{"id":6660,"date":"2012-07-03T04:45:44","date_gmt":"2012-07-03T04:45:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6660"},"modified":"2012-07-03T04:46:35","modified_gmt":"2012-07-03T04:46:35","slug":"belgia-ruinele-castelului-montaigle","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/07\/03\/belgia-ruinele-castelului-montaigle\/","title":{"rendered":"Belgia – Ruinele castelului Montaigle"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

A\u0219ez\u00e2ndu-se cu m\u00e2ndrie pe un pinten st\u00e2ncos, \u00een inima salbaticiei, ruinele castelului Montaigle par s\u0103 vin\u0103 direct dintr-o legend\u0103 medieval\u0103. Acestea ocup\u0103 v\u00e2rful unui masiv calcaros, \u00eentinz\u00e2ndu-se de la est la vest, la o cot\u0103 medie de 160 de metri, la confluen\u021ba r\u00e2urilor MolignAee \u0219i Flavion, ale c\u0103ror ape se vars\u0103 \u00een fluviul Meuse, \u00een aval de satul AnhAee.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00centreaga vale nu este lipsit\u0103 nici de grandoare \u0219i nici de frumuse\u021be, dar caracterul s\u0103u impresionant a contat, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, mai pu\u021bin \u00een ochii oamenilor din trecut, care \u00eei apreciau mai mult posibilit\u0103\u021bile naturale de ap\u0103rare.<\/strong>
\n \u00a0Uneltele din silex g\u0103site \u00een fisurile de pe flancul sudic al pintenului sugereaz\u0103 c\u0103 zona a fost ocupat\u0103 \u00eenc\u0103 din vremuri preistorice, cum este cazul sitului cunoscut sub numele de Rocile Montaigle, loc \u00een care arheologii efectueaz\u0103 s\u0103p\u0103turi mai bine de un secol. \u00cen 1867, geologul Ed. Dupont a fost<\/strong> \u00eens\u0103rcinat de guvernul belgian cu studiul stratigrafiei grotelor. Acesta a denumit grotele \u00een func\u021bie de arborii crescu\u021bi \u00een preajm\u0103: grota de soc, grota de stejar sau grota de ar\u021bar, cu excep\u021bia celei locuite de un pustnic, fiind denumit\u0103 dup\u0103 numele “proprietarului” s\u0103u, grota Philippe. Fiecare dintre<\/strong> acestea a dezv\u0103luit urme de locuire preistorice, inclusiv musteriene (aprox. 50.000 de ani) \u0219i din mezolitic (\u00eentre 8.000 \u0219i 5000 ani). Un aspect important la Montaigle este faptul c\u0103 civiliza\u021bia uman\u0103 de Cro-Magnon a fost recunoscut\u0103 \u0219i descris\u0103 de Ed. Dupont cu mult timp \u00eenainte de nomenclatura francez\u0103. Situl Montaigle \u0219i cercetarea belgian\u0103 au contribuit de timpuriu la consolidarea patrimoniului acestei \u021b\u0103ri precum \u0219i la edificarea \u00a0istoriei civiliza\u021biei europene.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>
\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0Cercet\u0103rile arheologice realizate \u00een 1992 pe platourile Montaigle au scos la lumin\u0103 cantit\u0103\u021bi de ceramic\u0103 din epoca Fierului (circa 450 \u00ee.Hr.), dar \u0219i urme de la sf\u00e2r\u0219itul epocii rom\u00e2ne, atunci c\u00e2nd regiunea din nordul vechii Galii traversa o prioada de mare nesiguran\u021b\u0103. Pe la mijlocul secolului al III-lea Imperiul Roman trecea printr-o criz\u0103 profund\u0103 care i-a zdruncinat structurile politice, economice \u0219i sociale. Regiunile Belgiei actuale sunt din ce \u00een ce mai mult r\u00e2vnite de germani. Confrunt\u00e2ndu-se cu aceast\u0103 amenin\u021bare de destabilizare, administra\u021bia roman\u0103 organizeaz\u0103 o defensiv\u0103 \u00een teritoriu. C\u0103tre anul 260 armata roman\u0103 ia pozi\u021bii de garnizoan\u0103 de-a lungul bazinului Meuse. Aceste posturi, stabilite pe drumurile principale, \u021bin uneori \u0219i loc de refugiu pentru civili.<\/strong>
