{"id":7588,"date":"2012-09-23T16:01:25","date_gmt":"2012-09-23T16:01:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=7588"},"modified":"2012-09-23T16:02:06","modified_gmt":"2012-09-23T16:02:06","slug":"remus-tanasa-libertati-aparente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/09\/23\/remus-tanasa-libertati-aparente\/","title":{"rendered":"Remus Tanas\u0103 – Libert\u0103\u0163i aparente"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Conform teoriilor lui Gaetano Mosca despre clasa politic\u0103 \u0219i despre putere, toate formele de Stat tind spre ceea ce ast\u0103zi este cunoscut ca autoritarism. \u00cen toate formele de Stat se observ\u0103 tendin\u021ba de justificare a puterii \u00een virtutea unei oarecare alegeri ereditare sau elective. Ultima form\u0103 de legitimare din partea puterii este, f\u0103r\u0103 nici un dubiu, cea mai eficient\u0103: cel mai bun mod pentru a comanda poporul \u0219i\/sau masele este s\u0103 \u00eei faci pe cei condu\u0219i s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ei comand\u0103. Societatea contemporan\u0103 pare s\u0103 ne demonstreze ceea ce p\u0103rintele contractului social, Rousseau, afirma despre sclavie: nu exist\u0103 supunere mai perfect\u0103 dec\u00e2t aceia \u00een care este jucat\u0103 cartea libert\u0103\u021bii aparente, c\u0103ci astfel p\u00e2n\u0103 \u0219i voin\u021ba este supus\u0103. Omul contemporan, crede a fi liber \u0219i nu realizeaz\u0103 rolul s\u0103u de pion anonim \u00een cadrul unui joc mai mare teleghidat, nu realizeaz\u0103 rolul s\u0103u de instrument pasiv \u00een m\u00e2inile oligarhiilor. Aceast\u0103 impresionant\u0103 \u201erealizare” se datoreaz\u0103 terorismului ideologic propagat de mass-media, metod\u0103 care \u00eei distruge omului capacitatea de a g\u00e2ndi. \u00cen urma acestui proces de o eficien\u021b\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, omul \u201eg\u00e2nde\u0219te” c\u0103 posed\u0103 o opinie proprie, dar de fapt, el exprim\u0103 opinia celor care au avut \u0219i au influen\u021b\u0103 asupra modului s\u0103u de a vedea realitatea.<\/strong><\/p>\n

Filosoful francez Foucault ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 adev\u0103rata fa\u021b\u0103 a puterii st\u0103 \u00eentr-un exerci\u021biu continuu, realizat prin intermediul unor aparate impersonale – birocra\u021bie, armat\u0103, \u0219coal\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103, mijloace tehnice – prin care suntem costr\u00e2n\u0219i \u00een mod inco\u0219tient \u0219i continuu s\u0103 fim, s\u0103 g\u00e2ndim \u0219i s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00eentr-un anumit fel. Rolul individului, cet\u0103\u021beanului, este cel de spectator, dimensiunea participativ\u0103 care l-ar transforma \u00een protagonist fiind doar un vis. Individul nu este dec\u00e2t un element pasiv \u00een interiorul masei care trebuie s\u0103 fie dirijat\u0103, f\u0103cut s\u0103 cread\u0103 c\u0103 are rol decizional \u0219i pus s\u0103 accepte variante \u0219i decizii cu convingerea c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 autonom. \u00cen realitate individul este dirijat de un adev\u0103rat bombardament de stimuli \u0219i sugestii impuse de al\u021bii. Edward Louis Bernays \u00eenc\u0103 din 1928 accentua importan\u021ba unei manipul\u0103ri inteligente a opiniilor \u0219i obiceiurilor maselor, pentru o mai buna func\u021bionare a unei societ\u0103\u021bi democratice. Conform lui Bernays rezultatul este acela de a oferi maselor idei stereotip, sub preten\u021bia autonomiei intelectuale ascunz\u00e2ndu-se de fapt un deliberat proiect de orientare a imaginarului \u0219i g\u00e2ndirii colective; ceea ce noi \u0219tim, sau credem c\u0103 \u0219tim, ne face s\u0103 accept\u0103m realitatea \u00een mod acritic.<\/strong><\/p>\n

