163ii, pentru ca, la final, s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00eempreun\u0103 \u015fi c\u0103 creeze un sunet care s\u0103 fie muzic\u0103. Era un du\u015fman declarat al rutinei. Exista \u00een el o parte de dictator, dar \u015fi o parte de geniu, de magician. Acum am g\u00e2ndit un plan de pornire de anvergur\u0103, care sper s\u0103 fie realizat \u015fi la urm\u0103toarele edi\u0163ii.<\/p>\n

\"\"<\/a> <\/em><\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n

\u00cemi povestea\u0163i c\u0103 iubea florile, c\u00e2inii. Dar ce reprezenta pentru el Gr\u0103dina?<\/em> Gr\u0103dina e metafora vie\u0163ii sale. Acea generozitate, o ilustrare excep\u0163ional\u0103 a l\u0103untrului s\u0103u. Am avut \u015fansa de a face aceast\u0103 paralel\u0103 indispensabil\u0103 \u00eentre muzic\u0103 \u015fi natur\u0103. Tat\u0103l meu a f\u0103cut dintr-un teren plat un domeniu cu coline \u015fi alei. Fiecare copac a fost plantat de el, \u015ftia povestea fiec\u0103rui arbore, fiec\u0103rei flori. Gr\u0103dina era a doua lui mare pasiune, dup\u0103 muzic\u0103. Cred c\u0103 tr\u0103ia cu ea o adev\u0103rat\u0103 rela\u0163ie. De altfel, avea \u00eentotdeauna rela\u0163ii sincere, f\u0103r\u0103 ipocrizie, f\u0103r\u0103 masc\u0103, f\u0103r\u0103 preten\u0163ii. Cu natura avea un contact simplu \u015fi pur, la fel cu c\u00e2inii avea o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103, vorbea cu ei ca \u015fi cu oamenii. El \u00eensu\u015fi era o persoan\u0103 simpl\u0103, generoas\u0103. Era nebun de bucurie c\u00e2nd vedea ploia c\u0103z\u00e2nd pe c\u00e2mpie pentru c\u0103 arborii, iarba puteau s\u0103 bea \u015fi s\u0103 se revigoreze. C\u00e2nd toat\u0103 lumea fugea \u00een cas\u0103, el era ca un copil fericit s\u0103 vad\u0103 c\u0103 gr\u0103dina era hr\u0103nit\u0103 de ploaie. Avea o generozitate f\u0103r\u0103 limite \u015fi avea exact aceea\u015fi rela\u0163ie \u015fi \u00een muzic\u0103, adic\u0103 o implicare total\u0103 \u015fi un raport veridic cu fenomenul muzical. \u00cel descopeream mult mai liber, mai adev\u0103rat \u00een rela\u0163ia cu natura dec\u00e2t \u00een cea cu multe persoane. Am vrut s\u0103 captez \u00een film elemente care s\u0103 arate aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 simpl\u0103, unic\u0103, veridic\u0103, f\u0103r\u0103 limite cu natura pentru c\u0103 este, pentru mine, paralela cea mai puternic\u0103 \u015fi cea mai relevant\u0103.<\/p>\n

Celibidache tr\u0103ia muzica<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a> <\/em><\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n

Este foarte important pentru tineri s\u0103 aduce\u0163i \u00een prim-plan imaginea acestui mare muzician. O anumit\u0103 genera\u0163ie \u00eel adora, dar poate c\u0103 nu foarte mul\u0163i tineri \u00eel \u015ftiu, pentru c\u0103 este cunoscut faptul c\u0103 nu-i pl\u0103cea s\u0103 \u00eenregistreze concertele. Considera c\u0103 \u00eenregistr\u0103rile pe discuri au aplatizat totul, au degradat totul, cobor\u00e2nd actul muzical la stadiul de fotografiere.<\/em> Pentru tinerii care nu l-au cunoscut, Festivalul poate deschide perspective noi, orizonturi noi, un alt mod de a vorbi despre muzic\u0103 \u015fi de a face muzic\u0103. \u00cen lucrul asupra sunetului, \u00een workshop-uri, \u00een masterclass-uri pe care am \u00eencercat s\u0103 le punem la punct, se poate vorbi nu numai despre Sergiu Celibidache, ci \u015fi despre rafinamentul sonor. Asta poate circula apoi, de la o clas\u0103 la alta, de la elev la elev, de la profesor la elev, \u015fi astfel muzica va continua s\u0103 existe, poate, diferit fa\u0163\u0103 de cea comercial\u0103, de cea care se bucur\u0103 de mare popularitate, care nu propune adev\u0103rate valori. Este foarte important ca, undeva, cineva s\u0103 apere aceast\u0103 muzic\u0103. Cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103 am asistat la repeti\u0163iile pe care le f\u0103cea la Ateneu \u015fi am constatat c\u0103 era o persoan\u0103 deosebit de exigent\u0103. L-am admirat pentru capacitatea de a se d\u0103rui orchestrei p\u00e2n\u0103 la epuizare. Era foarte exigent, \u015ftia s\u0103 cear\u0103 foarte mult de la fiecare instrumentist \u00een parte, pentru ca totul s\u0103 sune ca un \u00eentreg. Acea severitate de ne\u00eenduplecat ascundea de fapt o seriozitate teribil\u0103, un respect nem\u0103rginit \u015fi o responsabilitate imens\u0103. C\u00e2nd dirija, Maestrul realiza un adev\u0103rat balet al corpului, al m\u00e2inilor. Tr\u0103ia muzica.<\/em> Tr\u0103ia \u00eentr-adev\u0103r muzica. Aceasta \u00eei traversa corpul \u015fi pentru muzicieni era u\u015for s\u0103-l urmeze, s\u0103 \u201cintre\u201d \u00een muzic\u0103 pentru c\u0103 el le \u201cdigera\u201d aceast\u0103 muzic\u0103 \u015fi o reprezenta apoi printr-o gestic\u0103 \u00een perfect\u0103 concordan\u0163\u0103 cu sunetul. Era o osmoz\u0103 pe care o redistribuia orchestrei \u015fi care te invita s\u0103 participi la fenomenul sonor \u015fi la eveniment. Asta era excep\u0163ional. Toat\u0103 lumea era atras\u0103, fermecat\u0103. Nu este vorba numai despre o tehnic\u0103 precis\u0103, clar\u0103, despre o gestic\u0103 clar\u0103. Desigur, dac\u0103 exist\u0103 claritate, este mai u\u015for s\u0103 urm\u0103re\u015fti sintaxa operei. Dar dac\u0103 \u00eencepi s\u0103 tr\u0103ie\u015fti sunetul, \u015fi multor oameni le este greu s\u0103 lase sunetul s\u0103-i invadeze, po\u0163i s\u0103-l comunici publicului. Acesta este impactul imediat al fenomenului sonor. Asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai capacitatea de a reac\u0163iona la sunetul pe care \u00eel auzi. Dac\u0103 flautul c\u00e2nt\u0103 \u00eentr-un anume fel, vioara trebuie s\u0103 intre \u00een dialog \u015fi s\u0103-l sus\u0163in\u0103 foarte precis. Trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 felului \u00een care flautul c\u00e2nt\u0103 \u00een acel moment, \u015fi nu cum a c\u00e2ntat ieri. Asta avansa tat\u0103l meu \u00een fenomenologia muzical\u0103. Principiul c\u0103 un violonist a c\u00e2ntat de 200 de ori \u201cSimfonia a IV\u201d-a sau \u201ca V-a\u201d de Beethoven \u015fi o \u015ftie pe dinafar\u0103 este fals. Dac\u0103 pleci de la aceast\u0103 idee, po\u0163i asculta discuri. C\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 concertezi nu \u015ftii ce se va \u00eent\u00e2mpla. Nu \u015ftii cum va evolua sunetul, nu \u015ftii acustica, ceea ce a pl\u0103cut ieri poate s\u0103 nu mai func\u0163ioneze pentru c\u0103 sunetul a traversat sala \u00een mod diferit. Dac\u0103 este public, sunetul va r\u0103suna diferit fa\u0163\u0103 de o sal\u0103 goal\u0103. Iar dac\u0103 este o sal\u0103 de bal, sunetul se va comporta diferit fa\u0163\u0103 de un salon. Po\u0163i tr\u0103i aceast\u0103 experien\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fii muzician, f\u0103r\u0103 s\u0103 fii perfec\u0163ionist. Dar pentru el era important\u0103 capacitatea fiec\u0103rui instrumentist, fiec\u0103rui muzician \u015fi fiec\u0103rei persoane din public de a rezona \u00een acel moment, cu acel eveniment. Celibidache avea arta de a face ca fiecare muzician s\u0103-\u015fi priveasc\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 lipsurile. Rela\u0163ia dintre el \u015fi fiecare dintre elevii s\u0103i se extindea la \u00eentreaga personalitate a omului, p\u00e2n\u0103 la tainele ei cele mai ad\u00e2nci, dincolo de orice conven\u0163ie sau formalism. Lupta sa neobosit\u0103 cu relativismul judec\u0103\u0163ilor gratuite sau arbitrare, at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndite \u00een lumea muzical\u0103, \u00eel apropia pe Celibidache, a\u015fa cum preciza Patrick Lang, de inspira\u0163ia lui Husserl. \u201cDe la Socrate p\u00e2n\u0103 la Giordano Bruno, ceea ce e propriu reflec\u0163iei filosofice nu e oare tocmai faptul c\u0103 ea indispune con\u015ftiin\u0163a comun\u0103, denun\u0163\u00e2ndu-i orbirea, lipsa de temei \u015fi superficialitate?\u201d Celibidache a avut \u015fansa de a se apropia, la Londra, de Furtw\u00e4ngler \u015fi datorit\u0103 lui a avut marea revela\u0163ie a ceea ce poate \u00eensemna muzica.<\/p>\n

