{"id":6817,"date":"2012-07-10T05:12:06","date_gmt":"2012-07-10T05:12:06","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6817"},"modified":"2012-07-10T05:12:06","modified_gmt":"2012-07-10T05:12:06","slug":"cinquantenaire-%e2%80%93-muzeul-regal-de-arta-si-istorie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/07\/10\/cinquantenaire-%e2%80%93-muzeul-regal-de-arta-si-istorie\/","title":{"rendered":"Cinquantenaire \u2013 Muzeul Regal de Art\u0103 \u015fi Istorie"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Muzeul Cinquantenaire, situat \u00een parcul cu acela\u015fi nume din Bruxelles, este destina\u0163ia cea mai important\u0103 dintre muzeele Regale de Art\u0103 \u015fi Istorie. Intrarea \u00een aceast\u0103 cl\u0103dire construit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, la cererea regelui Leopold II, te lanseaz\u0103 \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie fascinant\u0103 de explorare prin timp \u015fi spa\u0163iu pentru a-\u0163i pune \u00een fa\u0163\u0103 istoria umanit\u0103\u0163ii \u015fi a civiliza\u0163iilor sale.<\/p>\n

Vom descoperi aici colec\u0163ii din toate domeniile de art\u0103, exept\u00e2nd pictura, de pe cele cinci continente, mai pu\u0163in din Africa sub-saharian\u0103. Acestea sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een patru\u00a0 sec\u0163iuni principale: antice, arheologia na\u0163ional\u0103, civiliza\u0163iile noneuropene \u015fi artele decorative europene. \u00cen total muzeul de\u0163ine \u00een jur de 650.000 de piese, a\u015fezate pe mai bine de 60.000 de mp \u00een s\u0103li de expozi\u0163ie \u015fi de rezerv\u0103, f\u0103c\u00e2nd din muzeul Cinquantenaire cel mai mare muzeu din Belgia.<\/p>\n

De asemenea, \u00een mod regulat au loc expozi\u0163ii temporare de \u00eenalt\u0103 calitate, organizate pentru a descoperi \u015fi alte fa\u0163ete ale istoriei artelor, precum \u015fi alte activit\u0103\u0163i culturale \u015fi educative.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Originile muzeului Cinquantenaire<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Din secolul al XV-lea p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVII-lea, cadouri diplomatice, suveniruri \u015fi curiozit\u0103\u0163i care apar\u0163ineau ducilor de Brabant \u015fi mai t\u00e2rziu arhiducilor de Habsburg, au fost expuse \u00een arsenalul regal, o sal\u0103 mare din palatul Coudenberg, primele colec\u0163ii care \u015fi-au g\u0103sit locul \u00een Muzeul Regal de Art\u0103 \u015fi Istorie. Din p\u0103cate, multe dintre aceste comori au fost transferate la Muzeul Imperial din Viena.<\/p>\n

\u00cen 1835 t\u00e2n\u0103rul stat belgian deschide un muzeu de arme vechi, armuri \u015fi obiecte de art\u0103 numismatic\u0103 sub conducerea contelui Am\u00e9d\u00e9e de Beauffort, cu ambi\u0163ia de a vedea statul independent dintr-o perespectiv\u0103 istoric\u0103. Colec\u0163iile au fost aduse la Palatul Industrial, acum aripa st\u00e2ng\u0103 a Muzeului Regal de Arte Frumoase din Belgia. Institu\u0163ia a devenit mai t\u00e2rziu cunoscut\u0103 sub numele de Muzeul Regal de Armuri, Antichit\u0103\u0163i \u015fi Etnologie. Colec\u0163iile sale au fost mutate la Porte de Hal, iar atunci c\u00e2nd Porte de Hal a devenit ne\u00eenc\u0103p\u0103tor pentru a g\u0103zdui num\u0103rul tot mai mare al exponatelor, s-a decis separarea colec\u0163iilor. Sub conducerea noului \u015fef conservator Eug\u00e8ne Van Overloop, obiectele din antichitatea clasic\u0103 au fost mutate \u00een 1889 \u00een palatul Cinquantenaire. \u00cen 1906 \u015fi colec\u0163ia etnografic\u0103 a fost trimis\u0103 acolo. Colec\u0163ia de arme \u015fi armuri a r\u0103mas la Porte de Hal, iar noul complex muzeal din Parcul Cinquantenaire a luat apoi numele de Muzeul Regal de Arte decorative \u015fi industriale.<\/p>\n

