{"id":7580,"date":"2012-09-23T15:53:53","date_gmt":"2012-09-23T15:53:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=7580"},"modified":"2012-09-23T15:55:00","modified_gmt":"2012-09-23T15:55:00","slug":"recuperarea-demnitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/09\/23\/recuperarea-demnitatii\/","title":{"rendered":"Ion M\u0103ld\u0103rescu – Recuperarea demnit\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eIstoria va p\u0103stra pentru totdeauna numele Mare\u015falului Ion Antonescu \u00een Panteonul Eroilor Neamului, ca pe un mare patriot, care \u015fi-a dedicat via\u0163a cauzei poporului rom\u00e2n.”<\/em>[1]<\/strong> (General (r) jurist militar Ioan Dan)<\/p>\n

\u201eSpecialist \u00een dreptul penal […] generalul (r) magistrat Ioan Dan asigur\u0103 chez\u0103\u015fia adev\u0103rului necontraf\u0103cut conjunctural, conferindu-i dreptul de a fi un argument de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een b\u0103taia pentru restituirea, \u00eentru istorie, a uneia dintre personalit\u0103\u0163ile reprezentative ale neamului: Mare\u015falul Ion Antonescu.”<\/em> [2] <\/strong>(General (r) Radu Theodoru)<\/p>\n

Procesul de la N\u00fcrnberg a a\u015fezat \u00een boxa acuza\u0163ilor pe conduc\u0103torii celui de-Al treilea Reich, pe care i-a judecat \u015fi condamnat \u201epentru crime \u00eempotriva p\u0103cii, crime de r\u0103zboi \u015fi crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii” (unele dintre acuza\u0163ii, pur \u015fi simplu, inventate \u015fi adaptate momentului). Philippe Petain, aliatul francez al Germaniei, erou al Primului R\u0103zboi Mondial, a fost de asemenea condamnat la moarte, dar Charles de Gaulle i-a comutat pedeapsa \u00een \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103. Regele Mihai nu a procedat la fel cu Mare\u015falul Antonescu. Benito Mussolini, \u015feful Italiei fasciste, a fost \u00eempu\u015fcat \u00eempreun\u0103 cu Clara Petacci de c\u0103tre un rebel italian, apoi au fost expu\u015fi \u00een public, at\u00e2rna\u0163i de picioare. Mare\u015falului Antonescu nu I s-a acordat nici m\u0103car dreptul sf\u00e2nt de a avea un morm\u00e2nt.<\/p>\n

Decretul-lege nr. 312 din aprilie 1945, pe baza c\u0103ruia au fost judeca\u0163i acuza\u0163ii \u00cen \u201eProcesul Marii Tr\u0103d\u0103ri Na\u0163ionale” [3],<\/strong> stabilea dou\u0103 categorii de culpe: pentru dezastrul \u0163\u0103rii \u015fi pentru crime de r\u0103zboi. Conform decretului-lege, vinova\u0163i de dezastrul \u0163\u0103rii se f\u0103ceau cei care \u201eau promovat hitlerismul sau fascismul \u015fi care, av\u00e2nd r\u0103spunderea politic\u0103 efectiv\u0103, au permis \u00eenaintarea armatelor germane pe teritoriul \u0163\u0103rii, iar dup\u0103 6 septembrie 1940 (venirea la putere a lui Ion Antonescu – n.n.) au militat pentru preg\u0103tirea sau des\u0103v\u0103r\u015firea faptelor de mai sus prin viu grai, prin scris sau prin orice alte mijloace”. Deci, \u00eenvinui\u0163i pentru comiterea de crime de r\u0103zboi erau, sine-die, cei care hot\u0103r\u0103ser\u0103 declararea sau continuarea r\u0103zboiului contra U.R.S.S. \u015fi a Na\u0163iunilor Unite.<\/p>\n

