{"id":7035,"date":"2012-07-22T18:53:24","date_gmt":"2012-07-22T18:53:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=7035"},"modified":"2012-07-22T18:55:38","modified_gmt":"2012-07-22T18:55:38","slug":"7035","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/07\/22\/7035\/","title":{"rendered":"“Dialoguri privilegiate – Prof. Dr. Adrian Botez “"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong><\/em>Maria Diana Popescu:<\/strong> Stimate Prof. Dr. Adrian Botez, bine a\u0163i venit! S\u0103 vorbim, v\u0103 rog, despre atmosfera care v-a zidit ca Om, Profesor \u015fi Scriitor.<\/em><\/p>\n

Prof. Dr. Adrian Botez:<\/strong> Bine v-am g\u0103sit \u015fi Doamne, ajut\u0103! \u201eAtmosfera care m-a zidit”…M-am n\u0103scut, ca bucovinean din Bucovina de Sud, \u00eentr-o vreme vitreg\u0103, pe care, probabil, n-am con\u015ftientizat-o dec\u00e2t par\u0163ial, atunci – prin b\u0103rba\u0163i cunoscu\u0163i (mul\u0163i, din acela\u015fi s\u00e2nge \u015fi Duh cu mine), b\u0103rba\u0163i maturi \u015fi cu priviri bl\u00e2nde, dar \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nate, cu guri destinse \u00een z\u00e2mbete sincere, vizionare \u015fi temerare, cu frun\u0163i \u00eenalte \u015fi demne – care disp\u0103reau, dintr-odat\u0103 (ca luate de v\u00e2nturi rele), din lumea asta, precum personajele din Maestrul \u015fi Maragareta al lui Bulgakov (\u00eenc\u0103 nu plecase Armata Sovietic\u0103 din \u201ecasa noastr\u0103”), \u015fi \u00eentr-o familie cu o istorie foarte \u00eencordat\u0103, marcat\u0103 de martiri na\u0163ionali\u015fti \u00eens\u00e2ngera\u0163i. De mic am fost educat s\u0103 fiu responsabil fa\u0163\u0103 de ace\u015fti oameni \u201etrecu\u0163i” \u015fi fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 istorie: asta mi-a marcat toat\u0103 via\u0163a, chiar dac\u0103 au existat perioade \u00een care nu m-am exprimat cu glas \u00eendestul de limpede \u015fi vibr\u00e2nd de toate revoltele str\u00e2nse. Mama \u015fi bunicii dup\u0103 mam\u0103 m-au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 m\u0103 rog, cu tot sufletul – asta fac \u015fi azi, nu pentru mine doar, ci pentru ca lumea s\u0103 se lumineze. Tata m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 m\u0103 revolt, tot din \u00eentreg sufletul. Eram prins de multe ori \u00eentre nedumeriri, ca \u00eentre sloiuri. Dar Dumnezeu nu a l\u0103sat s\u0103-mi fie strivit sufletul: de mic, de pe la patru-cinci ani, am c\u0103p\u0103tat patima cititului – cumplit\u0103 patim\u0103, pe m\u0103sura realit\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103iam. Cititul a fost at\u00e2t refugiu pentru \u201eregruparea” for\u0163elor, c\u00e2t \u015fi \u201ezon\u0103” de l\u0103murire \u015fi limpezire a sinusoidalelor lumii.<\/p>\n

B\u0103nuiesc c\u0103 destinul de profesor de Rom\u00e2n\u0103 \u015fi profesor de crezuri, date fiind cele zise mai sus, era unul foarte logic, pentru mine, a\u015fa s-au str\u0103duit s\u0103 m\u0103 conving\u0103 \u015fi mentorii mei din liceu: profesorul de latin\u0103, Nicolae Popescu \u015fi profesoara de rom\u00e2n\u0103, Eleonora Murariu – dar eu m-am \u00eempotrivit, oarecum, \u015fi mi-am dorit s\u0103 fiu medic vindec\u0103tor. N-a fost s\u0103 fie, \u00een forma pe care eu mi-o \u00eenchipuiam, dar tot un fel de vindec\u0103tor (de \u00eentuneric \u015fi de ignoran\u0163\u0103) este \u015fi un profesor\/ravi\/rabuni. Eh, m\u0103 rog, asta se poate spune doar despre cel care este profesor, care, precum preotul cel os\u00e2rdnic, este con\u015ftient de Misiunea sa \u00eenalt\u0103 \u015fi autosacrificial\u0103. Pentru c\u0103, din p\u0103cate, \u00een\/spre \u015fcoli, vin prea mul\u0163i nechema\u0163i: la\u015fi, iresponsabili, yesmani, care mai cur\u00e2nd stric\u0103\/distrug sufletele tinere, dec\u00e2t le c\u0103l\u0103uzesc spre lumin\u0103. De fapt, \u015fcoala de azi (din Rom\u00e2nia, dar nu numai) asta \u015fi vrea: s\u0103-i distrug\u0103 \u015fi s\u0103-i distrag\u0103 de la misiune, at\u00e2t pe dasc\u0103li, c\u00e2t \u015fi pe cei care trebuie lumina\u0163i-d\u0103sc\u0103li\u0163i. A\u015fa c\u0103, s\u0103 fii profesor adev\u0103rat, \u00een Rom\u00e2nia de azi, presupune s\u0103 fii, \u00een primul r\u00e2nd, foarte bine zidit \u00een crezurile tale \u015fi neclintit lupt\u0103tor pentru aceste crezuri. \u015ei asta, chiar dac\u0103 obrajii am\u00e2ndoi \u00ee\u0163i vor fi p\u00e2ng\u0103ri\u0163i, zi de zi, de scuipa\u0163ii \u00eentregii lumi. \u015ei, care va s\u0103 zic\u0103, din aceste scr\u00e2\u015fnituri \u015fi \u00eencruci\u015f\u0103ri de s\u0103bii, s-a ivit scriitorul. Profesorul cel cu crezul \u00een inim\u0103 \u015fi sabia \u00een m\u00e2n\u0103 trebuia s\u0103 \u0163in\u0103 un jurnal, g\u0103f\u00e2it \u015fi, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, extatic – al duelurilor \u015fi \u00eenc\u0103ier\u0103rilor sale cu demonii lumii. Acum, c\u00e2nd privesc \u00een urm\u0103, lucid \u015fi f\u0103r\u0103 nostalgii zadarnice \u2013 m\u0103 \u015fi mir, ba chiar grozav m\u0103 minunez – c\u00e2t de linear \u015fi de logic s-a legat, cam totul, \u00een via\u0163a mea, pe care, la nivelul \u201esolului”, eu o resim\u0163eam ca pe-o aventur\u0103 \u201efiin\u0163ial\u0103” \u2013 nu totdeauna limpede, \u00een victorii ori \u00eenfr\u00e2ngeri – brutal\u0103, plin\u0103 de zg\u00e2rieturi (cicatrizate de \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare!) \u015fi teribil de smucit\u0103.<\/p>\n

MDP:<\/strong> Cum a luat fiin\u0163\u0103 CONTRAATAC \u015fi c\u0103ror ideologii sluje\u015fte?<\/em><\/p>\n

A.B.: <\/strong>\u201eIdeologie” este un cuv\u00e2nt at\u00e2t de compromis, \u00een veacul acesta (ca \u015fi \u00een cel trecut!, dar, \u00een acesta, miasmele semanticii sale sunt mult mai grele, otr\u0103vitoare), \u00eenc\u00e2t v\u0103 voi spune, pe \u015fleau: revista \u201eContraatac” (numit\u0103, la primul ei num\u0103r: \u201eManifestul Eminescu”), care aproape de la sine s-a \u00eentemeiat, \u00een 1999 – dispre\u0163uie\u015fte, cu sc\u00e2rb\u0103, orice ideologie! – \u015fi pre\u0163uie\u015fte orice gest spiritual, \u00eentru Duh Rom\u00e2nesc de \u00eentreag\u0103 \u015fi sincer\u0103 omenie, cinstit-truditoare \u00eentru aflarea Luminii. Cu ajutorul Lui Dumnezeu, am ctitorit-o, apoi, am \u201e\u00eenmul\u0163it-o”, dup\u0103 pilda hristic\u0103 a \u201etalan\u0163ilor”, ca r\u0103spuns la mizeriile sc\u00e2rbavnice permise de fardatul intelectual Ple\u015fu, \u00een revista sa, \u201eDilema”, \u00eempotriva Tat\u0103lui Limbii \u015fi Neamului Rom\u00e2nesc Con\u015ftient – Mihai Eminescu. Am ctitorit-o, ca gest de suire pe crucea destinului de Neam. N-am atacat, noi to\u0163i, ca Neam \u2013 nu atac\u0103m, noi cei pu\u0163ini, nici ca revist\u0103, de cultur\u0103 \u015fi atitudine: noi r\u0103spundem, precum cei provoca\u0163i la duel. Mereu \u015fi numai – am \u201econtraatacat” (\u00een toat\u0103 istoria: at\u00e2t a Neamului Rom\u00e2nesc, c\u00e2t \u015fi a revistei). Numai c\u0103, \u00een loc de spadasini, veacul nostru ni-l umplur\u0103 ciom\u0103garii \u015fi \u015fti\u0163i c\u00e2t a p\u0103timit Don Quijote-spadasinul \u015fi l\u0103ncierul onest, de pe urma zdravenilor m\u00e2rlani, care-i r\u0103spundeau cu m\u0103sc\u0103ri \u015fi b\u00e2te b\u0103tucite, precum Duhul lor \u00eenghesuit! El nu s-a l\u0103sat de crezuri – nici noi n-o vom face, cu ajutorul Lui Dumnezeu. P\u00e2n\u0103 la \u201eultima suflare”, cum se zice. Din p\u0103cate, aceast\u0103 \u201eultim\u0103 suflare” se cam apropie, \u015fi lumea nu-i schimbat\u0103 \u00een bine (nici de noi, fire\u015fte \u2013 cine suntem noi, dec\u00e2t ni\u015fte fire de nisip? – dar, din p\u0103cate, n-o schimb\u0103, vizibil, nici nenorocirea, nici rug\u0103ciunile de foc ale Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i) – nu-i schimbat\u0103 nici \u201enici cu-o iot\u0103, nici cu-o cirt\u0103”! Poate c\u0103 doar aparent nu-i schimbat\u0103, cine \u015ftie? Dumnezeu \u015ftie.<\/p>\n