\n \u00a0De la \u00eenceputul secolului al IV-lea, un zid de 2 m l\u0103\u021bime define\u0219te un spa\u021biu de 3.400 m2, locuit \u00een principal de voluntari germani, ace\u0219tia ocup\u00e2nd<\/strong> fort\u0103rea\u021ba cu femei \u0219i copii. Ei locuiesc \u00een bar\u0103ci din lemn, dup\u0103 obiceiul locului de unde veneau. Unii dintre ei se ocupau cu fabricarea cataramelor de curea, m\u00e2nerelor de sabie, sule \u0219i alte accesorii g\u0103site \u00een urma s\u0103p\u0103turilor arheologice. Aceast\u0103 ocupa\u021bie militar\u0103 pare s\u0103 se opreasc\u0103 dup\u0103 anul 450 \u0219i situl este apoi abandonat timp de patru secole. \u00cen jurul anului 900 a fost construit un castel pe partea de sus a st\u00e2ncii. Exist\u0103 doar c\u00e2teva urme din aceast\u0103 construc\u021bie, inclusiv un perete din epoca galo-roman\u0103. \u00cen 1298, Guy de Dampierre, contele de Flandra \u0219i marchiz de Namur, a r\u0103scump\u0103rat terenul lui Faing pentru a-l ceda fiului s\u0103u mai mic, Guy de Flandra, numit \u0219i Guy din Namur. Acesta din urm\u0103 a construit un castel, ale c\u0103rui urme mai pot fi g\u0103site \u00eenc\u0103 \u00een ruinele actuale. Noua construc\u021bie este \u00een principal conceput\u0103 ca un loc de re\u0219edin\u021b\u0103, rolul militar fiind secundar. Domeniul se compune din trei p\u0103r\u021bi distincte: la poalele castelului, pe c\u00e2mpie: hambare, grajduri \u0219i paji\u0219ti; \u00een partea de sus: cl\u0103direa principal\u0103 ap\u0103rat\u0103 de un turn, iar la nivel intermediar: curtea.<\/strong>
\n \u00a0Transform\u0103rile care sunt efectuate \u00een prima jumatate a secolului al XV-lea au schimbat radical fizionomia castelului. Caracterul reziden\u021bial \u00een acest moment este net \u00een detrimentul aspectului defensiv. Condus de mai multe dinastii, trec\u00e2nd prin perioade de pace \u0219i r\u0103zboi, Montaigle r\u0103m\u00e2ne centrul domeniului cu acela\u0219i nume.<\/strong>
\n \u00a0Amplificat\u0103 de englezi, \u00een epoca romantic\u0103, moda turismului aduce mul\u021bi turi\u0219ti \u0219i poe\u021bi \u00een valea Montaigle. Caracterul dezolant \u0219i singuratic al ruinelor li se potrive\u0219te sufletelor voiajorilor melancolici. Sunt numero\u0219i pictori, scriitori sau arti\u0219ti care contureaz\u0103 imaginea din Montaigle \u00een crea\u021biile lor; oamenii de litere nu uit\u0103 s\u0103 descrie farmecul locurilor neumblate \u00een paginile lor de memorialistic\u0103, \u00een timp ce pionieri ai artei fotografice \u00ee\u0219i instaleaz\u0103 echipamentele \u00een paji\u0219tile din jur.<\/strong>
\n \u00a0Cre\u0219terea num\u0103rului de vizitatori, legat\u0103 de democratizarea petrecerii timpului liber, duce spre sf\u00e2r\u0219itul secolului la schimbarea \u00een reprezentare a descrierii ruinelor. C\u0103r\u021bile po\u0219tale \u0219i ghidurile turistice \u00eentruchipeaz\u0103 tablourile, litografiile \u0219i pagini de antologie ale perioadei precedente, f\u0103r\u0103 a reduce caracterul romantic pe cale de dispari\u021bie. Dup\u0103 1993 Montaigle face parte din patrimoniul Valoniei.<\/strong><\/p>\n

Tatiana Scurtu-Munteanu<\/strong><\/em>
\n Gala\u021bi, Rom\u00e2nia<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A\u0219ez\u00e2ndu-se cu m\u00e2ndrie pe un pinten st\u00e2ncos, \u00een inima salbaticiei, ruinele castelului Montaigle par s\u0103 vin\u0103 direct dintr-o legend\u0103 medieval\u0103. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-6660","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6660","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6660"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6660\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6660"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6660"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6660"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}