La 17 mai s-au pronun\u0163at 13 condamn\u0103ri la moarte, dintre care \u015fase \u00een contumacie (capii Mi\u015fc\u0103rii Legionare, fo\u015fti membri ai guvernului dup\u0103 6 septembrie 1940). La 1 iunie 1946, la sugestia ministrului Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, Regele Mihai a comutat pedeapsa cu moartea \u00een munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103 pentru condamna\u0163ii Constantin Pantazi, fost ministru al Ap\u0103r\u0103rii, Radu Lecca, fost \u00eemputernicit al guvernului pentru problemele evreie\u015fti \u015fi Eugen Cristescu, fost director al Serviciului Special de Informa\u0163ii. \u00cen aceea\u015fi zi, \u00een \u201eValea Piersicilor” din \u00cenchisoarea Jilava, Mare\u015falul Ion Antonescu, fost Conduc\u0103tor al Statului, Mihai Antonescu, fost Vice prim-ministru \u015fi Ministru de Externe, Gheorghe Alexianu, fostul guvernator al Transnistriei \u015fi generalul Constantin (Piki) Vasiliu, fostul \u015fef al Jandarmeriei, au fost asasina\u0163i printr-o execu\u0163ie-m\u0103cel.<\/p>\n

Mare\u015falul Ion Antonescu la T\u0103t\u0103r\u0103\u015feni<\/strong><\/em><\/p>\n

Perioad\u0103 extrem de bogat\u0103 \u00een evenimente legate de istoria Rom\u00e2niei, \u00een a doua parte a lunii august a acestui an am primit o invita\u0163ie, c\u0103reia, din p\u0103cate nu i-am putut da curs. Venea din partea fostului director al casei Corpului Didactic din Boto\u015fani, iar evenimentul urma s\u0103 se produc\u0103 la la T\u0103t\u0103r\u0103\u015feni, \u00een ziua de vineri, 31 august 2012. A\u015fa a \u015fi fost. Temeritate? Posibil! Patriotism? Categoric! Spirit de dreptate? Mai mult ca sigur!… \u00een fapt, toate la un loc. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum nu a\u0163i auzit sau nu a\u0163i c\u0103lcat prin T\u0103t\u0103r\u0103\u015feni, de acum \u00eenainte cu siguran\u0163\u0103 ve\u0163i auzi de acest sat. \u015ei asta pentru c\u0103 undeva pe o uli\u0163\u0103 aproape pierdut\u0103 de lume, \u00eentr-o zi de vineri, la amiaz\u0103, a avut loc un eveniment de excep\u0163ie.<\/p>\n

\u201eVineri, 31 august 2012, \u00een satul T\u0103t\u0103r\u0103\u015feni din comuna Hav\u00e2rna, \u00een prezen\u0163a a aproximativ treizeci de persoane, de la profesori-doctori la simpli \u0163\u0103rani, a fost dezvelit un bust al Mare\u015falului Ion Antonescu, amplasat \u00een curtea casei profesorului de istorie Gic\u0103 Manole, fost director al Casei Corpului Didactic din Boto\u015fani. Profesorul, doctor in istorie, a suportat toate cheltuielile lucr\u0103rii \u015fi amplas\u0103rii monumentului. La dezvelirea bustului au participat cadre didactice \u015fi oameni de cultur\u0103, printre care profesorii dorohoieni Ioan Puiu \u015fi Ciprian Voloc, Cornel Dretcanu, directorul \u015fcolii din Ib\u0103ne\u015fti, scriitorul Victor Tei\u015fanu, scriitorul \u015fi publicistul Aurel Brum\u0103 din Ia\u015fi. Au fost trimise invita\u0163ii \u015fi pentru c\u00e2tiva preo\u0163i, care ar fi trebuit s\u0103 sfin\u0163easc\u0103 bustul, dar \u015fi pentru militari \u00een rezerv\u0103, dar ace\u015ftia s-au eschivat \u015fi nu au mai ajuns la dezvelirea bustului al carui autor a preferat s\u0103 r\u0103m\u00e2na anonim.”[4]<\/strong> \u201eAcest bust nu a fost ridicat doar lui Ion Antonescu, ci tuturor celor care s-au sacrificat \u00een Al Doilea Razboi Mondial pe Frontul de Est, pentru dezrobirea Basarabiei \u015fi a nordului Bucovinei – peste 350.000 de fii ai poporului rom\u00e2n care au murit”, a spus Gica Manole. Cei mai mul\u0163i dintre cei prezen\u0163i au afirmat ca Mare\u015falului i s-ar cuveni un alt loc \u00een istorie”. \u201eEste un \u00eenceput pentru recuperarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale”, a afirmat Aurel Brum\u0103.[5]<\/strong><\/p>\n

