{"id":6835,"date":"2012-07-10T10:10:01","date_gmt":"2012-07-10T10:10:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6835"},"modified":"2012-07-10T10:10:01","modified_gmt":"2012-07-10T10:10:01","slug":"6835","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/07\/10\/6835\/","title":{"rendered":"\u201cO viziune rom\u00e2neasc\u0103 a lumii\u201d sau despre \u201cR\u00e2nduial\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

\"papadimaCartea lui Ovidiu Papadima\u00a0O viziune rom\u00e2neasc\u0103 a lumii<\/em>\u00a0<\/em>(Bucure\u015fti, 1941) este \u00eenrudit\u0103 cu\u00a0Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u0163ei<\/em>\u00a0<\/em>a lui Mircea Vulc\u0103nescu, dar este mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de spiritul rostirii filosofice rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103ci autorul nu caut\u0103 viziunea rom\u00e2neasc\u0103 a lumii pe t\u0103r\u00e2mul limbii rom\u00e2ne, ci \u00een domeniul folclorului rom\u00e2nesc. Este o prim\u0103 carte de\u00a0filosofie a culturii populare rom\u00e2ne\u015fti<\/strong>.<\/em>\u00a0<\/em>Uneori, \u00eens\u0103, Papadima este nevoit s\u0103 fac\u0103 \u015fi hermeneutic\u0103, de exemplu, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rostirile\u00a0r\u00e2nd<\/em>\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0r\u00e2nduial\u0103 –<\/em>\u00a0<\/em>ultima devenind, la C. Noica, denumirea unuia dintre ciclurile rostirii filosofice rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

A fi\u00a0\u00een r\u00e2ndul<\/em>\u00a0<\/em>oamenilor sau a fi\u00a0\u00een r\u00e2nd<\/em>\u00a0<\/em>cu lumea pare \u201e\u00eendrept\u0103\u0163irea cea mai ad\u00e2nc\u0103 a vie\u0163ii pe p\u0103m\u00e2nt\u201d. Cine nu este \u00een r\u00e2nd cu lumea risc\u0103 s\u0103 fie exclus din societatea sau comunitatea s\u0103teasc\u0103. \u00censeamn\u0103 c\u0103 el nu respect\u0103\u00a0r\u00e2nduiala,<\/em>\u00a0<\/em>tradi\u0163ia. Nu se duce, s\u0103 zicem, la Biseric\u0103, nu-\u015fi boteaz\u0103 copiii, nu cheam\u0103 preotul la \u00eenmorm\u00e2ntare, cum o cere r\u00e2nduial\u0103. Exist\u0103, \u00eens\u0103, \u015fi r\u00e2nduieli referitoare la astfel de cazuri, c\u0103ci oricui\u00a0\u00eei vine,<\/em>\u00a0<\/em>mai repede sau mai t\u00e2rziu,r\u00e2ndul<\/em>\u00a0<\/em>s\u0103 dea seama de ceea ce a f\u0103cut sau face.<\/p>\n

