{"id":7369,"date":"2012-08-29T16:56:29","date_gmt":"2012-08-29T16:56:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=7369"},"modified":"2012-08-29T16:58:25","modified_gmt":"2012-08-29T16:58:25","slug":"zaharia-bala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/08\/29\/zaharia-bala\/","title":{"rendered":"Zaharia Bala: Manifestul inimii de rom\u00e2n- Adev\u0103rul istoric despre un \u021binut numit Transilvania"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>De\u015fi suntem o na\u0163ie cu un trecut zbuciumat, \u00eenscris cu litere de s\u00e2nge \u00een analele istoriei universale, gra\u0163ie inteligen\u0163ei, \u00een\u0163elegerii \u015fi \u00een\u0163elepciunii de care a dat dovad\u0103 de-a lungul secolelor, poporul rom\u00e2n a reu\u015fit s\u0103-\u015fi p\u0103streze demnitatea, integritatea \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, valorile sale na\u0163ionale. Respect\u00e2nd istoria altor popoare \u015fi-a respectat \u015fi ap\u0103rat propria istorie, iubindu-\u015fi dintotdeauna r\u0103d\u0103cinile \u015fi locurile mo\u015ftenite din mo\u015fi str\u0103mo\u015fi, tr\u0103ind \u00een bun\u0103 \u00een\u0163elegere cu toate neamurile p\u0103m\u00e2ntului, indiferent de na\u0163ionalitate \u015fi manifest\u00e2nd \u00een permanen\u0163\u0103 dragoste de semeni \u015fi condescenden\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de to\u0163i aceia care au \u00eencercat s\u0103-i \u015ftirbeasc\u0103 imaginea \u015fi s\u0103 atenteze la integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei. Ceea ce se petrece ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia, ne determin\u0103 \u00eens\u0103, \u015fi pe noi, cei care apar\u0163inem acestui popor dar vie\u0163uim departe de \u0163ar\u0103, s\u0103 facem cunoscute c\u00e2teva adev\u0103ruri istorice incontestabile, care ne dau dreptul s\u0103 lu\u0103m atitudine, cu aceea\u015fi \u00een\u0163elepciune cu care au f\u0103cut-o \u015fi \u00eenainta\u015fii no\u015ftri. \u00cen tot ceea ce \u00eentreprind conduc\u0103torii etnicilor maghiari din Rom\u00e2nia \u00eenceputului de mileniu III, mai ales \u00een ultimul timp, se observ\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00eencercarea v\u0103dit\u0103 de re-maghiarizare a Transilvaniei. Sunt agreate ac\u0163iunile extremi\u015ftilor maghiari \u00eendreptate \u00eempotriva rom\u00e2nismului \u015fi eroilor neamului \u2013 oponen\u0163i ai \u00eencerc\u0103rilor de maghiarizare a Transilvaniei de-a lungul istoriei, (de exemplu, Avram Iancu, batjocorit de ziua na\u0163ional\u0103 a Ungariei, \u00een mod public, de c\u0103tre un extremist maghiar); solicitarea autonomiei \u0163inutului secuiesc \u015fi \u00eencercarea de emitere a unei monede secuie\u015fti, denumit\u0103 SIC \u015fi a efectu\u0103rii tranzac\u0163iilor bancare \u00een aceast\u0103 moned\u0103; extinderea maghiariz\u0103rii \u00een \u015fcoli, etc.<\/p>\n

De ce am sta impasibili la aceast\u0103 \u00eencercare, c\u00e2nd istoria ne ofer\u0103 dovada existen\u0163ei noastre milenare \u00een acest teritoriu?! Pentru c\u0103 avem dovezile istorice clare c\u0103 rom\u00e2nii au locuit din vremuri str\u0103vechi pe teritoriul transilvan, c\u0103 ungurii au pus piciorul pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc de-abia \u00een secolul IX, c\u0103 poporul rom\u00e2n a suportat cu stoicism jugul str\u0103in, indiferent dac\u0103 asupritorii au fost ungurii sau alte na\u0163ii care au r\u00e2vnit la bog\u0103\u0163iile \u015fi frumuse\u0163ile acestor \u0163inuturi binecuv\u00e2ntate de Dumnezeu, de aceea nu dorim altceva dec\u00e2t s\u0103 ne fie respectate drepturile de st\u0103p\u00e2ni deplini ai Ardealului nostru!<\/p>\n

ISTORIA vorbe\u015fte, iar documentele NU MINT!<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen secolul al IV-lea \u00ee.Hr, se stabileau pe teritoriul Transilvaniei \u2013 \u201c\u0163inutul de dincolo de p\u0103dure\u201d , regionim derivat din latina medieval\u0103 de cancelarie, atestat pentru anul 1075 \u2013 primele comunit\u0103\u0163i de cel\u0163i, venind dinspre apus, urma\u0163i de alte grupuri ajunse pe acest teritoriu \u00een acelasi secol. Nu exist\u0103 dovezi care s\u0103 ateste conflicte cu aoutohtonii, dimpotriv\u0103, multiple dovezi arheologice din aceast\u0103 perioad\u0103 dovedesc convie\u0163uirea lor pa\u015fnic\u0103 (obiecte de ceramic\u0103 dacic\u0103 \u00een morminte celtice \u2013 Apahida, jude\u0163ul Cluj).
\n\u00cen secolul I d.Hr. \u015fi la \u00eenceputul secolului al II-lea, centrul politic al Regatului Dacia se afla pe teritoriul Transilvaniei, la Sarmisegetusa Regia, \u00een Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei.
\n\u00cen anul 106 d.Hr. \u00eemp\u0103ratul roman Traian a cucerit Dacia regelui Decebal, \u00eencep\u00e2nd organizarea acestei noi provincii romane. Aproape 265 de ani a r\u0103mas administra\u0163ia roman\u0103 pe teritoriul Transilvaniei, organiz\u00e2nd \u015fi dezvolt\u00e2nd o provincie roman\u0103 \u00eenfloritoare, construind ora\u015fe (Apullum- Alba Iulia, Napoca-Cluj, Potaissa-Turda, etc), construind drumuri \u015fi coloniz\u00e2nd cet\u0103\u0163eni romani pe teritoriul Daciei. De-abia \u00een anul 271 \u00eemp\u0103ratul Aurelian a decis retragerea administra\u0163iei \u00een sudul Dun\u0103rii. \u00cen paralel, sunt dovezi incontestabile ale existen\u0163ei cre\u015ftinismului \u00een aceste teritorii, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 atribuind Apostolului Andrei \u00eenceputul cre\u015ftin\u0103rii dacilor. Gepizii, popula\u0163ia germanic\u0103, adept\u0103 a arianismului, au dominat temporar Transilvania \u00een secolul VI, \u015fi erau tot cre\u015ftini!<\/p>\n