Statui cu Mare\u015falul Ion Antonescu sunt interzise \u00een locurile publice<\/strong><\/p>\n

Abuziva Ordonan\u0163\u0103 de Urgen\u0163\u0103 nr. 31\/ 2002[6]<\/strong>, ini\u0163iat\u0103, redactat\u0103 \u015fi emis\u0103 sub presiune str\u0103in\u0103 intereselor Neamului Rom\u00e2nesc, la Cap. IV, Art,.12, prevede: \u201eSe interzice ridicarea sau men\u0163inerea \u00een locuri publice, cu excep\u0163ia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, pl\u0103ci comemorative referitoare la persoanele vinovate de s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni contra p\u0103cii \u015fi omenirii.” Regretabil, amintita reglementare transformat\u0103 \u00een lege, nu aminte\u015fte nimic de (i)\u201elegalitatea” a\u015fa-numitului \u201eTribunal al Poporului”, de mascarada \u201eProcesului Marii Tr\u0103d\u0103ri Na\u0163ionale”, derulat sub regie sovietic\u0103, de (in)competen\u0163a completului de judecat\u0103 \u015fi de tot scenariul demn de absurdul pieselor de teatru ale lu Eugen Ionescu. Nefireasc\u0103 \u015fi neconstitu\u0163ional\u0103, OUG 31\/2002 se aplic\u0103 selectiv, cum spune rom\u00e2nul: \u201epentru unii mum\u0103, pentru al\u0163ii cium\u0103”. Beneficiind de presiunile U.D.M.R. aflate mai bine de dou\u0103 decenii \u00een echipele care au distrus Rom\u00e2nia, criminalul de r\u0103zboi Vass Albert – asasin de rom\u00e2ni – beneficiaz\u0103 de monumente \u00een cel pu\u0163in trei localit\u0103\u0163i ale \u0162\u0103rii, deci, talerul (in)justi\u0163iei este \u00eenclinat dup\u0103 cum bate v\u00e2ntul guvernelor. Din partea autori\u0163\u0103\u0163ilor, nici o reac\u0163ie.<\/p>\n

\u201eNe-a dezrobit Basarabia, ne-a dezrobit nordul Bucovinei”<\/strong><\/em><\/p>\n