R\u00e2nduial\u0103 nu este o simpl\u0103 ordine sau or\u00e2nduire, care are \u015fi sensul de oficialitate p\u0103zitoare a ordinii, respectiv a disciplinei. \u015e\u0103ineanu traduce\u00a0r\u00e2nduial\u0103<\/em>\u00a0<\/em>prin\u00a0Ordnung<\/em>\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0F\u00fcgung,<\/em>\u00a0<\/em>ambele fiind legate de aspecte disciplinare, ceea ce dovede\u015fte c\u0103 Papadima avea dreptate s\u0103 considere c\u0103r\u00e2nduiala<\/em>\u00a0<\/em>nu are corespondent occidental. Este interesant c\u0103 slavul\u00a0rendu,<\/em>\u00a0<\/em>din care proviner\u00e2nd<\/em>,\u00a0<\/em>a determinat semnifica\u0163ii asem\u0103n\u0103toare cu cele occidentale, de ordine \u015fi respectarea ei.R\u00e2nda\u015ful<\/em>\u00a0<\/em>era cel care f\u0103cea ordine, iar\u00a0r\u00e2ndeaua<\/em>\u00a0<\/em>(rindeaua) era unealta cu care se \u00eendreptau obiectele din lemn. Semnifica\u0163ia slavon\u0103 nu s-a p\u0103strat \u00een\u00a0r\u00e2nduial\u0103,<\/em>\u00a0<\/em>ci \u00een\u00a0r\u00e2nduire<\/strong><\/em>\u00a0<\/em><\/strong>\u015fi<\/strong>\u00a0<\/strong>or\u00e2nduire<\/strong><\/em>\u015fi putea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u015fa, dar atunci n-ar mai fi fost rostire filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi n-ar mai fi avut o at\u00e2t de \u201elarg\u0103 \u00eentrebuin\u0163are \u00een g\u00e2ndul \u015fi \u00een via\u0163a poporului nostru\u201d, cum observ\u0103 \u015fi Ovidiu Papadima.<\/p>\n

R\u00e2nduiala (spre deosebire de r\u00e2nduirea care se aplic\u0103 \u00een via\u0163a social\u0103, fiind mai mult impus\u0103 dec\u00e2t existent\u0103, mai mult for\u0163at\u0103 \u015fi artificial\u0103 dec\u00e2t obi\u015fnuit\u0103 \u015fi natural\u0103, temut\u0103 \u015fi ur\u00e2t\u0103 mai ales sub r\u00e2nd\u0103\u015fie str\u0103in\u0103), cuprinde \u00eentregul univers, uscatul, apele \u015fi v\u0103zduhul, cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul. R\u00e2nduiala nu este ordinea \u201ea\u015fezat\u0103 \u015fi p\u0103zit\u0103 de oameni\u201d. Ea este o lege a firii \u015fi are \u00een\u0163eles cosmic. Omul nici n-o creeaz\u0103, nici n-o p\u0103ze\u015fte, ci, \u00een m\u0103sura \u00een care o cunoa\u015fte, se str\u0103duie\u015fte s\u0103 o respecte, pretutindeni \u015fi oric\u00e2nd. Interven\u0163ia omului stric\u0103 r\u00e2nduiala, chiar dac\u0103, \u00een aparen\u0163\u0103, o face \u00een favoarea lui. A\u015fa se explic\u0103 tradi\u0163ionalismul accentuat al \u0163\u0103ranului rom\u00e2n, care s-a tot ferit de nout\u0103\u0163ile civiliza\u0163iei, reu\u015find s\u0103-\u015fi p\u0103streze obiceiurile \u015fi mai ales vorbirea p\u00e2n\u0103 spre zilele noastre.<\/p>\n

Comuni\u015ftii au fost primii care au stricat r\u00e2nduiala. Au distrus via\u0163a satelor: economico-material\u0103 \u015fi tradi\u0163ional-spiritual\u0103. Ordinea comunist\u0103 \u015fi apoi noua ordine mondial\u0103 sunt r\u00e2nduiri f\u0103r\u0103 r\u00e2nduial\u0103. Nu fiindc\u0103 ar fi gre\u015fite principial. Uneori, \u00een anumite locuri, \u00een anumite perioade \u015fi pentru anumi\u0163i oameni par a fi bune, dar pentru al\u0163ii, nu. Se \u015ftie c\u0103 multe transferuri de popula\u0163ii, pe care nu le-au practicat doar comuni\u015ftii, s-au soldat adesea cu moartea sau degenerarea celor delega\u0163i (spre binele lor!) s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 prin rezerva\u0163ii, lag\u0103re sau gulaguri. Se stabile\u015fte noua ordine apel\u00e2ndu-se chiar la exterminarea popula\u0163iilor, nu \u00eentotdeauna primitive, ci doar lipsite de arme moderne. S-a constatat apoi, foarte cur\u00e2nd, pentru fiecare caz \u00een parte, c\u0103 popula\u0163iile atacate de agresori str\u0103ini, \u00eenvinse \u015fi umilite, \u00eencep s\u0103 se autoextermine, \u00eemp\u0103r\u0163indu-se \u00een diferite grupuri, cu o s\u0103lb\u0103ticie de neimaginat. Ceea ce se petrece, \u015fi la noi a \u00eenceput acest lucru dup\u0103 1948, se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 popula\u0163iile \u00ee\u015fi pierd \u00eencrederea, p\u00e2n\u0103 atunci total\u0103, \u00een r\u00e2nduiala lumii \u015fi devin, la r\u00e2ndul lor, distrug\u0103toare.<\/p>\n

