{"id":7542,"date":"2012-09-19T08:47:28","date_gmt":"2012-09-19T08:47:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=7542"},"modified":"2012-09-19T08:48:55","modified_gmt":"2012-09-19T08:48:55","slug":"7542","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/09\/19\/7542\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: POLITE\u021aEA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201ePolite\u021bea este pentru spirit ceea ce gra\u021bia este pentru trup<\/em>\u201d.(Voltaire)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceste zile frumoase ale lunii septembrie, c\u00e2nd vara \u0219i-a f\u0103cut ultimele bagaje \u0219i a plecat tot \u201e\u00een c\u0103lduri\u201d fiind, iar nori nervo\u0219i viziteaz\u0103 cerul dup\u0103 at\u00e2tea zile secetoase, iat\u0103 c\u0103 evenimentele politice se succed, lumea se agit\u0103. Lupta politic\u0103 devenit\u0103 acerb\u0103 \u00een ultimele luni ale acestei veri fierbin\u021bi, a agitat spiritele \u0219i \u00een Parlamentul European \u00eentrunit zilele acestea. Jurnali\u0219tii au catalogat atmosfera \u00een diferite moduri, precum: \u201eUSL a exportat b\u0103l\u0103c\u0103reala \u00een Parlamentul European \u2013 Politica\u201d, \u201eG\u00e2lceava de D\u00e2mbovi\u021ba la Strasbourg\u201d<\/em> etc. M\u00e2ndria exagerat\u0103, lipsa de polite\u021be, \u0219i-au ar\u0103tat fe\u021bele \u00een lu\u0103rile de cuv\u00e2nt ale unor politicieni. Dup\u0103 tot b\u00e2lciul referendumului, minciunile \u0219i fariseismul multora, ar fi fost cazul s\u0103 se fi schimbat comportamentul \u00eentr-unul de aten\u021bie cuvenit\u0103, analiz\u0103, dialog cuviincios, \u00een\u021belegere a situa\u021biei \u0219i a se auzi, poate, eventuale scuze, pentru gre\u0219elile pe care unii le-au f\u0103cut. Sau a\u0219a cum se pomene\u0219te \u00een jargon stradal \u2013 definit ca \u201edrog cu trimitere \u00een realitatea paralel\u0103\u201d -, s\u0103 fi avut \u201eciocul mai mic!\u201d Dar, dimpotriv\u0103, s-au auzit \u00eenvinuiri, ofense, buric\u0103ri, din partea unor persoane care \u00een\u021beleg libertatea \u00een felul lor, c\u0103lc\u00e2nd \u00een picioare p\u0103rerile opuse dar \u0219i sfaturile celor care s-au integrat \u00een conducerea destinului unei Europe unite, pentru care am optat \u0219i noi. Poate ar fi fost cazul ca n\u0103ravul recent, cel al dezbin\u0103rii, s\u0103 nu-l fi dus acolo, departe de \u021bar\u0103, s\u0103 fi sp\u0103lat rufele \u00eent\u00e2i \u00een familie. Poate mai mult\u0103 polite\u021be nu ne-ar fi stricat? Vorba lui Nicolae Steinhardt: \u201eDac\u0103 nu putem s\u0103 fim buni, s\u0103 \u00eencerc\u0103m m\u0103car s\u0103 fim politico\u0219i.\u201d<\/em><\/strong>
\n Polite\u021bea este o atitudine, o disciplin\u0103 a vie\u021bii care se \u00eenva\u021b\u0103. Un om politicos este un om demn. Polite\u021bea nu este fandoseal\u0103, ipocrizie, cum afirm\u0103 unii, ci este o datorie; datoria omului de a-\u0219i \u0219lefui caracterul, de a adopta un comportament civilizat dictat de con\u0219tiin\u021b\u0103, care \u00eenclin\u0103 balan\u021ba spre dreptate. Un om nepoliticos este un om murd\u0103rit, se manifest\u0103 grosolan, uneori chiar agresiv, \u00een vorbe sau gesturi. Polite\u021bea trebuie s\u0103 redevin\u0103 un imperativ al societ\u0103\u021bii moderne, pentru ca regulile de convie\u021buire social\u0103, principiile \u0219i normele de munc\u0103 \u0219i comportare \u00eentr-o societate liber\u0103, s\u0103 poat\u0103 fi respectate. Un om politicos este un altruist; el sacrific\u0103 uneori c\u00e2te ceva de la sine, \u00een favoarea aproapelui s\u0103u.<\/strong>
\n Corectitudinea este un element necesar polite\u021bii, dar este \u00een primul r\u00e2nd o manifestare de respect fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt. Omul care a \u00eenv\u0103\u021bat polite\u021bea devine sincer, calm, senin, luminos. deschis, atent, dar totodat\u0103 \u00eencrez\u0103tor \u00een for\u021bele proprii \u0219i \u00een buna-credin\u021b\u0103 a celorlal\u021bi.<\/strong>
