{"id":7180,"date":"2012-08-09T18:50:47","date_gmt":"2012-08-09T18:50:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=7180"},"modified":"2012-08-09T18:51:36","modified_gmt":"2012-08-09T18:51:36","slug":"lucian-hetco-determinismul-moralei-sau-%e2%80%9eleit-moral%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/08\/09\/lucian-hetco-determinismul-moralei-sau-%e2%80%9eleit-moral%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Lucian HETCO: DETERMINISMUL MORALEI* sau \u201eLeit- Moral\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>M\u0103 \u00eentorc la atributele moralei pe care le-am abordat \u00een recentul meu volum de eseuri \u015fi interviuri \u201eCriz\u0103 \u015fi moral\u0103\u201d, \u00een curs de apari\u0163ie la Editura \u201eKartha Graphica\u201d, Ploie\u015fti 2009 \u015fi asupra c\u0103ruia s-a revenit cu bun\u0103voin\u0163\u0103, pentru cititorul avizat, complet\u00e2ndu-se mesajul ini\u0163ial al c\u0103r\u0163ii (Dl. Corneliu Leu) cu un nou termen, acela de \u201emeritocra\u0163ie\u201c, pentru care adresez mul\u0163umiri. Meritocra\u0163ia, un alt atribut al moralei, are ca fundament \u201emeritele\u201c personale, sociale, economice, juridice \u015fi \u00een cele din urm\u0103 civice, \u00eensemn\u00e2nd evident recunoa\u015fterea unei\/unor calit\u0103\u0163i individuale de c\u0103tre societate \u015fi de c\u0103tre mediile sale complexe. De\u015fi inventat pe la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201950 de c\u0103tre Michael Young, conceptul de meritocra\u0163ie \u00ee\u015fi poate dovedi eficien\u0163a \u015fi utilitatea. Dac\u0103 este implementat \u00een mod corect \u015fi inteligent, sistemul meritocra\u0163iei poate da na\u015ftere unor personalit\u0103\u0163i \u00een care societatea poate avea deplin\u0103 \u00eencredere. \u00cen dezvoltarea durabil\u0103 a unei societ\u0103\u0163i este nevoie \u00een primul r\u00e2nd de un sistem economico-social \u015fi juridic acceptat de majoritate, ca fiind rodul profesionalismului, al demnit\u0103\u0163ii, corectitudinii, consecven\u0163ei, \u00eentr-un cuv\u00e2nt al meritocra\u0163iei, ca atribut al moralei. Nem\u0163ii, prin filozofii lor, foloseau sufixul \u201eleit\u201c, ce provine din \u201eleiten\u201d, adic\u0103 \u201ea conduce\u201c, ceea ce denot\u0103 o determinare ori o (re)direc\u0163ionare oferit\u0103 de o instan\u0163\u0103 cultural\u0103 sau moral\u0103 superioar\u0103, prin acceptarea sa general\u0103 acolo unde exist\u0103 o majoritate. Tot ei vorbesc deseori \u015fi despre \u201eLeit-Kultur\u201c, cultura ca factor determinant, dar care la r\u00e2ndul s\u0103u poate fi acceptat\u0103 sau nu, \u015fi \u201eLeit-Moral\u201c sau morala definitorie.<\/strong><\/p>\n

S\u0103 ne oprim aici \u015fi s\u0103 extrapol\u0103m no\u0163iunea de \u201eLeit-Kultur\u201c, adic\u0103 arta sau cultura conducerii, ca s\u0103 oferim cititorului cadrul motivant\/adecvat de percep\u0163ie. Atunci c\u00e2nd vorbesc despre conducere, nu m\u0103 refer direct la conducerea autoritar\u0103 (ori cea despotic\u0103), cunoscut\u0103 de noi, rom\u00e2nii, \u00een decursul secolului trecut \u015fi care s-a practicat cu non\u015falan\u0163a cunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 la exces, ci m\u0103 refer la modul de conducere bazat pe un management modern, pe cunoa\u015ftere, experien\u0163\u0103 politic\u0103, economic\u0103 \u015fi social\u0103. Fiindc\u0103 politica unui stat, indiferent de culoarea guvernantului, trebuie \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 pentru popor, nu \u00eempotriva sa \u015fi \u00een mod special, din perspectiv\u0103 \u00eennoitoare. Evident, un popor al c\u0103rui nivel de trai scade are conduc\u0103tori politici \u015fi economici din r\u00e2ndul diletan\u0163ilor. Din p\u0103cate se \u00eenmul\u0163e\u015fte num\u0103rul societ\u0103\u0163ilor falimentare, spre care ne \u00eendrept\u0103m \u00een mare parte \u015fi noi. Atitudinea civic\u0103 a membrilor societ\u0103\u0163ii trebuie s\u0103 sanc\u0163ioneze falsele elite politice, acestea trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi asume r\u0103spunderea pentru e\u015fecurile cauzate de incompeten\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 guvernul, senatul, conducerea firmei ori a b\u0103ncii. Aceste personaje cu restan\u0163e la capitolul conducere \u015fi management s\u0103 fie discreditate pe via\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 a mai beneficia de posibilitatea de a ne \u201eferici\u201c \u00een mod repetat cu abuzuri, cu incompeten\u0163\u0103 \u015fi cu practici neadecvate momentului istoric \u00een care ne afl\u0103m.<\/strong><\/p>\n