Evenimentul la care facem referire nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een vreun loc plin de semnifica\u0163ii \u015fi nici m\u0103car \u00eentr-unul public, ci \u00een curtea casei unui s\u0103tean. S\u0103teanul nu este \u00eens\u0103 oricine, ci profesorul doctor \u00een istorie Gic\u0103 Manole, care \u015fi-a \u00eendeplinit una dintre n\u0103zuin\u0163ele pe care le avea de c\u00e2\u0163iva ani. Al\u0103turi de un sculptor a muncit timp de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi amplaseze \u00een gr\u0103din\u0103, chiar \u00een fa\u0163a casei, bustul celui care a condus practic Rom\u00e2nia \u00een cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. \u00cen ciuda unor opinii extrem de critice la adresa mare\u015falului, Gic\u0103 Manole are o cu totul alt\u0103 p\u0103rere fa\u0163\u0103 de rolul pe care Antonescu l-a avut \u00een istoria Rom\u00e2niei. Cum legea \u00eei interzice s\u0103 monteze un bust al acestuia \u00een loc public, a f\u0103cut-o \u00een propria-i curte.[7]<\/strong> De ce? \u201eNe-a dezrobit Basarabia, ne-a dezrobit nordul Bucovinei \u015fi au ar\u0103tat lumii c\u0103 poporul rom\u00e2n este un popor m\u00e2ndru \u015fi eroic \u015fi nu la\u015f \u015fi vegetal cum spun at\u00e2\u0163ia netrebnici. A\u015fadar, este o chestie de afi\u015fare a unei demnit\u0103\u0163i fire\u015fti care orice cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n poat\u0103 s\u0103 o aib\u0103 raport\u00e2ndu-se la eroii neamului s\u0103u \u015fi la jertfele sale infinite. Este un gest de recuperare a demnit\u0103\u0163ii”, a explicat Gic\u0103 Manole.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u201eDac\u0103 Mare\u015falul nu are un monument \u00een \u0163ara lui, ei bine l-am f\u0103cut eu \u00een onoarea lui”<\/strong><\/em><\/p>\n

La 15 mai 1946, \u00eenainte de declararea sentin\u0163ei, Ion Antonescu a adresat Tribunalului Poporului un memoriu prin care \u00ee\u015fi exprima pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de \u00eenvinuirile aduse \u00een actul de acuzare \u015fi care se \u00eencheia astfel: \u201eDomnule Pre\u015fedinte \u015fi Onorat Tribunal, s-a dat aici, \u00een fa\u0163a poporului nostru, a istoriei noastre \u015fi a con\u015ftiin\u0163ei universale, un penibil \u015fi trist spectacol. Majoritatea fo\u015ftilor mei colaboratori au g\u0103sit c\u0103 este de demnitatea lor \u015fi a neamului nostru s\u0103 se desolidarizeze de guvernarea la care au participat. Eu, Onorat Tribunal, declar solemn, \u00een acest ceas, c\u0103, \u00een afar\u0103 de crime \u015fi de furturi, m\u0103 solidarizez \u015fi iau asupra mea toate gre\u015felile pe care, eventual, cu \u015ftiin\u0163a sau f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163a mea, le-au f\u0103cut”.<\/em><\/p>\n

Domnul prof. dr Gic\u0103 Manole a ales ziua de 31 august, pentru c\u0103 pe 31 august 1944 Ion Antonescu a fost predat ru\u015filor. \u201e\u015ei pentru c\u0103 sunt dou\u0103 secole de c\u00e2nd ru\u015fii ne-au r\u0103pit Basarabia, am sim\u0163it nevoia s\u0103 ridic un monument celui care ne-a eliberat Basarabia \u015fi nordul Bucovinei. Dac\u0103 el nu are, \u00een \u0163ara lui, un monument, ei bine l-am f\u0103cut eu \u00een onoarea lui \u015fi tuturor camarazilor s\u0103i mor\u0163i pe front, la dou\u0103 secole, ca un fel de remember. Nu uita\u0163i! Datoria voastr\u0103 este s\u0103 re\u00eentregi\u0163i Rom\u00e2nia”, a spus Gic\u0103 Manole de l\u00e2ng\u0103 bustul lui Antonescu. Profesorul de istorie crede c\u0103 mare\u015falul nu trebuie blamat pentru intrarea \u00een a doua conflagra\u0163ie mondial\u0103 al\u0103turi de nem\u0163i deoarece \u00een opinia sa nu a fost un aliat al lui Hitler, ci al marii puteri europene care ere Germania, singura \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 asigure grani\u0163ele Rom\u00e2niei. \u201e\u00cen secolul al XX-lea dou\u0103 milioane de rom\u00e2ni s-au jertfit ca s\u0103 cl\u0103dim noi, din Rom\u00e2nia mic\u0103, Rom\u00e2nia cea Mare \u015fi sf\u00e2nt\u0103, \u00abde la Nistru p\u00e2n\u0103 la Tisa\u00bb”, a precizat Gic\u0103 Manole.<\/p>\n

