{"id":6667,"date":"2012-07-03T05:01:59","date_gmt":"2012-07-03T05:01:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6667"},"modified":"2012-07-03T05:04:32","modified_gmt":"2012-07-03T05:04:32","slug":"eliade-de-vorba-cu-blaga-despre-spatiul-mioritic-si-omul-universal-romanesc-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/07\/03\/eliade-de-vorba-cu-blaga-despre-spatiul-mioritic-si-omul-universal-romanesc-2\/","title":{"rendered":"“Eliade de vorba cu Blaga despre spa\u0163iul mioritic \u015fi omul universal rom\u00e2nesc”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“Nu g\u0103sesc nimic mai interesant, \u00een ordinea realit\u0103\u0163ilor umane, decat actul crea\u0163iei. Tot ce se leag\u0103 de aceast\u0103 crea\u0163ie omeneasc\u0103 – laboratorul, \u015fantierul, masa de scris, atelierul, obiceiurile sau ritualurile creatorului – m\u0103 intereseaz\u0103 p\u00een\u0103 la obsesie. Poate r\u0103zbate \u015fi aici str\u0103vechea curiozitate a cercet\u0103torului pentru taina de nep\u0103truns a Naturii, uimirea fa\u0163a de nesf\u00e2r\u015fitele ei for\u0163e de crea\u0163ie. C\u0103ci, \u00eentocmai dup\u0103 cum ne fascineaz\u0103 \u00een Natur\u0103 misterul acestei z\u0103misliri neodihnite – m\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u00een via\u0163a omului, \u00eenainte de toate, eforturile sale creatoare: geniul, munca, dezn\u0103dejdea, drama crea\u0163iei.<\/strong><\/p>\n

Lucian Blaga locuie\u015fte spre marginea ora\u015fului, la pensiu\u00acnea Bois Fleury, Riedweg 17. Sunt numai copaci b\u0103tr\u00e2ni \u015fi gr\u0103dini pe aici; iar la c\u00eeteva zeci de metri \u00een spatele casei, \u00eencepe p\u0103durea de brazi care acoper\u0103 coastele dealului \u015fi coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 jos, pe malul Aarei. Din veranda etajului unde se g\u0103sesc cele dou\u0103 camere ale familiei Blaga, se z\u0103re\u015fte, \u00een dimine\u0163ile frumoase, Jungfrau. Privirea se a\u015faz\u0103 peste coperi\u015furile ro\u015fii ale caselor invadate de gr\u0103dini. Totul se ca\u0163\u0103r\u0103, aici, la Berna: iedera, trandafirii, arbu\u015ftii. \u015ei atunci c\u00e2nd plantele nu se mai pot \u00een\u0103l\u0163a pe ziduri sau pe copaci – bernezii le ridic\u0103, \u00een glastre, c\u00e2t mai sus. Balcoanele \u015fi ferestrele sunt \u00eenc\u0103rcate cu mu\u015fcate ro\u015fii. Pe aceast\u0103 verand\u0103, cu un asemenea peisaj \u00een fa\u0163a ochilor, trebuie s\u0103 fie destul de greu de scris filosofie. Este \u00eens\u0103 un admi\u00acrabil loc de visat, de medita\u0163ie. \u015ei este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, locul ideal pentru lecturi.<\/strong><\/p>\n

– Eu \u00eens\u0103 citesc tot mai pu\u0163in de la o vreme, \u00eemi m\u0103rturi\u00acse\u015fte Lucian Blaga. Aproape c\u0103 nu mai pot \u00eencepe o carte, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 nu pierd \u015firul la fiecare pagin\u0103, g\u00e2ndindu-m\u0103 la \u201esistemul” meu… \u00cenainte vreme citeam foarte mult, \u015fi \u00een toate direc\u0163iile. N\u0103d\u0103jduiesc c\u0103 va veni o vreme, dup\u0103 ce voi fi \u00eencheiat de g\u00e2ndit \u015fi scris sistemul meu de filosofie, c\u00e2nd voi putea din nou citi p\u00e2n\u0103 la istovire…<\/strong><\/p>\n

