{"id":6984,"date":"2012-07-19T12:21:20","date_gmt":"2012-07-19T12:21:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=6984"},"modified":"2012-07-19T12:25:04","modified_gmt":"2012-07-19T12:25:04","slug":"%e2%80%9eplatonia%e2%80%9d-de-mirela-roznoveanu-%e2%80%93-o-definitie-narativa-a-vietii-ca-scena","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/07\/19\/%e2%80%9eplatonia%e2%80%9d-de-mirela-roznoveanu-%e2%80%93-o-definitie-narativa-a-vietii-ca-scena\/","title":{"rendered":"\u201ePlatonia\u201d de Mirela Roznoveanu \u2013 O defini\u0163ie narativ\u0103 a vie\u0163ii ca scen\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Motto: \u201eDestinul nu poate fi p\u0103c\u0103lit.\u201d <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

La prima vedere, \u201ePlatonia\u201d, cartea scris\u0103 de Mirela Roznoveanu, este un roman de dragoste de un profund lirism. Tema este iubirea \u015fi c\u0103s\u0103toria, tratate uneori, \u00eentr-un registru luminos, limpede, alteori, prin contrast, \u00eentr-un registru sumbru, grav. Locul ac\u0163iunii este ora\u015ful Constan\u0163a. Pe m\u0103sur\u0103 ce avans\u0103m cu lectura \u00eens\u0103, vom descoperi c\u0103 avem de-a face cu un autentic roman de analiz\u0103 psihologic\u0103, ce poate fi a\u015fezat cu succes al\u0103turi de scrieri celebre, cum ar fi \u201eO moarte care nu dovede\u015fte nimic\u201d de Anton Holban, \u201eNunt\u0103 \u00een cer\u201d de Mircea Eliade sau \u201eUltima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi\u201d, de Camil Petrescu. Sentimentele, g\u00e2ndurile, tr\u0103irile suflete\u015fti ale eroinei \u2013 Platonia Elena, solist\u0103 de oper\u0103 – sunt redate \u015fi ref\u0103cute din evenimente prezente, din scrisori, din propriile pagini de jurnal sau din amintirile celorlalte personaje.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Mirela Roznoveanu – un nume sinonim cu titlul magna cum laude<\/strong><\/p>\n

Mirela Roznoveanu, critic literar, eseist, romancier, poet, jurnalist, redactor de reviste, cercet\u0103tor de origine rom\u00e2n\u0103 \u00een dreptul interna\u0163ional, str\u0103in \u015fi comparat, tr\u0103ie\u015fte din 1991 la New York City, \u00een SUA. N\u0103scut\u0103 la Tulcea, \u00eentr-o familie de intelectuali, aceasta \u00ee\u015fi ia licen\u0163a \u00een filologie, la Universitatea din Bucure\u015fti, cu o lucrare de gramatic\u0103 istoric\u0103. \u00cen SUA, Mirela Roznoveanu ob\u0163ine un Master in Science magna cum laude, \u00een 1996 de la Pratt Institute, School of Information Science, New York. Debutul literar al Mirelei Roznoveanu se produce \u00een 1970 \u00een Revista “Tomis” din Constan\u0163a, iar din 1971, aceasta devine redactor al aceleia\u015fi publica\u0163ii. \u00centre 1975-1978, autoarea colaboreaz\u0103 la emisiunile culturale ale Televiziunii Rom\u00e2ne, iar \u00eentre 1978 – 1989 lucreaz\u0103 ca redactor principal la revista “Magazin” editat\u0103 de ziarul “Rom\u00e2nia Liber\u0103”.<\/p>\n