Bine, a\u015fa-i: probabil c\u0103 n-am schimbat nimic, \u00een lume, e-adev\u0103rat – dar, prin aceast\u0103 revist\u0103, cei care au participat la ridicarea meterezelor \u015fi la s\u0103parea tran\u015feelor ei n-au putut fi schimba\u0163i, de furtunile s\u0103lbatice, turbate, cu gust apocaliptic, ale acestei lumi! Trebuie s\u0103 recunoa\u015fte\u0163i c\u0103 \u015fi aceasta poate fi o m\u00e2ng\u00e2iere: Neclintirea crezurilor – \u00eentr-o lume a cameleonilor, a permanentei clintiri a caracterelor, a alunec\u0103rilor h\u00e2de, f\u0103r\u0103 stavila credin\u0163ei \u00een St\u00e2lpii Cuv\u00e2ntului Sf\u00e2nt – spre genunile beznei.<\/p>\n

M.D.P.:<\/strong> Ca profesor, ca fondator \u015fi director al unei reviste de cultur\u0103, cum evalua\u0163i starea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului \u015fi a culturii dup\u0103 1989?<\/em><\/p>\n

A.B.: <\/strong>Cei care \u201ediriguiesc” \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u015fi cultura (\u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Lume), azi, vor s\u0103 distrug\u0103 Duhul Dumnezeiesc, Duhul Lui Hristos. Sunt porni\u0163i \u015fi st\u00e2rni\u0163i, ca duhuri distructive, dintr-un \u201eafar\u0103” diabolic – probabil, dup\u0103 2000 de ani de \u201eprostire” \u015fi intoxicare a cre\u015ftinilor (\u015fi nu doar – dar cre\u015ftinismul a fost \u201ecroit”, special, ca religie a \u201eexcesului mistic”, sigur c\u0103 benefic, \u00een nev\u0103zut – exces de toleran\u0163\u0103, \u015fi de iertare, \u015fi de iubire… \u015fi pentru to\u0163i – deci \u015fi pentru cei mai cr\u00e2nceni du\u015fmani – Rugare Fierbinte), sigur pe ei, foc de obraznici, \u0163an\u0163o\u015fi \u015fi arogan\u0163i, precum Lucifer! \u201ePleca\u0163i din p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii voastre! Descurca\u0163i-v\u0103, cum \u015fti\u0163i \u015fi cum v\u0103 vine mai la-ndem\u00e2n\u0103!” – a\u015fa ni se spune, din partea \u201ediriguitorilor” acestora (at\u00e2t de suspicionabili de genocid spiritual), ap\u0103sat \u015fi repetat, ca pentru handicapa\u0163i mental. Pref\u0103c\u00e2ndu-se, respectivii m\u0103celari, c\u0103 uit\u0103 de sfin\u0163enia acestui p\u0103m\u00e2nt de Patrie, z\u0103mislit nu doar din p\u0103catele gloatelor, ci \u015fi din autosacrificiul gloatelor \u015fi ne-gloatelor (care autosacrificiu n-a \u0163inut cont, niciodat\u0103, de \u201eextrac\u0163ia” social\u0103, ci de capacitatea de autojertfire, \u00eentru Duhul Hristic: \u0163\u0103ran ori cioban, l\u00e2ng\u0103 boier – analfabet luminat, l\u00e2ng\u0103 condeier fierbinte-exasperat – totul \u0163inea \u015fi totul \u0163ine de Revela\u0163ie, nu de \u201esurtuc” ori \u201eopinc\u0103”).<\/p>\n

Slujba \u015fi Misiunea \u00eemi sunt la Adjud, chiar l\u00e2ng\u0103 M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, acolo unde nu cre\u015fte fir de iarb\u0103 dec\u00e2t din p\u0103m\u00e2nt sf\u00e2nt, fr\u0103m\u00e2ntat \u015fi fr\u0103gezit\/rodit cu s\u00e2nge de martiri, deci, \u015ftiu c\u0103, chiar asum\u00e2ndu-mi riscul de a fi dat afar\u0103 din \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul” de azi \u2013 trebuie s\u0103 nu respect programul de \u00eendobitocire, al \u201estatului” (cu st\u0103p\u00e2ni \u015fi c\u0103l\u0103uzire dinafar\u0103!) – s\u0103 nu-i \u00eendemn pe elevi s\u0103 se \u201epotriveasc\u0103”\/adapteze lumii, ci s\u0103 str\u00e2ng\u0103 (zi de zi \u015fi ceas de ceas!) for\u0163e, spre \u00eempotrivirea fa\u0163\u0103 de demonii din lumea contemporan\u0103! O lume care-i \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fie ho\u0163i, escroci, tr\u0103d\u0103tori (fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi de \u0163ar\u0103\/Patrie \u015fi de oameni\/semeni, dar, pe cale de consecin\u0163\u0103, \u015fi fa\u0163\u0103 de ei \u00een\u015fi\u015fi, egoi\u015fti, pleziri\u015fti, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, ne-oameni. Iar o \u201ecultur\u0103” rom\u00e2neasc\u0103, ce este condus\u0103\/administrat\u0103 \u015fi \u201eobl\u0103duit\u0103” (?!), \u00een Rom\u00e2nia, de c\u0103tre unguri, este ceva absurd (m-am convins pe pielea mea) – cum la fel de absurd este s\u0103 nu existe, pentru aceast\u0103 \u201ecultur\u0103”, un zdrav\u0103n \u201em\u0103turoi” al Spiritului Critic. Unde sunt criticii acestui morman sufocant de maculatur\u0103 – poreclit, insidios – \u201ecultur\u0103”?! \u015ei tot de domeniul absurdului: s\u0103 existe o Uniune a Scriitorilor, format\u0103, 80%, din impostori obraznici (uneori, chiar analfabe\u0163i\/agrama\u0163i), dar care n-au, prin compensa\u0163ie” (?), nici m\u0103car un strop de talent – ori, m\u0103car, de bun-sim\u0163 \u015fi cultur\u0103. Ambele, bunul-sim\u0163 \u015fi cultura autentic\u0103, cresc din aceea\u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103 sf\u00e2nt\u0103: cultul – nu, \u0103\u015ftia n-au niciun Dumnezeu \u015fi, deci, nicio ru\u015fine \u015fi nicio fric\u0103 s\u0103 fac\u0103 absolut orice m\u00e2r\u015fevie \u015fi din cca 20% de creatori autentici, h\u0103r\u0163ui\u0163i \u015fi umili\u0163i, parc\u0103 mai cinic \u015fi sadic dec\u00e2t \u00eenainte de 1989. U.S.R. \u00eel refuz\u0103 \u015fi abia \u00eel a\u015fteapt\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, pe Paul Goma, ca s\u0103-l scalpeze \u015fi, apoi, s\u0103-l ard\u0103 pe rug, \u00een schimb, le \u00eenghesuie \u00een poal\u0103, cadouri \u015fi premii (\u201ena\u0163ionale”, cic\u0103 asta este o blasfemie), unor pornografi, de felul lui Mihail G\u0103l\u0103\u0163anu, unor mediocrit\u0103\u0163i \u201ecu \u015ftaif \u015fi rude la Ierusalim”, de tipul lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu (cu care Nicolae Manolescu vrea s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe Mihai Eminescu), \u015fi \u00eei cocoa\u0163\u0103 \u00een cele mai \u00eenalte posturi de decizie, pe ni\u015fte mon\u015ftri a-morali, de felul lui Pa(s)tapievici, c\u0103ruia \u00eei d\u0103, drept \u201edirector de onoare” al ICR-ului, pe cel mai sadic \u015fi cumplit anti-rom\u00e2n, care a fost \u201einventat”, cel pu\u0163in, p\u00e2n\u0103 acum: pe Traian B\u0103sescu! Auzi, \u201eOnoare” la B\u0103sescu! N. Manolescu, \u015feful USR, este principalul instigator (al\u0103turi de Paul Cornea \u015fi de Andrei Marga) al \u00eenf\u0103ptuirii \u201emanualelor alternative”- dezna\u0163ionalizante \u015fi despiritualizante, prin lipsirea poporului rom\u00e2n de Istorie \u015fi prin distrugerea viziunii evolutiv-diacronice, asupra Duhului Creator Rom\u00e2nesc. Nu, nu trebuie s\u0103 se mai poat\u0103 a\u015fa, adic\u0103, \u201es\u0103 spunem R\u0103ului Bine \u015fi Binelui, R\u0103u. S-a scos p\u00e2n\u0103 \u015fi ora de Dirigen\u0163ie, din orar – \u015fi mai avem preten\u0163ie s\u0103 se fac\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie.<\/p>\n