Au urmat invaziile succesive ale popoarelor migratoare \u2013 \u00eentre secolele III \u015fi X \u2013 go\u0163ii, hunii, gepizii, avarii, slavii, protobulgarii, maghiarii si pecenegii. Popula\u0163ia autohton\u0103 s-a retras spre mun\u0163i din calea n\u0103v\u0103litorilor, caut\u00e2nd s\u0103-\u015fi apere teritoriile str\u0103bune.
\nPentru evolu\u0163ia istoric\u0103 a Transilvaniei, stabilirea ungurilor \u00een Pannonia a fost determinant\u0103: s\u0103 luam aminte, se \u00eent\u00e2mpla \u00een anul 896! \u201eMileniul \u00eentunecat\u201d \u2013 cuprins \u00eentre anul 271 \u015fi \u00eenceputurile evului mediu rom\u00e2nesc ( secolelel IX-XII) a constituit \u00een permanen\u0163\u0103 un subiect de controvers\u0103 pentru istorici, cu conota\u0163ii politice \u015fi na\u0163ionaliste, \u00een acest sens, exist\u00e2nd dou\u0103 terorii istorice care se exclud reciproc: cea rom\u00e2n\u0103 \u015fi cea maghiar\u0103.<\/p>\n

Istoriografia rom\u00e2n\u0103 sus\u0163ine c\u0103 dup\u0103 retragerea aurelian\u0103 din provinciile Daciei nord-dun\u0103rene, o mare parte a popula\u0163iei romanizate a ramas \u00een zonele \u00een care locuia, \u00eentre care \u015fi \u00een regiuni din Transilvania de ast\u0103zi. Dar aceast\u0103 teorie nu exclude nici deplas\u0103ri limitate \u015fi timpurii ale protorom\u00e2nilor \u00een ambele sensuri, din sudul Dun\u0103rii spre nord, \u015fi din nordul Dun\u0103rii pe malul opus al fluviului.<\/p>\n

Pozi\u0163ia istoriografiei maghiare \u015fi a unei p\u0103r\u0163i a celei de limb\u0103 german\u0103 este divergent\u0103, contrazic\u00e2ndu-se cu istoriografia rom\u00e2n\u0103. Se \u00eencearc\u0103 demonstrarea faptului c\u0103 rom\u00e2nii au emigrat treptat, din sudul Dun\u0103rii (din zonele montane ale Serbiei, Bulgariei, Macedoniei, Bosniei de azi) \u00een Banat, Cri\u015fana, podi\u015ful transilvan \u015fi Maramure\u015f, fiind coloniza\u0163i aici de regii Ungariei din dinastia arpadian\u0103 \u00eentre secolele X-XIII. Se argumenteaz\u0103 c\u0103 \u00een aceste regiuni s-au p\u0103strat mai bine toponimia, hidronimia \u0219i oronimia at\u00e2t din substrat, c\u00e2t \u0219i cea romanic\u0103, precum \u0219i unele str\u0103rom\u00e2ne\u0219ti. De asemenea, istoriografiile care insist\u0103 asupra imigr\u0103rilor rom\u00e2ne\u0219ti din \u021binuturi sud-slave subliniaz\u0103 denumirile slave ale unor \u021binuturi \u0219i localit\u0103\u021bi ce con\u021bin etnonimul \u201evlah\u201c, amintire a unor \u201eVl\u0103hii\u201c care au existat c\u00e2ndva \u00een acele regiuni. \u00cens\u0103 istoriografia rom\u00e2n\u0103 nu a contestat niciodat\u0103 partea sud-dun\u0103rean\u0103 a ariei de etnogenez\u0103 a poporului rom\u00e2n, arie locuit\u0103 de o alt\u0103 popula\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 numeroas\u0103 \u00een evul mediu, care nu a fost asimilat\u0103 complet nici p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u0219i care a populat diverse regiuni situate mult mai la nord dec\u00e2t cele locuite de popula\u021biile arom\u00e2n\u0103 \u0219i meglenit\u0103 (Tribalia, valea Timocului, Banatul s\u00e2rbesc).Sunt multe controverse \u00eentre cele dou\u0103 istoriografii \u015fi fiecare vine cu argumentele sale, \u00eens\u0103 lucrurile s-au desf\u0103\u015furat dup\u0103 cum spune istoria \u015fi continuitatea rom\u00e2nismului \u00een Transilvania este dovedit\u0103 clar.<\/p>\n

Spre mijlocul secolului X, dou\u0103 triburi maghiare conduse de lideri cu rangurile gyula \u015fi kende au \u00eenceput ocuparea Transilvaniei, avans\u00e2nd dinspre vest, pe v\u0103ile r\u00e2urilor Some\u015f \u015fi Mure\u015f. Ocuparea integral\u0103 a \u0163imnutului ntransilvan s-a finalizat de-abia la sf\u00e2r\u015fitul secolului XII, \u00een timpul regatului lui Bela al III-lea al Ungariei (1172-1196, prin atingerea zonei centrale a Carpa\u0163ilor Meridionali.<\/p>\n