Mirela Roznoveanu public\u0103 critic\u0103 literar\u0103 \u00een revistele “Luceaf\u0103rul”, “Contemporanul”, “Rom\u00e2nia Literar\u0103”, “Convorbiri Literare” , “Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103”, etc. \u00cen 1978, \u00eei apare la Editura “Cartea Rom\u00e2neasc\u0103” volumul \u201eLecturi moderne\u201d, propus pentru premiul de debut al Uniunii Scriitorilor. \u00cen aprilie 1989, Mirela Roznoveanu este \u201etransferat\u0103 disciplinar\u201d la Ziarul “Muncitorul Sanitar”, \u00een urma a\u015fa-zisului \u201cproces al ziari\u015ftilor\u201d din \u201cGrupul B\u0103canu\u201d. \u00centre 25 decembrie 1989 \u015fi 31 ianuarie 1991, aceasta este publicist-comentator la Ziarul “Rom\u00e2nia Liber\u0103”, membru \u00een Consiliul de Conducere \u015fi membru fondator al Societ\u0103\u0163ii \u201cR\u201d. Autoarea face parte din grupul de ziari\u015fti care \u00een 23 decembrie 1989 scoate ziarul “Rom\u00e2nia Liber\u0103” de sub tutela administra\u0163iei comuniste, transform\u00e2ndu-l \u00een primul ziar independent \u015fi anticomunist din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Mirela Roznoveanu \u2013 scriitoare prolific\u0103<\/strong><\/p>\n

Din ianuarie 1991, Mirela Roznoveanu se stabile\u015fte la New York. \u00cen 1996 aceasta devine membru al Facult\u0103\u0163ii de Drept a New York University (NYU) \u015fi ocup\u0103 func\u0163ia de cercet\u0103tor \u00een dreptul interna\u0163ional \u015fi comparat, av\u00e2nd gradul academic de profesor asistent. \u00cen 2005, scriitoarea este redactor \u015fef al GlobaLex, jurnal online de cercetare juridic\u0103, publicat de NYU Hauser Global Program (Web site-ul jurnalului) \u015fi cercet\u0103tor cu gradul de profesor asociat. Mirela Roznoveanu este membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u015fi membr\u0103 a Academy of American Poets.<\/p>\n

Printre volumele semnate Mirela Roznoveanu se num\u0103r\u0103: \u201eCiviliza\u0163ia romanului\u201d (eseu despre romanul universal; volumul I – 1983, volumul II – 1991), \u201eTotdeauna toamna\u201d (roman, 1988), \u201eVia\u0163a pe fug\u0103\u201d (roman, 1997), \u201ePlatonia\u201d (roman, 1999), \u201eTimpul celor ale\u015fi\u201d (roman, 1999), \u201eToward a Cyberlegal Culture\u201d (\u201eC\u0103tre o cultur\u0103 juridic\u0103 virtual\u0103. Eseuri\u201d, 2002), \u201eBorn Again \u2013 in Exile\u201d (\u201eM-am n\u0103scut a doua oar\u0103 \u00een exil\u201d, poeme, 2004), \u201eElegies from New York City\u201d (2008), \u201eCiviliza\u0163ia romanului. O istorie a romanului de la Ramayana la Don Quijote\u201d, (2008), etc. \u00cen 2008, aceasta ob\u0163ine Premiul pentru literatur\u0103 comparat\u0103 2008 al Asocia\u0163iei de Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Despre romanul \u201ePlatonia\u201d, Dan Cristea spunea: \u201eRomanul semnat de Mirela Roznoveanu este romanul intimit\u0103\u0163ii \u015fi identit\u0103\u0163ii unei femei, identitate deloc fix\u0103 sau fixat\u0103, doar superficial, prin prejudec\u0103\u0163i \u015fi tabuuri sociale. Romanul ne poart\u0103 de-a lungul unei existen\u0163e a c\u0103rei povestire este deopotriv\u0103 o istorie a eului numit Platonia, dar \u015fi a lumii care face acest eu.\u201d<\/p>\n