M.D.P.:<\/strong> \u201eDar oare-n toate, \u00een lume, deodat\u0103 ce lipse\u015fte”? Se \u00eentreba Saint-John Perse. Ce-i lipse\u015fte rom\u00e2nului ca s\u0103 poat\u0103 tr\u0103i omene\u015fte?<\/em><\/p>\n

A.B.:<\/strong> Nu-i lipse\u015fte nimic. Are de toate, \u00een Duhul lui, \u00een Patria lui – dar nu le \u015ftie, pe toate c\u00e2te le are. Habar nu are de ele sau \u015ftie mult prea pu\u0163in despre aceste sfinte daruri, fa\u0163\u0103 de c\u00e2t i-a dat\/d\u0103ruit Dumnezeu. Deci, s\u0103-i dea Dumnezeu rom\u00e2nului (dac\u0103 mai merit\u0103) puterea \u015fi curajul \u015fi discern\u0103m\u00e2ntul de a-\u015fi cunoa\u015fte darurile \u015fi Harurile de la Dumnezeu \u2013 \u015fi de a \u015fi le ap\u0103ra \u015fi \u00eenmul\u0163i, prin str\u0103dania Duhului s\u0103u ales. Dup\u0103 cum vede\u0163i, Sadoveanu avea dreptate, \u00een opinia mea, c\u00e2nd \u00eel \u201ecita” pe Dumnezeu, \u00een debutul Baltagului, referitor la a\u015fa-zisa \u201eimpoten\u0163\u0103” divin\u0103 de a-i d\u0103rui pe Oamenii Muntelui Kogaion\/Muntenii-Valahii\/cei negri\/mistici: \u201eR\u0103m\u00e2ne\u0163i cu ce ave\u0163i. Nu v\u0103 mai pot da \u00eentr-adaos dec\u00e2t o inim\u0103 u\u015foar\u0103, ca s\u0103 v\u0103 bucura\u0163i cu al vostru…”<\/p>\n

M.D.P.:<\/strong> De la Pericles \u00eencoace, \u00een toate epocile, idealul uman a fost \u201e\u00eenvingerea omului de c\u0103tre om”. Uciderea diferen\u0163ei, \u201edivide et impera”…, toate acestea cum s-ar traduce \u00een context?<\/em><\/p>\n

A.B.:<\/strong> Ia s\u0103 se roage, deasupra capului fiec\u0103rui om de pe p\u0103m\u00e2nt, un Iustin P\u00e2rvu, s\u0103 zicem, \u015fi s\u0103 vede\u0163i cum vor disp\u0103rea toate tendin\u0163ele de \u00eenvr\u0103jbire t\u00e2mp\u0103 \u015fi egotist\u0103, de la\u015fitate, de lips\u0103 de solidaritate spiritual\u0103 \u00eentru Bine \u015fi tendin\u0163ele egoisto-hr\u0103p\u0103re\u0163e – \u015fi vor ap\u0103rea Duhul cel Bun \u015fi de-tine\/sine-d\u0103ruitor, \u015fi Frumuse\u0163ea G\u00e2ndului \u015fi a Sim\u0163irii. \u201eDivide et impera” a fost o formul\u0103 valabil\u0103, mii de ani, doar pentru cei care au uitat s\u0103 mai priveasc\u0103 spre Cer – \u015fi au stat, numai, \u00eencrunta\u0163i, nev\u0103z\u00e2nd nici m\u0103car p\u0103m\u00e2ntul, cu raiul s\u0103u miraculos! \u201eDivide et impera” nu poate fi valabil, spre pild\u0103, \u00eentr-un schit, acolo unde e at\u00e2ta rug\u0103ciune \u015fi treab\u0103 a m\u00e2inilor \u015fi slav\u0103 de Dumnezeu al Crea\u0163iei Lumii: \u201eOra et labora”! Nici m\u0103car de manipulat nu-l po\u0163i manipula, pe omul care, prin Rug\u0103ciune, are \u00een el \u201eCalea, Adev\u0103rul \u015fi Via\u0163a”.<\/p>\n

M.D.P.: <\/strong>Este bine cunoscut\u0103 afirma\u0163ia eminescologului Acad. Dimitrie Vatamaniuc: \u201eAr trebui s\u0103 ne tremure condeiul \u00een m\u00e2n\u0103, c\u00eend ne apuc\u0103m s\u0103 scriem despre Eminescu, \u00eenainte de-a cunoa\u015fte, c\u00e2t de c\u00e2t, biografia sa intelectual\u0103.”: Agresat la el acas\u0103, c\u0103ut\u00eendu-i-se defecte imaginare, lui Eminescu i-au fost atribuite calificative la care un om cinstit cu greu poate r\u0103m\u00eene insensibil: vetust, imoral, \u201enulitate literar\u0103”, xenofob, anacronic, \u201egeniu impus”, corup\u0103tor al tineretului, pericol na\u0163ional, \u201ecadavrul din debaraua rom\u00e2nilor”… Ce ave\u0163i de spus?<\/em><\/p>\n

A.B.: <\/strong>Ce am de spus? A\u015f putea r\u0103spunde scurt: citi\u0163i cartea mea, \u201eSpirit \u015fi Logos, \u00een poezia eminescian\u0103 – pentru o nou\u0103 hermeneutic\u0103, aplicat\u0103 asupra textului eminescian – Ed. Rafet, Rm. S\u0103rat, 2005 (a se vedea \u015fi pe site-ul: www.adrianbotez.com – al\u0103turi de \u015fi complementar cu c\u0103r\u0163ile: Loja Iohanic\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103: Ion Creang\u0103, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici \u2013 pentru o nou\u0103 hermeneutic\u0103 aplicat\u0103 asupra textelor lui Ion Creang\u0103, Ion Luca Caragiale \u015fi Ioan Slavici, Ed. Rafet, Rm. S\u0103rat, 2006, precum \u015fi Cei Trei Magi ai Prozei Rom\u00e2ne\u015fti – \u015fi Epoca Mihaelic\u0103 – pentru o nou\u0103 hermeneutic\u0103, aplicat\u0103 asupra textelor lui Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu \u015fi Mircea Eliade, Ed. Rafet, Rm. S\u0103rat, 2007, dar chiar \u015fi noua mea carte, deocamdat\u0103 publicat\u0103 (din pricini financiare), doar de revistele, \u201eJurnalul de Vrancea” \u015fi \u201eSingur”: \u201eNormalitatea reac\u0163ionar\u0103: sinergia scris-f\u0103ptuire-fiin\u0163are cosmic\u0103, la Grigore Ureche, miron Costin, Ion Neculce – pentru o noua hermeneutic\u0103, aplicat\u0103 asupra textelor cronicarilor moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce”. Dar \u015ftiu c\u0103 asta ar mirosi, multora, dintre cei care se \u015ftiu pe ei cum g\u00e2ndesc \u015fi simt – a arogan\u0163\u0103 \u015fi trufie \u015fi de\u015fert\u0103ciune f\u0103r\u0103 de hotar. \u015ei, totu\u015fi, numai \u00een vremurile noastre pline de ignoran\u0163\u0103 spiritual\u0103 \u015fi de \u00eemp\u0103unare tehnologic\u0103 (deci, ie\u015fite de sub \u201earipa” Arhanghelului Spiritului-Mihail, \u015fi intrate, iar\u0103\u015fi, ca \u00een veacurile al XVII-lea \u0163i al XIX-lea, sub obl\u0103duirea Arhanghelului Tehnicii-Gabriel), a putut \u015fi poate, \u00een continuare, s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u201eminunea invers\u0103” (iluzionarea de la Diavol): s\u0103 nu citim c\u0103r\u0163i esen\u0163iale, trudite cu s\u00e2nge, decenii \u015fi chiar vie\u0163i \u00eentregi, \u00eenchinate – c\u0103r\u0163i prin care ne-am \u201eaerisi”-elibera Duhul, spre \u00eenalturi \u015fi t\u0103rii – \u015fi, \u00een schimb, s\u0103 ne d\u0103m \u201eintelectuali”, pentru c\u0103 pierdem vremea \u015fi energia dumnezeiasc\u0103, st\u00e2nd, pe jum\u0103tate adormi\u0163i, \u00een fa\u0163a Spectacolului De\u015fucheat al T\u00e2mpeniei Ne-Omene\u015fti. La ce bun \u015fi Internetul (care, folosit cu chibzuin\u0163\u0103, este o arm\u0103 redutabil\u0103, pentru cei care au discern\u0103m\u00e2nt \u015fi cultur\u0103, deja format\u0103, prin \u201eGalaxia Gutenberg”), dac\u0103 tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, \u00eel folosesc, cu ochii sticlind, ca lupii, pentru portalurile porno, ori pentru a juca pocker ori, pur \u015fi simplu, pentru a-\u015fi comunica fleacuri \u201esenza\u0163ionale”, f\u0103r\u0103 nicio reverbera\u0163ie de\/pentru\/\u00eentru Duh?!<\/p>\n