\u201eCa \u015fi cum ai avea un mic bust al lui Eminescu \u00een biblioteca personal\u0103”<\/strong><\/em><\/p>\n

Bustul a fost realizat de un sculptor care, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi motiveze gestul, a dorit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 anonim. Acestuia i se al\u0103tur\u0103 \u015fi un catarg \u00een v\u00e2rful c\u0103ruia, \u00eencep\u00e2nd cu 31 august 2012, flutur\u0103 Tricolorul Rom\u00e2niei. Participan\u0163ii la manifestarea din curtea casei profesorului l-au felicitat pentru ini\u0163iativ\u0103 \u015fi au subliniat la r\u00e2ndul lor c\u0103 Antonescu practic nu a avut de ales \u00een anii ’40, opt\u00e2nd, dintre dou\u0103 rele, Germania \u015fi Rusia, pe cel mai mic. \u201eEu privesc acest lucru f\u0103r\u0103 a exagera ca \u015fi cum ai avea un mic bust al lui Eminescu \u00een biblioteca personal\u0103, ca \u015fi cum ai avea o medalie cu chipul lui Nicolae Iorga. Este o personalitate a istoriei rom\u00e2nilor, este o personalitate tragic\u0103. \u00cenainte de a judeca istoria prin prisma conceptelor de bine \u015fi r\u0103u ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim la situa\u0163ia \u00een care era Ion Antonescu atunci: era prins \u00eentre dou\u0103 for\u0163e malefice, una venea din Germania, cealalt\u0103 venea din Rusia. Deja pierduser\u0103m o parte a Ardealului, r\u0103m\u00e2nea s\u0103 pierdem tot sau s\u0103 lu\u0103m atitudine. El a luat atitudine. Cu oricare din cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i s-ar fi aliat ar fi ie\u015fit r\u0103u”, a afirmat profesorul doctor dorohoian Ciprian Voloc. Acesta a amintit c\u0103 proprietatea privat\u0103 este inviolabil\u0103 \u015fi, ca atare, gestul lui Gic\u0103 Manole nu vine \u00een contradic\u0163ie cu vreo prevedere legal\u0103. Prof. dr. Voloc a mai ar\u0103tat c\u0103 \u00een istorie nu exist\u0103 personalit\u0103\u0163i absolut pozitive, tot a\u015fa cum nu exist\u0103 nici absolut negative, astfel \u00eenc\u00e2t perioada \u00een care mare\u015falul a condus Rom\u00e2nia are la r\u00e2ndul ei aspecte bune \u015fi rele. \u201eNu cred c\u0103 ar fi vrut nimeni s\u0103 fi fost \u00een locul lui atunci \u015fi s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 adopte o decizie”, a mai spus Ciprian Voloc, care a ad\u0103ugat c\u0103 peste 300.000 de osta\u015fi rom\u00e2ni au pierit pe frontul de est, \u00een general pentru eliberarea teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti ocupate de ru\u015fi \u015fi al\u0163i mai mult de 200.000 pe cel de vest.[8]<\/strong><\/p>\n

\u201eEl nu s-a aliat cu hitlerismul, el s-a aliat cu Germania”<\/strong><\/em><\/p>\n