\"\"<\/a> <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00cen afar\u0103 de Enescu, pe care \u015ftim c\u0103-l adora, dirij\u00e2nd cu mare pasiune \u201cRapsodia Rom\u00e2n\u0103\u201d, care erau preferin\u0163ele sale muzicale?<\/em> \u00centr-adev\u0103r \u00een \u201cRapsodia Rom\u00e2n\u0103\u201d unea o energie \u015fi o pasiune sublime. Avea o mare admira\u0163ie pentru Enescu. Spunea \u00eentotdeauna c\u0103 s-a apropiat suflete\u015fte \u015fi de Bruckner. La \u00eenceput a fost Ceaikovski, apoi, impresioni\u015ftii, suprareali\u015ftii\u2026 Avea o \u00eentreag\u0103 colec\u0163ie de etichete. \u00cen muzica francez\u0103 devenise specialist \u00een Debussy \u015fi Ravel\u2026 Cred c\u0103, de fapt, era fascinat de compozi\u0163ie \u015fi se punea \u00een serviciul compozitorului, indiferent cine era acela. Era fascinat de noua crea\u0163ie mondial\u0103, mai cur\u00e2nd dec\u00e2t de o veche compozi\u0163ie de Bach pe un principiu deja urmat. Poate c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, c\u00e2nd s-a apropiat din ce \u00een ce mai mult de religie, a fost foarte aproape de Bruckner, chiar de via\u0163a sa, de evolu\u0163ia lui personal\u0103, descoperindu-\u015fi o afinitate cu acest compozitor. Am avut impresia c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenainta \u00een v\u00e2rst\u0103 era din ce \u00een ce mai fascinat de grandoarea, de bog\u0103\u0163ia sunetului \u015fi compozi\u0163iilor bruckneriene. Cum privi\u0163i conexiunile pe care le descoperea \u00eentre matematic\u0103, filosofie \u015fi muzic\u0103?<\/em> Cele trei sunt intim legate. Rela\u0163ia cu matematica este evident\u0103, pentru c\u0103 metrica de la \u00eenceputuri se bazeaz\u0103 pe matematic\u0103 \u015fi pe logic\u0103. Exist\u0103 totu\u015fi o precizie diabolic\u0103, exist\u0103 apoi stabilitatea triunghiului geometric care face ca \u00een gestic\u0103 s\u0103 fie aplicat acela\u015fi principiu. \u00cen privin\u0163a filosofiei, exist\u0103 rela\u0163ia cu fenomenologia pe care el o aplic\u0103 fenomenului sonor, n\u0103sc\u00e2ndu-se astfel o metoda cu totul nou\u0103, o aplicare pe care tat\u0103l meu a argumentat-o \u015fi a folosit-o \u00eentreaga via\u0163\u0103. Era pasionat de matematic\u0103, citea enorm filosofie. Cred c\u0103 a \u00eencarnat aproape o fuziune a acestor no\u0163iuni \u00een lumea muzical\u0103. \u015ei-a bazat propriile teorii pe legile matematice, filosofice, fenomenologice. A\u0163i tr\u0103it \u00eentr-un mediu rafinat. Ce amintiri ave\u0163i din copil\u0103rie despre marile personalit\u0103\u0163i care v\u0103 vizitau?<\/em> La noi venea foarte mult\u0103 lume. \u00cemi amintesc de Eug\u00e8ne Ionesco, de Marie France, cu care am petrecut momente foarte speciale, de alte personaje carismatice, cum erau Regina Spaniei, care \u00eel admira \u015fi c\u0103reia tata \u00eei purta un mare respect. Dar tata era o persoan\u0103 discret\u0103 \u015fi rezervat\u0103. Cea care organiza aceste \u00eent\u00e2lniri era mama. Lui \u00eei pl\u0103ceau c\u00e2inii, natura, mersul la \u0163ar\u0103. \u015ei adora s\u0103-\u015fi petreac\u0103 timpul cu elevii lui. C\u00e2nd nu dirija, lucrul cel mai important pentru el era s\u0103 predea. O f\u0103cea chiar \u015fi \u00een vacan\u0163\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n