\u00cen anul 1912 s-a n\u0103scut Muzeul Regal din parcul Cinquantenaire. Dup\u0103 construirea Muzeului Armatei \u00een1922, ad\u0103postit de asemenea \u00een parcul Cinquantenaire, s-a decis s\u0103 se aleag\u0103 un nou nume, pentru a se evita confuzia. \u00cen 1926, deci, numele Muzeul Regal de Art\u0103 \u015fi Istorie a devenit numele oficial \u015fi \u00eenc\u0103 mai este \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n

\u00cen 1925 Jean Capart \u00eel succede pe Eug\u00e8ne Van Overloop. \u00cen timpul mandatului s\u0103u, muzeul devine o institu\u0163ie \u015ftiintific\u0103 de frunte. Perioada interbelic\u0103 a fost una benefic\u0103 pentru muzeele din Cinquantenaire: num\u0103rul colec\u0163iilor a crescut, au fost create diverse centre de studiu \u015fi fondurile pentru acestea s-au \u00eenmul\u0163it.<\/p>\n

Odat\u0103 cu al doilea r\u0103zboi mondial activit\u0103\u0163ile muzeului s-au oprit brusc. Colec\u0163iile sale au fost puse la ad\u0103post. \u00cen 1942 Henry Lavachery a preluat postul lui Jean Capart. Imediat dup\u0103 r\u0103zboi, el a \u00eenceput o reorganizare major\u0103 a institu\u0163iei. \u00cen 1946 un incendiu a mistuit o arip\u0103 a muzeului. O parte din colec\u0163ii au fost distruse. Reconstruc\u0163ia a fost lung\u0103 \u015fi dificil\u0103 \u015fi abia \u00een 1966 s-a inaugurat noua arip\u0103. Lucrarea a fost condus\u0103 abil de contele Joseph de Borchgrave d’Altena \u015fi mai apoi de Pierre Gilbert. \u00centre timp ace\u015ftia s-au ocupat \u015fi de l\u0103rgirea colec\u0163iilor, printre altele \u015fi prin achizi\u0163ia tapiseriei din seria \u201ePovestea lui Iacov\u201d.<\/p>\n

De la mijlocul anilor 70 au fost organizate expozi\u0163ii temporare majore.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Structura Muzeului Regal de Art\u0103 \u015fi Istorie<\/strong><\/p>\n

\n

Muzeul este o institu\u0163ie public\u0103 care este parte a unit\u0103\u0163ilor federale \u015ftiin\u0163ifice. Acesta depinde de ministrul responsabil la nivel federal cu cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Muzeul este \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een patru departamente, fiecare dintre ele fiind sub conducerea unui \u015fef de departament:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Antichitate<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Arta industriilor<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Arheologie general\u0103 \u015fi civiliza\u0163ii noneuropene<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Muzeul de instrumente muzicale<\/p>\n

Departamentele sunt \u015fi ele \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een mai multe sec\u0163iuni, \u00een func\u0163ie de natura colec\u0163iilor care le compun. Sec\u0163iunile sunt gestionate de c\u0103tre \u015fefii de sec\u0163ie. O serie de servicii generale face, de asemenea, posibil\u0103 o bun\u0103 func\u0163ionare a institu\u0163iei: serviciul de securitate, administrativ, educa\u0163ional, cultural, de comunicare, de evenimente, de documentare, al expozi\u0163iilor temporare, informatic sau tehnic.<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de prezentarea vizitatorilor a colec\u0163iilor \u015fi a expozi\u0163iilor temporare, muzeul mai are \u00een plus o munc\u0103 de culise mai pu\u0163in cunoscut\u0103 publicului larg, dar a c\u0103rei importan\u0163\u0103 nu poate fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103. Aceste sarcini constau \u00een:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dob\u00e2ndirea \u015fi conservarea operelor de art\u0103<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 inventarierea fiec\u0103rui obiect<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 arhivarea documentelor<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 colectarea datelor \u015ftiin\u0163ifice cu privire la colec\u0163iile muzeale<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 efectuarea unor activit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dezvoltarea \u015fi difuzarea cercet\u0103rilor \u015ftiin\u0163ifice la nivel na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 participarea activ\u0103 la misiuni \u015ftiin\u0163ifice<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 participarea activ\u0103 la proiecte \u015fi reuniuni \u015ftiin\u0163ifice la nivel na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 informarea publicului asupra colec\u0163iilor, organizarea activit\u0103\u0163ilor educa\u0163ionale<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 crearea unei baze de date cu privire la operele de art\u0103 cu acces la public<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 publicarea lucr\u0103rilor \u015ftiin\u0163ifice \u015fi de alt\u0103 natur\u0103 pentru public.<\/p>\n