Cucerirea s-a consumat \u00een trei sau patru etape principale, prin avansarea treptat\u0103, dinspre vestul spre sud-estul Transilvaniei, a fortifica\u021biilor de grani\u021b\u0103. \u00cen cel mai vechi document maghiar scris \u015fi p\u0103strat, despre Transilvania, teritoriul acesteia se reg\u0103se\u015fte sub denumirea latin\u0103, Terra ultra silvam \u2013 \u201e\u0163ara de dincolo de p\u0103dure\u201d.
\n\u00cen paralel cu procesul de ocupare, \u00eentre secolele XI-XIII \u00een Transilvania a avut loc un intens proces de colonizare, pentru c\u0103 \u00eempotrivirea popula\u0163iei rom\u00e2ne, autohtone a ridicat mari probleme cuceritorilor maghiari. Ungurii au fost nevoi\u0163i s\u0103 invite coloni\u015fti din diferite popoare europene ( sa\u015fii, secuii \u015fi Cavalerii teutoni). Concomitent cu aceste procese, regii unguri au \u00eenceput s\u0103-\u015fi organizeze structuri proprii, laice \u015fi ecleziastice, organizarea administrativ\u0103 \u015fi ecleziastic\u0103 debut\u00e2nd prin secolul al XI-lea \u00een teritoriile anexate regatului ungar. Prima biseric\u0103 romano-catolic\u0103 din Transilvania, cel mai vechi monument sacral maghiar dateaz\u0103 de la \u00eencepoutul secolului XI, \u00eens\u0103 primele comitate maghiare din Transilvania sunt atestate documentar de-abia din secolul XII.
\nDespre organizarea teritoriului \u015fi etapele de dezvoltare ulterioare, despre statutul \u015fi organizarea comunit\u0103\u0163ilor care convie\u0163uiau \u00een Transilvania ( rom\u00e2ni, maghiari, sa\u015fi, secui) se pot spune multe, \u00eens\u0103 \u00een spe\u0163\u0103, pe noi ne intereseaz\u0103 evolu\u0163ia din punct de vedere istoric, a Transilvaniei. Un recul semnificativ \u00een desf\u0103\u015furarea acestor procese care aveau loc concomitent pe teritoriile transilv\u0103nene ocupate de unguri (organizarea politic\u0103, administrativ\u0103 \u015fi colonizarea) s-a \u00eenregistrat prin anii 1241-1242, odat\u0103 cu marea invazie mongol\u0103, c\u00e2nd trecerea hoardelor t\u0103tare a l\u0103sat o Transilvanie pustiit\u0103 \u015fi ars\u0103.
\nSpre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIII-lea \u0219i, mai ales, \u00een secolele XIV-XV, elitele nobililor societ\u0103\u021bii transilvane, sa\u015fi \u015fi secui, s-au organizat treptat \u00een st\u0103ri, care, datorit\u0103 structurii preponderent etnice, au fost denumite oficial pe la 1500 \u2013 na\u021biuni. Membrii st\u0103rilor acestora, organiza\u021bi \u00een congrega\u0163ii sau universit\u0103\u0163i, au participat la exercitarea puterii politice \u00een Transilvania. Dou\u0103 documente emise de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382), dat\u00e2nd din anul \u00een anul 136, atest\u0103 agravarea condi\u021biei politice, juridice \u0219i religioase a popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti din Transilvania, \u00eendeosebi pe fundalul intoleran\u021bei fa\u021b\u0103 de alte confesiuni dec\u00e2t cea romano-catolic\u0103 (ortodoc\u0219ii erau denumi\u021bi \u201eschismastici\u201d).
\n\u00cencep\u00e2nd cu anul 1375, Transilvania se confrunt\u0103 cu un nou pericol \u2013 cel otoman de aceast\u0103 dat\u0103. Un rol important \u00een oprirea temporar\u0103 a n\u0103v\u0103litorilor otomani l-a avut Iancu de Huneadoara, voievod al Transilvaniei \u015fi guvernator al Ungariei, care, concomitent s-a str\u0103duit s\u0103 sporeasc\u0103 autonomia voievodatului transilvan fa\u0163\u0103 de regatul ungar. \u00cen fa\u0163a n\u0103v\u0103litorilor turci, Transilvania \u00ee\u015fi une\u015fte eforturile cu cele ale Moldovei lui \u015etefan cel Mare, doar erau \u0163\u0103ri surori!<\/p>\n

Transilvania a fost zguduit\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, de mai multe mi\u0219c\u0103ri sociale. R\u0103scoala de la Bob\u00e2lna (1437-1438), cauza principal\u0103 a acestei r\u0103zvr\u0103tiri de amploare fiind nerespectarea dreptului de str\u0103mutare de pe o mo\u0219ie pe alta, a dreptului de mo\u0219tenire a iobagului, \u0219i dijma episcopal\u0103. Ca urmare a acestei revolte se semneaz\u0103 actul de constituire al uniunii \u00eentre marea nobilime, cler, or\u0103\u0219enii sa\u0219i \u0219i r\u0103ze\u0219ii secui, Unio Trium Nationum, ac\u0163iune \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva \u021b\u0103ranilor maghiari \u015fi rom\u00e2ni din Transilvania, rom\u00e2nii fiind considera\u021bi na\u021biune tolerat\u0103. Uniunea celor trei na\u021biuni a func\u021bionat \u00eentr-o form\u0103 sau alta p\u00e2n\u0103 la 1 decembrie 1918, data Marii Uniri.<\/p>\n