\n Polite\u021bea se impune omului civilizat, prin \u00een\u021belegerea necesit\u0103\u021bii de a g\u0103si un limbaj comun cu al\u021bi oameni. Ea implic\u0103 controlul instinctului barbar care s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een fiecare dintre noi. Octavian Paler m\u0103rturisea sincer: \u201eC\u0103utam s\u0103 ascund noaptea din mine (b\u0103nuiesc c\u0103 to\u021bi introverti\u021bii au o noapte interioar\u0103, prin care b\u00e2jb\u00e2ie \u0219i pe care o ascund de al\u021bii, deoarece nici ei nu \u0219tiu ce ascunde ea)\u2026\u201d<\/em> Dar ce ne facem cu extroverti\u021bii care nu au probleme \u00een a-\u0219i ascunde ceva? Autodisciplinarea se poate transforma, cu timpul, \u00een a doua natur\u0103 a omului; deprinderea devine reflex, reac\u021biile devin automatisme binef\u0103c\u0103toare.<\/strong>
\n \u00cen aceast\u0103 idee, filozofii greci propov\u0103duiau pre\u021buirea esen\u021bialului din interiorul nostru, nu \u00een\u0219el\u0103toarea aparen\u021b\u0103, ci st\u0103p\u00e2nirea de sine ce duce la adev\u0103rata for\u021b\u0103 \u0219i fericire; conducerea vie\u021bii potrivit bunului sim\u021b \u0219i ra\u021biunii, nu atitudinea ambigu\u0103 dictat\u0103 de instinct. \u201eLa orice ademenire exterioar\u0103 r\u0103spunde cu o virtute interioar\u0103\u201d,<\/em> sf\u0103tuia Epictet. Omul trebuie s\u0103-\u0219i fixeze un model de conduit\u0103, adic\u0103 o regul\u0103 \u0219i un comportament ideal, c\u0103rora s\u0103 se conformeze at\u00e2t \u00een singur\u0103tatea lui, c\u00e2t \u0219i \u00eentre oameni. Este necesar s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00een jurul nostru atmosfera de \u00een\u021belegere, de civilitate, de solidaritate cu cei corec\u021bi. Dar, fa\u021b\u0103 de cei care manifest\u0103 rea voin\u021b\u0103 cu privire la polite\u021be, fermitatea este justificat\u0103 \u0219i chiar necesar\u0103.<\/strong>
\n Un om politicos este un om st\u0103p\u00e2n pe purtarea \u0219i pe reac\u021biile sale, sigur de el, mi\u0219c\u00e2ndu-se liber, dezinvolt. Necunoa\u0219terea regulilor de polite\u021be se poate manifesta \u0219i prin nesiguran\u021b\u0103, b\u00e2jb\u00e2ial\u0103, lips\u0103 de fermitate sau dimpotriv\u0103 \u2013 excesul ei. S\u0103 ne g\u00e2ndim la ie\u0219irile nea\u0219teptate ale oamenilor timizi, la replicile ironice ale unora; nu sunt ele motivate de lipsa factorului educa\u021bional, cel al polite\u021bii?<\/strong>
\n Polite\u021bea trebuie aplicat\u0103 \u00een toate locurile \u0219i momentele vie\u021bii noastre, pe c\u00e2t posibil, ea \u021bin\u00e2nd seam\u0103 \u0219i de cunoscutul proverb: \u201eCe \u021bie nu-\u021bi place, altuia nu-i face.\u201d<\/em><\/strong>
\n Trist este c\u00e2nd privim \u0219i pe ecranele televizoarelor oameni care ne dau lec\u021bii nu de polite\u021be, ci de lipsa ei, de neobr\u0103zare, oameni care, a\u0219a cum spunea tot Octavian Paler, se manifest\u0103 instinctual, \u00eendemn\u00e2nd la c\u0103lcarea \u00een picioare a polite\u021bii, adic\u0103 la nerespectarea regulilor de convie\u021buire avute p\u00e2n\u0103 acum de poporul nostru. Cu \u00eengusta lor minte, dar cu insisten\u021b\u0103, vor s\u0103 schimbe \u00een r\u0103u principiile care au condus societatea rom\u00e2neasc\u0103, pre\u021buit\u0103 c\u00e2ndva nu numai pentru \u00eensu\u0219irile suflete\u0219ti cu care oamenii din aceast\u0103 \u021bar\u0103 vin pe lume, ci \u0219i dup\u0103 nivelul spiritualit\u0103\u021bii la care poporul nostru a izbutit s\u0103 se ridice de-a lungul veacurilor. Constantin Noica, \u00een mod \u0219\u0103galnic spunea: \u201eEram \u0219i noi, ca animalele, fiin\u021be sigure pe noi \u0219i pe instinctele noastre, \u0219i-a venit s\u0103 ne z\u0103p\u0103ceasc\u0103 spiritul, cu problemele lui, cu ispr\u0103vile lui.\u201d<\/em><\/strong>
