{"id":6773,"date":"2012-07-08T15:36:43","date_gmt":"2012-07-08T15:36:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6773"},"modified":"2012-07-08T15:36:43","modified_gmt":"2012-07-08T15:36:43","slug":"6773","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/07\/08\/6773\/","title":{"rendered":"Fatalitate \u015fi tehnic\u0103 (Tudor Vianu)"},"content":{"rendered":"

\"spe6001aIntr\u2019o convorbire r\u0103mas\u0103 celebr\u0103, Napoleon Bonaparte adres\u00e2ndu-se lui Goethe, proclama cu emfaza potrivit\u0103 rangului s\u0103u \u015fi \u00eemprejur\u0103rii \u00eent\u00e2lnirii, o sentin\u0163\u0103 adeseori repetat\u0103 de-atunci \u015fi care ast\u0103zi \u00eenc\u0103 \u00ee\u015fi are interesul s\u0103u. \u00eemp\u0103ratul, care se g\u0103sia \u00een capul unei armate \u00eenaint\u00e2nd victorioas\u0103, crezu a-\u015fi putea interesa interlocutorul, vorbindu-i despre condi\u0163iile poesiei tragice, c\u0103reia marele poet german \u00ee\u015fi datora mai multe din succesele sale. Dac\u0103 tragedia a putut s\u0103 se desvolte \u00een trecut, lucrul se datore\u015fte desigur credin\u0163ei vremurilor \u00een puterea destinului. Ast\u0103zi \u00eens\u0103 lucrurile s\u2019au schimbat \u015fi tragedia amenin\u0163\u0103 s\u0103 se ve\u015ftejeasc\u0103. \u201eDestinul, spuse \u00eemp\u0103ratul, este politica\u201d.<\/strong><\/p>\n

Cuvintele lui Napoleon sunt interesante nu numai pentruc\u0103 interpreteaz\u0103 m\u00e2ndrul sentiment de sine al omului care \u015ftia c\u0103 de\u0163ine \u00een manile sale soarta popoarelor pe care le \u00eendrepta c\u0103tre scopurile dorite de el, dar \u015fi pentru faptul c\u0103 t\u0103lm\u0103ce\u015fte o anumit\u0103 independen\u0163\u0103 a omului modern fa\u0163\u0103 de tainica putere a fatalit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

In\u0163elegerea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a lumii, a\u015fa cum a fost elaborat\u0103 \u00een cele dou\u0103 veacuri precedente campaniilor napoleoniene, eliminase aproape cu des\u0103v\u00e2r\u015fire sentimentul fatalit\u0103\u0163ii din sufletul omului modern. C\u0103ci dac\u0103 lumea aceasta func\u0163ioneaz\u0103 \u00een puterea unor legi nestr\u0103mutate, dar capabile s\u0103 fie folosite \u00een sens omenesc, sentimentul de teroare pe care \u00eel inspira \u00een trecut credin\u0163a \u00eentr\u2019un univers condus de o voin\u0163\u0103 personal\u0103 \u015fi lucr\u00e2nd \u00een vederea unor scopuri dep\u0103\u015find pe om, nu-\u015fi mai avea locul. Fatalitatea nu este \u00eens\u0103 altceva.<\/strong><\/p>\n

Ea nu este dec\u00e2t representarea unei puteri lucr\u00e2nd cu o finalitate neasimilat\u0103 de \u00een\u0163elegerea omului \u015fi care se poate desf\u0103\u015fura \u00eempotriva lui. \u015etiin\u0163a \u00eenvinsese \u00eens\u0103 str\u0103vechea teroare \u00een mijlocul lumii necunoscute \u015fi tragice \u015fi veacurile care preg\u0103tiser\u0103 icoana mecanicist\u0103 a lumii, adoptau acum un fel de via\u0163\u0103 plin\u0103 de frivolitate \u015fi agrement. Antica du\u015fm\u0103nie a universului se potolise. \u015etiin\u0163a putea folosi acum puterile demascate ale naturii anorganice \u015fi organice. Politica putea c\u0103l\u0103uzi dup\u0103 voe desf\u0103\u015furarea vie\u0163ii sociale. In acest \u00een\u0163eles \u015fi cu deplina con\u015ftiin\u0163\u0103 lucid\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103cat\u0103 a veacului s\u0103u, se adres\u0103 Napoleon lui Goethe \u201eDestinul este politica\u201d.<\/strong><\/p>\n