Cultur\u0103 \u015fi metafizic\u0103<\/strong><\/p>\n

Blaga vorbe\u015fte rar, aproape silabisind fiecare cuv\u00e2nt, \u015fi te prive\u015fte \u00een ochi, concentrat – dar ai senza\u0163ia c\u0103 privirile lui trec peste tine, \u015fi nu o dat\u0103 te sim\u0163i ispitit s\u0103 \u00eentorci capul, s\u0103 \u00eent\u00e2l-ne\u015fti \u015fi tu n\u0103luca pe care o \u0163inte\u015fte el. De altfel, dup\u0103 cum am avut prilejul s\u0103 m\u0103* conving de mai multe ori la Bucure\u015fti, Blaga arareori e bucuros s\u0103 poarte o conversa\u0163ie. R\u0103m\u00e2ne t\u0103cut \u00een mij\u00aclocul celorlal\u0163i, \u015fi t\u0103cerea aceasta se prelunge\u015fte c\u00e2teodat\u0103 tul\u00acbur\u0103toare…<\/strong>
\n – Sunt \u00eenc\u0103 la v\u00e2rsta care \u00eemi permite oric\u00e2t de multe \u015fi de variate lecturi, spun eu. Ceea ce poate p\u0103rea mai grav, p\u0103strez \u00eenc\u0103 cea mai bun\u0103 idee despre lectur\u0103. O socotesc, \u00een orice caz, un excelent mijloc de verificare a \u201eb\u0103rb\u0103\u0163iei” unui om de cul\u00actur\u0103, a rezisten\u0163ei sale spirituale. Lecturile, ca \u015fi \u201einfluen\u0163ele”, sunt un instrument de selec\u0163ie. Cei care nu au destul\u0103 vitalitate, \u015fi [au] o foarte aproximativ\u0103 for\u0163\u0103 de crea\u0163ie – sucomb\u0103 \u201ein\u00acfluen\u0163elor”, lecturilor, culturilor str\u0103ine \u00een general. Ceilal\u0163i – \u015fi m\u0103 g\u00eendescla un Cantemir, la un Ha\u015fdeu, la un Eminescu – ies din aceast\u0103 prob\u0103 de foc \u00eent\u0103ri\u0163i, \u015fi personalitatea lor se rotun\u00acje\u015fte mai biruitoare… De altfel, cum am spus-o de nenum\u0103rate ori, sunt convins c\u0103 enciclopedismul \u015fi universalismul sunt notele dominante ale structurii culturii rom\u00e2ne\u015fti. \u015ei sunt bucuros c\u0103 verific \u00eenc\u0103 o dat\u0103 aceast\u0103 observa\u0163ie a mea chiar \u00een cazul dumi\u00actale: poet, dramaturg, eseist, filosof. Dar \u00een filosofie, c\u00e2te probleme ai atacat: logic\u0103, teoria cunoa\u015fterii, teologia, morfologia culturii, metafizica…<\/strong><\/p>\n

– \u015ei vor veni \u00een cur\u00e2nd \u015fi alte probleme, adaug\u0103 Lucian Blaga. Nu pentru c\u0103 \u0163in cu orice pre\u0163 s\u0103 fiu \u201euniversal”, cum spui, ci pentru c\u0103 sistemul meu de filosofie se desf\u0103\u015foar\u0103 simfonic. Vor fi, probabil, cinci trilogii: dup\u0103 trilogia cunoa\u015fterii \u015fi a culturii, \u00eencheiate \u015fi tip\u0103rite, va urma o filosofie a biologiei, una a esteticii \u015fi moralei, \u015fi apoi o metafizic\u0103. Ai observat \u00eens\u0103 c\u0103, de pe acum, acord o mare importan\u0163\u0103 metafizicii, ultimul volum al fiec\u0103rei trilogii \u00eencerc\u00e2nd o \u00eencununare a celorlalte \u015fi o valorificare meta\u00acfizic\u0103 a problemelor dezb\u0103tute.<\/strong><\/p>\n

– Ceea ce admir mai mult \u00een opera dumitale filosofic\u0103, \u00eei m\u0103rturisesc eu, este curajul crea\u0163iei. Ast\u0103zi, c\u00e2nd filosofii de-abia \u00eendr\u0103znesc s\u0103 atace dou\u0103-trei probleme, dumneata ai curajul de a g\u00e2ndi asupra tuturor problemelor de filosofie, dup\u0103 ce, \u00een prealabil, te-ai silit s\u0103 \u00eenmul\u0163e\u015fti chiar num\u0103rul acestor probleme, descope\u00acrind, bun\u0103oar\u0103, garnitura categoriilor subcon\u015ftientului. Este un curaj pe care, de la Hegel, nu l-a mai avut nici un filosof european. \u00cemi dai voie s\u0103-\u0163i spun c\u0103 eu v\u0103d \u015fi \u00een aceast\u0103 sete de crea\u0163ie filosofic\u0103 a dumitale, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 specific\u0103 culturii rom\u00e2ne\u015fti moderne? Curajul crea\u0163iei \u015fi obsesia universalului alc\u0103tuiesc cea mai frumoas\u0103 tradi\u0163ie a romantismului rom\u00e2nesc. Iar acum, dup\u0103 Unire, \u00eencerc\u0103m s\u0103 intr\u0103m \u00een istoria Europei printr-o valorificare integral\u0103 \u015fi rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u0163ei. Al\u0103turi de Nae Ionescu, ale c\u0103rui universale preocup\u0103ri \u015fi rar\u0103 voca\u0163ie metafizic\u0103 sunt cunoscute tuturor studen\u0163ilor de la 1920 \u00eencoace – dumneata \u00eenal\u0163i cultura rom\u00e2neasc\u0103 pe adev\u0103ratul s\u0103u nivel.<\/strong><\/p>\n