\"\"<\/a>Un impact masiv asupra societ\u0103\u021bii transilv\u0103nene l-a avut \u0219i r\u0103scoala \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 in Regatul Ungariei contra magna\u021bilor (grofilor), din 1514, condus\u0103 de secuiul din mica nobilime Gheorghe Doja. Decesul prematur al lui Matei Corvin, marea r\u0103scoala \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 de la \u00eenceputul secolului XVI \u0219i ofensiva militar\u0103 masiv\u0103 a Imperiului Otoman spre centrul Europei, concretizat\u0103 prin victoriile \u00eenregistrate de turci la Belgrad (1521), Petrovaradin (1526) \u015fi Mohacs (29 august 1526), b\u01cet\u0103lie la care Transilvania nu a participat, au accentuat criza societ\u0103\u021bii maghiare. Aceast\u0103 criz\u0103 s-a r\u0103sfr\u00e2nt \u0219i asupra Transilvaniei. Disputele privind succesiunea dinastic\u0103 \u0219i dubla alegere ca \u015fi contra-regi pe tronul Ungariei a voievodului Transilvaniei Ioan Zapolya (1526-1540) \u015fi a lui Ferdinand I de Habsburg (1526-1540), au facilitat interven\u0163ia turcilor. \u00cen urma acestor evenimente, practic regatul ungar s-a scindat. Prin hot\u0103r\u00e2rea Dietei de la Debre\u0163in din 18 octombrie 1541, reprezentan\u0163ii celor trei na\u0163iuni privilegiate din Transilvania i-au jurat credin\u0163\u0103 lui Ioan Sigismund, descendentul lui Ioan Zapolya \u015fi au recunoscut suzeranitatea \u00eenaltei Por\u0163i asupra Transilvaniei. acest acord a pus bazele Principatului Transilvaniei, primul lui principe fiind Ioan Sigismund (1542-1571). Recunoscut de Imperiul Otoman ca stat independent , Principatul Transilvaniei platea turcilor o dare de 10.000 de duca\u0163i, numit \u201emunus honorarium\u201d, calitate \u00een care particip\u0103 ca \u0163ar\u0103 beligerant\u0103 \u00een cadrul r\u0103zboiului de 30 de ani si \u00eencheie o serie de tratate cu \u0163\u0103ri europene, de pe o pozi\u0163ie de egalitate. principatul nu includea Banatul ( st\u0103p\u00e2nit de turci) \u015fi nici Cri\u015fana, dup\u0103 1660, transformat\u0103 \u00een vilayet, cu centrul la Oradea.<\/p>\n

\u00cen 1599 Mihai Viteazul ocup\u0103 temporar Transilvania, dar nu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 visul de a uni cele trei \u0163\u0103ri surori: Moldova, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Transilvania. Transilvania a devenit mai apoi leag\u0103nul partidului na\u021bionalist ungar, care lupta \u00eempotriva monarhilor habsburgi.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul secolului XVII, Transilvania intr\u0103 \u00een componen\u0163a imperiului austriac., ca principat autonom. Invazia austriac\u0103 se produce \u00een 1685 iar \u00een 1699, prin Tratatul de la Karlowitz, Serbia, turcii cedeaz\u0103 austriecilor Ungaria, Transilvania, Croa\u0163ia \u015fi Slavoni, Banatul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sub st\u0103p\u00e2nire turc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1718.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen aceasta perioad\u0103 \u00een Transilvania au loc o serie de mi\u015fc\u0103ri spirituale, prin care se solicita unirea rom\u00e2nilor ardeleni cu Biserica Romei, fapt ce a constituit deschiderea c\u0103ii spre emanciparea cultural\u0103 a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni. Blajul a devenit un centru de spiritualitate rom\u00e2neasc\u0103 odat\u0103 cu stabilirea re\u015fedin\u0163ei Bisericii Rom\u00e2ne Unite de c\u0103tre episcopul Inocen\u0163iu Micu-Klein \u00een aceast\u0103 localitate simbol, pun\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp bazele \u015ecolii Ardelene. Unele comunit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti ortodoxe, \u00een special din sudul Transilvaniei, nu au acceptat decizia sinodal\u0103 privind unirea cu Biserica Romei. \u00cen general rom\u00e2nii din sudul Transilvaniei, Banat \u0219i sudul Cri\u015fanei, au r\u0103mas \u00een majoritate fideli Bisericii Ortodoxe, \u00een timp ce mare parte a rom\u00e2nilor din regiunile nordice ale Cri\u0219anei, Transilvaniei \u0219i din Maramure\u0219 au acceptat unirea cu Roma.<\/p>\n

R\u0103rirea popula\u0163iei transilvane \u00een timpu celor aproximativ 150 de ani scur\u015fi de la 1526, dup\u0103 eliberarea ei de sub suzeranitatea turceasc\u0103, a determinat Curtea de la Viena s\u0103 repopuleze \u0163inuturile transilvane , aduc\u00e2nd coloni\u015fti \u015fvabi \u015fi admi\u0163\u00e2nd rom\u00e2ni din Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, care emigrau din cauza st\u0103p\u00e2nirii fanariote. S-au \u00eenregistrat \u00eens\u0103 \u015fi mi\u015fc\u0103ri ale popula\u0163iei din Ardeal \u00een sens opus, spre Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Recens\u0103mintele popula\u0163iei efectuate de c\u0103tre Imperiul Austriac \u00een 1712-1713 atest\u0103 existen\u0163a unei majorit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti clare \u00een r\u00e2ndurile popula\u0163iei din Transilvania.<\/p>\n

\u00centre anii 1868 \u015fi 1918, Transilvania afost \u00eencorporat\u0103 p\u0103r\u0163ii maghiare a Imperiului Austro-Ungar. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, s-au intensificat m\u0103surile discriminatorii \u00eempotriva rom\u00e2nilor, \u0219vabilor, slovacilor, s\u00e2rbilor, croa\u021bilor (\u00een Banat) \u0219i, spre sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX, chiar a sa\u0219ilor, datorita unei puternici politici de maghiarizare, implementat\u0103 de autorit\u0103\u021bile maghiare. Nemul\u021bumirile \u0219i opozi\u021bia multor grupuri na\u021bionale fa\u021b\u0103 de politicile de maghiarizare, arat\u0103 c\u0103 modelul statului na\u021bionalist nu a fost aplicabil \u00een regiunea multietnic\u0103 Transilvaniei \u00eenainte de 1918.<\/p>\n

