{"id":7358,"date":"2012-08-28T09:32:45","date_gmt":"2012-08-28T09:32:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=7358"},"modified":"2012-08-28T09:34:27","modified_gmt":"2012-08-28T09:34:27","slug":"diana-toma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/08\/28\/diana-toma\/","title":{"rendered":"Diana Toma: S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 suntem rom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"
\"\"<\/a>S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 suntem rom\u00e2ni, c\u0103 avem o Mam\u0103, un Grai \u0219i o \u0162ar\u0103<\/em><\/strong><\/div>\n

P\u0103rin\u0163ii mei, rom\u00e2ni cu r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een p\u0103m\u00e2ntul istoric al Bucovinei, se conduc dup\u0103 \u00een\u0163elepciunea c\u0103 dac\u0103 nu-\u015fi cunoa\u015fte graiul matern, omul nu are viitor. Or, fiind bucovineni cu inim\u0103 rom\u00e2n\u0103, tot timpul au vorbit \u015fi vorbesc \u00een familie \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Aceast\u0103 dragoste fa\u0163\u0103 de graiul str\u0103bunilor am sorbit-o \u015fi eu odat\u0103 cu laptele mamei. De micu\u0163\u0103 am fost deprins\u0103 \u015fi de bunei s\u0103-mi iubesc Limba \u015fi Neamul, s\u0103 le port \u00een suflet ca pe o sf\u00e2nt\u0103 icoan\u0103. \u015ei deoarece \u00een acele timpuri nu exista \u00een Cern\u0103u\u0163i o gr\u0103dini\u0163\u0103 pentru copiii rom\u00e2nilor b\u0103\u015ftina\u015fi, am frecventat una rus\u0103, cea mai apropiat\u0103 de casa noastr\u0103. Aveam trei ani\u015fori \u015fi nu cuno\u015fteam nici o boab\u0103 din acea limb\u0103 str\u0103in\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at-o, de la mine au \u00eensu\u015fit cuvinte rom\u00e2ne\u015fti \u015fi micu\u0163ii mei prieteni de la cre\u015f\u0103, cu care m\u0103 \u00een\u0163elegeam foarte bine. C\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lneam \u015fi ne desp\u0103r\u0163eam, ei \u00eemi spuneau \u00een rom\u00e2n\u0103 \u201eBuna ziua!” \u015fi \u201eLa revedere”, iar eu le r\u0103spundeam \u00een rus\u0103. Apropo de adev\u0103r, norocul meu a fost s\u0103 am ca educatoare o rom\u00e2nc\u0103 \u015fi o ucraineanc\u0103. Ambele \u00ee\u015fi iubeau Graiul, ne educau \u00een spiritul iubirii de \u0162ar\u0103, de Neam \u015fi al cunoscutei toleran\u0163e bucovinene.<\/p>\n