\u00cens\u0103\u015fi no\u0163iunea de \u201ePutere\u201c la rom\u00e2ni este \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een mod special printr-o autoritate excesiv\u0103, ori represiune drastic\u0103 p\u00e2n\u0103 la abuz, alteori \u015fi prin persuasiune. S-a creat dincolo de cadrul statal constitu\u0163ional \u015fi legal, un cadru secundar al ilicitului, de unde se ac\u0163ioneaz\u0103 cu tupeu \u015fi chiar \u00een v\u0103zul lumii, ca o nou\u0103 modalitate de constr\u00e2ngere, pentru impunerea intereselor personale. Acest cadru secund este dominat \u015fi \u0163ine de exponen\u0163ii Puterii (care se afl\u0103 de regul\u0103 \u00een culise), este acceptat tacit de c\u0103tre o societate imoral\u0103 (din p\u0103cate) ca o a doua p\u00e2rghie represiv\u0103 a Puterii. Deciziile ilegale cap\u0103t\u0103 altfel o not\u0103 de legalitate, institu\u0163ionaliz\u00e2nd de fapt corup\u0163ia ca mod curent de rezolvare a incidentelor decizionale. Puterea valah\u0103 \u00een diversitatea ei, legal\u0103 \u015fi ilegal\u0103, a\u015fa cum este perceput\u0103 \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 mai sus, este mai \u00eenainte de toate represiv\u0103 \u015fi va provoca o team\u0103 continu\u0103 de reac\u0163ie \u00eempotriva ei. Spun aceasta, deoarece Puterea este oglinda experien\u0163elor noastre istorice \u015fi m\u0103 refer \u00een context la abuzurile aservi\u0163ilor \u015fi ling\u0103ilor domnitori valahi, numi\u0163i de \u00cenalta Poart\u0103 (osmanl\u00eeie). Din p\u0103cate, la ora actual\u0103, ne lipsesc haiducii, c\u0103 de mi\u015fei \u015fi de case de nebuni, vorba poetului, nu ducem lips\u0103!<\/strong><\/p>\n

V-a\u0163i pus vreodat\u0103 problema, dragi cititori, de ce haiducii, la noi, dar \u015fi la alte popoare, devin eroi na\u0163ionali post-mortem? R\u0103spunsul este simplu: fiindc\u0103 ace\u015ftia comb\u0103teau Puterea, dar din p\u0103cate nu o \u00eenl\u0103turau. Avem de-a face cu o situa\u0163ie pe care occidentalii ar califica-o drept anomalie, pentru c\u0103 la noi, metodele aplicate secole de-a r\u00e2ndul de \u00cenalta Poart\u0103 au provocat ad\u00e2nci sechele \u00een sufletul rom\u00e2nesc, \u00een special \u00een vechiul regat. Ele sunt deja \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u015fi fac parte din codul politic \u015fi istoric na\u0163ional. Pentru noi rom\u00e2nii, oriunde am tr\u0103i acum, chiar un despot luminat (de care totu\u015fi nu am avut parte vreodat\u0103) ar fi mai u\u015for de acceptat, dec\u00e2t un democrat convins sau autentic, \u00een care nu vom avea, \u00een virtutea experien\u0163elor noastre istorice, deloc sau doar pu\u0163in\u0103 \u00eencredere, chiar dac\u0103 este ales prin majoritate de voturi. Puterea \u00eenseamn\u0103 de fapt competen\u0163\u0103, tenacitate, promovarea idealurilor economice, sociale \u015fi \u00een toate pe cele patriotice. Autoritatea suprem\u0103 la rom\u00e2ni este prin defini\u0163ia sa istoric\u0103 \u015fi psihologic\u0103 un personaj corupt \u00een sine (altfel n-ar putea ajunge acolo unde a ajuns), este un \u015fmecher de propor\u0163ii, pe alocuri, \u00een func\u0163ie de situa\u0163ie, b\u0103d\u0103ran, tras la trei inele, fiindc\u0103 altfel n-ar putea \u0163ine fr\u00e2iele \u00een m\u00e2n\u0103 (la trasul sforilor). \u00cen cele din urm\u0103 aceast\u0103 autoritate fals\u0103 se \u00eenconjoar\u0103 de acoli\u0163ii s\u0103i prin nepotism, prin mit\u0103 ori prin numirea \u00een posturile cheie a acelor personaje ce vor sus\u0163ine Puterea Sa, \u00een special din interese care \u0163in de asigurarea rangului social.<\/strong><\/p>\n