La \u00eencheierea Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een contextul pr\u0103bu\u0219irii Dublei Monarhii, Ungaria \u00ee\u0219i proclam\u0103 independen\u021ba, incluz\u00e2nd \u00een teritoriul s\u0103u \u0219i Transilvania.
\n\u00cen aceste condi\u021bii, conduc\u0103torii Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n \u0219i rom\u00e2nii din Partidul Social Democrat \u00eenfiin\u021beaz\u0103 Consiliul Na\u021bional Rom\u00e2n la Arad la data de 3 noiembrie 1918.
\nPrin actul istoric de la 1 decembrie 1918, se realizeaz\u0103 visul de veacuri al rom\u00e2nilor \u015fi Transilvania este alipit\u0103 Rom\u00e2niei. Dup\u0103 unirea din 1918 cu Rom\u00e2nia, timp de un an \u0219i jum\u0103tate, Transilvania r\u0103m\u00e2ne autonom\u0103 \u00een cadrul statului rom\u00e2n, fiind condus\u0103 de un Consiliu Dirigent.<\/p>\n

\u00centre timp, la data de 21 martie 1919 puterea \u00een Ungaria este preluat\u0103 de comuni\u0219ti, care proclam\u0103 Republica Sovietic\u0103 Ungar\u0103, \u00eencerc\u00e2nd salvarea unei Ungarii multina\u021bionale.
\nLa data de 4 iunie 1920 , prin tratatul de la Trianon se delimiteaz\u0103 frontiera \u00eentre Regatul Rom\u00e2niei \u0219i Regatul Ungariei. Frontiera din nord, cu Cehoslovacia \u0219i Polonia \u0219i \u00een sud-vest cu Iugoslavia, se stabile\u0219te la 10 august 1920 prin Tratatul de la S\u00e8vres, un tratat dureros pentru Rom\u00e2nia deoarece a impus abandonarea unor rom\u00e2ni din Maramure\u0219ul istoric \u0219i din Banat. Puterile Antantei au insistat \u00eens\u0103 pentru \u00eencheierea sa deoarece fixa frontierele \u00eentre state devenite aliate dup\u0103 \u00eencheierea Primului R\u0103zboi Mondial.
\nEste bine cunoscut\u0103 str\u0103duin\u0163a Ungariei, \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, de a anula Tratatul de la Trianon, considerat a fi o nedreptate istoric\u0103. Horty, conduc\u0103torul maghiar din perioada interbelic\u0103 sus\u0163inea cu t\u0103rie c\u0103 Rom\u00e2nia este \u201einamicul num\u0103rul unu al Ungariei, pentru c\u0103 cele mai mari preten\u0163ii teritoriale sunt \u00eempotriva ei\u201d.
\nPr\u0103bu\u015firea sistemului de alian\u0163e ale Rom\u00e2niei (capitularea Fran\u0163ei \u015fi izolarea Marii Britanii), \u00een contextul ascensiunii Germaniei naziste ofer\u0103 un culoar favorabil Ungariei, de a cere revizuirea fontierei cu Rom\u00e2nia, de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial.
\nAstfel c\u0103, \u00een 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, Ungaria smulge Rom\u00e2niei teritoriul actualelor jude\u021be Satu-Mare, S\u0103laj, Maramure\u0219, Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud, Harghita, Covasna (cea mai mare parte), Mure\u0219 (par\u021bial), Cluj (cea mai mare parte), Bihor (partea de nord) \u0219i parte din jude\u021bul Arad. Sudul Transilvaniei (jude\u021bele Bra\u0219ov, Sibiu, Alba, Hunedoara, p\u0103r\u021bi din jude\u021bele Cluj, Arad \u0219i Mure\u0219) \u0219i Banatul (jude\u021bele Timi\u0219 \u0219i Cara\u0219-Severin) au r\u0103mas \u00een componen\u021ba regatului Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Revenirea la grani\u0163ele stabilite la 1 ianuarie 1938 \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria (frontiera stabilit\u0103 prin Tratatul de la Trianon) se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte de-abia \u00een 1947, prin tratatele de la Paris.<\/p>\n

Iat\u0103, \u00een linii mari, care a fost succesiunea evenimentelor istorice petrecute de-alungul veacurilor \u00een \u201e\u0163ara de dincole de p\u0103dure\u201d \u2013 Transilvania.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ce fac maghiarii \u00een Rom\u00e2nia de ast\u0103zi?<\/strong><\/p>\n

Evenimentele care se succed nea\u015fteptat \u00een sfera politicului din Rom\u00e2nia \u00eenceputului de mileniu III, viz\u00e2nd \u00eencerc\u0103rile de re-maghiarizare a Transilvaniei istorice, gra\u0163ie clasei politice UDMR-iste, se desf\u0103\u015foar\u0103 nestingherite \u015fi sunt agreate \u015fi \u00eencurajate de c\u0103tre guvernul maghiar. Poruncile \u201ccom\u0103nduirii\u201d de la Budapesta sunt respectate cu sfin\u0163enie de prepu\u015fii lor \u00een Guvernul Rom\u00e2niei de azi \u015fi toate ac\u0163iunile pe care se str\u0103duiesc s\u0103 le \u00eentreprind\u0103 \u00een acest sens din 1990 \u00eencoace, stau m\u0103rturie vie a luptei pentru atingerea aceluia\u015fi \u201cnobil\u201d scop, de reconstituire a Ungariei \u201cMari\u201d.<\/p>\n

Suntem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 ne exprim\u0103m \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de atitudinea \u015fi ac\u0163iunile etnicilor maghiari de la putere, fa\u0163\u0103 de str\u0103duin\u0163a lor necontenit\u0103 de a organiza c\u00e2t mai multe \u015fi mai ample ac\u0163iuni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea \u00eenf\u0103ptuirii re-maghiariz\u0103rii, care se manifest\u0103 \u00een Rom\u00e2nia acestor timpuri.<\/p>\n