Marian Moga<\/strong><\/p>\n

Patru b\u0103rba\u0163i, Jean Dumbrav\u0103, Adrian Morariu, Matei \u015fi Octav Niculescu au fost \u00eendr\u0103gosti\u0163i de aceea\u015fi femeie, \u00een perioade diferite ale vie\u0163ii acesteia. Cea pe care au iubit-o \u015fi \u00eenc\u0103 o mai iubesc este Platonia, \u00een prezent so\u0163ia lui Virgil \u015fi mam\u0103 a trei copii. Lor li se al\u0103tur\u0103 Marian Moga, care afl\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor de existen\u0163a Platoniei, de la prietenul s\u0103u, Jean Dumbrav\u0103. Ac\u0163iunea romanului \u00eencepe \u00een iarna lui 1988 \u015fi se \u00eencheie \u00een noiembrie 1989, dar suntem purta\u0163i \u015fi \u00eenapoi, \u00een timp, \u00een 1972, 1973, 1974, prin intermediul epistolelor de dragoste trimise de Adrian Morariu \u015fi Matei, Platoniei. Intriga amoroas\u0103 se \u00eemplete\u015fte cu elemente de suspans, pentru c\u0103 Adrian Morariu \u015fi Matei sunt implica\u0163i \u00een lupta anticomunist\u0103. \u201e\u00cen luna februarie a anului de gra\u0163ie 1989\u201d, ei \u00eel vor include \u015fi pe Marian \u00een \u201ecelula de rezisten\u0163\u0103\u201d din care fac parte, \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-i o misiune ce va atrage dup\u0103 sine sf\u00e2r\u015fitul tragic al personajului.<\/p>\n

\u00cen\u0163elepciunea v\u00e2rstei \u015fi buna cuviin\u0163\u0103 nu \u00eei dau voie lui Marian Moga s\u0103 \u00ee\u015fi m\u0103rturiseasc\u0103 direct dragostea pentru o himer\u0103 \u2013 Platonia. Aflat \u00een vizit\u0103 la amicul s\u0103u, Jean Dumbrav\u0103, acesta vizioneaz\u0103 o caset\u0103 cu o \u00eenregistrare de la unul din spectacolele artistei. \u201eCu r\u0103suflarea t\u0103iat\u0103, Marian se l\u0103s\u0103 invadat de farmecul acelei femei. \u00cel surprindeau nu doar chipul \u015fi vocea aceea, ci mai cu seam\u0103 un aer difuz de inteligen\u0163\u0103, seme\u0163ie \u015fi chiar orgoliu, notele unei personalit\u0103\u0163i puternice, dar care, paradoxal, p\u0103rea c\u0103 nu voia cu niciun chip s\u0103 ias\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103… Ar fi vrut, vai, Doamne Dumnezeule, s\u0103 fie a lui, iubita lui. Ceea ce visase c\u0103 ar fi putut exista se afla \u00eenregistrat pe o biat\u0103 pelicul\u0103?\u201d<\/p>\n

Trecutul – cheia pentru prezent \u015fi viitor<\/strong><\/p>\n

Trebuie remarcate \u00eens\u0103, curajul, hot\u0103r\u00e2rea \u015fi tenacitatea de care Marian Moga d\u0103 dovad\u0103 \u00een cercet\u0103rile pe care le face pentru a o \u00eent\u00e2lni pe aceast\u0103 necunoscut\u0103, despre care crede c\u0103 este femeia visurilor sale. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim la romanul \u201eAdam \u015fi Eva\u201d, am putea spune c\u0103 Marian Moga se afl\u0103 \u00een c\u0103utarea perechii divine, pe care crede c\u0103 a descoperit-o \u00een Platonia. Totu\u015fi, acela\u015fi sentiment al afl\u0103rii femeii ideale \u00een persoana Platoniei, \u00eel tr\u0103iesc \u015fi ceilal\u0163i b\u0103rba\u0163i care au fost c\u00e2ndva, \u00eendr\u0103gosti\u0163i de ea, pove\u015ftile lor alc\u0103tuind \u00eenc\u0103 un roman \u00een interiorul romanului. Niciunul dintre ei nu \u00ee\u015fi propune s\u0103 disimuleze, s\u0103 nege interesul pentru so\u0163ia \u015fi mama copiilor lui Virgil. De fapt, pentru Jean Dumbrav\u0103, Adrian Morariu \u015fi Matei, Platonia este cea pe care au cunoscut-o cu ani buni \u00een urm\u0103, pe vremea studen\u0163iei ei, la Cluj. Platonia simbolizeaz\u0103 trecutul cu care ace\u015fti oameni \u00eenc\u0103 mai \u00eencearc\u0103 s\u0103 comunice, \u00een speran\u0163a c\u0103 vor descoperi acolo cheia pentru un prezent \u015fi un viitor ideal.<\/p>\n

