{"id":6687,"date":"2012-07-04T04:52:27","date_gmt":"2012-07-04T04:52:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6687"},"modified":"2012-07-04T04:54:45","modified_gmt":"2012-07-04T04:54:45","slug":"7-pasi-spre-descoperirea-elvetiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/07\/04\/7-pasi-spre-descoperirea-elvetiei\/","title":{"rendered":"7 pa\u015fi spre descoperirea Elve\u0163iei"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Bellinzone.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-6688 alignnone\" title=\"SWISS CITIES\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Bellinzone-300x168.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"168\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Bellinzone-300x168.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Bellinzone.jpg 650w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><em>Fortifica\u0163iile din Bellinzone<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Elve\u0163ia nu este o \u0163ar\u0103 foarte mare, dar una dintre cele mai bogate din lume. Se \u00eenvecineaz\u0103 cu Fran\u0163a, Germania, Italia, Austria \u015fi Liechtenstein \u015fi ofer\u0103 cele mai uluitoare priveli\u015fti ale Alpilor. Aici exist\u0103 o mul\u0163ime de atrac\u0163ii provocate de om \u015fi de frumuse\u0163ile naturii, Alpii ocup\u00e2nd cea mai mare parte a teritoriului \u0163\u0103rii.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Lacul-Toma.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-6689 alignnone\" title=\"Lacul Toma\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Lacul-Toma-300x168.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"168\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Lacul-Toma-300x168.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Lacul-Toma.jpg 650w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p><em><strong>Lacul Toma &#8211; de unde izvor\u0103\u015fte Rinul<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Lacul Toma din pasul Oberalp este locul din care ia na\u015ftere fluviul Rin, una dintre c\u0103ile fluviale cele mai circulate din Europa. Acesta se afl\u0103 \u00een centrul<br \/>\nunei zone protejate, la 2344 m altitudine. Pasul se poate str\u0103bate timp de o or\u0103 \u015fi jum\u0103tate pe un drum b\u0103t\u0103torit, care permite accesul p\u00e2n\u0103 la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale \u015fi de-a lungul traseelor se \u00eentind paji\u015fti cu plante de camp: smirdari, margarete \u015fi iarb\u0103 de bumbac, locul fiind \u00eenscris \u00een inventarul federal al peisajelor \u015fi monumentelor naturale de importan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 cu ap\u0103 potabil\u0103. Tot aici debuteaz\u0103 \u015fi traseul Rinului pentru ciclism.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Minele-de-sare.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"Minele de sare\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Minele-de-sare-300x168.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"168\" \/><\/a><br \/>\n<em><strong><\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><em><strong>Minele de sare &#8211; istoria aurului alb<\/strong><\/em><\/p>\n<p>De-a lungul secolelor sarea a fost legat\u0103 de bog\u0103\u0163ie \u015fi putere. Z\u0103c\u0103mintele de sare descoperite la Bex \u00een secolul al XV-lea sunt exploatate \u015fi ast\u0103zi. Minele pot fi vizitate, iar muzeul prezint\u0103 tehnici de extragere a s\u0103rii din 1684 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. \u00centre 200 \u015fi 60 de milioane de ani \u00eenaintea erei noastre, marea acoperea actuala vale a Rhonului. Z\u0103c\u0103mintele de sare de la Bex, \u00een cantonul Vaud, provin din sarea marin\u0103. 10.000 de tone de sare sunt extrase anual din aceste mine, care cuprind un labirint de 50 de km de tuneluri. Un trenule\u0163 \u00eei ia pe vizitatori \u015fi \u00eei duce \u00een inima muntelui, p\u00e2n\u0103 la un restaurant situat la 400 m sub p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/branza-elvetiana.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"branza elvetiana\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/branza-elvetiana-300x168.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"168\" \/><\/a><br \/>\n<em><strong><\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><em><strong>Br\u00e2nza elve\u0163ian\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Br\u00e2nza cu multe g\u0103uri mari, este cunoscut\u0103 mult dincolo de frontierele sale. \u00cen str\u0103in\u0103tate, Emmental este adesea numit\u0103 simplu &#8220;br\u00e2nz\u0103 elve\u0163ian\u0103&#8221;. Valea r\u00e2ului Emme din cantonul Berna ofer\u0103 un peisaj deluros, agreabil, unde oamenii sunt ata\u015fa\u0163i de tradi\u0163ii. Produc\u0163ia de br\u00e2nz\u0103 Emmental dateaz\u0103 din secolul al XIII-lea. Aceasta este fabricat\u0103 din lapte crud netratat. Fabrica de br\u00e2nz\u0103 a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1989 \u015fi atrage anual 300.000 de vizitatori, unde pot fi v\u0103zute patru cl\u0103diri din perioade diferite, din 1741, 1900, 1954 \u015fi 1989. \u00cen aceasta din urm\u0103, laptele este transormat \u00een br\u00e2nz\u0103 cu ajutorul tehnologiilor moderne.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Biserica-Magno.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-6692 alignnone\" title=\"SWITZERLAND.GET NATURAL.\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Biserica-Magno-300x168.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"168\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Biserica-Magno-300x168.