\u00cen data de 15 martie 2011, de Ziua Na\u0163ional\u0103 a Ungariei, un extremist maghiar din Miercurea Ciuc s-a dedat la un fapt incalificabil, batjocorind memoria unuia dintre cei mai mari eroi ai neamului rom\u00e2nesc, Avram Iancu. Asemeni horti\u015ftilor, care au dezl\u0103n\u0163uit teroarea printre rom\u00e2nii din Transilvania s\u0103v\u00e2r\u015find cele mai cumplite atrocit\u0103\u0163i \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ind chinuri \u015fi moarte celor care le-au stat \u00een cale, acest criminal modern hortist, tr\u0103gea spre sp\u00e2nzur\u0103toare, cu \u015ftreangul de g\u00e2t, un trup de p\u0103pu\u015f\u0103 \u00een costum mo\u0163esc, reprezent\u00e2ndu-l pe Avram Iancu. Cu s\u00e2nge rece \u015fi o meticulozitate de criminal versat, a ag\u0103\u0163at de o grind\u0103 p\u0103pu\u015fa, simul\u00e2ndu-i sp\u00e2nzurarea. \u015ei asta se petrecea \u00eentr-un loc public, \u00een centrul ora\u015fului Miercurea Ciuc, \u00een v\u0103zul trec\u0103torilor, copii \u015fi adul\u0163i, \u00eentr-o regiune (Harghita) \u00eenfierb\u00e2ntat\u0103 de extremismul celor care defileaz\u0103 mereu cu stindardul autonomiei asa zisului \u0163inut secuiesc pe la toate forurile na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale!
\n\u00cent\u00e2mplarea din 15 martie este un exemplu edificator al faptului c\u0103 maghiarii nu se mai tem de nimic, ne denigreaz\u0103 pe fa\u0163\u0103, ridic\u0103 steagul secuiesc pe-o institu\u0163ie fundamental\u0103, permite unui vicepre\u015fedinte al Ungariei s\u0103 se laude c\u0103 sus\u0163ine autonomia. Este o lec\u0163ie de cinism f\u0103r\u0103 precedent \u015fi un afront adus unui neam \u00eentreg.<\/p>\n

\"\"<\/a>Cine a fost Avram Iancu? Un mare rom\u00e2n, un erou al neamului \u015fi-un ne\u00eenfricat lupt\u0103tor pentru drepturile rom\u00e2nilor, \u00een propria lor \u0163ar\u0103, Transilvania. Cu ce \u015fi pe cine a deranjat Avram Iancu (1824-1872), fiu de \u0163\u0103ran mo\u0163 de la Vidra, intelectual ardelean, avocat de profesie, care a avut un rol deosebit \u00een Revolu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 de la 1848 din Transilvania? A luptat doar pentru drepturile rom\u00e2nilor! El a fost conduc\u0103torul de fapt al \u0163inutului \u0162\u0103rii Mo\u0163ilor, din Mun\u0163ii Apuseni, fiind \u00een 1849 \u00een fruntea armatei rom\u00e2nilor transilv\u0103neni, aliat\u0103 cu armata austriac\u0103, \u00eempotriva trupelor revolu\u0163ionare ungare ale lui Kossuth, \u00eempotrivindu-se proclam\u0103rii de c\u0103tre acesta, a unui stat na\u0163ional ungar care s\u0103 includ\u0103 \u015fi Transilvania.<\/p>\n

Avram Iancu a fost \u201esoldatul con\u015ftient al ideii na\u0163ionale\u201d, a c\u0103rui spad\u0103 \u201ea lovit de la \u00een\u0103l\u0163imea unor principii imutabile de acord cu catehismul epocii lui\u201d \u2013 dup\u0103 cum spunea Aron Cotru\u015f, o personalitate a literaturii rom\u00e2ne postbelice. Avram Iancu, \u201everig\u0103 dintr-un lan\u0163 de evolu\u0163iune universal\u0103\u201d care s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u201ede la \u00eenceput \u00eentr-o armur\u0103 complex\u0103 de lupt\u0103tor pentru soarta integral\u0103 a unui neam\u201d. El a avut curajul s\u0103 sus\u0163in\u0103 ideile rom\u00e2nismului \u00een fa\u0163a \u00eemp\u0103ratului habsburg Franz Iosef, s\u0103 refuze o decora\u0163ie \u00een cabinetul acestuia \u015fi s\u0103-i spun\u0103: \u201eNu ne-am luptat pentru juc\u0103rii, vrem drepturi, Maiestate!\u201d \u015fi s\u0103 suporte consecin\u0163ele r\u0103zvr\u0103tirii sale \u00eempotriva asupritorilor.<\/p>\n

\u015ei-acum, \u00eentr-o societate rom\u00e2neasc\u0103 civilizat\u0103, \u00een care sunt respectate drepturile minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u015fi poate li se permite mult prea mult fa\u0163\u0103 de c\u00e2t ar trebui, un extremist maghiar s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte o fapt\u0103 impardonabil\u0103, batjocorindu-ne eroul na\u0163ional.
\nAlte exmple: dac\u0103 facem o incursiune prin evenimentele petrecute \u00een Clujul ultimilor ani, ceea ce constat\u0103m ne \u00eengroze\u015fte! Cu prilejul a\u015fa zisei reinaugur\u0103ri a statuii lui Matei Corvin \u2013 unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei, care a condus \u0163ara \u00eentre 1458 \u015fi 1490 -, for\u0163ele extremiste declarate au organizat o ac\u0163iune de etalare a urii \u015fi dispre\u0163ului fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia, ac\u0163iune clar\u0103 de tip extremis fascist. Tot la Cluj, promovarea valorilor cultural-artistice ungure\u015fti se bucur\u0103 de alocarea unor sume uria\u015fe din partea Ministerului Culturii, la conducerea c\u0103ruia se afl\u0103 un ministru UDMR-ist, \u00een persoana domnului Kelemen Hunor.Un exemplu clar, \u015fi destul de recent este diferen\u0163a dintre sumele alocate Operei Maghiare \u015fi cele destinate Operei Rom\u00e2ne din Cluj \u00een anul 2010 \u2013 m\u0103rturie stau cifrele! Pentru proiectele culturale rom\u00e2ne\u015fti nu sunt bani, \u00eens\u0103 pentru colabor\u0103rile cu institu\u0163ii de profil din Ungaria \u015fi nenum\u0103ratele delega\u0163ii efectuate \u00een scopul schimburilor de experien\u0163\u0103 nu exist\u0103 bariere financiare!<\/p>\n