Fostul director al Liceului \u201eRegina Maria” din Dorohoi a remarcat curajul de care a dat dovad\u0103 prof. dr. Gic\u0103 Manole. \u201eUn om care \u00een\u0163elege c\u0103 nu se poate precupe\u0163i nimic spre a ar\u0103ta adev\u0103rul celor care suntem ast\u0103zi \u00een confruntare cu neadev\u0103rul, cu \u00eenc\u0103lcarea a ceea ce \u00eenseamn\u0103 cump\u0103na drept\u0103\u0163ii \u00een istorie, a ceea ce \u00eenseamn\u0103 ap\u0103rarea demnit\u0103\u0163ii poporului rom\u00e2n, ori mare\u015falul Antonescu poart\u0103 tocmai aceste simboluri ale neamului rom\u00e2nesc. El este purt\u0103torul nostru de cuv\u00e2nt \u015fi sim\u0163ire acum \u015fi dintotdeauna, \u00een memoria neamului rom\u00e2nesc figura lui nu se va \u015fterge niciodat\u0103”, a afirmat prof. Ioan Puiu. Acesta a ad\u0103ugat c\u0103, de\u015fi exist\u0103 for\u0163e care se opun reabilit\u0103rii mare\u015falului, \u00een subcon\u015ftientul fiec\u0103rui rom\u00e2n este o doz\u0103 suficient\u0103 de raliere la politica acestuia. \u201eFigura mare\u015falului Antonescu nu se leag\u0103 cu absolut nimic de ceea ce \u00eenseamn\u0103 fascism, el nu s-a aliat cu hitlerismul, el s-a aliat cu Germania, cu puterea, cu for\u0163a armatei germane \u00een scopul de a dob\u00e2ndi teritoriile pierdute, de a \u00eemplini idealurile rom\u00e2ne\u015fti”, a mai ar\u0103tat Ioan Puiu.<\/p>\n

\u00centre erou \u015fi criminal de r\u0103zboi<\/strong><\/p>\n

Ajuns s\u0103 conduc\u0103 destinele Rom\u00e2niei, generalul Antonescu a fost pus \u00een fa\u0163a unei situa\u0163ii extrem de dificile. A chemat partidele istorice s\u0103 participe la conducerea \u0162\u0103rii, dar acestea s-au eschivat. Alia\u0163ii tradi\u0163ionali, Fran\u0163a, Marea Britanie erau preocupate de \u00eens\u0103\u015fi soarta lor. \u00cen aceste condi\u0163ii Conduc\u0103torul Statului a decis intrarea Romaniei \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial de partea puterilor Axei, Germania fiind singura care ar fi putut garanta ca teritoriile rom\u00e2ne\u015fti, pierdute \u00een 1940 prin Dictatul de la Viena \u015fi Pacul Ribbentrop-Molotov, s\u0103 fie realipite \u0163\u0103rii. La 22 iunie 1941, Armata Rom\u00e2n\u0103 a trecut Prutul, c\u0103lc\u00e2nd pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc! Pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 teritoriile au fost recuperate, \u00eens\u0103 pierdute din nou. Actului tr\u0103d\u0103rii de la 23 august 1944, comis de Regele Mihai, a deschis drum Armatei Ro\u015fii ocuparea Rom\u00e2niei \u015fi a facilitat instalarea, cu sprijin sovietic, a i comunismului. Istoricii \u00eenc\u0103 nu au ajuns la un consens asupra faptelor Mare\u015falului, unii condamn\u00e2ndu-l pentru asocierea cu Germania, al\u0163ii consider\u00e2ndu-l un erou pentru c\u0103 a \u00eencercat \u015fi a reu\u015fit pentru o vreme s\u0103 realipeasc\u0103 \u0162\u0103rii teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti ocupate de ru\u015fi.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia mai tr\u0103iesc patrio\u0163i<\/strong><\/p>\n

Ordonan\u0163a 31\/2002 interzice afi\u015farea \u00een locuri publice a busturilor Mare\u015falului, ajung\u00e2ndu-se astfel la situa\u0163ia amplas\u0103rii celui \u00een discu\u0163ie pe domeniul unei propriet\u0103\u0163i private. De altfel, exist\u0103 un precedent oarecum asem\u0103n\u0103tor. Josif Constantin Dr\u0103gan a construit \u015fi instalat un bust al Mare\u015falului Ion Antonescu \u00een curtea bisericii Sf. Constantin \u015fi Elena, din Capital\u0103, ctitorit\u0103 de Mare\u015fal. Bustul din curtea bisericii a fost, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 demontat din \u00eenalte ordine, emise \u00een urma repetatelor \u015fi insolentelor presiunilor venite de la\u00a0 neprietenii alogeni ai rom\u00e2nilor. Cele dou\u0103 evenimente sunt separate \u00een timp, de neconstitu\u0163ionala OUG 31\/2002 gestul profesorului Gic\u0103 Manole av\u00e2nd, \u00een opinia mea, mai mult\u0103 greutate. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 dreptul rom\u00e2nului Gic\u0103 Manole nu va fi \u00eenc\u0103lcat de o lege str\u00e2mb\u0103.<\/p>\n