Sub aceea\u015fi aur\u0103 de sentimente na\u0163ionale, nimbat\u0103 de bunii, erudi\u0163ii \u015fi \u00een\u0163elep\u0163ii mei dasc\u0103li, am studiat la \u015ecoala Medie nr.29 cu limba rom\u00e2n\u0103 de predare (ast\u0103zi Gimnaziul nr.6) din centrul Cern\u0103u\u0163iului, cu toate c\u0103 se afla la o distan\u0163\u0103 de vreo cinci kilometri de casa noastr\u0103. Dragostea fa\u0163\u0103 de graiul str\u0103bunilor m-a \u00eenso\u0163it \u015fi \u00een timpul studiilor la Facultatea de Jurnalism a Universit\u0103\u0163ii Cern\u0103u\u0163ene. \u00cen grup\u0103 eram patru rom\u00e2nce \u015fi niciodat\u0103 nu ne-a fost ru\u015fine s\u0103 discut\u0103m \u00eentre noi \u00een limba matern\u0103, iar colegii ucraineni se mirau c\u0103 noi, rom\u00e2nce, cuno\u015fteam at\u00e2t de bine ucraineana. Chiar \u015fi teza de magistru \u00een anul V mi-am scris-o pe tematica analizei presei rom\u00e2ne\u015fti din Bucovina \u015fi a celei ucrainene din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Serviciul la cel mai vechi \u015fi popular ziar rom\u00e2nesc din \u0163inut (apare de peste 70 de ani \u015fi are un tiraj s\u0103pt\u0103m\u00e2nal de 14 mii de exemplare), \u201eZorile Bucovinei”, ecourile numeroase din partea cititorilor la materialele publicate ce abordeaz\u0103 tematica iubirii de Neam \u015fi \u0162ar\u0103, de \u201elimba vechilor cazanii”, mi-au aprins \u015fi mai tare \u00een inim\u0103 focul dragostei fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 comoar\u0103 inestimabil\u0103. Spre regret, \u00een virtutea preocup\u0103rilor, \u00een timpul celor patru ani de munc\u0103 la ziar, am \u00eent\u00e2lnit \u015fi cazuri, nu pu\u0163ine, de tr\u0103dare a sentimentelor na\u0163ionale, c\u00e2nd, bun\u0103oar\u0103, ambii p\u0103rin\u0163i sunt rom\u00e2ni, se consider\u0103 intelectuali, dar copiii lor nu cunosc limba str\u0103mo\u015filor, fiindc\u0103 \u00een familie vorbesc rusa, iar la \u015fcoal\u0103 – ucraineana. Or, \u00een ultimul timp, unii rom\u00e2ni din \u0163inut, sus\u0163in c\u0103 \u201erom\u00e2na n-are perspectiv\u0103”, iar al\u0163ii spun c\u0103 vorbesc \u201emoldovene\u015fte”, c\u0103 rom\u00e2nii \u00eei rom\u00e2nizeaz\u0103, c\u0103 \u015fcolile \u201emoldovene\u015fti” sunt rom\u00e2nizate. Adep\u0163ii acestei teorii pseudo\u015ftiin\u0163ifice (cei de teapa lui A. Fetescu, V. Stati etc.) au editat, la Tipografia Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei (!) noua edi\u0163ie a \u201eDic\u0163ionarului moldovenesc-rom\u00e2n”, care, de fapt, e o sfidare a bunului sim\u0163, o b\u0103taie de joc fa\u0163\u0103 de tezaurul limbii rom\u00e2ne. \u00cen cazul respectiv, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, suntem vinova\u0163i \u015fi noi, jurnali\u015ftii rom\u00e2ni din nordul Bucovinei, deoarece le spuneam adep\u0163ilor limbii \u201emoldovene\u015fti” c\u0103 ea nu exist\u0103, deoarece nu exist\u0103 un dic\u0163ionar rom\u00e2n-moldovenesc \u015fi iat\u0103, ei l-au inventat. Nu demult, conducerea Asocia\u0163iei Na\u0163ional-Culturale Panucrainene a Moldovenilor a \u00eenaintat o scrisoare de tip stalinist-bol\u015fevic Ministrului ucrainean al Afacerilor Externe, Constantin Griscenco, \u00een care se solicit\u0103 luarea unor \u201em\u0103suri eficiente fa\u0163\u0103 de politicienii rom\u00e2ni, care seam\u0103n\u0103 xenofobie… Reprezentan\u0163ii societ\u0103\u0163ilor moldovene\u015fti din Ucraina sunt indigna\u0163i de ac\u0163iunile Rom\u00e2niei privind acordarea cet\u0103\u0163eniei rom\u00e2ne locuitorilor regiunilor Cern\u0103u\u0163i \u015fi Odesa de na\u0163ionalitate moldoveneasc\u0103…”<\/em>. \u00cen scrisoare, autorii afirm\u0103 c\u0103 eliberarea pa\u015fapoartelor rom\u00e2ne\u015fti s-ar face cu pre\u0163ul ca la Recens\u0103m\u00e2ntul popula\u0163iei din toamn\u0103, respectivii cet\u0103\u0163eni ai Ucrainei s\u0103 se declare rom\u00e2ni, nu moldoveni.<\/p>\n