\u00cen cartea mea \u201eSpirit \u015fi Logos, \u00een poezia eminescian\u0103”, spuneam (\u015fi demonstram, cu ajutorul unei discipline pe care, f\u0103r\u0103 fals\u0103 modestie, am ctitorit-o: hermeneutica religioas\u0103 – dup\u0103 cum afirma \u015fi doamna Roxana Sorescu, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific principal I, Institutul de Istorie \u015fi Teorie Literar\u0103 \u201eGeorge C\u0103linescu”-Bucure\u015fti: \u201e\u00cen critica literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu exist\u0103, deocamdat\u0103, lucr\u0103ri de acest tip. Prin lucrarea \u00abSpirit \u015fi Logos, \u00een poezia eminescian\u0103…\u00bb, Adrian Botez este un precursor. Pe drumul pe care \u00eenainteaz\u0103 se vor buluci multe personae, ce vor confunda bolboroseala extatic\u0103, cu foarte severele discipline, care sunt Mistica \u015fi Ini\u0163ierea \u00een domeniul spiritual – dar acesta este riscul oric\u0103rei cercet\u0103ri \u00eennoitoare. Dl. A. Botez repune \u00een discu\u0163ie, dintr-un unghi inedit, \u00eentreaga viziune asupra poeziei eminesciene \u015fi a st\u0103rii de revela\u0163ie poetic\u0103, \u00een general (…)” conform Aprecierile Comisiei de doctorat, 14 februarie 1997, \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAl.I.Cuza”, Ia\u015fi, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu lucrarea Spirit \u015fi Logos, \u00een poezia eminescian\u0103, devenit\u0103 cartea Spirit \u015fi Logos, \u00een poezia eminescian\u0103 – pentru o nou tip de hermeneutic\u0103, aplicat\u0103 asupra textului eminescian – Ed. Rafet, Rm.S\u0103rat, 2005): \u201eEl, Eminescu, este Zoroastru, Buddha, Hristos. De fapt, este Anonimul Revelator. Este spiritul omenirii, re\u00eendumnezeite \u015fi recuperate \u00eentru Unu, prin revela\u0163ia \u201ede\u015ftept\u0103torilor” ei. (…) Eminescu este, pentru rom\u00e2ni, \u00een mod cert, \u201eSuperlativul Anonimului”, superlativul st\u0103rii de Maestru, \u00een sensul de cel mai perfect ordonator al stimulilor-semne, c\u0103tre Firea noastr\u0103, a celor din expresia-Logos rom\u00e2nesc – c\u0103tre Ritualul Cosmic Rom\u00e2nesc.(…) Eminescu va crea, prin antumele sale (dar \u015fi prin multe dintre postume!), \u015fansa soteriologic\u0103, pentru revelarea, \u00een omul fenomenal, a Omului Transcendental, despre care vorbe\u015fte N. Berdiaev. Fiin\u0163a-Om Transcendental este provocat\u0103 spre ritualul de comuniune cu Logos-ul sacru. Fiin\u0163a \u015fi opera\u0163iunea soteriologic\u0103 de re-\u00eendumnezeire a eului este \u0163inta suprem\u0103 a rug\u0103ciunii-poezie eminescian\u0103 (re-\u00eendumnezeire prin teurgie poetic\u0103).[1]<\/strong> Rug\u0103ciune \u00eentru Spiritul Rom\u00e2nesc. Suprem-anonima rug\u0103ciune \u00eentru starea de Neam Rom\u00e2nesc. Sau, cum spunea N. Berdiaev [2]<\/strong> : \u00abSingur acel Logos nu distruge omul, care este, El \u00eensu\u015fi, Omul Absolut\u00bb Rug\u0103ciunea-Neam Rom\u00e2nesc-Eminescu este Logos-ul sacru \u015fi \u00abrepet\u0103 \u00een sine, \u00een limitele sale de \u00een\u0163elegere, experien\u0163a unui Zoroastru, a unui Buddha, a lui Hristos: momente ale unei revela\u0163ii\u00bb(…) \u00cen illo tempore al rom\u00e2nilor, domne\u015fte Eminescu. Hristosul rom\u00e2nilor este Eminescu[3]<\/strong>. […] Eminescu \u015fi Hristos au \u00een comun faptul c\u0103 sunt recunoscu\u0163i reali tocmai c\u00e2nd sunt considera\u0163i \u00een anistoria arheilor. Normele morale ale lui Hristos sunt percepute ca singurele des\u0103\u00acv\u00e2r\u00ac\u015fite \u00een orice zon\u0103 a temporalit\u0103\u0163ii umane. La fel, Eminescu este perceput ca lumin\u0103 a supremei purit\u0103\u0163i \u015fi demnit\u0103\u0163i, a (re) \u00eenvierii rom\u00e2ne\u015fti, indiferent fa\u0163\u0103 de vreo circumscriere temporal\u0103 [4]<\/strong>.Cu c\u00e2t este cunoscut mai profund Spiritul-Hristos, cu at\u00e2t sunt cunoscute mai esen\u0163ial iubirea, adev\u0103rul, binele, frumosul. Cu c\u00e2t este cunoscut mai profund Spiritul-Eminescu, cu at\u00e2t sunt mai exact cunoscute esen\u0163ele semnificative (metafizice) \u00abom\u00bb\u015fi \u00abrom\u00e2n\u00bb. Amprenta Spiritului eminescian este mai puternic\u0103 dec\u00e2t oricare for\u0163\u0103, \u00een modelarea \u015fi recunoa\u015fterea adev\u0103ratului spirit rom\u00e2nesc, profund. Nu trebuie considerat c\u0103 \u00abspiritul rom\u00e2nesc\u00bb l-a conformat, prin ac\u0163iune exclusiv\u0103, pe Eminescu: ci Eminescu a descoperit, prin for\u0163a clarviziunii sale \u015fi a decantat, din Logos-ul sintetic*, exact ceea ce sunt dimensiunile Logos-ului specific* (creator \u015fi ordonator) rom\u00e2nesc. Eminescu a ales, a adunat \u015fi a topit \u00eempreun\u0103, a \u00abcopt\u00bb (\u00een sens alchimic) pl\u0103mada-spirit ce s-a numit \u015fi se nume\u015fte acum \u00abspiritul rom\u00e2nesc\u00bb. El a intuit, a scormonit, a extras din unghere de neb\u0103\u00acnuit, a c\u00e2nt\u0103rit \u015fi a potrivit for\u0163e spirituale (anistorice) care, datorit\u0103 lui, s-au conjugat, s-au armonizat – \u015fi astfel, s-a alc\u0103tuit, prin Eminescu. Logos-ul rom\u00e2nesc [5]<\/strong>.<\/p>\n

Eminescu, apercetiv \u015fi intuitiv totodat\u0103, intr\u0103 \u00een stare de revela\u0163ie a fiin\u0163ei sale – intr\u00e2nd \u00een comuniune cu fondul spiritului arhaic al acestor p\u0103m\u00e2nturi. Hiperboreean, dacic \u015fi cristic, \u00een acela\u015fi timp – Spiritul-Eminescu, spun\u00e2nd, adic\u0103 intr\u00e2nd \u00een starea de Logos, creator \u015fi ordonator, se spune pe sine, pentru a re-crea lumea conform viziunilor din ad\u00e2ncuri, din anistorie.(…) Eminescu-Logos-ul oblig\u0103 pe oricare cititor-discipol s\u0103 se purifice pentru re-sacralizare, pentru dob\u00e2ndirea st\u0103p\u00e2nirii supreme: asupra chinului suprem \u015fi asupra dispari\u0163iei formale – ca victorie, prin revitalizarea for\u0163ei-Logos, a Spiritului. Eminescu nu accept\u0103 ca discipoli dec\u00e2t pe poten\u0163ialii zei. \u015ei neamul care l-a n\u0103scut (sau poate Eminescu a n\u0103scut, prin sinteza spiritual\u0103, ade\u00acv\u0103\u00acratul neam rom\u00e2nesc?) trebuie s\u0103 accepte aceast\u0103 unic\u0103 clauz\u0103 a contractului – victo\u00acria ini\u0163ierii, sau, cum spune \u00eensu\u015fi Eminescu: \u201eMai bine stinge, Doamne, via\u0163a gin\u0163ii mele” – I-213. Eminescu este numele profilului moral, al matricei de comportament arhetipal, de la care trebuie s\u0103 se revendice oricare om (\u00een sensul invoca\u0163iei ini\u0163iatice indiene, Om, de fapt Aum, triada personific\u0103rii elementelor fundamentale: A-Agni-focul, U-Uaruna-apa, M-Marut-aerul[6]<\/strong>. \u015ei oricare rom\u00e2n. Este un creuzet-Eminescu, \u00een care dacul, nordicul-hiperboreeanul, indicul… \u015fi … valahul etern, adic\u0103 tradi\u0163ional \u015fi modern totodat\u0103, sincronic \u015fi diacronic, echilibrat \u015fi egal cu sine \u00eensu\u015fi, fuzioneaz\u0103 \u00eentr-un miraculos elixir, cu func\u0163ie soteriologic\u0103. […] Eminescu, ca \u015fi oricare geniu poetic, dep\u0103\u015fe\u015fte disperarea individual\u0103, intr\u00e2nd \u00een conven\u0163ia metafizic\u0103 a umanit\u0103\u0163ii: glasul nu este un glas identificabil \u00een fenomenologic, ci glasul (care transcende \u015fi sunet, \u015fi sens) profetului, al celui care reveleaz\u0103 confrunt\u0103rile ad\u00e2ncului metafizic al Spiritului: imperfec\u0163iunile acestui glas nu sunt vini individuale, ci expresii ale imperfec\u0163iunii voin\u0163ei soteriologice, a voin\u0163ei de (re) ini\u0163iere ale omenirii istorice. El cheam\u0103 ceea ce omenirea cheam\u0103: cuvintele nu trebuie judecate dup\u0103 form\u0103 \u015fi circumstan\u0163e, dup\u0103 \u00eenrudiri de sens \u015fi perturb\u0103ri prin \u00eenrudire; ele trebuie judecate \u00een func\u0163ie de starea de disperare a Spiritului omenesc, dup\u0103 gradul de expresie religioas\u0103 la care a ajuns Spiritul uman prin Eminescu (re-ligios \u00een sensul cel mai profund, mistic, al re-leg\u0103rii \u00eentru Unul).[7]<\/strong><\/p>\n