Adrian Morariu<\/strong><\/p>\n

Despre Adrian Morariu, Platonia afirm\u0103 c\u0103 \u201eeste \u00eentr-adev\u0103r, un compozitor de excep\u0163ie. Nu are ad\u00e2ncimi ame\u0163itoare, ci doar suprafe\u0163e calme, ce se impun ca o obsesie. A\u015fa este \u015fi muzica lui.\u201d Povestea de iubire pe care acesta o tr\u0103ie\u015fte cu Platonia are \u00een ea ceva de aventur\u0103 erotic\u0103, pentru c\u0103 el este un b\u0103rbat c\u0103s\u0103torit, un om respectabil. Tocmai de aceea, nu are puterea s\u0103 se implice \u00eentr-o rela\u0163ie de durat\u0103, a\u015fa cum \u015fi-ar dori Platonia. Adrian Morariu \u00eensu\u015fi \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte la\u015fitatea \u015fi cruzimea cu care s-a desp\u0103r\u0163it de cea pe o care o dorea.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 vrei\u201d, spune el, \u201eam fugit ca s\u0103 nu m\u0103 angajez prea mult. Eram \u00eensurat. M\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 pentru cariera mea era mai confortabil un c\u0103min lini\u015ftit, \u00een care s\u0103 pot lucra la muzica mea, dec\u00e2t o via\u0163\u0103 al\u0103turi de nelini\u015ftile, de patetismul ei, de for\u0163a ei vijelioas\u0103. M\u0103 inhiba, \u00eemi deturna pur \u015fi simplu g\u00e2ndirea. M\u0103 eneva prin directe\u0163e. Vrei s\u0103 spui c\u0103-mi era fric\u0103? M\u0103 sim\u0163eam ca un animal amenin\u0163at \u00een echilibrul lui. M\u0103 temeam s\u0103 nu m\u0103 anexeze talentului ei. \u015ei eram otr\u0103vit de gelozie. Ei, da, eram invidios pe intui\u0163iile ei, \u015fi toate astea erau amestecate cu iubire, \u0163ine minte, o iubire imens\u0103… Voiam s\u0103 fiu liber \u015fi nu dominat de ceva care m\u0103 modifica, \u00eemi modifica cele mai ad\u00e2nci structuri ale existen\u0163ei.\u201d<\/p>\n

Platoniei, rela\u0163ia cu Adrian Morariu \u00eei aduce convingerea nestr\u0103mutat\u0103 c\u0103 el este soarta ei. \u201eFaptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi amintirile lor se completau le dovedea c\u0103 fuseser\u0103 predestina\u0163i dintotdeauna \u015fi c\u0103 dac\u0103 soarta fusese bun\u0103 adun\u00e2ndu-i, ei reu\u015feau de minune s\u0103-\u015fi bat\u0103 joc de ea, distrug\u00e2ndu-i lucrarea. De acum \u00eenainte, drumul lor era hot\u0103r\u00e2t doar de ei doi. Destinul se plictisise s\u0103-i tot m\u00e2ne din spate.\u201d Platonia are con\u015ftiin\u0163a c\u0103 \u201edepindea de hot\u0103r\u00e2rea acelui om care o \u0163inea \u00een bra\u0163e, de care se \u00eenl\u0103n\u0163uise, \u015fi el nu hot\u0103ra nimic.\u201d<\/p>\n

\u201e…atunci c\u00e2nd a trebuit s\u0103 o ucid \u00een minte pe Platonia…\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 acest e\u015fec, Platonia se decide s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 definitiv Clujul. \u00ce\u015fi g\u0103se\u015fte o slujb\u0103 la Constan\u0163a, \u00een corul operei, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Virgil, ofi\u0163er \u00een marina comercial\u0103, \u00eempreun\u0103 cu care \u00ee\u015fi cl\u0103de\u015fte un c\u0103min. Este genul de \u201eso\u0163ie devotat\u0103 \u015fi ambi\u0163ioas\u0103 s\u0103 aib\u0103 o cas\u0103 c\u00e2t mai frumoas\u0103 \u015fi mai curat\u0103, mai sclipitoare.\u201d Cu toate acestea, femeia despre care Marian Moga g\u00e2nde\u015fte c\u0103 are \u201eceva ademenitor, dar totu\u015fi prea complicat, lipsit de simplitatea m\u0103rii\u201d, nu este f\u0103cut\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o simpl\u0103 gospodin\u0103 sau o voce oarecare \u00een corul operei din Constan\u0163a. Ajuns\u0103 la momentul \u00een care ar fi putut s\u0103 se simt\u0103 \u00eemplinit\u0103 ca so\u0163ie \u015fi mam\u0103, aceasta \u00eencepe s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 trecutul \u015fi de aici se na\u015fte drama.<\/p>\n