\u00a0\u015etiu c\u0103 printre elevii s\u0103i, c\u0103rora le-a acordat burse, s-au num\u0103rat Horia Andreescu \u015fi Cristian Mandeal. Se poate urm\u0103ri \u00een gestica lor acel balet al corpului \u201cfurat\u201d de la maestrul lor. A\u0163i putea aminti alte c\u00e2teva nume care i-au fost mai aproape de suflet?<\/em> E greu pentru c\u0103 erau foarte mul\u0163i elevi. Tata nu forma vedete. Nu era un impresar. El \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a, apoi fiecare \u00ee\u015fi urma drumul. \u00cen plus, principiile lui muzicale nu erau deloc comerciale, le cerea s\u0103 \u201eintre\u201d \u00een opere, \u00een sunet, ceea ce \u00eensemna s\u0103 asculte discuri, s\u0103 participe la toate repeti\u0163iile\u2026 Deci, aplic\u00e2nd asemenea principii, nu creezi un mecanism de succes comercial. Era foarte apropiat de Ida Haendel, desigur, rezona profund \u015fi avea o mare admira\u0163ie pentru Arturo Benedetti Michelangeli, pentru Barenboim, cu care se cunoscuse \u00een Israel, \u015fi desigur erau multe alte rela\u0163ii \u00eentre colegi pe care \u00eei respecta. Dintre elevii cu care a p\u0103strat o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 de-a lungul anilor l-a\u015f aminti pe Enrique Garcia. Din aceea\u015fi genera\u0163ie nu au ap\u0103rut nume de talia unui Barenboim. Este explicabil, pentru c\u0103 el nu se ocupa de o carier\u0103, ci de un principiu fenomenologic. A c\u00e2ntat mult cu Rony Rogoff, care era atunci un mare violonist, \u015fi cu al\u0163ii ale c\u0103ror nume nu mai au ast\u0103zi o rezonan\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103. Acum \u00eentrebarea cine a fost elevul lui Celibidache pare atemporal\u0103, anacronic\u0103. Dar el s-a sim\u0163it dator s\u0103-\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi exist\u0103 ast\u0103zi oameni, ca Patrick Lang, care a studiat sub \u00eendrumarea lui la M\u00fcnchen, Mainz \u015fi Paris, care au asimilat o cantitate enorm\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi sunt capabili s\u0103 continue ap\u0103rarea acestor principii. \u015ei, pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 oameni care cred c\u0103 au o cunoa\u015ftere absolut\u0103 a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een jurul tat\u0103lui meu, ceea ce devine deranjant, pentru c\u0103 fie \u00eel imit\u0103, fie nu tr\u0103iesc cu adev\u0103rat acest fel de muzic\u0103. \u00cencearc\u0103 s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 ce a spus Celibidache \u015fi asta este \u00een opozi\u0163ie total\u0103 cu stilul s\u0103u. Sunt cei care au c\u0103zut \u00eentr-o capcan\u0103. Dar sunt al\u0163ii care au reu\u015fit s\u0103-\u015fi descopere propria personalitate, iar apoi via\u0163a a adus ce a adus. Succesul a depins de muzicalitatea fiec\u0103ruia.<\/p>\n

\u201cIoana e via\u0163a, \u00een fiecare moment e alta\u201d<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0A\u0163i amintit de mama dumneavoastr\u0103, Ioana, de forma\u0163ie pictori\u0163\u0103, care a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia la 22 de ani, \u00een 1946, fugind cu un avion militar francez \u015fi av\u00e2nd la ea doar o periu\u0163\u0103 de din\u0163i. A studiat pictura \u015fi desenul la Paris. Despre so\u0163ia sa, Sergiu Celibidache m\u0103rturisea, \u00eentr-o conversa\u0163ie: \u201cIoana e via\u0163a, \u00een fiecare moment e alta\u201d. Cum v\u0103 aminti\u0163i rela\u0163ia dintre ei?<\/em> Tata era destul de sever \u015fi de complex. Avea p\u0103r\u0163i tenebroase, nelini\u015fti privind evolu\u0163ia lumii, pe care o vedea disp\u0103r\u00e2nd la un moment dat. Mama \u00eensemna soare, energia care-l \u00eempiedica s\u0103 mearg\u0103 prea departe \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Cred c\u0103 a avut un rol enorm pentru c\u0103 poseda bucuria de a tr\u0103i, o lumin\u0103 care crea un echilibru \u00eentre ei. Reu\u015fea s\u0103-l remonteze rapid \u015fi era minunat s\u0103 vezi asta. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 ambii aveau temperamente latine \u015fi existau confrunt\u0103ri zilnice, tensiuni, dar exista o adora\u0163ie reciproc\u0103 \u015fi o dragoste aproape carnal\u0103. \u00cel cunoscuse pe tata la Buenos Aires. Avea 27 de ani \u015fi era c\u0103s\u0103torit\u0103 c\u00e2nd s-au \u00eendr\u0103gostit. \u00cen cartea \u201eIoana Celibidache. O m\u0103tu\u015f\u0103 de poveste\u201d, de Monica Pillat, ea poveste\u015fte c\u0103 prima lor \u00eent\u00e2lnire a fost de un magnetism aparte. \u201eL-am v\u0103zut la \u00abTeatrul Colon\u00bb dirij\u00e2nd \u00abSimfonia a IV-a\u00bb de Brahms. Ascult\u00e2ndu-i muzica, m-a cople\u015fit o emo\u0163ie infinit\u0103, pe care n-o mai sim\u0163isem niciodat\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul concertului m-am dus cu programul \u00een m\u00e2n\u0103 s\u0103-i cer un autograf. C\u00e2nd am ajuns, m-a m\u0103surat de jos \u00een sus, apoi s-a uitat cu privirea catifelat\u0103 \u00een ochii mei \u015fi am plecat zbuciumat\u0103 pe al\u0163i 45 de ani\u201d. De ce vi s-a dat numele Serge, acela\u015fi cu al tat\u0103lui dumneavoastr\u0103?<\/em> De fapt sunt Serge Ioan. Probabil c\u0103 a fost simbolic\u2026 M-am n\u0103scut dintr-o uniune foarte puternic\u0103, o pasiune reciproc\u0103 care a durat \u00eentreaga via\u0163\u0103. Mama i-a fost fidel\u0103 tat\u0103lui meu, pasiunii lui, gloriei lui. Admira\u0163ia mea asem\u0103n\u0103toare pentru tata a creat poate un decalaj \u00eentre noi, pentru c\u0103 la un moment dat mama a devenit aliatul meu, ea \u015ftia ce trebuie s\u0103 fac \u015fi ce nu trebuie s\u0103 fac, avea un rol ingrat, tata venea acas\u0103 o dat\u0103 pe lun\u0103, ca \u015fi cum ar fi venit Mesia. Mi-a trebuit destul de mult timp pentru a descoperi rolul \u015fi importan\u0163a mamei. \u00cen ultimii ani am avut \u015fansa de a m\u0103 apropia foarte mult de ea. Avea poate nevoie de acest lucru, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi spun\u0103, pentru c\u0103 era foarte pudic\u0103, o \u201egrande dame\u201d. Eu aveam preocup\u0103rile mele, filmele pe care le fac, c\u0103l\u0103toriile\u2026 \u00cemi dau seama greu c\u0103 oamenii \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, dar, la un moment dat, am receptat acest lucru \u015fi am avut \u015fansa s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 a venit vremea s\u0103-i ofer dragostea pe care mi-o d\u0103ruise toat\u0103 via\u0163a. Nu \u015ftiu dac\u0103 am reu\u015fit, dar, cu siguran\u0163\u0103, ne-am apropiat.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0Sergiu Celibidache<\/em> Lucrurile extraordinare pe care le-a\u0163i f\u0103cut \u00een aceste zile \u00een Rom\u00e2nia n-au fost cumva determinate de dorin\u0163a mamei?<\/em> Nu. Mama n-a \u00een\u0163eles de ce trebuie s\u0103 merg la ministrul culturii, de ce trebuie s\u0103 cer eu aceste lucruri \u015fi nu vine Rom\u00e2nia s\u0103 cear\u0103 s\u0103-i aducem acest ambasador extraordinar, de ce trebuie, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, s\u0103 cerem s\u0103 facem ceva pentru Rom\u00e2nia. A fost indignat\u0103 de aceast\u0103 pozi\u0163ie. \u00cei spuneam c\u0103 este un proiect, c\u0103, desigur, trebuie f\u0103cute demersuri, c\u0103 sunt probleme politice, sunt oameni care au alte interese dec\u00e2t ale noastre. Eu fac ceea ce trebuie s\u0103 fac. Este adev\u0103rat c\u0103 la \u0163ar\u0103, unde este \u00eenmorm\u00e2ntat tat\u0103l meu, \u015fi unde \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte locul \u015fi ea acum, s\u0103tenii au venit s\u0103 ne \u00eentrebe dac\u0103 s-ar putea ca pia\u0163a satului s\u0103 se numeasc\u0103 Pia\u0163a Sergiu Celibidache. Mi se pare c\u0103 dintre Pia\u0163a Sergiu Celibidache din Bucure\u015fti, cea din M\u00fcnchen sau cea din Polonia, cea mai important\u0103 este aceasta, simpl\u0103, dintr-un s\u0103tuc fran\u0163uzesc pe care el l-a adorat. \u015etiu c\u0103 acolo sus el este fericit. Eu trebuie s\u0103 continui efortul tat\u0103lui meu, trebuie s\u0103-l onorez. Chiar acest festival \u00eel fac mai pu\u0163in pentru el, c\u00e2t pentru g\u00e2ndirea lui muzical\u0103, pentru c\u0103 trebuie dat\u0103 o speran\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 noii genera\u0163ii care poate descoperi o nou\u0103 \u015fans\u0103 pe drumul muzicii. Din fericire, eu r\u0103m\u00e2n apolitic, dar exist\u0103 oameni \u00een fa\u0163a c\u0103rora \u00ee\u0163i vine s\u0103 spui cu at\u00e2t mai r\u0103u, sau cu at\u00e2t mai bine, asta este Rom\u00e2nia de ast\u0103zi…<\/p>\n