Vasile B\u0103ncil\u0103 a avut dreptate d\u00e2ndu-te ca pild\u0103 de \u201eenergie rom\u00e2neasc\u0103”.<\/strong>
\n – Vasile B\u0103ncil\u0103 este cel mai pre\u0163ios exeget al operei mele filosofice dintre tineri, spune Lucian Blaga. \u00cen general, dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103, eu nu am de ce m\u0103 pl\u00e2nge; mai ales \u00een ultimii ani, eforturile mele au fost urm\u0103rite cu mult\u0103 simpa\u00actie. Spuneai \u00eens\u0103, adineauri, c\u0103 \u0163i se pare curajoas\u0103 \u00eencercarea mea de a cl\u0103di un sistem complet de filosofie. \u00cendr\u0103znesc s\u0103 adaug c\u0103 aceast\u0103 \u00eencercare este, dup\u0103 c\u00eete \u015ftiu eu, cu totul personal\u0103. Nu pot afiima c\u0103 st\u0103p\u00e2nesc \u00een \u00eentregime istoria filosofiei, p\u00e2n\u0103 \u00een am\u0103nunte, \u00eens\u0103 \u00een tot ce am citit n-am g\u0103sit nimic asem\u0103n\u0103tor sistemului meu. Subliniez acest lucru pentru c\u0103 am auzit spun\u00e2ndu-se din anumite cercuri, c\u0103 sistemul meu filosofic nu are nimic original.<\/strong><\/p>\n

– Cred c\u0103 \u00een acele cercuri nu e\u015fti citit, adaug eu. Lucrurile acestea se \u00eent\u00eempl\u0103 adeseori la noi \u00een \u0163ar\u0103. Pentru c\u0103, dac\u0103 \u0163i se poate repro\u015fa ceva, deocamdat\u0103, este tocmai efortul dumitale neodihnit de a g\u00e2ndi toate lucrurile de la cap\u0103t, \u015fi de a dob\u00e2ndi rezultate at\u00e2t de originale \u00eenc\u00e2t adeseori surprind \u015fi paralizeaz\u0103. Bun\u0103oar\u0103, nu o dat\u0103 am auzit oameni spun\u00e2nd despre lucr\u0103rile dumitale de filosofie a stilului, c\u0103 nu sunt dec\u00e2t comentarii asupra c\u0103r\u0163ilor lui Spengler, Frobenius sau Alois Riegl de\u015fi \u00een Orizont \u015fi stil subliniezi de mai multe ori deosebirile dintre ace\u015fti g\u00e2nditori \u015fi pozi\u0163ia dumitale. Descoperind matca stilistic\u0103 \u00een incon\u015ftient, \u015fi nu \u00een peisaj, ca Frobenius; dovedind c\u0103 fenomenul culturii nu poate fi comparat unui organism autonom, care apare aproape parazitar \u00een istorie, \u00eenzestrat cu un anumit destin biologic \u015fi av\u00e2nd, deci, o anumit\u0103 limit\u0103 de v\u00e2rst\u0103 – cum afirm\u0103 Spengler; dovedind mai ales c\u0103 un stil nu e monolitic, \u015fi c\u0103 nu poate fi explicat printr-o singur\u0103 valen\u0163\u0103 – dumneata te deosebe\u015fti net de ace\u015fti g\u00e2nditori contemporani.<\/strong><\/p>\n

– Iar \u00een cartea care st\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u00een Editura Funda\u0163iilor Regale \u201eGeneza metaforei \u015fi sensul culturii”, lucrurile acestea sunt din nou l\u0103murite. Sensul pe care \u00eel acord eu \u201eculturii”, nu cred c\u0103 se mai \u00eent\u00e2lne\u015fte la vreun autor.<\/strong><\/p>\n