Inaugurarea Muzeului de Instrumente Muzicale are loc \u00een 1877. Parte din Conservatorul Regal de Muzic\u0103, el a fost creat \u00een scopuri didactice: familiarizarea studen\u0163ilor cu instrumentele vechi. Dou\u0103 colec\u0163ii de instrumente muzicale stau la baza acestei crea\u0163ii: pe de o parte colec\u0163ia celebrului muzicolog belgian Fran\u00e7ois-Joseph F\u00e9tis (1784-1871), cump\u0103rat\u0103 de statul belgian \u00een 1872, \u015fi pe de alt\u0103 parte o colec\u0163ie de sute de instrumente indiene de la Sourindhro Mohun Tagore (1840-1914), oferite regelui Leopold II \u00een 1876.<\/p>\n

Victor-Charles Mahillon (1841-1924) este primul conservator care a continuat lucrarea predecesorilor s\u0103i, constituind a\u015fadar cea mai mare colec\u0163ie din lume. La moartea sa muzeul avea 3.177 de instrumente muzicale.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Colec\u0163iile muzeului<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

R\u0103m\u0103\u015fi\u0163e ale civiliza\u0163iilor preistorice, instrumente muzicale, mozaicuri, sticl\u0103, ceramic\u0103, mobilier, obiecte etnografice din Asia, Oceania, America \u015fi lumea islamic\u0103, toate aceste lucr\u0103ri sunt unite cu scopul conserv\u0103rii lor \u015fi de transmitere genera\u0163iilor urm\u0103toare. \u00cen fiecare an colec\u0163iile se \u00eembog\u0103\u0163esc cu noi achizi\u0163ii.<\/p>\n

Importanta colec\u0163ie de textile copte<\/strong> apar\u0163ine ansamblului de piese de art\u0103 cre\u015ftin\u0103 sau islamic\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu secolul III d. Hr. \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XII-lea descoperite \u00een Egipt. Cuv\u00e2ntul copt\u0103 provine din qibt, numele arab al popula\u0163iei indigene din Egipt, care vine la r\u00e2ndul s\u0103u din termenul grec aigyptios. Egiptul a fost cre\u015ftinat \u00een jurul anului 50, iar \u00een timpul secolului al III-lea cre\u015ftinismul s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei indigene. Cu toate acestea \u00een anul 639 \u00eencepe convertirea la islamism. Textilele sunt unele dintre cele mai celebre discipline ale artelor practicate de cop\u0163i. Aceast\u0103 colec\u0163ie \u00eensumeaz\u0103 circa 550 de piese dintre care majoritatea sunt articole de \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u0163es\u0103turi de uz casnic.<\/p>\n

Oceania<\/strong> este numele dat continentului format din mai multe insule din Oceanul Pacific. O parte important\u0103 a acestei colec\u0163ii cuprinde piese din Polinezia al c\u0103rei pilot este o statuie colosal\u0103 din piatr\u0103, cu o greutate de \u015fase tone \u015fi reprezint\u0103, probabil, zeul pescarilor de ton. \u00cen 1935 ea a fost adus\u0103 \u00een Belgia de o expedi\u0163ie belgiano-francez\u0103 la bordul navei Mercator. H\u0103r\u0163i \u015fi fotografii explic\u0103 clima \u015fi geografia acestei regiuni vaste, precum \u015fi originea \u015fi cultura locuitorilor.<\/p>\n

Colec\u0163ia costumelor civile \u015fi religioase, broderii \u015fi textile<\/strong> fac obiectul unei prezent\u0103ri temporare \u00een sala Errera. Aici hainele, \u0163es\u0103turile, stofa \u015fi dantela contemporan\u0103 ofer\u0103 o imagine de ansamblu a patrimoniului belgian din acest domeniu.<\/p>\n