Concerte, masterclass-uri, lans\u0103ri de carte, expozi\u0163ii\u2026\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

Puncta\u0163i-ne, v\u0103 rog, c\u00e2teva momente din programul primei edi\u0163ii a Festivalului \u201cSergiu Celibidache\u201d, care a debutat \u00een 3 mai \u015fi va \u0163ine p\u00e2n\u0103 \u00een 7 iulie, cu ocazia celebr\u0103rii a 100 de ani de la na\u015fterea marelui dirijor rom\u00e2n.<\/em> Dintre evenimente a\u015f marca \u015fi proiec\u0163ia peliculei \u201cCelibidache\u201d, despre geniul muzicii, \u00een regia lui Jan Schmidt-Garre, care, din p\u0103cate, nu a mai putut ajunge la premiera filmului s\u0103u, din motive medicale, acesta suferind o fractur\u0103 la picior. El se dest\u0103inuia: \u201eS\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u015fti cu Sergiu Celibidache, s\u0103-i ascul\u0163i concertele \u015fi repeti\u0163iile, s\u0103 studiezi cu el \u00een clas\u0103 \u015fi s\u0103 iei lec\u0163ii private de la el, s\u0103 fii cu el \u00een aceea\u015fi camer\u0103 cu ocazia a numeroase \u00eent\u00e2lniri private este unul din cele mai mari daruri pe care le puteam primi \u00een via\u0163\u0103. P\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, personalitatea ce nu accepta compromisuri a lui Celibidache \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele sale despre arte m\u0103 \u00eenso\u0163esc \u00een fiecare zi. Sunt fericit c\u0103 pot exprima o parte din cele mai profunde experien\u0163e al mele prin acest film\u201d. Un moment impresionant a fost \u015fi oferirea monedei numismatice \u201cSergiu Celibidache 100\u201d, emis\u0103 \u015fi lansat\u0103 de c\u0103tre Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, primarului Sorin Mircea Oprescu. Prin aceasta am dorit s\u0103-i mul\u0163umesc \u00een mod public pentru sprijinul constant acordat Festivalului \u015fi, implicit, valorilor culturale rom\u00e2ne\u015fti. A\u015f mai aminti expozi\u0163ia de fotografii \u201cFragmente din via\u0163a maestrului Sergiu Celibidache\u201d, prezentat\u0103 \u00een premier\u0103 pentru Rom\u00e2nia, la Palatul Cesianu-Racovi\u0163\u0103, care portretizeaz\u0103 cronologic \u00eentreaga via\u0163\u0103 a tat\u0103lui meu. Imaginile fac parte din colec\u0163ia personal\u0103 a familiei. Printre cele 200 de lucr\u0103ri expuse se reg\u0103sesc at\u00e2t fotografii clasice, c\u00e2t \u015fi fotografii realizate artizanal pe lemn. Filosofia ideii de fotografie pe lemn a venit din dorin\u0163a de readucere a fotografiei \u00een lumea palpabil\u0103 \u2013 un fel de repunere \u00een drepturi a imaginii ce a devenit \u00een secolul nostru aproape exclusiv virtual\u0103, \u015fi transformarea imaginii \u00een obiect de art\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een data de 7 iulie se vor derula opt concerte, sunt \u015fapte masterclass-uri, trei proiec\u0163ii de film, dou\u0103 lans\u0103ri de carte \u015fi alte evenimente la care particip\u0103 invita\u0163i din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\n<\/em><\/p>\n