– Pentru mine, cultura este modul specific de a exista al omu\u00aclui \u00een Univers. Este vorba de o muta\u0163ie ontologic\u0103, muta\u0163ie care deosebe\u015fte pe om de celelalte animale, \u015fi care e rezultatul eforturilor omului de a-\u015fi revela Misterul. Omul singur este creator de cultur\u0103, \u015fi aceasta datorit\u0103 tr\u0103irii sale \u00eentru mister \u015fi revelare. Omul, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi reveleze misterul, \u00een ale c\u0103rui dimensiuni singur tr\u0103ie\u015fte, creeaz\u0103 cultura. Nu-\u0163i pot rezuma toate con\u00accluziile c\u0103r\u0163ii mele, Geneza metaforei, dar e destul s\u0103-\u0163i spun c\u0103 eu consider stilul ca o intersec\u0163ie a dou\u0103 finalit\u0103\u0163i; pe de o parte omul \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi reveleze misterul, pe de alt\u0103 parte Marele Anonim, prin fr\u00e2nele transcendentale, z\u0103d\u0103rnice\u015fte aceast\u0103 \u00eencercare tocmai pentru a men\u0163ine echilibrul \u00een Univers, \u015fi a sili pe om s\u0103-\u015fi reali\u00aczeze condi\u0163ia sa de creator de cultur\u0103. Matca stilistic\u0103 a\u015fa cum o definesc eu, ca o garnitur\u0103 de categorii abisale, para-corespondente categoriilor con\u015ftientului – este fr\u00e2na transcedental\u0103 prin care Marele Anonim se ap\u0103r\u0103 \u00eempotriva \u00eencerc\u0103rilor<\/strong> \"Mircea<\/a>omului de a i se substitui, revel\u00e2nd \u015fi cre\u00e2nd misterul.<\/strong><\/p>\n

– Dintr-un fragment publicat \u00eentr-o revist\u0103, \u00eentrerup eu, \u00een\u0163eleg c\u0103 oferi o cu totul alt\u0103 explica\u0163ie deosebirilor dintre cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie, care au dat at\u00eet de mult de lucru g\u00e2nditorilor \u015fi istori\u00accilor din ultimii dou\u0103zeci de ani.<\/strong><\/p>\n

– \u00centocmai. Cultura r\u0103spunde existen\u0163ei umane \u00eentru mister \u015fi revelare, iar civiliza\u0163ia r\u0103spunde existen\u0163ei \u00eentru autoconservare \u015fi securitate. \u00centre ele nu exist\u0103 deosebiri de v\u00e2rst\u0103 biologic\u0103, a\u015fa cum crede Spengler c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 orice cultur\u0103 se transform\u0103, \u00eemb\u0103tr\u00e2nind, \u00een civiliza\u0163ie – ci o deosebire profund\u0103 de natur\u0103 ontologic\u0103. Crea\u0163ia cultural\u0103 este o pl\u0103smuire a spiritului omenesc de natur\u0103 metaforic\u0103, destinat\u0103 adic\u0103 s\u0103 reveleze un mister prin mijloacele metaforice. Ca atare poart\u0103 constitutiv o pecete sti\u00aclistic\u0103, pentru c\u0103 eu am dovedit c\u0103 orice \u00eencercare de revelare a misterului se face numai prin matca stilistic\u0103. Pe c\u00e2t\u0103 vreme civi\u00acliza\u0163ia este o pl\u0103smuire a spiritului omenesc \u00een ordinea intereselor vitale, a securit\u0103\u0163ii \u015fi autoconserv\u0103rii, \u015fi n-are inten\u0163ia s\u0103 reveleze un mister. De aceea civiliza\u0163ia poate avea o pecete stilistic\u0103, dar aceasta este numai un reflex; tot ce omul lucreaz\u0103 pentru con\u00acfortul \u015fi securitatea sa – un plug, o arm\u0103, o unealt\u0103 – se im\u00acpregneaz\u0103 prin imita\u0163ie, printr-un soi de mimicry, de semnele unui stil.<\/strong><\/p>\n

– Cunosc \u00een parte capitolul unde ai dezvoltat aceast\u0103 teorie, care mi se pare cu totul original\u0103, \u015fi bine \u00eentemeiat\u0103. Ceea ce m\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u015fi mai mult, este importan\u0163a pe care o acorzi finalit\u0103\u0163ii, problemei teleologice \u00een genere.<\/strong><\/p>\n