Exemplele pot continua f\u0103c\u00e2ndu-se referire \u015fi la alte jude\u0163e din Ardeal, dar ar ocupa prea mult timp pentru a le enumera.<\/p>\n

La 25 august 2011, senatorului PSD, Lia Olgu\u0163a Vasilescu, a f\u0103cut o declara\u0163ie public\u0103, la Conferin\u0163a de pres\u0103 organizat\u0103 la Craiova, conform c\u0103reia \u201cextremi\u015ftii maghiari se preg\u0103tesc s\u0103 emit\u0103 o moned\u0103, denumit\u0103 SIC, care s\u0103 ruleze strict \u00een \u0162inutul Secuiesc\u201d, critic\u00e2nd aspru Guvernul Boc pentru neluarea de atitudine \u00een fa\u0163a unei astfel de ini\u0163iative. \u00cen declara\u0163ia sa, senatorul PSD sus\u0163ine c\u0103 \u00een jude\u0163ele Covasna, Harghita \u015fi Mure\u015f \u201coficialii maghiari au \u00eenceput s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 au \u00een vedere \u00eenfiin\u0163area unei b\u0103nci care ar urma s\u0103 se numeasc\u0103 Siculorum Bes-Bank, denumire care vine de la \u0162inutul Secuiesc, \u015fi care ar urma s\u0103 emit\u0103 un SIC\u201d. \u201cEste un atac direct la adresa suveranit\u0103\u0163ii statului rom\u00e2n!\u201d \u2013 declar\u0103 Lia Olgu\u0163a Vasilescu.<\/p>\n

Sunt multe \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spunsuri clare \u015fi sus\u0163inute din partea celor responsabili de p\u0103strarea unui echilibru \u00een abordarea problemelor na\u0163ionale ale statelor membre UE. Sunt multe \u00eentreb\u0103ri la care proprii no\u015ftri guvernan\u0163i nu dau \u015fi nu vor s\u0103 dea r\u0103spunsurile pe care poporul rom\u00e2n le a\u015fteapt\u0103.<\/p>\n

Oare acest gen de ac\u0163iuni \u2013 al\u0103turi de multe altele organizate f\u0103r\u0103 team\u0103 de c\u0103tre conduc\u0103torii maghiari, sus\u0163inute \u015fi finan\u0163ate de c\u0103tre \u201cdispozitivul central\u201d de la Budapesta -, ce demonstreaz\u0103 ? Nu cumva c\u0103 ungurii vor din nou o Ungarie \u201cMare\u201d? Vor oare o reeditare a Dictatului de la Viena?<\/p>\n

Ungurii cred c\u0103 au drepturi pe care de fapt nu le au, \u015fi am ilustrat acest fapt prin \u00eens\u0103\u015fi istoria Transilvaniei prezentat\u0103, \u00een linii mari, \u00een cele prezentate anterior. \u00cens\u0103 ei au acea \u201ecredin\u0163\u0103 fanatic\u0103\u201d \u00een apartenen\u0163a Transilvaniei la regatul ungar.<\/p>\n

Credin\u0163a noastr\u0103, a rom\u00e2nilor, \u00een drepturile noastre este puternic\u0103 \u015fi de net\u0103g\u0103duit,este credin\u0163a \u00een revolu\u0163ionarii de la 1848 care au pus bazele statului rom\u00e2n modern, ca apoi s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftige independen\u0163a!<\/p>\n

Da, aceea\u015fi \u201ecredin\u0163\u0103 fanatic\u0103\u201d \u00een unitatea na\u0163ional\u0103 a avut-o na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost \u00eencercat\u0103 de Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi apoi \u015fi-a \u00eemplinit visul prin \u00eenf\u0103ptuirea Rom\u00e2niei Mari!<\/p>\n

Nu accept\u0103m s\u0103 st\u0103m nep\u0103s\u0103tori fa\u0163\u0103 de ceea ce se petrece azi \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care t\u00e2nara genera\u0163ie \u00eenva\u0163\u0103 din manuale de istorie golite de con\u0163inutul lor patriotic, la sugestia liderilor maghiari. Nu accepat\u0103m ca Rom\u00e2nia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o \u0163ar\u0103 f\u0103r\u0103 busol\u0103 \u015fi s\u0103 al c\u0103rei scop s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de intereseul na\u0163ional!<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

