{"id":6794,"date":"2012-07-09T07:32:31","date_gmt":"2012-07-09T07:32:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6794"},"modified":"2012-07-09T07:38:31","modified_gmt":"2012-07-09T07:38:31","slug":"castelul-bouillon-by-tatiana-scurtu-munteanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/07\/09\/castelul-bouillon-by-tatiana-scurtu-munteanu\/","title":{"rendered":"Castelul Bouillon – By Tatiana Scurtu-Munteanu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Coco\u0163at<\/strong> pe trei v\u00e2rfuri st\u00e2ncoase, cu vedere la r\u00e2ul Semois, Castelul Bouillon, cu labirintul de coridoare \u015fi s\u0103lile imense boltite, este considerat relicva cea mai veche \u015fi cea mai interesant\u0103 a feudalismului din Belgia. Castelul este situat \u00een ora\u015ful belgian cu acela\u015fi nume, provincia Luxemburg din regiunea valon\u0103. Fort\u0103rea\u0163a a fost construit\u0103 pentru a proteja ducatul Basse-Lotharingie, strategic amplasat pe axa Reims-Li\u00e8ge-Aix-la-Chapelle. Castelul, care a g\u0103zduit p\u00e2n\u0103 la 200 de solda\u0163i, a avut reputa\u0163ia de a fi inexpugnabil, pe vremea c\u00e2nd inamicul prefera tehnica infomet\u0103rii ap\u0103r\u0103torilor, mai ales pe timpul iernii. \u00cens\u0103 castelul era preg\u0103tit pentru asemenea situa\u0163ii, av\u00e2nd acces la o surs\u0103 de ap\u0103 potabil\u0103 \u015fi stocuri de produse alimentare arborate de-a lungul unei galerii de 30 de metri ad\u00e2ncime. Scripetele era pus \u00een mi\u015fcare de c\u0103tre solda\u0163ii care \u00eenv\u00e2rteau ca un fel de carusel din lemn. Intendentul castelului exercita o func\u0163ie esen\u0163ial\u0103: el era cel care calcula cantitatea de alimente necesar\u0103 pentru a putea face fa\u0163\u0103 asediului.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>
\n<\/strong><\/p>\n

Originile primelor fortifica\u0163ii dateaz\u0103 din secolul al VIII-lea. De\u015fi prima men\u0163iune a Bouillon-ului apare \u00eentr-un text dat\u00e2nd din 988, nu poate fi nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 acesta a existat cu secole \u00eenainte. Exper\u0163ii sunt de acord c\u0103 denumirea dateaz\u0103 din perioada galo-roman\u0103. \u00cen absen\u0163a documentelor concludente nu este posibil s\u0103 se prezinte o dat\u0103 precis\u0103.<\/strong><\/p>\n

Nimeni nu<\/strong> \u015ftie cu exactitate c\u00e2nd a fost pus\u0103 baza castelulului pe acest deal, prezenta fortifica\u0163ie a fost construit\u0103 \u00eentre 1050 \u015fi 1067 de Duke Godfrey III. Ludovic al XIV-lea al Fran\u0163ei a cucerit castelul dup\u0103 un asediu de 20 de zile, \u015fi p\u0103r\u0163i ale fortifica\u0163iei au fost modificate de celebrul arhitect Vauban. \u00a0<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Indiferent de ce se crede despre politica Cruciadelor Evului Mediu, salvator cre\u015ftin al P\u0103m\u00e2ntului Sf\u00e2nt\u00a0 sau xenofob european, nu este nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 Godfrey de Bouillon a fost un erou na\u0163ional belgian \u00een felul s\u0103u. Francezii au fost cei care au provocat prima cruciad\u0103, dar Godfrey de Bouillon a fost cel care a condus trupa de cavaleri lotharingieni, primii europeni care au trecut de zidurile Ierusalimului \u00een 1099. Acestuia i s-a oferit titlul de rege al Ierusalimului, dar a refuzat coroana, murind un an mai t\u00e2rziu de cium\u0103. Astfel vizit\u00e2nd frumosul ora\u015f Bouillon din sud-estul Belgiei, chiar la grani\u0163a cu Fran\u0163a, este imposibil s\u0103 se evite mo\u015ftenirea lui Godfrey de Bouillon, castel pe care l-a v\u00e2ndut \u015fi l-a l\u0103sat \u00een urm\u0103 pentru a putea merge la r\u0103zboi.<\/strong><\/p>\n

Mai t\u00e2rziu<\/strong>, \u00een perioada domina\u0163iei olandeze \u00een secolul al XIX-lea, cetatea a suferit mai multe modific\u0103ri: capela, turnul principal \u015fi casa guvernatorului au fost demolate \u015fi un arsenal \u015fi bar\u0103ci au fost ad\u0103ugate la castel. Apoi, \u00eencet, de la mijlocul secolului al XIX-lea, Castelul de Bouillon a \u00eenceput s\u0103 cad\u0103 \u00een ruine. Din fericire, acesta a devenit o atrac\u0163ie turistic\u0103 \u015fi astfel a fost \u00a0salvat de la degradare.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Castelul feudal a fost definit ca un grup de lucr\u0103ri construite \u00een raport unele cu alte, cu ap\u0103rare individual\u0103, dar p\u0103str\u00e2ndu-se unite prin ideea ap\u0103r\u0103rii comune, \u00een conformitate cu principiile arhitecturii militare.<\/strong><\/p>\n

\u00cen prezent castelul are sec\u0163iuni r\u0103mase din secolul al XI-lea \u015fi fortifica\u0163ii din secolul al XIII-lea, precum \u015fi cele efectuate \u00een 1600, aceastea \u00eensum\u00e2nd un pod din lemn, hale r\u0103mase cu tuneluri, camere de depozitare \u015fi ziduri \u00eenalte de ap\u0103rare. Exist\u0103 chiar \u015fi mingi de piatr\u0103 care erau folosite ca muni\u0163ie \u00een catapulte. \u00cen jurul castelului se pot g\u0103si statui \u015fi reprezent\u0103ri ale lui <\/strong>Godfrey de Bouillon, dar \u015fi date istorice semnificative cu privire la aceast\u0103 parte a Belgiei, care a fost anexat\u0103 la Olanda \u00een 1815, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea suferit\u0103 de Napoleon de Waterloo, olandeza fiind \u015fi \u00een prezent a doua limb\u0103 \u00een Bouillon.<\/strong><\/p>\n

Fiind situat \u00eentr-o zon\u0103 st\u00e2ncoas\u0103, castelul posed\u0103 o colec\u0163ie spectaculoas\u0103 de p\u0103s\u0103ri mari: acvile, \u015foimi \u015fi condori. Ora\u015ful \u00een sine este unul pitoresc, turistic, pentru iubitorii de natur\u0103 \u015fi istorie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

By Tatiana Scurtu-Munteanu<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Coco\u0163at pe trei v\u00e2rfuri st\u00e2ncoase, cu vedere la r\u00e2ul Semois, Castelul Bouillon, cu labirintul de coridoare \u015fi s\u0103lile imense boltite, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-6794","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6794"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6794\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}