Not\u0103:<\/strong><\/em>
\nDup\u0103 dezvelirea monumentului de la T\u0103t\u0103r\u0103\u015feni, profesorul a primit mesaje de amenin\u0163are cu moartea, iar Poli\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 \u00eenc\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103 depisteze persoana sau persoanele care au emis acele mesaje condamnate de lege. Acestor mesaje, profesorul dr. Gic\u0103 Manole le-a adresat un r\u0103spuns: \u201eVeni\u0163i, v\u0103 a\u015ftept!” Poli\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 are datoria s\u0103 apere cet\u0103\u0163enii \u0162\u0103rii, iar rom\u00e2nii s\u0103 respecte \u015fi s\u0103 cinsteasc\u0103 astfel de oameni, precum prof. dr. Gic\u0103 Manole!<\/em><\/p>\n

G<\/strong>rafica – Ion M\u0103ld\u0103rescu<\/strong><\/em>
\n—————————————————–
\n[1] General (r) magistrat Ioan Dan, \u201eProcesul Mare\u015falului Ion Antonescu”, Bucure\u015fti, Editura Lucman, 2005. motto
\n[2] Ibidem, General (r) Radu Theodoru, Prefa\u0163\u0103
\n[3] La 6 mai 1946, \u00een a\u015fa-numitul Proces al Marii Tr\u0103d\u0103ri Na\u0163ionale au fost \u201ejudeca\u0163i” \u015fi condamna\u0163i: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Constantin Pantazi, Constantin Piki Vasiliu, Drago\u015f Titus, Gheorghe Dobre, Ioan Marinescu, Traian Br\u0103ileanu, Dumitru Popescu, Constantin Petrovicescu, Constantin D\u0103nulescu, Constantin Bu\u015fil\u0103, Nicolae Mare\u015f, Petre Tomescu, Dimitriuc Vasile, Mihail Sturdza, Ion Protopopescu, Corneliu Georgescu, Constantin Papanace, Vasile Iasinschi, Gheorghe Alexianu, Radu Lecca \u015fi Eugen Cristescu. Conform afirma\u0163iei Ministrului de Justi\u0163ie, Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, rechizitoriul Procesului num\u0103ra 190 de pagini. Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu a fost promotor al epur\u0103rilor \u0219i proceselor de tip stalinist. \u00cen 1945, a \u00eenfiin\u021bat \u201eTribunalele Poporului”, promov\u00e2nd \u00een cadrul lor procurori precum Avram Bunaciu, constan\u0163a Cr\u0103ciun sau Alexandra Sidorovici (so\u021bia lui Silviu Brucan, alias Samuel Bruckner)
\n[4] Monitorul de Boto\u015fani
\n[5] Ibidem.<\/em>
\n[6] O.U.G. Nr. 31\/2002 a fost emis\u0103 sub directa coordoonare a lui Adrian N\u0103stase, pe atunci prim-ministru al Guvernului Rom\u00e2niei
\n[7] Monitorul de Boto\u015fani
\n[8] Ibidem.<\/em><\/p>\n

Sursa: Revista ART \u2013 EMIS<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eIstoria va p\u0103stra pentru totdeauna numele Mare\u015falului Ion Antonescu \u00een Panteonul Eroilor Neamului, ca pe un mare patriot, care \u015fi-a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-7580","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7580","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7580"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7580\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7580"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7580"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7580"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}