– Cred c\u0103 nici unul dintre filosofii contemporani nu se lupt\u0103 at\u00e2t de mult cu aceast\u0103 problem\u0103 suprem\u0103, cu \u00eentrebarea ultim\u0103: de ce este lumea astfel f\u0103cut\u0103? Pentru care scop? \u00cen c\u0103r\u0163ile mele, \u015fi mai ales \u00een trilogiile care vor urma, nu m\u0103 feresc niciodat\u0103 sa \u00eencerc dezlegarea acestor \u00eentreb\u0103ri.<\/strong><\/p>\n

Problema mor\u0163ii<\/strong><\/p>\n

– Filosofia, ea \u00eens\u0103\u015fi, mi se pare zadarnic\u0103 dac\u0103 nu dez\u00acleag\u0103 asemenea \u00eentreb\u0103ri ultime, \u00eei m\u0103rturisesc eu. \u015ei dac\u0103 dra\u00acgostea pe care o avem pentru filosofie a \u00eenceput, de la o vreme, s\u0103 se r\u0103ceasc\u0103, este numai datorit\u0103 acestor \u00eentreb\u0103ri ultime, \u00een fa\u0163a c\u0103rora cei mai mul\u0163i dintre filosofi, \u015fov\u0103iesc. Cred, bun\u0103oar\u0103, c\u0103 nici un filosof nu are dreptul s\u0103 \u015fov\u0103iasc\u0103 \u00een fa\u0163a problemei mor\u0163ii. Pentru mine. cel pu\u0163in, s-au f\u0103cut nenum\u0103rate gre\u015feli \u00een dezbaterea acestor probleme. Filosofii au atacat problema nemuririi sufletului, ceea ce este cu totul altceva dec\u00e2t problema supravie\u0163uirii post-mortem. Nemurirea presupune m\u00e2ntuire, beati\u00actudine, autonomie; supravie\u0163uirea, dimpotriv\u0103, este \u00eenc\u0103 legat\u0103 de dram\u0103, de destin, \u015fi, \u00eentr-un anumit sens, chiar de condi\u0163ia uman\u0103. Observ\u0103 c\u0103 aproape toate religiile se lupt\u0103 cu problema nemuririi sufletului – l\u0103s\u00e2nd deschis\u0103 problema nemuririi p\u00e2n\u0103 la, sf\u00e2r\u015fitul lumii, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 la ie\u015firea din veac, la oprirea timpului. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, cred c\u0103 \u00een toate religiile, ca \u015fi \u00een supersti\u0163iile tuturor popoarelor, se g\u0103sesc urmele unor anumite experien\u0163e, str\u0103vechi, care ast\u0103zi, \u00een actuala condi\u0163ie mental\u0103 a omului, nu mai sunt, \u00een majoritatea lor, accesibile. Dac\u0103 teza mea e just\u0103, atunci suntem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00een istoria religiilor, \u00een folclor \u015fi \u00een etno\u00acgrafie – documente, urme de experien\u0163e concrete, cu ajutorul c\u0103rora s\u0103 putem ataca dintr-un alt punct de vedere problema mor\u0163ii, adic\u0103 a supravie\u0163uirii sufletului, l\u0103s\u00e2nd deschis\u0103 problema ne\u00acmuririi.<\/strong><\/p>\n

– Cunosc tezele dumitale din studiul Folclorul ca instrument de cunoa\u015ftere, r\u0103spunde Lucian Blaga. \u00ce\u0163i m\u0103rturisesc c\u0103 \u00eenc\u0103 nu m-am g\u00e2ndit la problema mor\u0163ii. Eu meditez problemele filosofiei pe r\u00e2nd, \u015fi de\u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc, fire\u015fte, la mai multe din ele – nu abandonez o problem\u0103 p\u00e2n\u0103 ce nu am dezlegat-o definitiv. Cu toate acestea, ca unul care am tr\u0103it toat\u0103 copil\u0103ria la sat, \u00een\u0163eleg foarte bine ce vrei s\u0103 spui. Moartea pentru cei de la sat, are o cu totul alt\u0103 semnifica\u0163ie dec\u00e2t pentru or\u0103\u015feni. Sufletul mortului pleac\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eent\u00e2lneasc\u0103 fra\u0163ii, rudele, prietenii, \u00een lumea cealalt\u0103. Este vorba deci, de o nou\u0103 comunitate a \u201ecelor du\u015fi”. De aceea nici durerea \u00een fa\u0163a mor\u0163ii nu este at\u00e2t de tragic\u0103, la sat. \u00eemi amin\u00actesc pl\u00e2nsul mamei la moartea unui fecior pe care-l iubea ca ochii din cap. Ei bine, era un pl\u00e2ns lini\u015ftit, \u00eemp\u0103cat.<\/strong><\/p>\n