Suta de ani care i-a urmat lui Napoleon a men\u0163inut \u015fi a prefec\u0163ionat aceia\u015fi stare sufleteasc\u0103. In intimitatea con\u015ftiin\u0163ei \u015fi \u00een cadrele strict individuale ale ve\u0163ii sale, omul veacului al XIX-lea a putut sim\u0163i cum puterea fatalit\u0103\u0163ii \u00eel viziteaz\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Pentru g\u00e2ndirea representativ\u0103 a timpului fatalitatea era \u00eens\u0103 lichidat\u0103 \u015fi trecut\u0103 printre credin\u0163ele devalorizate \u015fi compromise. Despre fatalitate nu mai vorbea dec\u00e2t plebea ignorant\u0103, \u00een sufletul c\u0103reia continu\u0103 a tr\u0103i at\u00e2tea din imaginile \u015fi sentimentele descinse din planul actual al culturii.<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een sufletul oamenilor de dup\u0103 r\u0103sboiu vechiul sentiment al fatalit\u0103\u0163ii revine cu o stranie intensitate. Este aci o \u00eemprejurare demn\u0103 \u00een adev\u0103r s\u0103 fie considerat\u0103. Ba este chiar cu neputin\u0163\u0103 de a c\u00e2\u015ftiga o \u00een\u0163elegere just\u0103 a psihologiei timpului nostru, f\u0103r\u0103 a te referi la \u00eemprosp\u0103tatul sentiment de dependen\u0163\u0103 al contimporanilor fa\u0163\u0103 de acea implacabil\u0103 energie pe care, \u00een condi\u0163iile lumii de azi, ei o simt desvolt\u00e2ndu-se \u00een afar\u0103 \u015fi \u00eempotriva lor. \u015ei astfel de unde no\u0163iunea fatalit\u0103\u0163ii era \u00een trecutul apropiat exclus\u0103 din sistemul g\u00e2ndirii filosofice, ea pare a-\u015fi recuceri ast\u0103zi valoarea \u015fi semnifica\u0163ia.<\/strong><\/p>\n

Unul dintre aceia care au lucrat mai mult \u00een acest sens a fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 Oswald Spengler, filosoful \u201eDeclinului Culturii Occidentale\u201d. Spengler observ\u0103 \u015fi el c\u0103 \u00een civiliza\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 a epocii, ideia de \u201efatalitate\u201d \u015fi\u2014a pierdut vechiul ei \u00een\u0163eles, substituindu-i-se pe toat\u0103 linia ideia \u201ecauzalit\u0103\u0163ii\u201d. Dar aceasta echivaleaz\u0103 pentru Spengler, cu un fel de a \u00een\u0163elege natura \u015fi istoria din afar\u0103, iar din l\u0103untru ca o expresie a unui principiu spiritual imanent. S\u2019ar spune c\u0103 \u00een ochii \u015ftin\u0163ei lumea \u015fi-a pierdut una din dimensiunile ei, dimensiunea ad\u00e2ncimii. Marea \u00eencercare de prognoz\u0103 istoric\u0103 pe care Spengler a \u00eentreprins-o \u00een \u201eDeclinul Culturii Occidentale\u201d, tindea s\u0103 provoace \u00een con\u015ftiin\u0163a omului modern, sentimentul fatalit\u0103\u0163ii de care \u00een\u0163elegerea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a lumii \u00eel lipsise. Dar ca \u00een multe alte \u00eemprejur\u0103ri de acela\u015fi fel, filosofia nu f\u0103cea dec\u00e2t s\u0103 \u00eenregistreze ecoul unor st\u0103ri de fapt preexistente. Teoreticianul declinului fatal \u015fi iremisibil al culturii noastre generaliza \u00een realitate asupra unor sentimente trezite mai dinainte \u00een sufletul omenirii actuale.<\/strong><\/p>\n