Poate c\u0103 fiecare popor ar trebui s\u0103 aib\u0103 c\u00e2te un cuv\u00e2nt propriu pentru r\u00e2nduial\u0103, care s\u0103 fie diferit de acela pentru ordine, c\u0103ci ordinea se schimb\u0103 mereu, pe c\u00e2nd r\u00e2nduiala exist\u0103 sau nu mai exist\u0103. \u015ei dac\u0103 \u201er\u00e2nduiala lumii izvor\u0103\u015fte din \u00een\u0163elepciunea lui Dumnezeu\u201d, cum zice Ovidiu Papadima, ea este bun\u0103, c\u0103ci a\u015fa a f\u0103cut Dumnezeu lumea, \u015fi a v\u0103zut c\u0103 este bun\u0103. Ce facem noi cu aceast\u0103 r\u00e2nduial\u0103 bun\u0103 a lumii, asta ne prive\u015fte! Cel care a f\u0103cut-o nu este obligat s\u0103 o \u015fi apere. Iar din faptul c\u0103 n-o ap\u0103r\u0103, nu trebuie s\u0103 conchidem, dup\u0103 Nietzsche, c\u0103 \u201eDumnezeu a murit\u201d, ci, mai degrab\u0103, c\u0103 noi suntem deja mor\u0163i, c\u0103ci f\u0103r\u0103 r\u00e2nduiala noastr\u0103 nu mai suntem nimic, chiar dac\u0103 mai avem \u00eenc\u0103 puterea de a ne \u00eenjunghia pe la spate unii pe al\u0163ii.<\/p>\n

Caracteristice r\u00e2nduielii, considera Papadima, sunt\u00a0ierarhia, munca<\/strong><\/em>\u00a0<\/em><\/strong>\u015fi<\/strong>\u00a0<\/strong>echilibrul<\/strong>.<\/em><\/p>\n

Exist\u0103 o ierarhie cosmic\u0103, determinat\u0103 de ordinea rigid\u0103, care l-a \u00eeng\u00e2ndurat \u015fi pe Newton, dup\u0103 care se petrec fenomenele cosmice, se perind\u0103 anotimpurile, trec lunile \u015fi zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Toate aveau coresponden\u0163e personificate, se slujeau unele pe altele, p\u0103str\u00e2nd astfel r\u00e2nduiala, impus\u0103 \u015fi oamenilor. Sf\u00e2nta Vineri \u015fi Sf\u00e2nta Duminic\u0103 erau cele mai respectate.<\/p>\n

Ierarhiile folclorice presupuneau transpuneri din via\u0163a social\u0103 \u00een regnuri naturale: regina albinelor, \u00eemp\u0103ratul p\u0103s\u0103rilor. Vie\u0163uitoarele au \u015fi sfin\u0163ii lor care le ocrotesc: pentru g\u00e2ng\u0103nii, Arhanghelul Mihail, pentru lupi, Sf\u00e2ntul Nicolae. Nimic nu era l\u0103sat la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. \u201eOrice fir de nisip \u015fi orice bob \u00ee\u015fi are rostul<\/a> \u015fi locul s\u0103u\u201d.<\/p>\n