Poetul de geniu este, mereu, un Samson care simte c\u0103 templul se pr\u0103vale peste el – \u015fi el trebuie s\u0103-l \u0163in\u0103 \u00eenc\u0103 sus prin cuvinte – singur\u0103 for\u0163a Logos-ului poate \u0163ine sufletul \u00een lumin\u0103. El le-a provocat (cuvintele), tot el trebuie s\u0103 le insufle, iar\u0103\u015fi, for\u0163a verticalei divine a crea\u0163iei. \u00centre viziunea eminescian\u0103 \u015fi viziunea popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pare a fi o diferen\u0163\u0103 destul de mare, \u00een unele privin\u0163e. Dar Eminescu, pe de o parte, exprim\u0103 posibilitatea unei viziuni de ad\u00e2ncime \u015fi mult mai veche dec\u00e2t cea valah\u0103 (getico-indic\u0103 sau\/\u015fi gotico-getic\u0103, daco-hyperboreean\u0103) – pe de alt\u0103 parte, Eminescu pre-simte (intuie\u015fte) profunzimile adev\u0103rate (neperturbate de parazi\u0163ii istoriei) ale Logos-ului rom\u00e2nesc (ca ordine ad\u00e2nc\u0103 a lumii) \u015fi \u00eel exprim\u0103. El exprim\u0103 acest Logos (imperceptibil \u015fi profund), iar noi \u00eel sim\u0163im, doar. \u015ei sim\u0163im c\u0103 expresia lui de\u015fteapt\u0103 \u00een noi un sine nou, adev\u0103rat: oric\u00e2t ne-am \u00eempotrivi, dac\u0103 suntem de bun\u0103-credin\u0163\u0103, trebuie s\u0103 m\u0103rturisim c\u0103, atunci c\u00e2nd \u00eel citim pe Eminescu, abia \u00een acel moment ne recunoa\u015ftem a fi noi \u00een\u015fine: spusa lui ucide lenea de spunere a noastr\u0103 – \u015fi sim\u0163im c\u0103 tocmai a\u015fa am fi spus \u015fi noi, dac\u0103 el nu ne-o lua \u00eenainte cu un efort: efortul-Logos.<\/p>\n

Eminescu ne-a impus Logos-ul? Poate. Mai cur\u00e2nd, el a luat pulsul Logos-ului na\u0163ional mai corect, mai abisal, mai aproape de inim\u0103. Inima sa.(…) Logos-ul acestui p\u0103m\u00e2nt, Logos-ul eminescian, are, ca specific al verbului, CURGEREA. O parte dintre verbe sunt ale stop\u0103rii (momentan\u0103 sau transcendental\u0103). Extrem de rar este, la Eminescu, verbul a avea. Nu se acumuleaz\u0103, ci se scurge, \u00eentru A FI. Este o bucurie trist\u0103 a transform\u0103rii ce\u0163ii, scurgerii formelor \u00een\u015fel\u0103toare (M\u0101y\u0101), p\u00e2n\u0103 la avertismentele stop\u0103rii (scap\u0103r\u0103, r\u0103sai, apui, r\u0103m\u00e2i – acum, dar pentru totdeauna!). A fi – este, la Eminescu, verb al privirii \u015fi al transcenderii. Nu avere, ca depozit-depozitare (al imaginilor Fiin\u0163ei), ci trecere, necesar\u0103, prin blestemul purificator al M\u0101yei. Totul se lichefiaz\u0103, se transform\u0103 \u00een picuri, unde, valuri, ce\u0163uri – p\u00e2n\u0103 ce totul \u00ee\u015fi afl\u0103 muntele. Infernala scar\u0103 a Luminii.(…) Cel revelat de Logos \u015fi, deci, anonim (uneori, paradoxal, un anonim cu nume; e vorba, deci, de anonimitatea \u00eentru divin, recuperatoare – iar nu de banala anonimitate social-civil\u0103), exclude, \u00een mod firesc (excludere acceptat\u0103 de “jertfele” \u00eense\u015fi – de fapt, rat\u0103rile ce-\u015fi con\u015ftientizeaz\u0103 ratarea, nu mai sunt rat\u0103ri, ci revela\u0163ii ale \u00eemplinirii \u00eentru Logos-impersonalitate), orice existen\u0163e colaterale, false (demascate, ca act revelatoriu, de maxim\u0103 senin\u0103tate – ca fiind false). Eminescu transform\u0103 \u00een existen\u0163e epigonice nu doar to\u0163i poe\u0163ii, ci, \u00een primul r\u00e2nd, sinele-s\u0103u-c\u0103ut\u0103tor-de-sine – \u015fi, evident, pe to\u0163i cei care rat\u0103m-\u00eentru-rom\u00e2ne\u015fte (dar sper\u0103m \u00eentru rezonarea-Logos specific-Eminescu). El \u015fi-a asumat Responsabilitatea Logos-ului, deci \u015fi-a asumat toate eurile-de-criz\u0103 , trec\u00e2nd, cu Curajul Logos-ului Asumat, \u00een El Transcens (El Adev\u0103rat). Trec\u00e2nd, cu ini\u0163ia\u0163ii \u00eentru Logos, \u00een eternitatea (ritualic\u0103) a Logos-ului sintetic (divin), soteriologic…” etc. etc. etc. Asta \u015fi mereu altele, de acest fel, “am de spus”, despre Eminescu-Aminul Neamului Rom\u00e2nesc.<\/p>\n

M.D.P.: <\/strong>M\u0103 \u00eentreb cum ar ar\u0103ta un top al celor care trebuiesc evacua\u0163i din cultura \u015fi literatura prezentului, \u00eentocmit de domnia voastr\u0103…<\/em><\/p>\n

A.B.:<\/strong> \u201ePe\u015ftele de la cap se-mpute”. Deci, primii de pe \u201elista neagr\u0103”, nu a lui Adrian Botez, neap\u0103rat – ci a Duhului \u00cenviat Rom\u00e2nesc – ar fi cei mai vinova\u0163i de \u201egenocid spiritual rom\u00e2nesc”, prin instigare \u015fi stimulare a distrugerii Spiritului Neamului Rom\u00e2nesc. Printre primele nume de pe list\u0103, ar trebui s\u0103 fie, bine\u00een\u0163eles, \u015fi cele ale lui H.R. Patapievici – \u201ecriminal \u00een serie”, cu totul lipsit de discern\u0103m\u00e2nt -, Lucian Boia (cel care-\u015fi tr\u00e2mbi\u0163eaz\u0103, proste\u015fte, dar cu obr\u0103znicie tipic luciferic\u0103, pe unde vrei \u015fi pe unde, mai ales, nu vrei – condi\u0163ia sa de \u201easasin” al arheilor rom\u00e2ne\u015fti – \u015fi N. Manolescu (\u201etelpiz” \u015fi cameleonic, un demagog influent \u015fi cu o bun\u0103 retoric\u0103, pus\u0103 \u00een slujba r\u0103ului\/distrugerii – deci, cu at\u00e2t mai periculos).
\n
\nM.D.P.:<\/strong> Care ar fi gre\u015felile fecunde ale timpului pe care \u00eel tr\u0103im, g\u00eendindu-ne la Jules Henri Poincare, matematicianul, care vr\u00eend s\u0103 elimine o gre\u015feal\u0103, a creat \u015ftiin\u0163a haosului?<\/em><\/p>\n

A.B.:<\/strong> Bun\u0103 \u015fi \u201efecund\u0103” \u00eentrebare. Hmmm. \u201e\u015etiin\u0163a Haosului”. Din punctul meu de vedere, domnul Jules Henri Poincar\u00e9 putea s\u0103 nici nu existe pe fa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului – pentru c\u0103 mai maestru \u00een \u201e\u015etiin\u0163a Haosului” dec\u00e2t Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei – nu se afl\u0103, pe toat\u0103 fa\u0163a \u201emultului rotund”. \u00centr-o discu\u0163ie serioas\u0103, se poate \u00eencepe, eventual, cu \u201egre\u015feala fecund\u0103” a romanilor lui Traian, care, abia prin \u201ecucerirea” (vorb\u0103 s\u0103 fie!) Daciei, au realizat… \u201ere-dacizarea” Romei! – …sau cu \u201egre\u015feala fecund\u0103” a cronicarilor – \u201eto\u0163i de la R\u00e2m ne tragem” – care a creat \u201edorul” rom\u00e2nilor (foarte discutabil) nu doar de iluminismul vestic laicizant (cu \u00eenceput regicid \u015fi deicid, ca \u00een Anglia lui 1648 \u015fi, mai cu seam\u0103, \u00een Fran\u0163a lui 1789!), greco-catolicizant \u015fi… de epopee \u201epe dos”! – ci, mai cu seam\u0103, \u201edorul” de Uniunea European\u0103, cea autofag\u0103. \u00cen \u201etimpul pe care \u00eel tr\u0103im”, toate gre\u015felile poprului rom\u00e2n tind s\u0103 devin\u0103 \u201egre\u015feli fecunde”! Ve\u0163i vedea, \u00een timpii ce vin, cum rom\u00e2nii vor \u00eenvia, cu at\u00e2t mai impetuos (m\u0103 uit \u00een urm\u0103, s\u0103 v\u0103d dac\u0103 nu m-am, cumva… \u201eiga\u015fizat”!), cu c\u00e2t au r\u0103bdat mai mult! Probabil, \u201egre\u015feala” r\u0103bd\u0103rii limpezind mai bine \u015fi mai s\u0103n\u0103tos (cre\u015ftine\u015fte!) germenii \u00cenvierii Neamului. Iat\u0103, un exemplu tipic \u015fi viu de \u201egre\u015feal\u0103 fecund\u0103”: dac\u0103 rom\u00e2nii au comis gre\u015feala de a nu-l numi, pe amicul nostru comun \u015fi frate \u00eentru duh, at\u00e2t de profund talentatul poet \u015fi poeseist Eugen Evu – iat\u0103 c\u0103 el a putut deveni membru al unei academii \u00een Italia. \u201eAccademia Internazzionale Il Convivio – Italy”. Nici nu mai face pentru ca s\u0103 continu\u0103m acest mult prea \u201efecund” subiect.<\/p>\n