Dar pe socoteala c\u0103ror \u00eemprejur\u0103ri trebue trecut\u0103 aceast\u0103 recrudescen\u0163\u0103 contemporan\u0103 a sentimentului de fatalitate? Desigur, mai \u00eent\u00e2iu, pe socoteala r\u0103sboiului. Universul celor dou\u0103 dimensiuni al \u00eendelungei epoci care a precedat r\u0103sboiul a dob\u00e2ndit o tainic\u0103 ad\u00e2ncime obscur\u0103 odat\u0103 cu primele s\u00e2nger\u0103ri omene\u015fti pe c\u00e2mpiile R\u0103s\u0103ritului \u015fi ale Apusului.<\/strong><\/p>\n

Pentru a se salva din absurd, sentimentul fatalit\u0103\u0163ii a fost reac\u0163ia util\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei, \u00eencercarea de a restitui lumii o finalitate \u015fi un \u00een\u0163eles. Dincolo de atrocitatea \u015fi incoeren\u0163a c\u00e2mpiilor de lupt\u0103, privirile celor chema\u0163i s\u0103 s\u00e2ngereze \u00eentrevedeau via\u0163a unui Tot, \u0163esut din \u00eenmiitul lor sacrificiu. In coresponden\u0163a solda\u0163ilor \u015fi ofi\u0163erilor c\u0103zu\u0163i \u00een timpul r\u0103sboiului, motivul acesta revine ne\u00eencetat. \u201eNiciodat\u0103 n\u2019am sim\u0163it mai puternic ca acum, scrie unul din ace\u015fti martori ai r\u0103sboiului, enigmaticul suflu al vie\u0163ii plutind \u00een jurul meu. Lucrurile apar la suprafa\u0163\u0103 dintr\u2019o nesf\u00e2r\u015fit de \u00eendep\u0103rtat\u0103 umbr\u0103, m\u0103 chiam\u0103 \u015fi iar dispar \u015fi eu m\u0103 simt ca o parte mic\u0103, dar pe care o \u00een\u0163eleg, dintr\u2019un ne\u00een\u0163eles ale c\u0103rui grani\u0163e le caut\u201d. Poate nic\u0103eri nu este notat\u0103 mai bine, ca \u00een aceast\u0103 m\u0103rturie, con\u015ftiin\u0163a turbur\u0103toare a ad\u00e2ncimii lumii a\u015fa cum se r\u0103sfr\u00e2nge ea \u00een sentimentul fatalit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