Dar despre masterclass-urile \u0163inute de cei care au fost elevii maestrului pentru tinerii rom\u00e2ni ce ne pute\u0163i dezv\u0103lui? Mai ales c\u0103 cei care predau vor sus\u0163ine \u015fi o serie de concerte.<\/em> A\u015f aminti-o pe legendara violonist\u0103 Ida Haendel, cea care intrepreta concerte de vioar\u0103 sub bagheta lui Celibidache. \u00cen urma masterclass-ului de vioar\u0103 de la Bucure\u015fti s-au remarcat M\u0103lina Ciobanu, de 13 ani, originar\u0103 din Ia\u015fi, \u015fi Anna-Maria Cristina Popan, \u00een v\u00e2rst\u0103 de numai 10 ani, din Timi\u015foara. Ida Haendel a fost impresionat\u0103 de c\u00e2\u0163iva tineri instrumenti\u015fti ce au participat la masterclass-ul s\u0103u, astfel c\u0103 noi, Funda\u0163ia, am decis s\u0103 \u00eei \u00eenscriem pe ace\u015fti copii talenta\u0163i \u015fi la masterclass-ul de vioar\u0103 al maestrului Rony Rogoff, ce va avea loc \u00eentre 25 \u2013 29 mai, \u015fi ne g\u00e2ndim s\u0103 oferim o burs\u0103 pentru a studia vioara, la New York, cu Rony Rogoff, ori \u00een Germania cu un maestru violonist din cercul de arti\u015fti interna\u0163ionali ai funda\u0163iei noastre. Orice student \u00eenzestrat va avea ocazia s\u0103 \u00ee\u015fi urmeze visul. Martin Kofler a sus\u0163inut \u015fi el un Masterclass de Flaut la Universitatea de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti. De-a lungul carierei, acesta a c\u00e2ntat al\u0103turi de mari dirijori precum: James Levine, Sir Neville Marriner, Fabio Luisi, Blomstedt Herbert, Br\u00fcggen Frans, Koopmann Ton \u015fi Jonathan Nott. Dorin Marc a sus\u0163inut un alt masterclass, de contrabas. Din 1992 el a fost prim contrabasist al Orchestrei Filarmonicii din M\u00fcnchen, sub bagheta Maestrului Sergiu Celibidache. Din anul 2003, c\u00e2nd ocup\u0103 postul de profesor universitar la Academia de Muzic\u0103 din N\u00fcrnberg, se dedic\u0103 cu preponderen\u0163\u0103 activit\u0103\u0163ii pedagogice. \u00cen prezent este profesor \u015fi la \u201cAcademia Toscanini\u201d din Bologna. Apreciez ceea ce spunea Dorin Marc, c\u0103 \u201cmuzica se rezum\u0103 la ceea ce \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat; nu la materie, ci la spirit\u201d. Maestrul Helmut Nicolai, membru fondator al Cvartetului \u201cRosamunde\u201d din M\u00fcnchen, a revenit \u00een \u0163ar\u0103. Ca violist, el a sus\u0163inut un masterclass de muzic\u0103 de camer\u0103, care s-a \u00eencheiat cu un Recital sus\u0163inut de absolven\u0163ii s\u0103i, la Institutul Francez din Bucure\u015fti. Domnia sa va avea un recital, \u00een 3 iulie, la Ateneul Rom\u00e2n. Cu Wolfgang Gaag, Sergiu Celibidache a dezvoltat timp de 30 de ani sunetul unic de brass, \u00een special pentru lucr\u0103rile lui Anton Bruckner, Violonistul \u015fi dirijorul Rony Rogoff urmeaz\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 un masterclass la Bucure\u015fti. Dirijorul spaniol Enrique Garcia Asensio a fost \u00een 1960 participant la celebrele cursuri de dirijat ale maestrului \u00een Siena. Va \u00eencheia seria de masterclass-uri cu un curs de dirijat cu orchestra de coarde a \u201cCameratei Regale\u201d. Nu am putea s\u0103 avem o bucurie mai mare, dec\u00e2t dac\u0103 peste ani m\u0103car un nume din cei care particip\u0103 la Festivalul nostru \u00een sesiunea de masterclass-uri va ajunge un muzician de talie interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/em>
\n<\/em><\/p>\n

Ce arti\u015fti importan\u0163i vor poposi \u00een aceast\u0103 var\u0103 la Bucure\u015fti?<\/em> \u00centre 30 iunie \u015fi 7 iulie, la Ateneul Rom\u00e2n, vor avea loc numeroase concerte, sus\u0163inute de arti\u015fti recunoscu\u0163i, fo\u015fti elevi ai lui Sergiu Celibidache \u015fi orchestre de prim\u0103 clas\u0103 ale Rom\u00e2niei: Enrique Garcia Asensio, Mark Mast, Markus Theinert, Rony Rogoff, Cristian Mandeal, Ida Haendel, Misha Daci\u0107, Peter Sadlo, Wolfgang Gaag, Helmut Nicolai, Michael Martin Kofler, Dan Grigore, Dorin Marc, German Brass, Henschel Quartett, Orchestra Rom\u00e2n\u0103 de Tineret, Filarmonica \u201cGeorge Enescu\u201d, Filarmonica de Stat \u201eMoldova\u201d Ia\u015fi. Punctul culminant al concertului \u015fi al \u00eentregului festival va fi premiera mondial\u0103 a compozi\u0163iei \u201eHaz de Necaz\u201d de Sergiu Celibidache. La Biblioteca Academiei am participat al\u0103turi de un numeros public la lansarea volumelor \u201eCelibidache: \u00cent\u00e2lniri cu un om de excep\u0163ie\u201d, de Patrick Lang \u015fi St\u00e9phane M\u00fcller, \u015fi \u201eDespre fenomenologia muzicii\u201d, de Sergiu Celibidache. Despre maestru au vorbit muzicologul Viorel Cosma, academicianul Solomon Marcus\u2026<\/em> A fost o oportunitate de a descoperi lumea sa bogat\u0103, de a ap\u0103ra anumite valori incontestabile, \u00een care el a crezut, de a ilustra o fenomenologie muzical\u0103 pentru care a luptat toat\u0103 via\u0163a \u015fi care nu e promovat\u0103 sau ap\u0103rat\u0103 nic\u0103ieri altundeva \u00een lume. \u00cemi doresc s\u0103 putem crea o form\u0103 unic\u0103 de abordare a muzicii care, foarte cur\u00e2nd (sper eu), s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 frontierele, \u00een calitate de mo\u015ftenire rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n

\u00a0Care este scopul Funda\u0163iei \u201cSergiu Celibidache\u201d?<\/em> Funda\u0163ia are ca obiect promovarea culturii \u015fi a artei \u015fi, \u00een mod special, p\u0103strarea \u015fi cultivarea mo\u015ftenirii muzicale a lui Sergiu Celibidache. Urm\u0103rim \u015fi \u00eenfiin\u0163area unui muzeu, a unei libr\u0103rii \u015fi a unei arhive de imagini \u015fi sunet. Totodat\u0103 dezvolt\u0103m \u015fi sus\u0163inem programe de instruire \u015fi educare a interpre\u0163ilor \u015fi dirijorilor, at\u00e2t de muzic\u0103 de camer\u0103, c\u00e2t \u015fi orchestral\u0103. Sergiu Celibidache a fost dirijorul care a privit universul prin gaura cheii muzicale, redefinindu-\u015fi universul sonor.<\/em> Era rom\u00e2nul n\u0103scut s\u0103 dirijeze o lume. Funda\u0163ia \u201cSergiu Celibidache\u201d a realizat, \u00eempreun\u0103 cu TVR, pelicula \u201eRom\u00e2n n\u0103scut s\u0103 dirijeze o lume\u201d. Timp de 80 de minute s-au urm\u0103rit interviuri \u015fi \u00eenregistr\u0103ri cu acesta, din arhiva Televiziunii Rom\u00e2ne, \u00een timpul vizitelor sale \u00een Rom\u00e2nia. O m\u0103rturie unic\u0103 a celui care a declarat: \u201eSunt rom\u00e2n \u015fi voi muri rom\u00e2n. Muzica nu corespunde unei forme de a fi. Muzica e o devenire, e ceva care na\u015fte, cre\u015fte, ajunge la un punct de maxim\u0103 expansiune \u015fi moare. Ca o plant\u0103, ca un sentiment, ca ori\u015ficare alt\u0103 activitate omeneasc\u0103\u2026\u201d. Tat\u0103l meu considera c\u0103, dincolo de muzic\u0103, se na\u015fte eternitatea, prin transcenderea senza\u0163iilor\u2026 Sergiu Celibidache a atins un punct de maxim\u0103 expansiune \u015fi a trecut acest prag al \u201dimpresiilor muzicale\u201d \u2013 a\u015fa cum bine spunea \u2013 c\u0103tre o transcendere absolut\u0103 \u00een patrimoniul cultural al Umanit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u201cTrebuia s\u0103 plec pentru a descoperi cine sunt\u201d<\/strong><\/p>\n