\n Se \u0219tie bine c\u0103 din fire rom\u00e2nul este \u00een primul r\u00e2nd credincios \u0219i cuviincios, are o fire bl\u00e2nd\u0103, este darnic, r\u0103bd\u0103tor \u0219i \u00eencrez\u0103tor \u00een soarta lui \u0219i a \u021b\u0103rii \u00een care s-a n\u0103scut. Credin\u021ba profund\u0103 a poporului nostru \u00een menirea sa istoric\u0103 trebuie s\u0103 re\u00eenvie din acele \u00eensu\u0219iri suflete\u0219ti, cu care a fost d\u0103ruit de la natur\u0103. Ce i-a \u00eensufle\u021bit pe acei oameni tr\u0103itori c\u00e2ndva, s\u0103 \u00eendure oboseala, jertfele, lipsurile \u0219i suferin\u021bele, de care pomenea \u0219i Mihai Eminescu? Credin\u021ba ce o aveau \u00een eternitatea \u021b\u0103rii! \u0218i credin\u021ba nu i-a \u00een\u0219elat, c\u0103ci ceea ce era ve\u0219nic \u00een \u021bara noastr\u0103, \u201eviaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u0219i va via \u0219i \u00een viitor\u201d;<\/em> lucrurile bune trebuie s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, iar oamenii s\u0103 se bucure de ele.<\/strong>
\n Trebuie g\u0103site mijloacele prin care se poate realiza pacea intern\u0103. Vor fi preferate legile care s\u0103 decurg\u0103 din idealuri frumoase. G\u0103sirea de idealuri c\u00e2t mai frumoase trebuie s\u0103 fie ocupa\u021bia cea mai nobil\u0103 h\u0103r\u0103zit\u0103 omului pe p\u0103m\u00e2nt; \u201eEa constituie prestigiul parlamentarismului\u201d,<\/em> dup\u0103 cum se exprima un filozof rom\u00e2n. Acolo, \u00een parlament, trebuie s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 locul oamenii care respect\u0103 idealurile poporului \u0219i care au credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu, oameni curajo\u0219i, cu judecat\u0103 dreapt\u0103, c\u0103ci orice judecat\u0103 gre\u0219it\u0103 ne poate compromite. \u0218i mai este ceva foarte important \u0219i anume, s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 cine din exterior ne vrea binele \u0219i cine dore\u0219te a ne pune piedici \u00een atingerea acestui bine.<\/strong>
\n S\u0103 nu ne iluzion\u0103m cu calit\u0103\u021bi exagerate, dar s\u0103 fim \u00eencrez\u0103tori \u00een cele pe care le avem. Nu este bine nici s\u0103 ne decep\u021bion\u0103m \u2013 se aud destule glasuri \u00een prezent -, de\u0219i aceste momente nu pot lipsi cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire din via\u021ba noastr\u0103. La ora actual\u0103, oamenii obi\u0219nui\u021bi sunt decep\u021biona\u021bi de conduc\u0103tori \u0219i conduc\u0103torii de oamenii pe care-i conduc. Decep\u021bia a dep\u0103\u0219it pragul \u0219i a trecut \u00een mizerabilul spa\u021biu al urii. Se ur\u0103sc oamenii, clanurile, pentru interesele lor meschine, materiale. Sunt destui oameni \u201ef\u0103r\u0103 Dumnezeu\u201d cum se spune la noi, cei tr\u0103i\u021bi \u00een comunism \u0219i tinerii n\u0103scu\u021bi \u0219i educa\u021bi \u00een mod ateist.<\/strong>
\n Avem nevoie de o spiritualitate care s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103 virtu\u021bile adev\u0103rate ale sufletului rom\u00e2nesc, s\u0103 nu le \u00eengroape printr-o ve\u0219nic\u0103 blamare. Spiritualitatea este cea care poate pune \u00een valoare sufletul nostru, cunoscutele sale calit\u0103\u021bi. Hegel \u00eentr-o lucrare a sa aten\u021biona: \u201e\u2026orice spiritualitate, orice con\u021binut al con\u0219tiin\u021bei, este produs \u0219i obiect al g\u00e2ndirii; religia \u0219i moralitatea, \u00een primul r\u00e2nd trebuie s\u0103 fie date omului \u0219i pe calea sentimentului \u2013 \u0219i ele sunt \u00een realitate a\u0219a.\u201d<\/em><\/strong>