– Durerea se manifest\u0103 aproape \u00eentotdeauna \u00een rituale, \u00eentr-o comunitate organic\u0103, adaug eu. La sat, \u015fi uneori chiar \u015fi \u00een mahalalele bucure\u015ftene, jalea este mai mult o lamenta\u0163ie ritual\u0103 dec\u00e2t manifestarea durerii disperate a omului desp\u0103r\u0163it de fiin\u0163a care i-a fost drag\u0103. Lamenta\u0163ie ritual\u0103 pe care o fac, dup\u0103 cum \u015fti\u0163i, \u015fi oameni str\u0103ini, bocitoarele… De altfel, \u00eentreaga via\u0163\u0103 a omului care particip\u0103 la o comunitate organic\u0103, este tr\u0103it\u0103 cu o semnifica\u0163ie trans-individual\u0103, simbolic. C\u00e2nd un indian m\u0103n\u00e2nc\u0103, el crede c\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte un sacrificiu \u201ezeilor trupului”. Haina pe care o poart\u0103 un malaezian, desenele ei sau forma, comunic\u0103 celorlal\u0163i starea lui civil\u0103, inten\u0163iile lui, bucuria sau triste\u0163ea lui. Omul nu e niciodat\u0103 singur \u00eentr-o asemenea societate organic\u0103. De aceea nici moartea nu e at\u00e2t de n\u0103praznic\u0103. ..<\/strong><\/p>\n

Satul – Centrul lumii<\/strong><\/p>\n

\"Lucian<\/a>– \u00cen cartea mea, \u201eGeneza metaforei \u015fi sensul culturii”, am dedicat un \u00eentreg capitol Satului, dezvolt\u00e2nd tocmai aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 de care d\u0103 dovad\u0103 s\u0103teanul c\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een centrul Lumii. Geografia \u00een care \u00ee\u015fi fixeaz\u0103 s\u0103teanul locuin\u0163a, este o geografie mitologic\u0103. Via\u0163a satului, \u00een \u00eentregimea ei, are un sens cosmic, totalitar.<\/strong><\/p>\n

– \u00cemi dai voie s\u0103-\u0163i spun, \u00eel \u00eentrerup eu, c\u0103 \u00een toate culturile autentice locuin\u0163a e conceput\u0103 ca un \u201ecentru al lumii”, iar de cele mai multe ori un anumit st\u00e2lp este considerat \u201eaxa Universu\u00aclui”. Vechile ora\u015fe: Babilon, Roma, Ierusalim, Bankok etc. – sunt \u015fi ele, \u00een con\u015ftiin\u0163a locuitorilor, concepute ca centre ale Lumii. Or\u0103\u015fenii au pierdut aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 de-abia la \u00eenceputul timpu\u00acrilor moderne, odat\u0103 cu revolu\u0163ia industrial\u0103.<\/strong><\/p>\n

– Problema are pentru mine o atrac\u0163ie cu totul special\u0103, continu\u0103 Lucian Blaga. Pornind de la \u201egeografia mitic\u0103” \u00een care e situat satul, de la con\u015ftiin\u0163a naiv\u0103 a s\u0103teanului c\u0103 se afl\u0103 \u00een centrul Lumii – am ajuns s\u0103 descop\u0103r ceea ce eu numesc \u201ev\u00e2rstele adoptive”, \u015fi prin care \u00eemi explic deosebirile dintre cultura major\u0103 \u015fi cultura minor\u0103. \u201eV\u00e2rsta adoptiv\u0103” a omului nu are nimic de-a face cu v\u00e2rsta real\u0103, biologic\u0103. \u00centr-o cultur\u0103 major\u0103, copiii sunt creatori de istorie \u015fi cultur\u0103 major\u0103; de exemplu Ioana d’Arc, Mozart, Rimbaud. Cultura minor\u0103 este crea\u0163ia oamenilor care au ca \u201ev\u00e2rst\u0103 adoptiv\u0103” copil\u0103ria; o con\u015ftiin\u0163\u0103 naiv\u0103, cosmocentric\u0103, f\u0103r\u0103 sim\u0163ul perenit\u0103\u0163ii. Am ar\u0103tat toate lucrurile acestea, pe larg, \u00een primul capitol al c\u0103r\u0163ii mele. Mi se pare foarte greu de precizat, \u00eens\u0103, dac\u0103 una din aceste culturi – major\u0103 sau minor\u0103 – este superioar\u0103 celeilalte, fiecare din ele au calit\u0103\u0163i \u015fi defecte care le sunt proprii. Este \u00eens\u0103 evident: cultura minor\u0103, creat\u0103 de oemeni de orice v\u00e2rst\u0103, car av\u00e2nd to\u0163i ca \u201ev\u00e2rst\u0103 adoptiv\u0103” copil\u0103\u00acria – nu este o faz\u0103 preliminarie, o etap\u0103 necesar\u0103 \u00een drum spre \u201ematuritate”, spre cultura major\u0103. Ea este autonom\u0103, \u015fi poate exista mii de ani de-a r\u00e2ndul, f\u0103r\u0103 s\u0103 se transforme – cum cred g\u00e2nditorii morfologiei ciganiciste – \u00eentr-o cultur\u0103 major\u0103. Este drept c\u0103 aceste transform\u0103ri au loc c\u00e2teodat\u0103, dar ele nu s\u0103nt necesare, nici fatale.<\/strong><\/p>\n