M.D.P.: <\/strong>Poporul rom\u00e2n nu e cu nimic inferior altor popoare europene. C\u0103 nu avem un Goethe, dar avem un Eminescu \u015fi at\u00eetea alte capete luminate care au f\u0103cut \u015fi fac istorie. Ce ne lipse\u015fte totu\u015fi?, \u015fi din ce punct de vedere, ca s\u0103 ie\u015fim din impas ca na\u0163iune?<\/em><\/p>\n

A.B.: <\/strong>Am r\u0103spuns, deja, mai sus – am ajuns s\u0103 m\u0103…autocitez, e grav de tot, este tot at\u00e2t de periculos, c\u00e2t \u015fi a accepta adularea oglinzii: nimic – dec\u00e2t \u00eenvierea de duh – \u201eputerea, curajul \u015fi discern\u0103m\u00e2ntul de a-\u015fi cunoa\u015fte darurile \u015fi harurile de la Dumnezeu – \u015fi de a \u015fi le ap\u0103ra \u015fi \u00eenmul\u0163i, prin str\u0103dania Duhului s\u0103u ales”.<\/p>\n

M.D.P.:<\/strong> Dac\u0103 ar fi s\u0103 formula\u0163i c\u00eeteva capete de acuzare pentru puterile mondiale \u015fi pentru clasa politic\u0103 autohton\u0103.<\/em><\/p>\n

A.B.: <\/strong>Sunt at\u00e2t de multe (\u201ecapetele” astea de acuzare!), c\u00e2t nu le-ar \u00eenc\u0103pea h\u00e2rtia ori pagina web. Numai c\u0103 nu-i de vin\u0103 numai str\u0103inul, c\u0103 tu accep\u0163i s\u0103 fii c\u0103lcat \u00een picioare: el, \u00een necuviin\u0163a lui milenar\u0103, \u00eencearc\u0103, tu n-ai dreptul s\u0103-l la\u015fi, n-ai dreptul s\u0103 nu-i pui hotare, clare \u015fi definitive. Din ce, oare, s-au alc\u0103tuit palatele \u015fi catedralele cele falnice \u015fi obraznice, din Anglia, Fran\u0163a, Spania, Portugalia, Austria, dec\u00e2t din jefuirea criminal\u0103 \u015fi sfruntat\u0103, din partea \u201esocio”-luciferilor lumii – a celor prea bl\u00e2nzi \u015fi revolt\u0103tor, de \u201enon-reac\u0163ionari!” – pentru mul\u0163i comentatori ai istoriei. \u00cen definitiv, eu nu-s prea bun cre\u015ftin, deci \u00eei admir pe inca\u015fii \u201ede r\u00e2nd” (care s-au p\u0103strat \u00een \u201elegea” sufletului\/Duhului lor, cu pre\u0163ul vie\u0163ii p\u0103m\u00e2nte\u015fti!), mai mult dec\u00e2t pe \u00eemp\u0103ratul lor, Atahualpa, cel care a preferat s\u0103 se cre\u015ftineze, lep\u0103d\u00e2ndu-se de credin\u0163a str\u0103mo\u015filor s\u0103i, pentru ca s\u0103 nu se chinuie, ars pe rug, de c\u0103tre spaniolii cei m\u00e2rlani, ho\u0163i \u015fi porcari, ci doar s\u0103 fie sp\u00e2nzurat. Dac\u0103 Max Rich \u00ee\u0163i cere, spre pild\u0103, Ro\u015fia Montan\u0103, tu, politician, dar \u015fi tu, rom\u00e2n \u201ede r\u00e2nd”, nu i-o dai. Nu pentru c\u0103 e\u015fti lacom \u015fi tic\u0103los, precum Max Rich, ci pentru c\u0103 nu-i a ta. Le-a l\u0103sat-o traco-dacilor, ca dar sf\u00e2nt, Zalmoxis – iar traco-dacii au l\u0103sat-o ca d\u0103ruire mistic\u0103 \u015fi hristic\u0103, valahilor. Deci, Ro\u015fia Montan\u0103 \u201en-a fost a str\u0103mo\u0219ilor mei, n-a fost a mea \u0219i nu e a voastr\u0103, ci a urma\u0219ilor vo\u0219tri \u0219-a urma\u0219ilor urma\u0219ilor vo\u0219tri, \u00een veacul vecilor!” Minciuna voiculesciano-b\u0103sist\u0103, cu \u201elocurile de munc\u0103” este o imbecilitate pentru imbecili, fire\u015fte: dac\u0103 am avea\/p\u0103stra, pentru \u201eurma\u015fii urma\u015filor no\u015ftri”, \u015fi aurul-argintul-uraniul-wolframul de la Ro\u015fia Montan\u0103, execut\u00e2nd extrac\u0163ia cu rom\u00e2ni din Rom\u00e2nia, pentru Statul Rom\u00e2n. Ce boal\u0103 am c\u0103p\u0103ta\/”ne-ar umple”, oare…?! Deocamdat\u0103, suntem bolnavi cam a\u015fa: politicienii \u201erom\u00e2ni” (de fapt, to\u0163i afl\u00e2ndu-se \u00een r\u0103zboi, deschis \u015fi tic\u0103los, cu poporul rom\u00e2n) – de Tr\u0103dare, iar noi, cei \u201esimpli” (dar c\u00e2t de \u201ecompu\u015fi” \u00eentru Duh am fost, \u00een aceste Akes Samenos, sau \u00een aceast\u0103 Gr\u0103din\u0103 a Maicii Domnului!) – de Lene Spiritual\u0103, de Lips\u0103 de Responsabilitate, de Egoism \u00ceng\u0103lat \u015fi de Lips\u0103 de Reac\u0163ie Vitalist\u0103 \u015fi de Duh. Poate, cum am zis mai sus, s\u0103 fie o \u00eencercare, pentru pentru neamul nostru, spre a da m\u0103rturie mai limpede, despre Duhul nostru cre\u015ftin – dar p\u00e2n\u0103 \u015fi Hristos-Dumnezeu a pus m\u00e2na pe Biciul-fulger transfigurator, c\u00e2nd a dat piept cu \u00eenr\u0103irea f\u0103r\u0103 de leac a zarafilor\/”demonul Mamona”.<\/p>\n

M.D.P.:<\/strong> \u00cen capitalismul rom\u00e2nesc, cultura a devenit \u015fi ea un fel de business? Mai putem vorbi ast\u0103zi despre unitatea dintre cultur\u0103 \u015fi societate, despre calea spre universal prin na\u0163ional?<\/em><\/p>\n

A.B.: <\/strong>\u201eCalea spre universal prin na\u0163ional”, preconizat\u0103 de iluminatul mason Wolfgang Johann Goethe, r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103, oric\u00e2te eforturi de negare face, azi, Francmasoneria U.E.. \u201ePacea Europei \u00eenseamn\u0103: p\u0103m\u00e2nt na\u0163ional \u015fi cer comun” (cf. art. Ras\u0103 \u015fi religiune, articol ap\u0103rut \u00een \u201eG\u00e2ndirea”, anul XIV, nr.2, februarie 1935) \u2013 afirma, pe bun\u0103 dreptate, Nichifor Crainic. \u00cen ce prive\u015fte cultura ca \u201ebusiness” \u2013 da, este un fenomen tragic \u015fi grotesc: scriitorul-creatorul autentic este dat la o parte, pentru c\u0103 nu se supune \u201elegilor pie\u0163ei” – legi care, la r\u00e2ndul lor, pentru \u201esectorul” Adev\u0103r al Crea\u0163iei, se supun \u201ecocoanei” numit\u0103, cic\u0103: \u201epolitical correctness” – iar pentru pseudo-scriitorul, la\u015f \u015fi cu suflet de slug\u0103 \u015fi de t\u00e2lhar, \u201epunga” capitalistului murdar (de s\u00e2nge din abatoarele de Via\u0163\u0103 \u015fi Duh ale Lumii!) se deschide larg…De ce anume ar fi \u00een stare pseudo-creatorul, pentru a face s\u0103 triumfe impostura asupra autenticit\u0103\u0163ii Harului, autenticitate care trebuie nu doar umilit\u0103, adus\u0103 \u201e\u00eenpatru labe”, la condi\u0163ia de “cer\u015fetor cu Har”? R\u0103spuns: De orice. Iat\u0103 ce declar\u0103 (cu veselia \u015fi u\u015fur\u0103tatea handicapatului mental!) un oarecare mucos, infatuat \u015fi cu un tupeu pe m\u0103sura amoralismului \u015fi prostiei sale – Petre Fluera\u015fu, a\u015fa-\u015fi zice:
\n\u201e- Detergen\u0163ii \u015fi c\u0103r\u0163ile trebuie s\u0103 fie tratate la fel pe pia\u0163\u0103”.
\n– Las\u0103 dracului principiile morale; c\u00e2nd ai de v\u00e2ndut c\u0103r\u0163i care trebuie s\u0103 se cumpere, nu trebuie s\u0103 te \u00eempiedici de ni\u015fte prostii cum sunt principiile morale”.
\n– Eminescu, azi, ar fi un nimeni, care s-ar coco\u015fa pe computer \u015fi Internet. La fel \u015fi Hristos”.
\n– Hitler \u015fi Stalin trebuie lua\u0163i azi ca model, \u00een ce prive\u015fte dictatura publicit\u0103\u0163ii”.
\n– Ast\u0103zi, totul se vinde! \u015ei sufletul se vinde”.
\n– E\u015fti liber cu c\u00e2t e\u015fti mai dependent \u015fi mai manipulat de lucruri\/obiecte \u015fi de reclamele TV.
\n– Dac\u0103 vrei s\u0103 ai succes pe Rom\u00e2nia Cultural, las\u0103-l dracului pe Verdi \u015fi pune maneaua!” (o \u00eendemna \u00abfluiera\u015ful\u00bb pe realizatoarea emisiunii, o doamn\u0103 excesiv de re\u0163inut\u0103 \u00een exprimare).
\n– Via\u0163a e frumoas\u0103 pentru c\u0103 nimic nu conteaz\u0103!
\n– Dac\u0103 a\u015f scrie o carte \u015fi editorul mi-ar zice c\u0103 nu se vinde, \u015fi ar spune s\u0103 schimb ceva ca s\u0103 se v\u00e2nd\u0103 – eu a\u015f schimba totul! D\u0103-le dracului de idei, cea mai tare carte e Codul lui Da Vinci, \u015fi c\u0103r\u0163ile lui Sandra Brown sunt tari, \u015fi St\u0103p\u00e2nul Inelelor – pentru c\u0103 se v\u00e2nd! V\u00e2nzarea e totul, nu m\u0103 intereseaz\u0103 personalitatea scriitorului !
\n– Totul este s\u0103 m\u0103 simt eu bine! Cultura secolului nostru este senza\u0163ia!
\n– Eu nu vreau dec\u00e2t bani, prin care s\u0103 cap\u0103t puterea \u00een lume!” etc. etc. etc. (vineri, 11 iulie 2008, \u00een cadrul emisiunii radiofonice Chef de vorbe – Rom\u00e2nia Cultural).<\/p>\n