Trecutul n\u0103v\u0103le\u015fte \u00een prezent, o urm\u0103re\u015fte \u015fi o \u00eempiedic\u0103 pe Platonia s\u0103 se mai bucure de ceea ce \u00eei apar\u0163ine. Lucruri banale \u00eei trezesc amintiri puternice, din vremea rela\u0163iei ei cu Adrian, cu Jean Dumbrav\u0103, cu Matei ori cu Octav Niculescu. Platonia este legat\u0103 de ace\u015fti patru b\u0103rba\u0163i prin leg\u0103turi puternice, nev\u0103zute. Tot astfel dup\u0103 cum \u00een \u201eNunt\u0103 \u00een cer\u201d, romanul lui Mircea Eliade, Andrei Mavrodin \u015fi Brabu Hasna\u015f evoc\u0103 imaginea celei pe care o iubiser\u0103 \u2013 Ileana – f\u0103r\u0103 a mai \u015fti nimic despre ea, Jean, Adrian Morariu \u015fi Matei o cred pe Platonia moart\u0103. Chiar \u015fi a\u015fa, dragostea pentru ea r\u0103zbate din fiecare cuv\u00e2nt \u015fi g\u00e2nd al lor, iar dorin\u0163a de a o reg\u0103si, dac\u0103 \u00eenc\u0103 mai tr\u0103ia, de a remedia acea ruptur\u0103 total\u0103 pe care ei o ini\u0163iaser\u0103, devine primordial\u0103.<\/p>\n

Fiecare dintre ace\u015fti b\u0103rba\u0163i a refuzat \u015fansa oferit\u0103 de destin de a se \u00eemplini prin dragoste, al\u0103turi de Platonia. Ea este femeia al\u0103turi de care s-ar fi realizat suflete\u015fte \u015fi de aceea, c\u0103uatarea lor, frenezia cu care doresc s\u0103 o reg\u0103seasc\u0103 pe cea pierdut\u0103 au un sens aparte. La fel ca \u015fi Adrian, Matei m\u0103rturise\u015fte: \u201e\u015ei mie mi-a fost greu, atunci c\u00e2nd a trebuit s\u0103 o ucid \u00een minte pe Platonia… Pentru c\u0103 o iubeam nem\u0103surat de mult. \u015ei asta m\u0103 ucidea \u015fi pe mine.\u201d<\/p>\n

\u201eNoiembrie 1989\u201d<\/strong><\/p>\n

Universul \u00een care tr\u0103iesc Adrian, Jean \u015fi Matei este dramatic. Dramatic\u0103 de altfel, este \u015fi evolu\u0163ia Platoniei. \u201e\u00cen vara \u00een care l-a cunoscut pe Virgil fugise de un an din Cluj. Mai \u00eent\u00e2i plecase din casa lui Jean, tot mai bolnav de gelozie, o gelozie stupid\u0103, tot mai furios pe darul ei nenorocit de a ie\u015fi \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi de a avea \u00eentotdeauna dreptate. \u00ce\u015fi d\u0103duse demisia de la Oper\u0103… Cu ajutorul lui Titi, v\u0103rul ei care o iubea \u00een tain\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, a pus la cale un fals: a corectat \u00een cartea de munc\u0103 \u201esolist\u0103\u201d cu \u201ecorist\u0103\u201d… Avea 28 de ani \u00eemplini\u0163i, pierduse orice speran\u0163\u0103 de a mai avea un c\u0103min al ei, copii, un b\u0103rbat care s-o iubeasc\u0103 \u015fi c\u0103ruia s\u0103-i d\u0103ruiasc\u0103 \u00eentreaga ei iubire.\u201d<\/p>\n