<\/strong>\u00a0\"\"<\/a><\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0S\u0103 sper\u0103m c\u0103 de acum \u00eencolo lucrurile se vor schimba. Ce v\u0103 dezam\u0103ge\u015fte cel mai mult la noi?<\/em> Eu nu sunt aici pentru a schimba sistemul, ci pentru a face ceva pentru muzic\u0103, chiar dac\u0103 nu sunt un mare talent \u00een muzic\u0103. Mi se pare foarte important s\u0103 demonstrez c\u0103 se poate. Mama ar fi probabil m\u00e2ndr\u0103, pentru c\u0103 era convins\u0103 c\u0103 este important ca lumea s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 de principiile tat\u0103lui meu. Rom\u00e2nia de ast\u0103zi nu este ceea ce ar fi putut fi\u2026 Dar eu i-am spus c\u0103 ea este o \u0163ar\u0103 pe harta sufletului meu, c\u0103 eu sunt rom\u00e2n, tata era rom\u00e2n \u015fi trebuie s\u0103 te descurci cu ceea ce ai. N-o s\u0103 fac un festival \u00een Japonia. N-ar avea niciun sens. Trebuie s\u0103-l fac acolo unde simt o rezonan\u0163\u0103, cea mai latin\u0103 \u015fi cea mai natural\u0103. \u015ei atunci am venit \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, cu defectele \u015fi cu calit\u0103\u0163ile ei. Sunte\u0163i cineast. \u015ei totu\u015fi, v\u0103 \u00eentreb, cum de tr\u0103ind \u00eentr-un asemenea univers, nu v-a\u0163i \u00eendreptat c\u0103tre muzic\u0103?<\/em> Mi-am dat seama foarte repede c\u0103 av\u00e2nd un tat\u0103 at\u00e2t de perfec\u0163ionist \u015fi la un nivel at\u00e2t de \u00eenalt, singura mea \u015fans\u0103 este s\u0103 m\u0103 apropii de muzic\u0103 f\u0103r\u0103 a atinge niciodat\u0103 perfec\u0163iunea lui \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, s\u0103-mi tr\u0103iesc via\u0163a \u00een umbra tat\u0103lui meu. Deja tr\u0103iesc a\u015fa, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, \u015fi cred c\u0103 ar fi fost o alegere suicidar\u0103. Compara\u0163ia avea s\u0103 dureze \u00eentreaga via\u0163\u0103. \u015ei c\u00e2nd e\u015fti con\u015ftient de ce a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 acest om, ce pasiune, ce d\u0103ruire, ce perfec\u0163iune a atins, cercet\u0103rile lui \u00een care s-a situat at\u00e2t de adev\u0103rat, at\u00e2t de puternic, nu po\u0163i dec\u00e2t s\u0103-l respec\u0163i, s\u0103-l recuno\u015fti \u015fi s\u0103-\u0163i spui: Dumnezeule, dac\u0103 vreau s\u0103 \u00een\u0163eleg cine sunt, trebuie s\u0103 plec c\u00e2t mai departe posibil de el. De\u015fi, prima mea dragoste a fost muzica.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n

La\u00a0<\/em>\u00a0C\u00e2nta\u0163i la vreun instrument?<\/em> C\u00e2nt la pian. Am c\u00e2ntat cu tata acas\u0103, am f\u0103cut \u00eempreun\u0103 jazz pentru c\u0103 el era foarte liber \u015fi capacitatea jazzului a fost \u00eentotdeauna de a reveni asupra fiec\u0103rei note, de a improviza \u015fi deci de a \u00eencuraja spontaneitatea. Dar, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd venea acas\u0103, \u00eemi ar\u0103ta lucruri at\u00e2t de interesante \u00eenc\u00e2t mi se p\u0103reau limitate capacit\u0103\u0163ile mele. Mi-am dat seama c\u0103 risc s\u0103 devin ceea ce at\u00e2\u0163ia elevi ai lui au devenit, o copie pal\u0103, nici m\u0103car colorat\u0103, \u00een alb-negru a tat\u0103lui meu. Trebuia s\u0103 plec pentru a m\u0103 descoperi. Atunci, cum m\u0103 pasiona dinamica \u00eentre sunet \u015fi imagine, puteam, f\u0103r\u0103 s\u0103 pierd muzica adev\u0103rat\u0103, s\u0103 m\u0103 joc cu o no\u0163iune muzical\u0103. Filmul mi s-a p\u0103rut un alt mijloc de comunicare. \u015ei m-am \u00eendreptat \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie<\/p>\n

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n

Ioana Celibidache<\/em> Nu v-a\u0163i g\u00e2ndit s\u0103 realiza\u0163i pelicule \u015fi despre al\u0163i muzicieni, dirijori\u2026 Desigur, dar nu este voca\u0163ia mea.<\/em> N-am voca\u0163ia de a fi \u00een culisele muzicii. Am f\u0103cut acest film despre tata pentru c\u0103 era un film care dep\u0103\u015fea muzica. Este un film despre generozitate, despre valorile umane care sunt altceva dec\u00e2t valorile muzicale. Sunt un admirator al muzicii, dar nu-i dedic via\u0163a mea. Am de f\u0103cut filme extraordinare, ale c\u0103ror scenarii le-am scris deja. Ce proiecte ave\u0163i?<\/em> Pentru a r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi \u00een domeniul muzicii, un mare proiect este un film despre via\u0163a tat\u0103lui meu \u00een imagini. Plecarea din Ia\u015fi, al Doilea R\u0103zboi Mondial, Berlin, plecarea \u00een cucerirea lumii a acestui rom\u00e2n f\u0103r\u0103 un ban, \u00eempotriva dorin\u0163ei p\u0103rin\u0163ilor. L-am developat \u015fi se va numi \u201cCravata galben\u0103\u201d. De ce acest titlu?<\/em> C\u00e2nd Sergiu Celibidache l-a anun\u0163at pe tat\u0103l lui, care spera s\u0103-l vad\u0103 intr\u00e2nd \u00een politic\u0103, c\u0103 dorea s\u0103 plece s\u0103 fac\u0103 o carier\u0103 muzical\u0103, care, \u00een vremea aceea, era asociat\u0103 cu a saltimbancilor, a fost o decep\u0163ie cumplit\u0103 pentru acesta \u015fi s-a produs o ruptur\u0103 total\u0103 \u00eentre tat\u0103 \u015fi fiu. \u015ei-a f\u0103cut valiza \u015fi a plecat\u2026 F\u0103cuse economii mult timp ca s\u0103-\u015fi cumpere o cravat\u0103 galben\u0103. I-a cerut voie tat\u0103lui s\u0103u s\u0103 ia cravata, dar acesta nu i-a permis. A plecat, nu \u015fi-a mai v\u0103zut niciodat\u0103 tat\u0103l \u015fi nici cravata, dar aceasta, pentru mine, este simbolul tuturor nostalgiilor l\u0103sate \u00een Rom\u00e2nia, dar pe care le-a p\u0103strat \u00een suflet toat\u0103 via\u0163a.<\/p>\n