M.D.P.:<\/strong> Este vremea s\u0103 re-punem pe tapet un concept relativizat \u00een ultima vreme: Patriotismul. Considerati c\u0103 este un sentimet perimat, pentru c\u0103 a fost exploatat\u0103 cu asupra de m\u0103sur\u0103 \u00een perioada anterioar\u0103 loviturii de stat din ’89? Ce este patriotismul democrat, stimate Profesor Doctor, Adrian Botez, \u015fi cine mai scrie azi literatur\u0103 patriotic\u0103?<\/em><\/p>\n

A.B.: <\/strong>Pentru a v\u0103 r\u0103spunde, cu vorbe mai clare \u015fi mai \u00een\u0163elepte \u015fi rezolute, dec\u00e2t poate\/pot pl\u0103m\u0103di inima mea\/buzele mele, \u00eel voi cita pe multregretatul \u015fi autenticul intelectual valah – Octavian Paler: \u201eOmul are o singur\u0103 patrie, restul sunt \u0163\u0103ri”. Ca \u015fi \u00een cazul mamei: ai o singur\u0103 mam\u0103 (f\u0103ptur\u0103 sacr\u0103) – restul sunt (cel mult) femei. \u201ePatriotism democrat”, drag\u0103 \u015fi stimat\u0103 doamn\u0103 Maria Diana Popescu – nu exist\u0103, azi: \u201edemocra\u0163ia” masonic\u0103, din contemporaneitate – vrea s\u0103 desfiin\u0163eze grani\u0163e (\u201edintre state”, zic ei – \u201edintre Categorii Divine de Duhuri”, zicem noi), precum ilumini\u015ftii – \u201eilumina\u0163i”, din veacul al XVIII-lea, doar pentru ca s\u0103 nu pl\u0103teasc\u0103 taxe (pentru m\u0103rfuri multe \u015fi mult \u201eplimbate”, pentru v\u00e2nzare \u015fi profit maxim!) \u015fi s\u0103 nu-i pl\u0103teasc\u0103 nici pe muncitorii lor (creatorii acestor m\u0103rfuri \u201eplimbate” pe suprafa\u0163a Terrei), e mai ieftin, fire\u015fte, s\u0103-i transformi \u00een sclavi. \u015ei, atunci, nu le pas\u0103 c\u0103, odat\u0103 cu apa pentru baie, arunc\u0103 \u015fi copilul din baie – c\u0103, odat\u0103 cu \u201euniunile” (europene, asiatice, americane) de bani, desfiin\u0163\u00e2nd patriile de duh – se autodesfiin\u0163eaz\u0103, se sinucid identitar \u015fi, apoi, vital. Nu po\u0163i ucide to\u0163i p\u0103m\u00e2ntenii, toat\u0103 via\u0163a de pe P\u0103m\u00e2nt – iar tu s\u0103 pretinzi c\u0103 mai exi\u015fti. Vidul tot vid r\u0103m\u00e2ne, cu martori sau f\u0103r\u0103.<\/p>\n

\u201eLiteratur\u0103 patriotic\u0103” scrie oricine se revendic\u0103, prin scrisul s\u0103u, de la o Limb\u0103 \u015fi de la un Logos Specific\/Or\u00e2nduial\u0103 de Duh specific exprimat (care-i c\u00e2t o Patrie), imposibil de identificat la alte popoare. Nu e nevoie s\u0103 pronun\u0163i, de 60 de ori pe minut \u015fi de 3600 de ori pe or\u0103, cuv\u00e2ntul \u201epatrie”, ca s\u0103 se \u015ftie c\u0103 e\u015fti rom\u00e2n, din Patria Rom\u00e2nia. Tot a\u015fa cum nu e nevoie s-o por\u0163i, prin lume, \u0163in\u00e2nd-o de m\u00e2n\u0103, pe mama ta, pentru ca lumea s\u0103 afle c\u0103 nu e\u015fti ouat, ci n\u0103scut.<\/p>\n

M.D.P.:<\/strong> Omenirea tr\u0103ie\u015fte marile cataclisme ale civiliza\u0163iei. Crize, r\u0103zboiae, manifest\u0103ri violente de strad\u0103 \u00een multe \u0163\u0103ri ale lumii, violen\u0163\u0103, sex, manipulare, corup\u0163ie, \u015fantaj, s\u0103r\u0103cie, \u015fomaj, crim\u0103 organizat\u0103. Autointitulatele \u201eelite mondiale”, ele vor s\u0103 schimbe lumea din r\u0103d\u0103cini, a\u015fa cum a vrut Marx s\u0103 devieze sensul de deplasare al societ\u0103\u0163ii, sau cum Rimbaud a vrut s\u0103 schimbe via\u0163a. \u00cencotro este dirijat\u0103 lumea?<\/em><\/p>\n

A.B.:<\/strong> \u00cencotro este dirijat\u0103, azi, lumea, de c\u0103tre \u201eelitele” ei, de fapt, de pseudo-elitele luciferice?! Spre bezn\u0103, spre auto-desfiin\u0163are. Dar aceasta, pentru c\u0103 sunt tot mai pu\u0163ini sau mai pu\u0163in vizibili rug\u0103torii c\u0103tre Hristos – \u201eCalea, Adev\u0103rul \u015fi Via\u0163a”. \u015ei tot mai vizibili \u201eyesmanii” \u015fi tic\u0103lo\u015fii cu suflet de \u201eHanibal the Canibal”, cei peste ori\u015fice m\u0103sur\u0103 de obraznici. Franc-Masoneria Mondial\u0103, prin c\u0103m\u0103tarii ei, dar \u015fi prin \u201esavan\u0163ii criminali” ordon\u0103 \u201eteracidul”, reducerea popula\u0163iei P\u0103m\u00e2ntului, de la cca 7 miliarde la cel mult 240 de milioane de \u201ehumanoizi”, sclavi ai Corpora\u0163iilor Multina\u0163ionale\/Transna\u0163ionale. Iat\u0103 ce zic, \u015fi nu sunt dec\u00e2t dou\u0103 dintre cele mai cunoscute voci masonice mondiale, aceste pseudo-elite luciferice: \u201e\u00cen scopul de a stabiliza populatia lumii, trebuie s\u0103 elimin\u0103m 350.000 de oameni pe zi. Acesta este un lucru oribil pe care trebuie s\u0103 \u00eel spun, dar este la fel de r\u0103u s\u0103 nu-l spun “[9]<\/strong> Sau: -\u201eAst\u0103zi lumea are 6.8 miliarde de oameni. \u015ei ar putea cre\u015fte p\u00e2n\u0103 la aproximativ nou\u0103 miliarde. Acum, dac\u0103 am face o treab\u0103 foarte eficient\u0103 cu noile vaccinuri, cu asisten\u0163a medical\u0103, cu serviciile de s\u0103n\u0103tate \u015fi control al reproducerii, am putea reduce aceste cifre cu 10 sau chiar 15 la sut\u0103” – zice \u00eensu\u015fi Bill Gates. \u015ei sunt sute de astfel de voci \u201eelitisto-terestro-luciferice”.<\/p>\n

M.D.P.:<\/strong> Care ar fi c\u00eeteva din adev\u0103rurile cutremur\u0103toare de care v-ar fi team\u0103 \u00een viitor?<\/em><\/p>\n