Un om cinstit, un filozof, un istoric, un demnitar onest, ori o personalitate cultural\u0103 de prim rang nu va avea posibilitatea s\u0103 decid\u0103 soarta unei na\u0163iuni, fiindc\u0103 nu va fi ales, ci va fi exclus din start din selec\u0163ia politic\u0103. Odat\u0103, fiindc\u0103 nu \u00ee\u015fi va dori de la sine s\u0103 fie amestecat \u00een ciorba cu m\u0103tr\u0103gun\u0103 a r\u0103zboinicilor politicieni rom\u00e2ni; doi: posed\u00e2nd atributele moralei superioare, omul moral se va pozi\u0163iona \u00een idealismul s\u0103u deasupra dezideratelor economice ale politicianului lipsit de scrupule; trei: \u00eei va lipsi curajul \u015fi capacitatea de a se aventura, evident f\u0103r\u0103 \u015fanse de izb\u00e2nd\u0103, pentru c\u0103 \u00eei vor lipsi din start alia\u0163ii, \u00eenconjurat fiind de du\u015fmani autentici, un\u015fi cu toate alifiile. De aceea, este nevoie actualmente de integrarea \u00een psihologia poporului rom\u00e2n a no\u0163iunii de \u201eLeit-Moral\u201c, \u00een acceptul s\u0103u german, adic\u0103 a moralei definitorii – principiu de baz\u0103 \u015fi parte integrant\u0103 a conceptului de moral\u0103 colectiv\u0103, care trebuie acceptat\u0103 \u015fi ap\u0103rat\u0103 de legiuitor la nivel na\u0163ional. Institu\u0163iile noastre de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, de s\u0103n\u0103tate \u015fi cele sociale sunt la ora actual\u0103 pe m\u0103sura moralei noastre, a deciziilor politice \u015fi sociale pe care le-am acceptat \u015fi pentru care suntem r\u0103spunz\u0103tori, ca na\u0163iune. C\u0103ci dac\u0103 Rom\u00e2niei \u00eei merge greu (\u015fi \u00eei merge greu!), atunci trebuie s\u0103 accept\u0103m ideea c\u0103 vina e\u015fecului institu\u0163iilor noastre este \u00een cele din urm\u0103 o vin\u0103 colectiv\u0103, prin faptul c\u0103 personalit\u0103\u0163ile de excep\u0163ie, chiar dac\u0103 nu lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, sunt eliminate rapid din cursa posturilor! A\u015fa de dureros cum sun\u0103, la\u015fitatea, del\u0103sarea, lipsa de ini\u0163iativ\u0103, lipsa curajului social sunt contrare principiilor moralei de baz\u0103, aceasta presupun\u00e2nd demnitatea, atitudinea social\u0103 \u015fi civic\u0103. <\/strong><\/p>\n