Destine rom\u00e2ne\u015fti<\/strong><\/p>\n

– Nimeni nu poate pune la \u00eendoial\u0103 \u201eautenticitatea” dumnitale, rom\u00e2nismul \u015fi na\u0163ionalismul dumnitale – \u00eei m\u0103rturisesc eu. De aceea, elogiul pe care \u00eel aduci, \u00een at\u00e2tea c\u0103r\u0163i, crea\u0163iei culturale \u015fi eforturile pe care le faci de a fonda metafizic acest elan creator – mi se par nu numai pre\u0163ioase, dar \u015fi absolut necesare, pentru a l\u0103muri unele confuzii care se fac \u00een cercurile na\u0163ionali\u015ftilor rom\u00e2ni. Opera dumitale, literar\u0103 \u015fi filosofic\u0103, este at\u00e2t de rotunjit\u0103 \u015fi at\u00e2t de \u201erom\u00e2neasc\u0103”, \u00eenc\u00e2t nimeni n-ar avea curajul, ast\u0103zi, s\u0103 afiime despre dumneata c\u0103 e\u015fti \u201elivresc” \u015fi \u201eoccidentalizat”. \u015ei cu toate acestea, dumneata define\u015fti omul: creator de cultur\u0103, \u015fi cel mai mare elogiu pe care \u00eel po\u0163i aduce unui om este aceast\u0103 for\u0163\u0103 de crea\u0163ie. Am spus \u015fi eu, de nenum\u0103rate ori \u015fi \u00een felurite chipuri, cam acela\u015fi lucru. Cuvintele dumnitale \u00eens\u0103 au alt\u0103 greutate, \u015fi de aceea m\u0103 bucur, \u015ftiind c\u0103 ele vor fi primite cu mai mare u\u015furin\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

– S-au f\u0103cut \u015fi se vor mai face confuzii \u00een aceast\u0103 dez\u00acbatere a valorii culturii, r\u0103spunde Lucian Blaga. \u00eendeosebi cei care g\u00e2ndesc sub influen\u0163a teoriilor pesimiste ale morfologiei cul\u00acturii, cei care socotesc cultura un organism celular, care se na\u015fte parazitar \u00een istorie, \u00eemboln\u0103vind pe om – g\u0103sesc motive s\u0103 nu cread\u0103 \u00een eficien\u0163a crea\u0163iei culturale.<\/strong><\/p>\n

– M\u0103 bucur c\u0103 \u00eent\u00e2lnesc \u00een teoriile dumitale aceea\u015fi valorifi\u00accare optimist\u0103 a culturii, pe care am dob\u00e2ndit-o \u015fi eu, plec\u00e2nd de la cu totul alte premise. Cercet\u00e2nd simbolismul funerar la anumite popoare primitive \u015fi arhaice, am observat un lucru semnificativ: simbolismul \u00eencepea s\u0103 se organizeze \u00een \u201esistem”, \u00een \u201emetafizic\u0103”, numai c\u00e2nd se aplica asupra mor\u0163ii \u015fi \u201eeternit\u0103\u0163ii”. Cultura \u00eencepe prin a fi o prelungire a vie\u0163ii, o promovare a principiilor creatoare \u015fi vitale. Nic\u0103ieri nu apare oboseala, triste\u0163ea sa, disperarea omului. Dimpotriv\u0103, dac\u0103 se poate vorbi de ceva optimist \u00een via\u0163a omului \u201eprimitiv” – este tocmai acest act al crea\u0163iei de cultur\u0103. Departe de a desp\u0103r\u0163i pe om de Natur\u0103, de a-l izola \u00een mijlocul Cosmosu\u00aclui, cultura solidarizeaz\u0103 pe om, \u00een acela\u015fi timp cu Via\u0163a \u015fi Eternitatea.<\/strong><\/p>\n