\u201cPlec \u015fi m\u0103 \u00eentorc, dar m\u0103 consider rom\u00e2n\u201d<\/strong><\/p>\n

<\/strong>\u00a0\"\"<\/a><\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0Vorbi\u0163i mai multe limbi str\u0103ine. Dintre Fran\u0163a, Anglia, Germania, unde a\u0163i locuit, de care v\u0103 sim\u0163i\u0163i mai legat spiritual?<\/em> E greu de spus. Am un pa\u015faport fran\u0163uzesc, am tr\u0103it \u00een Fran\u0163a, acolo mi-am f\u0103cut studiile, apoi am plecat \u00een Statele Unite, am aterizat \u00een Anglia, am trecut prin Germania, unde nu e deloc r\u0103u\u2026 Dar, \u00een fond, m\u0103 credeam francez, m\u0103 sim\u0163eam bine \u00een Anglia \u015fi apropiindu-m\u0103 de Rom\u00e2nia din 1996, ocup\u00e2ndu-m\u0103 de procesele mamei, de lucrurile care trebuiau recuperate, de Funda\u0163ie, \u00eent\u00e2lnind oamenii de aici, mi-am dat seama treptat c\u0103 nu sunt dec\u00e2t rom\u00e2n. Cu rom\u00e2na s\u0103rac\u0103 pe care o vorbesc, am de fapt s\u00e2nge rom\u00e2nesc, \u00eemi place s\u0103 tr\u0103iesc ca un rom\u00e2n \u015fi fac ceea ce fac pentru c\u0103 a\u015f vrea s\u0103 particip la progresul Rom\u00e2niei de ast\u0103zi. Mama considera c\u0103 Rom\u00e2nia modern\u0103 n-are nicio speran\u0163\u0103. Dar nu este adev\u0103rat. Lucrurile se pot schimba, vine o genera\u0163ie nou\u0103\u2026 Simt \u00een mine o rezonan\u0163\u0103 \u015fi o nevoie de a participa la aceast\u0103 Rom\u00e2nie din care simt c\u0103 fac parte. Este cumva aberant, pentru c\u0103 n-am tr\u0103it aici. Plec \u015fi m\u0103 \u00eentorc, dar m\u0103 consider rom\u00e2n. Cum a\u0163i portretiza Rom\u00e2nia?<\/em> Este o \u0163ar\u0103 at\u00e2t de complicat\u0103 \u015fi de greu de \u00een\u0163eles \u015fi de acceptat \u00een exterior \u015fi pot \u00een\u0163elege frustrarea str\u0103inilor c\u00e2nd vin aici. Este o dualitate \u00eentre latura latin\u0103, foarte agreabil\u0103, care te face s\u0103 te sim\u0163i repede bine venit, \u015fi dificultatea de a face lucrurile s\u0103 mearg\u0103, de a regla afacerile pentru c\u0103 exist\u0103 cu totul alte repere. C\u00e2nd am sosit, am fost destul de \u015focat \u015fi frustrat, cu timpul am ajuns la concluzia c\u0103 nu am dreptul s\u0103 judec ceea ce nu cunosc. Po\u0163i vorbi despre orice, po\u0163i spune asta nu e normal, dar trebuie s\u0103 a\u015fezi lucrurile \u00een context \u015fi s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 a fost aici regimul comunist cel mai dur din Europa \u015fi c\u0103 de azi pe m\u00e2ine \u00eentr-o Rom\u00e2nie liber\u0103 apar oportunit\u0103\u0163i, de azi pe m\u00e2ine oamenii simt poate c\u0103 \u015fi-au pierdut tinere\u0163ea, c\u0103 au ratat at\u00e2ta vreme \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 recupereze repede, s\u0103 recucereasc\u0103 timpul pierdut\u2026 Eu nici nu condamn, nici nu judec, nu-mi permit nici m\u0103car s\u0103 am o p\u0103rere. Nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 accep\u0163i faptele, s\u0103 speri c\u0103, dac\u0103 oamenii g\u00e2ndesc pozitiv, \u00een timp, se poate reveni la valori, ceea ce este valabil pentru \u00eentreaga umanitate. Se vede c\u0103 Rom\u00e2nia s-a trezit deja, evolueaz\u0103, poate nu cu repeziciunea dorit\u0103, \u015fi nu ai dreptul s\u0103 nu crezi \u00een asta. Noi principii se instaleaz\u0103 treptat. Deci fiecare \u00ee\u015fi va g\u0103si locul, \u015fansa de a lucra, responsabilitatea. Dar, dac\u0103 vrem ca \u0163ara s\u0103 se schimbe, nu trebuie a\u015fteptat ca guvernul s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Eu o fac cu acest Festival, dar fiecare, prin munca sa, are de jucat un rol, de la oamenii din Funda\u0163ie, de exemplu, la taximetri\u015fti\u2026 Pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 devin\u0103 mai bun\u0103, trebuie ap\u0103rate valorile, cele ale p\u0103rin\u0163ilor sau bunicilor no\u015ftri, care s-au pierdut sau au fost distruse. Pentru c\u0103 fiecare dintre noi are dreptul la via\u0163\u0103, la frumuse\u0163e, chiar dac\u0103 exist\u0103 milioane de revolte, de resentimente\u2026 Treptat, sunt sigur c\u0103 Rom\u00e2nia va redeveni acel \u201eMic Paris\u201d, acel centru cultural de referin\u0163\u0103 al Europei.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0V\u0103d \u00een biroul dumneavoastr\u0103 expuse o mul\u0163ime de modele de ma\u015fini. Ave\u0163i o pasiune pentru curse?<\/em> Am s\u00e2nge rom\u00e2nesc \u015fi vene f\u0103cute din petrol. Sunt pasionat nebune\u015fte de ma\u015finile de curse \u015fi reprezint pilo\u0163i de Formula 1. Exist\u0103 un triunghi \u00een mine: muzic\u0103-cinema-ma\u015fini de curse. Actualul prim-ministru al Rom\u00e2niei este, de asemenea, pasionat de curse.<\/em> Da. Poate c\u0103 \u00een viitorul apropiat vom putea continua s\u0103 amelior\u0103m imaginea Rom\u00e2niei nu numai prin intermediul muzicii, dar \u015fi prin alte proiecte de automobilistic\u0103 sportiv\u0103. Am inten\u0163ia s\u0103 m\u0103 lansez \u00een cur\u00e2nd \u015fi \u00een economie. Sunte\u0163i un b\u0103rbat fermec\u0103tor. S-a scris \u00een tabloide c\u0103 v-a\u0163i fi c\u0103s\u0103torit la Biserica Sf\u00e2ntul Iosif de la Bucure\u015fti. Cum vi se par femeile din Rom\u00e2nia?<\/em> E fals. Nu sunt c\u0103s\u0103torit. V\u0103rul meu s-a c\u0103s\u0103torit \u015fi s-a produs o confuzie. Eu am cinci copii, dar nu sunt c\u0103s\u0103torit. Rom\u00e2ncele sunt superbe. Cred c\u0103 \u00een afara frumuse\u0163ii fizice pe care o po\u0163i admira, \u00een fond, oriunde \u00een lume, am descoperit aici mul\u0163i oameni care au o frumuse\u0163e interioar\u0103, femei care cred \u00een valori. B\u0103rba\u0163ii par pu\u0163in mai superficiali, nu \u015ftiu de ce. Sunt ata\u015fa\u0163i mai ales de bunurile materiale. Pot \u00een\u0163elege asta pentru c\u0103 \u015fi eu vreau s\u0103 m\u0103 simt confortabil. La Funda\u0163ie vin multe doamne \u00eendr\u0103gostite de muzic\u0103 \u015fi se implic\u0103 \u00een proiectele de viitor, \u00een master-class-uri. \u015ei v\u0103 spun sincer c\u0103 nic\u0103ieri nu am \u00eent\u00e2lnit at\u00e2t de puternic aceast\u0103 frumuse\u0163e interioar\u0103. Tat\u0103l dumneavoastr\u0103 a avut o aplecare c\u0103tre religia budist\u0103. Sunte\u0163i credincios, crede\u0163i \u00een Dumnezeu, \u00een destin?<\/em> El s-a orientat c\u0103tre budism foarte repede. Afirma c\u0103 religia este o cufundare \u00een realitate, numai c\u0103 noi ne \u00eenchipuim c\u0103 tr\u0103im tot timpul \u00een adev\u0103r \u015fi c\u0103 nu avem nevoie s\u0103 c\u0103ut\u0103m realitatea. C\u00e2nd a venit la Berlin, l-a \u00eent\u00e2lnit pe Martin Steinke, care l-a impresionat. A sim\u0163it \u00eentotdeauna nevoia de a \u00eencerca s\u0103 limiteze suferin\u0163a celorlal\u0163i. \u00cen \u00eentreaga sa biografie artistic\u0103 de peste 50 de ani, Celibidache a d\u0103ruit o m\u0103iestrie simfonic\u0103 unic\u0103 lumii \u015fi a dezvoltat principiile a ceea ce el a numit \u201eFenomenologia Muzicii\u201d. Cu ajutorul acestei discipline el a creat \u015fi a predat un principiu unic \u015fi revolu\u0163ionar \u2013 principiul tr\u0103irii sf\u00e2r\u015fitului \u00een \u00eenceput. Fiind influen\u0163at de Zen \u015fi de filosofia budist\u0103, pentru Celibidache muzica era experien\u0163\u0103. Eu sunt botezat ortodox, dar ca filosofie am fost obi\u015fnuit zilnic cu no\u0163iunile budiste implic\u00e2nd aten\u0163ia acordat\u0103 celuilalt, limitarea suferin\u0163ei, ajutorarea celor slabi \u015fi \u00eencercarea de a face din lume un loc mai bun. N-o ar\u0103t, sunt o persoan\u0103 discret\u0103, dar sunt foarte budist \u00een apropierea de lume. Tata mi-a oferit aceast\u0103 viziune, iar eu am adoptat-o foarte repede. Dau o mare importan\u0163\u0103 Destinului, dar \u015fi capacit\u0103\u0163ii de a-\u0163i schimba Destinul. Este o dualitate. Sunt lucruri care exist\u0103 pentru c\u0103 trebuie s\u0103 existe, este greu s\u0103 mergi \u00eempotriva Destinului, dar fiecare dintre noi are \u015fi capacitatea de a-\u015fi urm\u0103ri evolu\u0163ia.<\/p>\n