De ce NU, Ungariei \u201eMari!\u201d<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Niciodat\u0103 n-a existat Ungaria \u201cMare\u201d,dar Rom\u00e2nia Mare a fost \u015fi este o realitate istoric\u0103, nu o fantasm\u0103! Niciodat\u0103 Principatul medieval ungar, pl\u0103smuire a Bisericii Catolice, nu s-a putut compara, printre altele, ca omogenitate etnic\u0103, cu Principatele Rom\u00e2ne! P\u00e2n\u0103 la evenimentele de la Mohacs, timp de 500 de ani, regii Ungariei, de origine maghiar\u0103 se pot num\u0103ra pe degete, \u015fi asta spune mult! Transilvania continu\u0103 s\u0103 existe al\u0103turi de principatele \u2013 surori Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, dar Ungaria dispare, dup\u0103 1527! Noi, rom\u00e2nii, exist\u0103m \u00een filele unei istorii, nu ne pot contesta d\u0103inuirea, ca na\u0163ie, nici falsificatorii istoriei \u015fi nici cei care deformeaz\u0103 realitatea istoric\u0103, sus\u0163in\u00e2nd contrariul.
\nTransilvania devine principat autonom dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea ungurilor la Mohacs! Noi am avut principi ardeleni, dar trecu\u0163i la calvinism \u2013 drept urmare, \u00een secuime s-au produs fisuri \u00een popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, ponderea rom\u00e2nilor ajung\u00e2nd la un prag inadmisibil de 5%, de\u015fi natalitatea rom\u00e2neasc\u0103 se ridica la cote superioare fa\u0163\u0103 de secuime \u00een aceste regiuni! \u00cen statistici, to\u0163i rom\u00e2nii care vorbeau ungure\u015fte erau eviden\u0163ia\u0163i ca unguri! De-alungul istoriei, cine \u015fi-a mai permis s\u0103 fac\u0103 a\u015fa ceva cu o na\u0163ie de sine st\u0103t\u0103toare, ca na\u0163ia rom\u00e2n\u0103? Desfiin\u0163area \u015fcolilor rom\u00e2ne\u015fti au produs o dezna\u0163ionalizare crunt\u0103 iar obligarea copiilor rom\u00e2ni de a urma \u015fcolile ungure\u015fti a avut urm\u0103ri grave: \u201cEn olah vaghok\u201d , \u201cEu sunt rom\u00e2n\u201d! \u2013 iat\u0103 cum \u00ee\u015fi declinau na\u0163ionalitatea puii de rom\u00e2n!
\nDup\u0103 \u00eencheierea alian\u0163ei celor trei na\u0163ii (ungurii, sa\u015fii \u015fi secuii), cunoscut\u0103 sub denumirea \u201cUnio Trium Nationum\u201d, dup\u0103 R\u0103scoala de la Bob\u00e2lna \u015fi dup\u0103 \u201cPactul celor patru religii (catolic\u0103, lutheran\u0103, calvin\u0103 \u015fi unitarian\u0103), religia ortodox\u0103 era \u201ctolerat\u0103\u201d \u00een Transilvania\u2026 Cum se poate ca religia ortodox\u0103 s\u0103 devin\u0103 \u201creligie tolerat\u0103\u201d \u00eentr-o vatr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een care copiii rom\u00e2ni au fost cre\u015ftina\u0163i cu multe secole \u00eenaintea ungurilor? Cum se poate ca na\u0163ia rom\u00e2n\u0103 s\u0103 fie o na\u0163ie tolerat\u0103 \u00een propria ei \u0163ar\u0103, Transilvania? Noi, rom\u00e2nii apar\u0163inem de drept acestui p\u0103m\u00e2nt!<\/p>\n

De unde a existat (\u015fi \u00eenc\u0103 mai exist\u0103) at\u00e2ta \u00eenver\u015funare \u015fi ur\u0103 \u00een sufletul maghiarilor, \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva \u00eentregii sufl\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti din Ardeal? Ce dovad\u0103 mai bun\u0103 a existen\u0163ei acestei uri diabolice am putea avea dec\u00e2t raderea de pe suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului nostru str\u0103mo\u015fesc a celor 230 de sate rom\u00e2ne\u015fti \u00een timpul Revolu\u0163iei de la 1848, c\u00e2nd 40.000 de rom\u00e2ni au c\u0103zut \u00een lupt\u0103 \u015fi pagubele au dep\u0103\u015fit 30 de milioane de florini-aur?
\nDe ce au defilat ungurii sub stindardul respect\u0103rii legii na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor, c\u00e2nd procesul de maghiarizare a cunoscut culmile gloriei sale pe timpul guvern\u0103rii odioase a baronului Dezider Banffi (1895-1899), proces de o virulen\u0163\u0103 ne\u00eent\u00e2lnit\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci? Respect\u00e2nd legea na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor au desfiin\u0163at oare \u015fi Partidul Na\u0163ional Rom\u00e2n din Transilvania?
\nDe ce rom\u00e2nii care au tr\u0103it \u00een suferin\u0163\u0103 mul\u0163i ani sub domina\u0163ie maghiar\u0103 nu au recurs la r\u0103zbunare \u015fi au fost toleran\u0163i \u015fi \u00eemp\u0103ciuitori, dup\u0103 ce \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat libertatea, pe c\u00e2nd rom\u00e2nii care au r\u0103mas \u00een Ungaria au suportat un regim drastic de discriminare \u015fi maghiarizare permanent\u0103?<\/p>\n

Exist\u0103 o mul\u0163ime de motive care ne determin\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00e2nem nep\u0103s\u0103tori la ceea ce se petrece \u00een Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 lu\u0103m atitudine \u00een fa\u0163a celor care vor mai mult dec\u00e2t li se cuvine \u015fi r\u00e2vnesc, f\u0103r\u0103 nicio jen\u0103, la ceva ce nu le apar\u0163ine \u015fi nici nu le-a apar\u0163inut vreodat\u0103. Noi nu suntem o na\u0163iune r\u0103zbun\u0103toare, suntem un popor pa\u015fnic \u015fi primitor, am tr\u0103it \u00een bune rela\u0163ii cu na\u0163iile care s-au stabilit de-alungul istoriei pe p\u0103m\u00e2ntul transilvan, fie c\u0103 au fost unguri, sa\u015fi, secui sau alte popoare. \u00cens\u0103, ce este al nostru ap\u0103r\u0103m cu sfin\u0163enie! \u015ei Transilvania ne apar\u0163ine, apar\u0163ine Rom\u00e2niei Mari \u015fi nu Ungariei iar dreptul incontestabil asupra p\u0103m\u00e2ntului transilvan \u00eel au \u015fi l-au avut dintotdeauna, rom\u00e2nii \u2013 ISTORIA este dovada \u015fi documentele ei!<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Zaharia Bala \u2013 membru al \u201eNational Republican Congressional Committee\u2019s Business Advisory Council\u201d din Washington D.C. <\/em><\/p>\n

septembrie 2011<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De\u015fi suntem o na\u0163ie cu un trecut zbuciumat, \u00eenscris cu litere de s\u00e2nge \u00een analele istoriei universale, gra\u0163ie inteligen\u0163ei, \u00een\u0163elegerii [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-7369","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7369","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7369"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7369\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7369"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7369"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7369"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}