Leg\u0103tura \u0163\u0103ranului rom\u00e2n tradi\u0163ional cu mediul \u00eenconjur\u0103tor se f\u0103cea prin respectarea r\u00e2nduielii potrivite cu\u00a0firea<\/strong><\/em>\u00a0<\/em>\u0163\u0103ranului. Nerespectarea r\u00e2nduielii, care nu era inten\u0163ionat\u0103, ci datorat\u0103 adesea ignoran\u0163ei, putea s\u0103 conduc\u0103 la evenimente nefaste, relatate \u00een tot felul de povestiri. De regul\u0103, \u00eens\u0103, \u0163\u0103ranul nostru, din exemplele folclorice ale lui Ovidiu Papadima, culese din via\u0163a satelor dinainte de al doilea r\u0103zboi mondial, dovedesc \u201eimensul respect pe care-l arat\u0103 fa\u0163\u0103 de celelalte fiin\u0163e \u015fi chiar fa\u0163\u0103 de lucruri\u201d. Ar fi vorba aici \u015fi despre o concep\u0163ie animist\u0103 generalizat\u0103, care impune respect pentru tot ceea ce este \u00eensufle\u0163it, \u015fi care poate s\u0103 sufere c\u00e2nd \u00eei este lezat\u0103 r\u00e2nduiala, dar \u015fi despre o concep\u0163ie religioas\u0103 aparte, dup\u0103 care Dumnezeu \u00ee\u015fi impune voin\u0163a \u00een orice \u00eemprejurare, chiar \u015fi \u00een cazul calamit\u0103\u0163ilor produse de \u201estihiile firii\u201d.<\/p>\n

Respectul \u015fi dragostea pentru vitele sale \u0163ineau de r\u00e2nduiala obi\u015fnuit\u0103 a oric\u0103rui gospodar. \u00cenjuratul animalelor, b\u0103taia sau chinuirea lor erau date ca exemple pentru oamenii marginaliza\u0163i ai satelor. Dar \u015fi plantele se bucurau de tot respectul, iar \u00een povestiri se spunea c\u0103 porumbul \u015fi gr\u00e2ul se pl\u00e2ngeau lui Dumnezeu de chinurile la care le supun oamenii p\u00e2n\u0103 ajung s\u0103 le devin\u0103 hran\u0103. Lucru pentru care erau \u00eenchinate \u00eenainte de a fi m\u0103cinate sau pisate, iar deasupra p\u00e2inii \u015fi a m\u0103m\u0103ligii, \u00eenainte de a fi t\u0103iate, se f\u0103cea semnul crucii.<\/p>\n

\u201eS\u0103 nu te joci cu focul\u201d a r\u0103mas o zical\u0103, dar ea avea la baz\u0103 o credin\u0163\u0103 veche, legat\u0103 de respectul pentru puterea focului. Nu se puneau spini \u00een foc, ca s\u0103 nu-1 \u00een\u0163epe, iar seara era \u00eenvelit \u00een vatr\u0103, ca s\u0103 doarm\u0103 lini\u015ftit. Focul, apa \u015fi v\u00e2ntul (personificate) pot produce mari cataclisme, iar dac\u0103 de regul\u0103 se poart\u0103 bl\u00e2nd sau potrivit cu anotimpul, aceast\u0103 r\u00e2nduial\u0103 se datoreaz\u0103 interven\u0163iei permanente a lui Dumnezeu, care nu le permite s\u0103 se dezl\u0103n\u0163uie f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t pentru pedepsirea necredin\u0163ei. \u201eEste interesant\u0103 aici, zicea Ovidiu Papadima, imaginea de for\u0163\u0103 elementar\u0103, aproape oarb\u0103 a naturii, \u015fi fr\u00e2na de fiecare clip\u0103 pe care i-o pune Divinitatea. Subliniind aceasta, intr\u0103m \u00een concep\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a\u00a0r\u00e2nduielii<\/strong>,<\/em>\u00a0<\/em>care se arat\u0103 astfel cu \u00een\u0163elesuri eterne \u015fi totu\u015fi nespus de dinamice\u201d.<\/p>\n