Povestea vie\u0163ii Platoniei este una ne\u00eemplinit\u0103, pentru c\u0103 nici iubirea ei cu Marian Moga nu va avea finalitate. Acesta este re\u0163inut de autorit\u0103\u0163ile comuniste, arestat pentru \u201eo chestie politic\u0103\u201d. Platonia \u201ea \u00een\u0163eles c\u0103 soarta lui Marian era pentru mul\u0163i ani de aici \u00eenainte pecetluit\u0103. \u015ei a ei o dat\u0103 cu a lui. Noiembrie 1989. Cine s\u0103 mai aib\u0103 vreo speran\u0163\u0103? \u00cen timp ce pleca acas\u0103, sim\u0163i cum intr\u0103 parc\u0103 \u00eencet \u00een p\u0103m\u00e2nt. Poate c\u0103 \u00ee\u015fi identificase prea mult via\u0163a cu iubirea ei pentru Marian.\u201d<\/p>\n

\u201eAi c\u00e2ntat extraordinar\u201d<\/strong><\/p>\n

Aflat\u0103 \u00een pragul divor\u0163ului de Virgil \u015fi f\u0103r\u0103 n\u0103dejdea de a-l mai \u00eent\u00e2lni vreodat\u0103 pe cel drag, Platonia alege s\u0103 \u00ee\u015fi pun\u0103 cap\u0103t zilelor \u00een mare. Cea despre care Adrian Morariu spusese c\u00e2ndva, \u201etu e\u015fti frumoas\u0103, minunat\u0103 \u015fi bun\u0103\u201d, este \u00eenghi\u0163it\u0103 de valurile s\u0103rate \u015fi \u00eengheta\u0163e. \u201e\u00centre statuarii stabilopozi, Platonia avea privilegiul albului imaculat al ve\u015ftm\u00e2ntului de scen\u0103; era singur\u0103 aici, pe \u00eentinderea malului \u015fi a cerului oglindit \u00een ap\u0103, care arbora masca unei vie\u0163i tr\u0103ite. Toate celelalte din jur \u00ee\u015fi tr\u0103iser\u0103 moartea. Aceea\u015fi moarte care o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa acum ca o bucurie de al c\u0103rei \u00een\u0163eles nu mai \u015ftia nimeni. Iar v\u00e2ntul, asemeni unui bra\u0163 tandru, curtenitor, apuca din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd franjurii frumosului fular \u015fi \u00eei ridica alint\u00e2dnu-i Platoniei obrajii reci, din care doi ochi aprin\u015fi, plini de o resemnare \u00eemp\u0103cat\u0103 \u015fi demn\u0103 mai n\u0103zuiau s\u0103 cuprind\u0103 imensitatea m\u0103rii.\u201d<\/p>\n

\u00cen mod paradoxal, moartea Platoniei se produce imediat dup\u0103 momentul unui imens succes de scen\u0103. Platonia este Carmen, o Carmen despre care cei care asist\u0103 la spectacol spun c\u0103 a fost \u201eextraordinar\u0103,… magnific\u0103,… divin\u0103.\u201d Motivul m\u0103rii simbolizeaz\u0103 sacrificiul de sine al artistului care a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eemplineasc\u0103 menirea. \u00cen via\u0163a personal\u0103, Platoniei i se refuz\u0103 \u015fansa de a g\u0103si dragostea, iar iubirea \u015fi devotamentul ei r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. Ca artist\u0103 \u00eens\u0103, ea dovede\u015fte genialitate, este capabil\u0103 de a realiza un rol perfect \u015fi unic prin frumuse\u0163ea \u015fi m\u0103re\u0163ia lui. De altfel, Adrian Morariu are premoni\u0163ia faptului c\u0103 Platonia va reu\u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, rolul vie\u0163ii ei, atunci c\u00e2nd \u00eei spune: \u201eUn c\u00e2nt\u0103re\u0163 c\u00e2nt\u0103 a\u015fa cum este. Dac\u0103 este bun \u015fi frumos va c\u00e2nta splendid. Dac\u0103 un solist este ur\u00e2t sau meschin, glasul \u00eei va suna ur\u00e2t \u015fi meschin. Tu e\u015fti frumoas\u0103, minunat\u0103 \u015fi bun\u0103. Ai c\u00e2ntat extraordinar.\u201d<\/p>\n