Dar anii care au urmat r\u0103sboiului n\u2019au contribuit nici decum s\u0103 comprime din nou icoana lumii \u00een planul \u00een care se succed evenimentele, dup\u0103 simple rela\u0163ii cauzale \u015fi f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu un principiu activ\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncime. Pentru sentimentul general, icoana \u015ftiin\u0163ific\u0103 a lumii n\u2019a fost restituit\u0103 \u00een drepturile ei. Con\u015ftiin\u0163a omeneasc\u0103 n\u2019a mai putut redob\u00e2ndi sentimentul de confort \u015fi siguran\u0163\u0103 cucerit \u00een trei veacuri de progres \u015ftiin\u0163ific \u015fi tehnic. Tehnica bazat\u0103 pe \u015ftiin\u0163\u0103 este mai de grab\u0103 ast\u0103zi isvorul unei noui fatalit\u0103\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Purt\u0103torii sentimentului de fatalitate sunt ast\u0103zi cele dou\u0103sprezece milioane de oameni lipsi\u0163i de lucru, care alc\u0103tuesc o bun\u0103 parte din massele urbane ale celor dou\u0103 continente. Pentru to\u0163i ace\u015ftia siguran\u0163a \u00een mijlocul unei lumi cunoscute \u015fi folosite a devenit un sentiment imposibil. Marile realiz\u0103ri tehnice \u015fi industriale \u00eenjghebate de oameni pentru exploatarea naturii \u00een folosul lor, par a se fi rebelat deodat\u0103, deplas\u00e2ndu-se din ordinea pe care omul le-o fixase. Spectacolul produselor muncii omene\u015fti asv\u00eerlite \u00een ocean, sugereaz\u0103 ideia c\u0103 sensul civiliza\u0163iei noastre nu este necondi\u0163ionat uman \u015fi c\u0103 via\u0163a noastr\u0103 a tuturor at\u00e2rn\u0103 de ni\u015fte realit\u0103\u0163i func\u0163ion\u00e2nd dup\u0103 legea lor proprie \u015fi extrauman\u0103.<\/strong><\/p>\n

Ce departe suntem ast\u0103zi de vechea reprezentare a omului ca me\u015fter al soartei sale. Cumin\u0163enia omului, cump\u0103tarea \u015fi h\u0103rnicia lui, vechile virtu\u0163i practice recomandate de veacurile individualiste, nu mai au ast\u0103zi aceia\u015fi valoare. Omul st\u0103p\u00e2n pe cea mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 libertate a voin\u0163ii sale nu-\u015fi mai poate croi singur via\u0163a pe care o merit\u0103. Universalul \u015fi colectivul \u00eel \u00eenglobeaz\u0103 \u015fi \u00eel c\u0103l\u0103uze\u015fte, \u00eel \u00eenal\u0163\u0103 \u015fi \u00eel sf\u0103r\u00e2m\u0103. Con\u015ftiin\u0163a dependen\u0163ii sale modific\u0103 icoana pe care omul de ast\u0103zi \u015fi-o face despre lume \u015fi coloreaz\u0103 tragic sentimentul s\u0103u intim. Filosofii fataliste ca aceia a lui Spengler nu fac astfel dec\u00e2t s\u0103 interpreteze felul \u00een care epoca noastr\u0103 se resimte pe sine.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 publicarea marei sale opere, autorul \u201eDeclinului Culturii Occidentale\u201d s\u2019a \u00eenchis \u00eentr\u2019o t\u0103cere care putea da impresia c\u0103 opera vie\u0163ii sale s\u2019a \u00eencheiat cu adev\u0103rat. Abia acum \u00een urm\u0103 o scurt\u0103 bro\u015fur\u0103, care rezum\u0103 unele din rezultatele medita\u0163iei sale \u00een t\u0103cerea pe care a preferat-o, ne anun\u0163\u0103 c\u0103 Spengler se g\u0103se\u015fte pe punctul de a termina o nou\u0103 lucrare de mari dimensiuni, consacrat\u0103 problemelor relative la origina civiliza\u0163iei omene\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u201eOmul \u015fi Tehnica\u201d, bro\u015fura care ne aduce ecoul \u00eendelungei retrageri studioase a filosofului, este o viguroas\u0103 sintez\u0103 a psihologiei tehnice a omului \u015fi a consecin\u0163elor ei \u00een cultura timpului nostru.<\/strong><\/p>\n