Cum se explic\u0103 atunci furia devastatoare cu care s-au repezit urma\u015fii acelor \u0163\u0103rani tradi\u0163ionali\u015fti rom\u00e2ni pentru a distruge mediul natural \u00een care au tr\u0103it de milenii, pentru a chinui \u015fi a ucide animalele, pentru a se ucide \u00eentre ei, a se jefui \u015fi umili, a se alunga unii pe al\u0163ii, din \u0163ar\u0103? A fost stricat\u0103 r\u00e2nduiala! S-a dovedit, c\u00e2teva decenii la r\u00e2nd, c\u0103 acest lucru este posibil \u015fi s-a tot spus c\u0103 este bine, \u015fi chiar a fost bine pentru cei care au stricat r\u00e2nduiala. De ce s\u0103 nu profit\u0103m \u015fi noi?, s-a spus \u015fi se mai spune. S-a realizat \u015fi la noi, putem zice, previziunea lui Ovidiu Papadima, \u201eomul modern umile\u015fte \u015fi mai ales pustie\u015fte p\u0103m\u00e2ntul\u201d, atunci c\u00e2nd sufletul lui este pustiu. \u015ei nu poate fi altfel, c\u0103ci el sau semenii lui au stricat r\u00e2nduiala, leg\u0103tura bun\u0103 dintre el \u015fi lume, dintre el \u015fi ceilal\u0163i.<\/p>\n

Se tot vorbe\u015fte despre o revenire la normalitate, apel\u00e2nd la tradi\u0163ie. Dar folclorul, cum observ\u0103 uneori cu triste\u0163e \u015fi Ovidiu Papadima, \u0163inea chiar de pe atunci de domeniul trecutului. Sunt speran\u0163e \u00een rena\u015fterea vie\u0163ii cultural-religioase, dar \u015fi aceasta este adesea hulit\u0103 \u015fi cade \u00een ispita disputelor p\u0103gubitoare cu tot mai multe variante str\u0103ine \u015fi du\u015fm\u0103noase.<\/p>\n

Exist\u0103, totu\u015fi, un t\u0103r\u00e2m al nostru, plin de comori neb\u0103nuite, ascunse acolo de toate r\u0103ut\u0103\u0163ile lumii \u2013 tezaurul limbii rom\u00e2ne, \u00een care nu po\u0163i p\u0103trunde f\u0103r\u0103 s\u0103-i cuno\u015fti r\u00e2nduiala. \u015ei vei reg\u0103si acolo nu numai trecutul \u00eencremenit, ci apa vie a vorbirii, care se tot primene\u015fte \u015fi, rostindu-se pe sine, ne poate c\u0103l\u0103uzi pe drumul anevoios a ceea ce trebuie s\u0103 fim. Ridicat\u0103 la rangul cel mai \u00eenalt, de dincolo de spa\u0163iu \u015fi de timp, vorbirea se preface \u00een rostire filosofic\u0103.\u00a0Rostirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/strong>,<\/em>\u00a0<\/em>la a c\u0103rei elucidare au purces marii no\u015ftri c\u0103rturari, este adev\u0103rata p\u0103str\u0103toare a r\u00e2nduielii noastre \u015fi, cunoscut\u0103 la timp, ar putea s\u0103 devin\u0103 cartea noastr\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een momentele acestea \u00een care soarta noastr\u0103 \u015fade, cum zicea Constantin Noica, \u00een \u201ecump\u0103tul vremii\u201d.<\/p>\n

autor: Alexandru Surdu (Revista Clipa)<\/em><\/p>\n

Sursa:\u00a0 Foaie National\u0103 \u2013 Revist\u0103 liber\u0103 de lupt\u0103 cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea lui Ovidiu Papadima\u00a0O viziune rom\u00e2neasc\u0103 a lumii\u00a0(Bucure\u015fti, 1941) este \u00eenrudit\u0103 cu\u00a0Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u0163ei\u00a0a lui Mircea Vulc\u0103nescu, dar este [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-6835","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6835","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6835"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6835\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6835"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6835"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6835"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}