Ultimul spectacol<\/strong><\/p>\n

Portretul moral al Platoniei este reliefat de afirma\u0163ia unei foste colege a acesteia: \u201ePlatonia nu poate fi hipnotizat\u0103, dar poate hipnotiza.\u201d \u00cen final, ne d\u0103m seama c\u0103 toate celelalte personaje ale romanului au rolul de a completa imaginea fluid\u0103, aproape ireal\u0103 a acestei femei. Tragismul destinului ei reiese cu prec\u0103dere din aceast\u0103 imagine terifiant\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103r\u0163ii, ce pune \u00een eviden\u0163\u0103 drama profund\u0103, chinul interior, suferin\u0163a \u00eendelungat\u0103 tr\u0103ite de eroin\u0103. \u00centr-un astfel de context, faptele m\u0103runte \u2013 \u201e\u00cenainte, Platonia z\u0103ri de\u015fertul c\u0103ut\u0103rii a ceea ce avea s\u0103 piard\u0103. Adrian urma s\u0103 plece…. Voia s\u0103 se uite pe ea.\u201d \u2013 cap\u0103t\u0103 semnifica\u0163ii majore, pentru c\u0103 toate aceste fapte m\u0103runte au declan\u015fat sf\u00e2r\u015fitul.<\/p>\n

Deznod\u0103m\u00e2ntul are loc \u00een preajma apei. Apa este elementul central al romanului, ca simbol al zbuciumului interior, al iluziilor urm\u0103rite cu tenacitate \u015fi consecven\u0163\u0103 de personaje. Romanul se \u00eencheie simetric. Suferin\u0163a cutremur\u0103toare a Platoniei poate fi ghicit\u0103 \u00eenc\u0103 din primele pagini ale c\u0103r\u0163ii, atunci c\u00e2nd aceasta rememoreaz\u0103 perioada de \u00eenceput la Constan\u0163a. \u201e\u00cen anul \u00een care ea venise la Constan\u0163a, marea \u00eenghe\u0163ase p\u00e2n\u0103 \u00een larg… Patina curajoas\u0103, f\u0103c\u00e2nd haz de spaimele Nonei. Nici \u00een ruptul capului Nona nu voia s\u0103 mearg\u0103 mai aproape de hotar, de locul acela care pe ea o atr\u0103gea at\u00e2t de mult \u015fi unde valurile cedau frigului, zbuciumului, l\u0103s\u00e2ndu-se \u00eenghe\u0163ate. \u00centr-o dup\u0103-amiaz\u0103 foarte geroas\u0103, cu cer \u00eenc\u0103 senin \u015fi f\u0103r\u0103 v\u00e2nt, ajunsese aproape. Mai avea pu\u0163in, \u0163\u0103rmul era deja departe, mersese pe placa \u00eenghe\u0163at\u0103 a m\u0103rii ceva mai mult de un kilometru.\u201d<\/p>\n

Platonia este un personaj aflat la limita dintre real \u015fi fabulos. \u00cen simbol, ea reprezint\u0103 idealul, care de obicei r\u0103m\u00e2ne intangibil. Din nefericire, paradisul pierdut este o realitate c\u0103reia ca p\u0103m\u00e2nteni, trebuie s\u0103 \u00eei facem fa\u0163\u0103. Prin numele pe care \u00eel poart\u0103, Platonia pare a fi predestinat\u0103 pentru e\u015fec \u00een dragoste. Iat\u0103 de ce, atunci c\u00e2nd ea se une\u015fte cu marea, acest lucru probabil c\u0103 nu va mira pe nimeni. Pentru c\u0103 \u201etoat\u0103 lumea din teatru aflase c\u0103 este ultimul spectacol al Platoniei.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Octavian D. Curpa\u0219<\/em><\/p>\n

Phoenix<\/em>, Arizona<\/em><\/p>\n

Decembrie 2009<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto: \u201eDestinul nu poate fi p\u0103c\u0103lit.\u201d   La prima vedere, \u201ePlatonia\u201d, cartea scris\u0103 de Mirela Roznoveanu, este un roman de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-6984","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6984","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6984"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6984\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6984"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6984"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6984"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}