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Biserica-Magno.jpg 650w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p><em><strong>Biserica eliptic\u0103 din Mogno<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Mogno este un c\u0103tun de pe valea Maggia, situat la 1180 de metri altitudine. \u00cen prim\u0103vara anului 1986 o avalan\u015f\u0103 a distrus duzina de case \u015fi biserica din sat. Cea de ast\u0103zi a fost construit\u0103 de celebrul arhitect Mario Botta \u00een 1990 \u015fi poart\u0103 hramul Sf. Ioan Botez\u0103torul. Acest edificiu controversat \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163, ai c\u0103rui pere\u0163i sunt realiza\u0163i din straturi alternative de marmur\u0103 \u015fi granit \u00een culori de alb \u015fi negru, ce las\u0103 imprsia unei table de \u015fah, este acum considerat o bijuterie arhitectonic\u0103, bine cunoscut\u0103 dincolo de grani\u0163ele \u0163\u0103rii. Biserica, cu o capacitate de aproximativ 15 persoane, are o form\u0103 eliptic\u0103, nu are nicio fereastr\u0103 \u015fi este iluminat\u0103 de lumina care intr\u0103 prin acoperi\u015ful \u00eenclinat, de sticl\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Parcul-national-din-Elvetia.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-6693\" title=\"Parcul national din Elvetia\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Parcul-national-din-Elvetia-300x168.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"168\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Parcul-national-din-Elvetia-300x168.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Parcul-national-din-Elvetia.jpg 650w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p><strong>Parcul Na\u0163ional al Elve\u0163iei<\/strong><\/p>\n<p>Natura domne\u015fte pe 170 de km2 \u00een parcul na\u0163ional elve\u0163ian din Engadine. Cu 80 de km de trasee pentru drume\u0163ii, creat \u00een 1914, parcul este cel \u00a0mai vechi din Alpi. Gra\u0163ie regulilor stricte de protec\u0163ie a naturii, fiind interzis\u0103 p\u0103r\u0103sirea traseelor, se pot observa nenum\u0103rate animale s\u0103lbatice. Centrul vizitatorilor de le Zernez ofer\u0103 expozi\u0163ii permanente \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor naturii.<br \/>\nActivit\u0103\u0163ile educa\u0163ionale destinate tinerilor au ca scop aducerea acestora c\u00e2t mai aproape de natur\u0103.<\/p>\n<p><em><strong>Fortifica\u0163iile din Bellinzone<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Aceste castele sunt cele mai mportante dovezi de arhitectur\u0103 militar\u0103 medieval\u0103 \u00een spa\u0163iul alpin. Cu zidurile sale, turnuri, metereze \u015fi por\u0163i acestea nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103-i uimeasc\u0103 pe vizitatori. Castelgrande, Castello Montebello \u015fi Castello Sasso Corbaro de\u0163ineau odat\u0103 rolul de ap\u0103rare, iar ast\u0103zi sunt simbol al ora\u015fului. Prima lor atestare scris\u0103 este din anul 590. Pentru vechii romani, Bellinzone a fost parte dintr-o linie foarte important\u0103 de ap\u0103rare. Cel mai vechi castel este construit \u00een secolul al XIII-lea \u015fi este numit Castelgrande sau Castello di San Michele. Dou\u0103 turnuri, Torre Nera (28 metri) \u015fi Torre Bianca (27 metri), domin\u0103 vechiul ora\u015f Bellinzone. Castelgrande g\u0103zduie\u015fte Muzeul de Arheologie \u015fi Muzeul de Arte Frumoase. Aceste arhitecturi sunt printre cele mai bine conservate ale epocii \u015fi sunt \u00eenscrise \u00een patrimoniul mondial al UNESCO.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Moara-subterana.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-6694\" title=\"Moulins\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Moara-subterana-300x168.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"168\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Moara-subterana-300x168.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/Moara-subterana.jpg 650w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><br \/>\n<em><strong><\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><em><strong>Morile subterane din Col-des-Roches<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Este practic imposibil s\u0103 se utilizeze for\u0163a apei \u00een cazul fluxurilor r\u00e2urilor care curg \u00eencet la suprafa\u0163\u0103. Acesta este motivul pentru care locuitorii din valea Locle au \u00eenceput exploatarea apelor subterane, construind mori \u00een pe\u015fterile Col-des-Roches. Ne putem doar imagina \u00een ce condi\u0163ii au fost construite acestea acum 400 de ani. Singura moar\u0103 din Europa amenajat\u0103 \u00eentr-o pe\u015fter\u0103 a fost restaurat\u0103 de voluntari \u015fi redeschis\u0103 astazi vizitatorilor. Un muzeu dedicat func\u0163ion\u0103rii acestor ma\u015fin\u0103rii epocale prezint\u0103 exloatarea energiei hidraulice \u015fi a particularit\u0103\u0163ilor sale.<\/p>\n<p><em><strong>Tatiana Scurtu-Munteanu,<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong> Gala\u0163i, Rom\u00e2nia<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><em><br \/>\n<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><em><br \/>\n<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fortifica\u0163iile din Bellinzone Elve\u0163ia nu este o \u0163ar\u0103 foarte mare, dar una dintre cele mai bogate din lume. Se \u00eenvecineaz\u0103 [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-6687","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6687","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6687"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6687\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6687"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6687"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6687"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}