Nu ne putem permite din punct de vedere economic \u00eenc\u0103 o revolu\u0163ie a la Decembrie 1989 \u015fi nici n-ar avea sens s\u0103 ne mai batem capul cu ultima r\u0103bufnire greu de \u00eentrecut \u00een dramatismul s\u0103u, dar ne putem permite cu siguran\u0163\u0103 \u015fi ar fi augural\u0103 o revolu\u0163ie \u00een g\u00e2ndire! Trebuie s\u0103 anticip\u0103m de acum \u00eenainte practic ori pragmatic, singuri, orienta\u0163i spre succesul general al societ\u0103\u0163ii. Mai \u00eenainte de toate avem nevoie de succes economic rapid la nivel na\u0163ional, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 avem nevoie nu doar de sporuri economice, ce nu se reg\u0103sesc din p\u0103cate \u00een buzunarul cet\u0103\u0163eanului, \u00eendemnat astfel indirect la emigra\u0163ie – ci avem nevoie de putere de cump\u0103rare, de demnitatea cump\u0103r\u0103torului, de bun\u0103starea personal\u0103 \u015fi a familiei, avem nevoie de locuri de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi nu de impozite mari ce se pierd \u00een subteran. Avem nevoie de banii din munca noastr\u0103, nu de cei ce vin din credite str\u0103ine.<\/strong><\/p>\n

De aceea, a conduce la acest moment istoric Rom\u00e2nia este enorm de greu, pentru faptul c\u0103 mentalitatea politic\u0103 oblig\u0103 la o ceart\u0103 na\u0163ional\u0103, pervers\u0103 \u015fi revan\u015fist\u0103, cu lovituri sub centur\u0103. Rom\u00e2nii nu au \u015fansa, pare-se, de a promova cur\u00e2nd personalit\u0103\u0163i de marc\u0103 \u00een propria ograd\u0103; \u015fi dac\u0103 o fac, atunci ace\u015ftia sunt destina\u0163i \u00eenc\u0103 din fa\u015f\u0103 e\u015fafodului politic, de \u00eendat\u0103 ce vor \u00eencerca s\u0103 se afirme. C\u0103ci vigilen\u0163a Puterii este absolut\u0103 \u015fi indiscutabil\u0103. Este posibil \u00eens\u0103 ca rom\u00e2nii s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 se mai uite \u015fi peste \u201egard\u201c, s\u0103 se dumireasc\u0103 dac\u0103 vor mai avea pe ici pe colo parte de personalit\u0103\u0163i printre rom\u00e2nii emigra\u0163i, \u00eenc\u0103 dispu\u015fi a mai pune um\u0103rul la o societate care se \u00eendreapt\u0103, evident, \u00een mod razant, spre faliment.<\/strong><\/p>\n

Poate c\u0103 nu ne-ar strica \u015fi nou\u0103 o nou\u0103 er\u0103 Meiji, un re\u00eenceput ca la japonezi, la finele secolului XIX, pentru a putea trimite cele mai bune capete \u00een str\u0103in\u0103tate, acolo unde democra\u0163iile nu au falimentat tocmai pentru c\u0103 economia este puternic\u0103; nu pentru a r\u0103m\u00e2ne acolo, ci pentru a se forma la \u015fcoala democra\u0163iei \u015fi economiei reale, de a se integra ca \u201etrainees\u201c \u00een posturile politice \u015fi economice de anvergur\u0103, pentru a \u00eenlocui deficitele pe care le avem ca na\u0163iune la capitolul moral\u0103. Ceea ce m\u0103 nelini\u015fte\u015fte constant este practica instaurat\u0103 \u015fi asupra c\u0103reia este dureros s\u0103 revii de fiecare dat\u0103. Cred, de aceea, c\u0103 avem nevoie \u015fi noi, rom\u00e2nii, de un Code of Conduct, ce nu se cere a fi ancorat neap\u0103rat \u00een cotidian prin constitu\u0163ie, ci prin adop\u0163ie, ca norm\u0103 a moralei, \u015fi \u00een\u0163eles p\u00e2n\u0103 \u015fi de c\u0103tre cel mai banal personaj de pe strad\u0103, printr-o campanie de propor\u0163ii \u00een mediile de informare. \u201eFii cinstit!\u201d ar putea fi un slogan cu care s-ar putea \u00eencepe schimbarea \u00een bine. De aici s-ar putea derula orice scenariu pozitiv, c\u0103ci \u00een r\u0103u nu prea mai avem ce schimba, doar dac\u0103 nu persist\u0103m \u00een atitudinea civic\u0103 anti-protestatar\u0103, care nu ne face cinste. Ne lipse\u015fte, am mai spus-o nu o dat\u0103, o cultur\u0103 general\u0103 a protestului la nivel na\u0163ional, nu numai la nivelul elitelor, ci mai ales la nivelul cet\u0103\u0163eanului de r\u00e2nd. Poate c\u0103 este nevoie de un fel de protest pa\u015fnic, dup\u0103 modelul lui Gandhi, prin renun\u0163area total\u0103 a aleg\u0103torului de a vota ori prin sanc\u0163ionarea public\u0103, eficient\u0103 \u015fi consecvent\u0103 a celor mai mari escroci na\u0163ionali, pe care \u00eei \u015ftim deja \u015fi care, \u00een virtutea metodelor uzitate, scap\u0103 de fiecare dat\u0103 basma curat\u0103. Pentru cei de acas\u0103, ce n-au apucat s\u0103 imigreze din motive financiare, este nevoie de o infuzie de mentalitate \u00een dezn\u0103dejdea lor, de o nou\u0103 calitate a vie\u0163ii civice, venite \u015fi de la cei ce au tr\u0103it c\u00e2\u0163iva ani elocven\u0163i \u00een afara \u0163\u0103rii \u015fi au r\u0103mas rom\u00e2ni \u00een suflet. Cu adev\u0103rat se poate \u015fi altfel.<\/strong><\/p>\n