– Omul nu devine om dec\u00e2t \u00eencercind s\u0103-\u015fi reveleze Misterul, adic\u0103 cre\u00e2nd cultur\u0103, spune Lucian Blaga. Alt scop mai nobil, \u00een via\u0163\u0103, nu are. Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 se dezlipeasc\u0103 de via\u0163\u0103, de; istorie, \u015fi s\u0103 se \u201em\u00e2ntuiasc\u0103”, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u201e\u00een absolut” – chiar \u015fi atunci creeaz\u0103 cultur\u0103. C\u0103ci filosofiile, religiile, misticile umane, oric\u00eet de \u201eabsolut\u0103” ar fi experien\u0163a care le precede, sunt \u015fi ele crea\u0163ii culturale, adic\u0103 au caracter metaforic \u015fi particip\u0103 la o matc\u0103 stilistic\u0103.<\/strong><\/p>\n

– De aceea nu v\u0103d destinul Rom\u00e2niei dec\u00e2t ca un destin cultural – adaug eu -, valorific\u00e2nd adic\u0103 existen\u0163a, \u201eexperien\u0163a rom\u00e2neasc\u0103”, prin crea\u0163ii spirituale. De for\u0163a creatoare a neamului nostru nu ne mai putem \u00eendoi. \u00cen Spa\u0163iul Mioritic, dumneata ai \u00eencercat s\u0103 g\u0103se\u015fti matca stilistic\u0103 a acestor for\u0163e creatoare. \u00ce\u0163i m\u0103rturisesc c\u0103 eu sunt impresionat de omogenitatea lingvistic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a culturii populare rom\u00e2ne\u015fti – iar pe de alt\u0103 parte, de obsesia universalului \u00een cultura c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Mi se\u00acpare c\u0103 realit\u0103\u0163ile acestea istorice ne indic\u0103 precis drumul pe care \u00eel va urma cultura rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 – \u015fi pe care \u00eel pot rezuma \u00een dou\u0103 cuvinte: Omul Universal. Rom\u00e2nii nu pot crea \u201efragmen\u00actar”, nici \u201especializat”, ca \u00een Apus.<\/strong><\/p>\n

– Este foarte explicabil pentru mine, de ce rom\u00e2nii nu pot crea specializ\u00eendu-se – spune Lucian Blaga. Cultura rom\u00e2neasc\u0103 este o cultur\u0103 minor\u0103, av\u00e2nd ca \u201ev\u00e2rst\u0103 adoptiv\u0103” copil\u0103ria. Un copil tr\u0103ie\u015fte cosmocentric. \u0162\u0103ranul de pretutindeni, dar mai ales \u0163\u0103ranul rom\u00e2n – care se p\u0103streaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi autentic – este un politehnician. El singur e arhitect, plugar, c\u00e2nt\u0103re\u0163, zidar. Fire\u015fte, exist\u0103 \u015fi la sat o diviziune a muncii, dar ea e infinit mai pu\u0163in riguroas\u0103 ca la ora\u015f. Via\u0163a satului e totalitar\u0103 \u015fi cosmocentric\u0103.<\/strong><\/p>\n

– De aceea ast\u0103zi, c\u00e2nd Europa occidental\u0103 este compus\u0103 din culturi majore \u015fi particip\u0103 la \u201ev\u00e2rsta adoptiv\u0103” a maturit\u0103\u0163ii, cred c\u0103 noi, rom\u00e2nii, avem misiunea de a crea un om universal, altul dec\u00e2t cel \u00eentrupat de greci sau de Rena\u015ftere. Eu v\u0103d \u00een \u201esistemul” dumitale unul din semnele care vestesc acest \u201eom universal” rom\u00e2nesc…”<\/strong><\/p>\n

\u201eVremea”, Anul X, Nr. 501, 22 August 1937, p. 10-11<\/em>
\nReprodus dupa \u201eProfetism Rom\u00e2nesc – Rom\u00e2nia \u00een eternitate” Bucure\u015fti Editura \u201eRoza V\u00e2nturilor”, 1990<\/em><\/p>\n

Sursa: http:\/\/www.art-emis.ro\/analize\/1041-convorbiri-cu-lucian-blaga.html<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Nu g\u0103sesc nimic mai interesant, \u00een ordinea realit\u0103\u0163ilor umane, decat actul crea\u0163iei. Tot ce se leag\u0103 de aceast\u0103 crea\u0163ie omeneasc\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-6667","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6667","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6667"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6667\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6667"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6667"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6667"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}