Tehnica, ni se spune acolo, este un produs al animalului de prad\u0103 care este omul. Un produs fixat pe o reac\u0163ie individual\u0103 \u015fi inventiv\u0103, nu pe una repetat\u0103 \u015fi a spe\u0163ei cum sunt mijloacele prin care \u00ee\u015fi st\u0103p\u00e2nesc \u015fi exploateaz\u0103 mediul, tigrii \u015fi vulturii. Nu este apoi adev\u0103rat c\u0103 tehnica u\u015fureaz\u0103 via\u0163a omului. Ea creiaz\u0103 mai de grab\u0103 ne\u00eencetate probleme noui \u015fi complic\u0103 via\u0163a omeneasc\u0103. Temeiul termicei este a\u015fa dar vechiul instinct pr\u0103dalnic al omului, mai mult dec\u00e2t necesit\u0103\u0163ile nu \u015ftiu c\u0103rui confort. T\u0103ria acestui instinct \u00een oamenii rasei noastre a creiat acea superioritate a popoarelor europene, devenit\u0103 \u00eens\u0103 at\u00e2t de nesigur\u0103 \u015fi problematic\u0103, odat\u0103 cu r\u0103sp\u00e2ndirea culturii tehnice printre popoarele exotice.<\/strong><\/p>\n

Nu vom urm\u0103ri toate c\u0103ile expunerii lui Spengler, dar vom izola de-acolo un am\u0103nunt deosebit de sugestiv. Bro\u015fura \u201eOmul \u015fi Tehnica\u201d cuprinde undeva observa\u0163ia c\u0103 ideia unui \u201eperpetuum mobile\u201d, eliminat\u0103 ast\u0103zi de \u015ftiin\u0163\u0103 ca o absurditate, st\u0103 totu\u015fi \u00eentr\u2019un str\u00e2ns raport cu ma\u015finismul modern. Se pare c\u0103 ideia a ap\u0103rut mai \u00eent\u00e2iu lui Petrus Peregrinus, un c\u0103lug\u0103r dominican din veacul al XIII-lea. \u201eAceast\u0103 idee, scrie Spengler, nu ne-a mai p\u0103r\u0103sit de-atunci niciodat\u0103. C\u0103ci realizarea ei ar fi fost victoria deplin\u0103 asupra lui Dumnezeu sau a Naturii \u2014 deus sive natura : o mic\u0103 lume creiat\u0103 prin sine, care \u00eentocmai ca lumea cea mare s\u2019ar mi\u015fca prin propria ei putere, neascult\u00e2nd dec\u00e2t de m\u00e2na omului.<\/strong><\/p>\n

A creia prin sine \u00eensu\u015fi o lume, a fi Dumnezeu \u00eensu\u015fi \u2014 acesta era visul faustic al aptitudinii inventive a omului, un vis din care s\u2019au desvoltat toate ma\u015finile, care s\u2019au apropiat a\u015fa dar pe c\u00e2t posibil de \u0163inta inaccesibil\u0103 a unui perpetuum mobile\u201d.\u00a0C\u00e2t de bine a reu\u015fit vechia utopie a magicianului nu se poate spune \u00eendeajuns.<\/strong><\/p>\n

Ma\u015finismul modern alc\u0103tue\u015fte succesul cel mai deplin al tendin\u0163ei de a creia o lume nou\u0103 \u015fi neat\u00e2rnat\u0103. Aceast\u0103 lume exist\u0103 \u00een adev\u0103r \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 cu o autonomie nesperat\u0103. Numai c\u0103 subita ei desolidarizare de aspira\u0163iile omului \u00eel face pe acesta s\u2019o resimt\u0103 ca o cumplit\u0103 putere a fatalit\u0103\u0163ii moderne.<\/strong><\/p>\n

Tudor Vianu, G\u00e2ndirea, anul XII, no. 2, 1932.<\/strong><\/p>\n

Foaie National\u0103 \u2013 Revist\u0103 liber\u0103 de lupt\u0103 cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Intr\u2019o convorbire r\u0103mas\u0103 celebr\u0103, Napoleon Bonaparte adres\u00e2ndu-se lui Goethe, proclama cu emfaza potrivit\u0103 rangului s\u0103u \u015fi \u00eemprejur\u0103rii \u00eent\u00e2lnirii, o sentin\u0163\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-6773","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6773","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6773"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6773\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6773"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6773"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6773"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}