\u00a0Care sunt compozitorii pe care \u00eei iubi\u0163i cel mai mult?<\/em> Sunt influen\u0163at de tat\u0103l meu pentru c\u0103 am ascultat enorm ceea ce dirija el. Am sim\u0163it la Bruckner un impact de-a dreptul religios. \u00cemi amintesc c\u0103 am vizitat \u00een Japonia mae\u015ftrii Zen cu care tata se \u00eent\u00e2lnea. Cred c\u0103 niciodat\u0103 n-am sim\u0163it at\u00e2ta lini\u015fte, ca \u015fi cum eram \u00een biseric\u0103 dup\u0103 \"\"<\/a>o rug\u0103ciune profund\u0103. Acela\u015fi lucru l-am sim\u0163it la Bruckner. Nu sunt singurul care crede c\u0103 este unul dintre cei mai mari simfoni\u015fti ai tuturor timpurilor. Timpul lui Bruckner este ceea ce vine dup\u0103 sf\u00e2r\u015fit. Ca \u015fi cum lumea ar fi fost perfect\u0103 \u015fi toate \u00eentreb\u0103rile mele n-aveau de ce s\u0103 existe. Am sim\u0163it o mare apropiere de Bruckner \u015fi i-am tr\u0103it intens muzica. Bog\u0103\u0163ia orchestra\u0163iei aproape m-a convertit la religie. La ce visa\u0163i?<\/em> S\u0103 schimb, s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc imaginea Rom\u00e2niei. Acest festival reprezint\u0103 mai mult dec\u00e2t muzic\u0103. Oamenii trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi asculte inimile, \u00een acela\u015fi mod \u00een care tat\u0103l meu \u015fi-a urmat visul \u00eempotriva tuturor obstacolelor. Cel mai important este s\u0103 crezi c\u0103 e posibil s\u0103 \u00ee\u0163i \u00eendepline\u015fti visul! Trebuie s\u0103 oferim rom\u00e2nilor aceast\u0103 \u015fans\u0103 de a-\u015fi urma visul \u015fi de a-l transforma \u00een realitate! Tr\u0103i\u0163i muzica! Tr\u0103i\u0163i sunetul! Tr\u0103i\u0163i-v\u0103 visul! Tat\u0103l meu obi\u015fnuia s\u0103 spun\u0103: \u201eDe ce e nevoie s\u0103 \u00ee\u0163i explic eu? Ceea ce fac eu, oricine poate face! Este \u00een fiecare dintre noi!\u201d.<\/p>\n

Magdalena Popa Buluc \u00a0<\/strong>www.cotidianul.ro<\/p>\n

Sursa: http:\/\/melidoniumm.wordpress.com\/2012\/06\/27\/traiti-muzica-traiti-sunetul-traiti-va-visul\/<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Universul lui Celibidache. Dirijor de notorietate mondial\u0103, celebru profesor \u015fi compozitor, Sergiu Celibidache s-a n\u0103scut pe 28 iunie 1912, \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-6600","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6600","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6600"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6600\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6600"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6600"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6600"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}