A.B.:<\/strong> Adev\u0103rul nu-i sperie dec\u00e2t pe tic\u0103lo\u015fi. Nu zic c\u0103 n-am \u00een mine, \u015fi eu, \u201eca tot omul”, un anume grad de tic\u0103lo\u015fie – dar nu p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t s\u0103 fiu \u201ecutremurat” (cel mult – profund, smerit emo\u0163ionat) de Adev\u0103r, dac\u0103 El poart\u0103 numele Singur Adev\u0103rat: Hristos.<\/p>\n

M.D.P.:<\/strong> Ce a \u00eenf\u0103ptuit Prof. Dr. Adrian Botez, valoric vorbind, \u00een timpul prezentului, ca viitorul s\u0103-l recunoasc\u0103?<\/em><\/p>\n

A.B.: <\/strong>C\u00e2nd voi ajunge \u00een fa\u0163a Lui, la Scaunul de Judecat\u0103, voi \u015fti dac\u0103 am f\u0103cut vreo \u201ebr\u00e2nz\u0103 valoric\u0103”, tr\u0103indu-mi traiul, pe acest P\u0103m\u00e2nt. De vrut s\u0103 fac bine, am vrut. C\u0103 nu mi-a ie\u015fit cine \u015ftie c\u00e2t, asta-i alt\u0103 poveste, care \u0163ine de p\u0103catele mele, de slaba mea credin\u0163\u0103, care mi-a \u201e\u00eenmuiat” t\u0103ria Cuv\u00e2ntului de pe buze \u015fi din \u201epeana” scrisului; de muncit, ca s\u0103 nu pierd vremea d\u0103ruit\u0103 mie, pe acest P\u0103m\u00e2nt, de El – am muncit, deh – poate nu chiar pe br\u00e2nci, poate nu c\u00e2t ar fi trebuit \u015fi \u00eencotro ar fi fost cu cale \u015fi c\u00e2t\/cum se cuvenea, dar nici nu pot s\u0103-mi repro\u015fez multe, \u00een privin\u0163a asta. De avut Har, \u015ftiu c\u0103 El mi l-a dat, dar dac\u0103 l-am folosit bine, nu \u015ftiu, parc\u0103 n-a\u015f zice c\u0103 lumea e bun\u0103 (c\u00e2t\/c\u00e2t\u0103 e), pentru c-a\u015f fi ajutat-o eu, nu-i a\u015fa?! N-am vrut s\u0103 fac r\u0103u (cel pu\u0163in con\u015ftient), am tot zis, \u00een sinea mea cea \u201er\u00e2nzoas\u0103”, c\u0103 fac bine ce fac (vorbind, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd – \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-m\u0103 pe mine, c\u0103ut\u00e2nd c\u0103i s\u0103-i \u00eenv\u0103\u0163 pe semenii mei, citind, judec\u00e2nd, scriind – cu patim\u0103\/p\u0103timire \u015fi cinstit, p\u00e2n\u0103 la durere), dar s-a str\u00e2ns, \u00een ceruri, cam prea mult gunoi de-al meu, h\u00e2zenii de-ale sufletului meu – nu \u015ftiu c\u00e2nd \u015fi cum \u015fi de ce \u015fi pentru ce. Nu se prea v\u0103d urmele \u201e\u00eenf\u0103ptuirilor” mele, \u00een lumea asta – nici c\u00e2t o urm\u0103 b\u0103loas\u0103 de melc. Un biet p\u0103c\u0103tos, cu gur\u0103 mare, cu fapt\u0103\/f\u0103ptuire mic\u0103\/neglijabil\u0103, poate – cu dorin\u0163e \u015fi n\u0103zuin\u0163e, f\u0103r\u0103 dreapt\u0103 m\u0103sur\u0103, – asta am fost, pe acest P\u0103m\u00e2nt. A\u015fa simt, acum, cel pu\u0163in. \u00cenc\u0103 o dat\u0103: s\u0103 a\u015ftept\u0103m, pentru concluziile asupra utilit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u015fi trudei noastre, pe acest P\u0103m\u00e2nt, \u00een aceast\u0103 Lume – Judecata Lui. Nu v\u0103 teme\u0163i c\u0103 nu ve\u0163i afla r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare: ve\u0163i fi \u015fi domnia voastr\u0103, acolo, nu departe de mine. Ve\u0163i auzi totul. Poate mult mai harnic\u0103 \u015fi binef\u0103c\u0103toare Lumii, dec\u00e2t mine \u015fi dec\u00e2t mul\u0163i \u201emuncitori ai Lui”, din \u201evia” Lui \u015fi ve\u0163i fi \u015fi \u201edecretat\u0103”, final \u015fi definitiv, astfel, dar sub acela\u015fi c\u00e2ntar \u015fi la aceea\u015fi Judecat\u0103, dimpreun\u0103 cu mine, p\u0103c\u0103tosul \u015fi pulberosul. La o bun\u0103 vedere aici sau\/\u015fi \u201edincolo”. Doamne, ajut\u0103 omului care, de mult, nu mai este \u201ecapodopera” pe care ai \u00eentruchipat-o \u00een cea de-a \u015fasea zi a Facerii, ajut\u0103, rogu-Te, Neamul care ne-a n\u0103scut, prin Bun\u0103-Voirea Ta. Ajut\u0103-ne, ca rebegi\u0163i fii ai T\u0103i, \u015fi pe noi, neputincio\u015fii, slabii \u015fi at\u00e2t de trudit-p\u0103c\u0103to\u015fii.
\n——————————————————<\/p>\n

[1] N. Berdiaev, Sensul crea\u0163iei<\/em>, Humanitas, Buc., 1992, p. 12.<\/p>\n

[2] N. Berdiaev, Sensul crea\u0163iei<\/em>, Humanitas, Buc., 1992, p. 61. Teurgie = fapt\u0103 \u00een care lucrarea omului se \u00eentrep\u0103trunde cu lucrarea lui Dumnezeu.<\/p>\n

[3] Ioan Slavici, Amintiri<\/em>, Minerva, Buc., 1983, p. 86:\u201d\u2026el se \u00eenduio\u015fa \u015fi era r\u0103pus de dorin\u0163a de a lua asupra sa durerile tuturor oamenilor \u015fi a da tot ceea ce avea ca s\u0103 fericeasc\u0103 pe toat\u0103 lumea<\/em>\u201d.<\/p>\n

[4] Idem, p. 33:\u201dDispre\u0163ul lui fa\u0163\u0103 cu unii era manifestarea iubirii lui c\u0103tre to\u0163i<\/em>\u201d \u015fi p. 29:\u201dEminescu nu era \u00een stare s\u0103 mint\u0103, s\u0103 trec\u0103 cu vederea reaua-credin\u0163\u0103 a altora(\u2026)\u201d. Iar la p. 99:\u201dDoi du\u015fmani primejdio\u015fi avem \u00een fa\u0163a noastr\u0103<\/em>, zicea Eminescu: r\u0103utatea \u015fi prostia omeneasc\u0103 (s.n.). \u00cen lupt\u0103 cu ace\u015fti du\u015fmani n-avem s\u0103 discut\u0103m, ci s\u0103 lucr\u0103m \u015fi s\u0103 mergem \u00eenainte<\/em>\u201d( s.n.).<\/p>\n

[5] A se consulta Addenda<\/em>, p. 362.<\/p>\n

[6] Mioara C\u0103lu\u015fi\u0163\u0103-Alecu, Zamolxis<\/em>, Ed. Gemenii SRL, Buc., 1993, p. 14<\/p>\n

[7] Cf. I. Negoi\u0163escu, Ist. lit. rom\u00e2ne<\/em>, Minerva, Buc., 1991, p. 108: \u201eEminescu este unul din cei mai fabulo\u015fi ilumina\u0163i din literatura universal\u0103, dac\u0103 acord\u0103m vocabulei ilumin\u0103rii aura religioas\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

[8] Eu – este starea de limitare expresiv\u0103 a lui el\/ea (vezi M. \u015eora, Eu & tu & el & ea\u2026 sau dialogul generalizat<\/em>, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Buc., 1990): el\/ea este infinitul amorf-neiritat, suficient sie\u015fi, neutral. Eu: a) deschidere nostalgic\u0103 \u00een fa\u0163a originarului (el\/ea), pentru a activa func\u0163ia de recuperare a Logos-ului, b) \u00eenchidere tem\u0103toare \u00eentru un sine ciuntit, niciodat\u0103 suficient sie\u015fi, totdeauna marcat de starea de criz\u0103 (eu-de-criz\u0103), de groaza responsabilit\u0103\u0163ii de a-l exprima-cuprinde pe nem\u0103rginitul el\/ea; rezult\u0103 o permanent\u0103 teroare a la\u015fit\u0103\u0163ii: at\u00e2t groaz\u0103 fa\u0163\u0103 de responsabilitatea expresiv\u0103, c\u00e2t \u015fi groaz\u0103 fa\u0163\u0103 de renun\u0163area recuperatoare \u00eentru divin – activarea func\u0163iei expresive a Logos-ului. Tu – este zona de fug\u0103 la\u015f\u0103 de responsabilitate, a lui eu, un refugiu temporar, p\u00e2n\u0103 la \u201ccurajul\u201d de a se re-dizolva \u00een neutralitatea el\/ea.<\/p>\n

[9] J. Y. Cousteau<\/a>, 1991 – \u00a0explorator \u015fi reprezentant UNESCO.<\/p>\n

Maria Diana Popescu<\/strong><\/em><\/p>\n

Sursa: Revista ART \u2013 EMIS<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Maria Diana Popescu: Stimate Prof. Dr. Adrian Botez, bine a\u0163i venit! S\u0103 vorbim, v\u0103 rog, despre atmosfera care v-a zidit [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-7035","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7035"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7035\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}