\u00cen aripa dreapt\u0103 a m\u0103n\u0103stirii, printr-o combina\u0163ie a stilurilor gotic-renascentist-baroc, cu vedere spre gr\u0103dina interioar\u0103, \u00ee\u015fi deschide u\u015file o excep\u0163ional\u0103 colec\u0163ie de sticl\u0103 antic\u0103<\/strong>. Acoperind perioada antic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, este \u00een mare parte dedicat\u0103 produc\u0163iei din vechile provincii din Belgia.<\/p>\n

Colec\u0163ia artelor decorative europene <\/strong>ofer\u0103 o imagine de ansamblu a principalelor tendin\u0163e stilistice care au \u00eenflorit \u00een art\u0103 din 1890 p\u00e2n\u0103 \u00een 1940, decora\u0163iuni caracterizate prin sculpturi, sticl\u0103rie \u015fi ceramic\u0103.<\/p>\n

Muzeul Regal de Art\u0103 \u015fi Istorie r\u0103m\u00e2ne cea mai mare colec\u0163ie na\u0163ional\u0103 de arheologie din Belgia. Sec\u0163iunea de arheologie national\u0103<\/strong> posed\u0103 exponate din mileniile IV-III \u00ee. Hr. \u00a0Prezen\u0163a acestei colec\u0163ii la Bruxelles, a c\u0103rei calitate este de invidiat, se datoreaz\u0103 muncii a doi ingineri belgieni, fra\u0163ii Siret, care dup\u0103 stabilirea lor \u00een Spania \u00een secolul al XIX-lea, au scos la lumin\u0103 toate aceste documente, podoabe din aur \u015fi argint, arme din cupru, textile, ceramic\u0103, statui…<\/p>\n

Colec\u0163iile departamentului de antichit\u0103\u0163i<\/strong> ies \u00een afara frontierelor belgiene \u015fi conduc vizitatorii de la valea Nilului p\u00e2n\u0103 la Tibru \u015fi Eufrat sau la insulele Greciei continentale. Colec\u0163ia egiptean\u0103 ilustreaz\u0103 mai mult de trei mii de ani de istorie. Antichit\u0103\u0163ile clasice con\u0163in una dintre cele mai mari colec\u0163ii de vase grece\u015fti, altern\u00e2nd cu sculpturi \u00een lut, statui de bronz \u015fi obiecte de uz casnic.<\/p>\n

Departamentul civiliza\u0163iilor noneuropene<\/strong> reune\u015fte obiecte arheologice, etnografice \u015fi artistice originare din America, Asia \u015fi Oceania. Africa este reprezentat\u0103 doar prin colec\u0163ia islamic\u0103 din nordul continentului.<\/p>\n

\n

Pentru a \u00een\u0163elege \u015fi aprecia bog\u0103\u0163ia \u015fi diversitatea colec\u0163iilor muzeului, acesta ofer\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de servicii educa\u0163ionale \u015fi culturale prin diverse activit\u0103\u0163i, cum ar fi tururile ghidate pentru toate v\u00e2rstele, conferin\u0163e, ateliere de lucru, cursuri, etc.<\/p>\n

Personalul \u015ftiin\u0163ific al muzeului este dedicat moderniz\u0103rii patrimoniului prin intermediul unor studii continue de arheologie \u015fi epigrafie referitoare la istoria artei cuplate cu analiza \u00een laboratoare \u015fi ateliere de restaurare. Rezultatele cercet\u0103rilor sunt comunicate publicului prin publica\u0163ii, expozi\u0163ii \u015fi \u00eent\u00e2lniri (inter)na\u0163ionale. Profesionalismul personalului este apreciat de c\u0103tre institu\u0163ii academice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice din \u00eentreaga lume.<\/p>\n

\n

\n

de Tatiana Scurtu-Munteanu<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Muzeul Cinquantenaire, situat \u00een parcul cu acela\u015fi nume din Bruxelles, este destina\u0163ia cea mai important\u0103 dintre muzeele Regale de Art\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-6817","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6817","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6817"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6817\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6817"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6817"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6817"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}