\n Unul dintre filozofii no\u0219tri, vorbind despre \u00eenceputul secolului XX, spunea: \u201eVremea maimu\u021b\u0103relilor a trecut, fiecare popor r\u0103m\u00e2ne s\u0103-\u0219i realizeze prin \u00eensu\u0219irile sale proprii, menirea pe care i-a dat-o Dumnezeu.\u201d<\/em> Iat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 \u201evreme a maimu\u021b\u0103relilor\u201d a reap\u0103rut \u0219i asist\u0103m la un joc periculos pe scena vie\u021bii noastre politice. Snobismul, lipsa de polite\u021be \u0219i ignoran\u021ba se manifest\u0103 \u00een toate domeniile, la toate nivelele, exemplul cel mai sugestiv fiind gusturile \u0219i alegerile deviate de la bunul sim\u021b.<\/strong>
\n Credin\u021ba trebuie s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 \u00een sufletele genera\u021biei noi. Oamenii care ne conduc trebuie s\u0103 fie \u0219i ei condu\u0219i de Dumnezeu, adic\u0103, atunci c\u00e2nd iau o hot\u0103r\u00e2re, ea s\u0103 fie pe placul celui de Sus \u0219i al poporului pe care \u00eel conduc. Un comportament moral ar face ca sufletul s\u0103 se elibereze de angoase, ajung\u00e2nd la lini\u0219te, \u00een\u021belegere, la un singur scop nobil pentru \u021bar\u0103, iar \u201er\u0103zboaiele\u201d dintre indivizi s-ar potoli. Avem nevoie de coeziune social\u0103 bazat\u0103 pe respect, polite\u021be, pe spiritualitatea care, repet, define\u0219te fondul nostru sufletesc comun. Iat\u0103 ce am putea exporta \u0219i nu comportamentul opus, al celor pu\u021bini, dar care, din nefericire, ast\u0103zi ne conduc destinele. Dezbinarea continu\u0103 nu poate aduce dec\u00e2t r\u0103ul, degradarea.<\/strong>
\n Europa ne cerea \u0219i ne cere \u00een continuare s\u0103 fim ceea ce suntem: \u201epe r\u0103d\u0103cinile noastre proprii; cu destinul nostru propriu\u201d,<\/em> dar s\u0103 respect\u0103m angajamentele f\u0103cute, pentru a se putea auzi \u00een final o frumoas\u0103 \u201esimfonie\u201d. Armonia porne\u0219te de la cet\u0103\u021benii fiec\u0103rei \u021b\u0103ri. Nu este u\u0219or a construi o cl\u0103dire dup\u0103 un proiect nou! R\u0103d\u0103cinile nu ni se vor putea smulge niciodat\u0103, fiindc\u0103 ele sunt prea bine \u00eenfipte \u00een p\u0103m\u00e2ntul \u021b\u0103rii! Suntem la noi acas\u0103! Un scriitor scria \u00eentr-un articol de revist\u0103: \u201e\u2026R\u0103d\u0103cina actualei porniri antioccidentale se g\u0103se\u0219te \u00een mla\u0219tina na\u021bional-comunismului\u2026\u201d<\/em> Da, comunismul s-a n\u0103ruit, dar mo\u0219tenirea sa a r\u0103mas! Mai sunt, de ce s\u0103 nu recunoa\u0219tem, cei \u00een a c\u0103ror minte sclerozat\u0103, mai f\u00e2lf\u00e2ie lozinca: \u201eLumina ne vine de la r\u0103s\u0103rit!\u201d<\/em> Unde ne este g\u00e2ndirea clar\u0103, unde ne sunt aparatele de m\u0103sur\u0103?<\/strong>
\n Starea de s\u0103r\u0103cie nu ne d\u0103 dreptul la degradarea comportamentului, a moralei. Pe moral\u0103 \u0219i pe credin\u021b\u0103 trebuie s\u0103 se sprijine g\u00e2ndirea, gesturile \u0219i ac\u021biunile noastre; adev\u0103rurile morale de origine divin\u0103 fiind, r\u0103m\u00e2n eterne, imuabile.<\/strong>
\n \u0218i s\u0103 nu uit\u0103m nici proverbul rom\u00e2nesc: \u201ePolite\u021bea este cheia de aur care deschide toate u\u0219ile!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Raleigh, Carolina de Nord.<\/em><\/strong><\/p>\n

Sursa: Convorbiri \u2013 Vavila Popovici SUA<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201ePolite\u021bea este pentru spirit ceea ce gra\u021bia este pentru trup\u201d.(Voltaire) \u00a0\u00a0 \u00cen aceste zile frumoase ale lunii septembrie, c\u00e2nd vara [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-7542","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7542","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7542"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7542\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}