De fapt, aceast\u0103 cerere este o veritabil\u0103 provocare F.S.B.-ist\u0103, care are drept scop instigarea z\u00e2zaniei \u00eentre rom\u00e2ni, c\u0103ci \u201etovar\u0103\u015fii” nu doresc ca noi, rom\u00e2nii, s\u0103 fim a treia na\u0163ionalitate din Ucraina ca num\u0103r, dup\u0103 ucraineni \u015fi ru\u015fi. Dar noi trebuie s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 suntem rom\u00e2ni, c\u0103 avem o Mam\u0103, un Grai \u015fi o \u0162ar\u0103, \u015fi trebuie s\u0103 ne p\u0103str\u0103m identitatea na\u0163ional\u0103, s\u0103 ne protej\u0103m limba matern\u0103, care \u00een prezent se afl\u0103 \u00een primejdie de moarte prin reducerea num\u0103rului de ore \u00een \u015fcoal\u0103, la limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, prin deschiderea claselor ucrainene \u00een \u015fcolile noastre rom\u00e2ne\u015fti, ce r\u0103m\u00e2n, \u00een nordul Bucovinei, tot mai pu\u0163ine la num\u0103r. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een acest an, Serviciul Securit\u0103\u0163ii Ucrainei a emis, pentru cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni\u00a0 rom\u00e2ni Vasile Ilica, veteran de r\u0103zboi, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 88 de ani \u015fi t\u00e2n\u0103rul ziarist Sergiu Dan, o interdic\u0163ie pentru cinci ani, de trecere a frontierei Ucrainei . Primului i s-a interzis chiar s\u0103-\u015fi viziteze mormintele p\u0103rin\u0163ilor din satul Brosc\u0103u\u0163i, raionul Storojine\u0163, iar celui de-al doilea – s\u0103 poat\u0103 veni acas\u0103, \u00een Maramure\u015ful din dreapta Tisei, la p\u0103rin\u0163i, rude \u015fi prieteni. At\u00e2t \u201ede bine” nu s-a lucrat \u00een direc\u0163ia extermin\u0103rii rom\u00e2nismului nici \u00een anii regimului totalitar sovietic, c\u00e2nd rom\u00e2nii erau distru\u015fi ca neam. S\u0103 nu r\u0103m\u00e2nem pasivi la \u00eencerc\u0103rile infame ale du\u015fmanilor Neamului Rom\u00e2nesc de a ne \u015fterge de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. S\u0103 nu uit\u0103m cuvintele lingvistului \u015fi istoricului literar Aron Pumnul, c\u0103 \u201epoporul este trupul na\u0163iunii, iar limba este sufletul ei”. Deci, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 suntem ROM\u00c2NI! Numai astfel vom d\u0103inui \u00een veci pe aceste meleaguri str\u0103bune.<\/p>\n

Not\u0103:<\/strong> Diana Toma s-a n\u0103scut la Cern\u0103u\u0163i. \u00cen anul 2009 a absolvit Facultatea de Jurnalism a Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale \u201eIu.Fedkovici” din Cern\u0103u\u0163i, dup\u0103 care a func\u0163ionat ca reporter la \u201eZorile Bucovinei”. Publica\u0163ia are o bogat\u0103 tradi\u0163ie \u015fi un tiraj de 14 mii de exemplare, bis\u0103pt\u0103m\u00e2nal. Apare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de 70 de ani, fiind cea mai \u00eendr\u0103git\u0103 apari\u0163ie editorial\u0103 a minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale din Ucraina. De-a lungul anilor redac\u0163ia \u201eZorile Bucovinei” s-a dovedit a fi principala surs\u0103 de jurnali\u015fti pentru mass-media din nordul Bucovinei. Prin intermediul acesteia, Diana Toma se adreseaz\u0103 tuturor rom\u00e2nilor: \u201eHaide\u0163i s\u0103 ne p\u0103str\u0103m graiul str\u0103bun, tradi\u0163iile \u015fi s\u0103 nu uit\u0103m nicic\u00e2nd de r\u0103d\u0103cini!”<\/em><\/p>\n

Diana Toma, Cern\u0103u\u0163i<\/strong><\/p>\n

Sursa: Revista ART \u2013 EMIS<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 suntem rom\u00e2ni, c\u0103 avem o Mam\u0103, un Grai \u0219i o \u0162ar\u0103 P\u0103rin\u0163ii mei, rom\u00e2ni cu r\u0103d\u0103cini [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-7358","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7358","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7358"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7358\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7358"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7358"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7358"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}