Amintesc unora dintre compatrio\u0163ii mei c\u0103 principiul reu\u015fitei personale este foarte simplu: munca \u015fi corectitudinea stau la baza succesului personal \u015fi tot aceste principii vor sta \u00een cele din urm\u0103 \u015fi la baza succesului colectiv, un fapt lesne de \u00een\u0163eles \u015fi de aceea simplu de acceptat, dar, din p\u0103cate, greu de asimilat de c\u0103tre personajul imoral. Altfel spus, o refulare, o rea\u015fezare pe etajer\u0103 nu este comod\u0103, nu cere doar efort fizic, ci \u00een mare m\u0103sur\u0103 o dep\u0103\u015fire dificil\u0103 a propriei st\u0103ri de sine. Din p\u0103cate, rom\u00e2nul g\u00e2nde\u015fte altfel fa\u0163\u0103 de cet\u0103\u0163eanul din na\u0163iunile cu adev\u0103rat bogate! Occidentul a muncit de-a lungul mai multor genera\u0163ii pentru a ajunge la bun\u0103starea de ast\u0103zi. \u015ei s-a muncit nu doar sub aspect economic, ci mai ales, s-a muncit la capitolul OM \u015fi MORAL\u0102. E necesar, a\u015fadar, s\u0103 ne revizuim atitudinea, fiindc\u0103 supravie\u0163uirea biologic\u0103 nu este singura coordonat\u0103 a individului \u00eentr-o societate democratic\u0103, omul va avea \u00eentotdeauna nevoie de familie, de recunoa\u015ftere civic\u0103 ori profesional\u0103, de cultur\u0103, de demnitate \u015fi de hran\u0103 spiritual\u0103. Supravie\u0163uirea individului face parte din morala unei societ\u0103\u0163i, ea este atributul elementar ce trebuie asigurat fiec\u0103ruia! De aceea societatea trebuie s\u0103 ofere individului mai \u00eent\u00e2i siguran\u0163\u0103, a\u015fa cum intr\u0103 \u00een defini\u0163ia unui stat de drept. Demnitatea celor mul\u0163i \u015fi suferinzi s-a estompat enorm \u00een ultimele decenii, au fost jertfite nu doar genera\u0163ii de pensionari, ci \u015fi genera\u0163ii \u00eentregi de tineri. S\u0103 nu c\u0103ut\u0103m, a\u015fadar, vinova\u0163ii numai \u00eentre politicieni, ci neap\u0103rat \u015fi printre noi. \u201eFii cinstit!\u201c \u015fi vom \u00eencepe un drum nou, iar lucrurile se vor ar\u0103ta cu siguran\u0163\u0103 pe viitor mai bune, mai stabile, mai clare \u015fi \u00een cele din urm\u0103 la un nivel superior al socialului. Nu numai pentru noi, dar mai ales pentru copiii no\u015ftri. Aviz bigo\u0163ilor, nu numai Dumnezeu d\u0103, ci mai ales, Omul face!<\/strong><\/p>\n

Lucian HETCO, Germania<\/strong><\/p>\n

Agero<\/p>\n

……………………………………………………………………………………………..<\/p>\n

 <\/p>\n