Dorin\u021ba de a fi liber se mi\u0219c\u0103 \u00een mod paralel cu exigen\u021ba de afirmare a propriei personalit\u0103\u021bi. Dar \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 afirmarea propriei personalit\u0103\u021bi poate fi realizat\u0103 posed\u00e2nd un minim de inteligen\u021b\u0103, \u00een mod natural esen\u021ba liberat\u0103\u021bii nu este perceput\u0103 de to\u021bi; concluzia este c\u0103 pu\u021bini sunt cei care pot pretinde a fi liberi: eliberarea de idei preconcepute, de ignoran\u021b\u0103, de mediocritate, de indiferen\u021b\u0103, c\u0103ci libertate \u00eenseamn\u0103 a g\u00e2ndi, a c\u0103uta, ac\u021biona, a compara, \u0219i nu a accepta f\u0103r\u0103 a pune \u00eentreb\u0103ri ceea ce al\u021bii \u00ee\u021bi ofer\u0103 drept realitate. \u00cen zilele noastre televiziunea \u00een special \u0219i media \u00een general \u201eajut\u0103” omul s\u0103 fie liber, s\u0103 descopere, s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103rile juste; \u00eentreb\u0103ri de genul: ce se va purta anul acesta?, ce cluburi\/discoteci pot fi frecventate \u00een seara aceasta?, unde mergem m\u00e2ine s\u0103 facem shopping?, oare x-ulescu are amant\u0103?, oare respectivul actor de film (actorii de teatru nu au c\u0103utare) este vegetarian sau nu?, re\u021bin aten\u021bia opiniei publice, distrag aten\u021bia de la lucrurile cu adev\u0103rat importante. \u0218tirile despre lumea monden\u0103 sunt cele promovate de media, astfel \u00eenc\u00e2t pentru un individ oarecare s\u0103 fie mai important dac\u0103 \u0219tie \u00een care scandal sexual a fost implicat un oarecare politician dec\u00e2t dac\u0103 afl\u0103 informa\u021bii despre averea personal\u0103 a respectivului politician sau dac\u0103 afla opinia aceluia\u0219i politician \u00een legatur\u0103 cu Tratatul de la Lisabona. Cei ce lucreaz\u0103 \u00een media ar putea argumenta fluxul ridicat al \u0219tirilor despre lumea monden\u0103 si a transmisiunilor de prost gust, preciz\u00e2nd c\u0103 oamenii asta cer, iar ei nu fac dec\u00e2t s\u0103 ofere ceea ce se cere. Exact ca \u00een economie, pia\u021ba cere iar produc\u0103torii ofer\u0103. Dar ceea ce trebuie \u0219tiut este c\u0103 exact ca \u0219i \u00een economie, cererea poate fi influen\u021bat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t profitul produc\u0103torilor s\u0103 fie mai ridicat; iar producatorii\/de\u021bin\u0103torii de trusturi media sunt implica\u021bi p\u00e2n\u0103 peste cap \u00een politic\u0103, deci profitul lor este dublu. Concubinajului dintre putere \u015fi organismele creatoare de informa\u0163ie, adic\u0103 \u00eentre sistemul democratic \u015fi mass-media perverte\u0219te conceptul de libertate, libertatea contemporanilor nefiind altceva dec\u00e2t o iluzie.<\/strong><\/p>\n

Un alt aspect contemporan care se confund\u0103 cu libertatea este consumismul. Libertatea de ast\u0103zi este \u00eenainte de toate libertatea de a poseda. Aceasta nu are nici o legatur\u0103 cu \u201ea fi” ci cu \u201ea avea”. Omul este considerat liber \u00een m\u0103sura \u00een care este proprietar. Condi\u021bionat \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie s\u0103 asocieze posesia de m\u0103rfuri cu libertatea, omul contemporan a ajuns s\u0103 se identifice cu marfa, ajung\u00e2nd la r\u00e2ndul lui o marf\u0103. Prin intermediul reclamelor publicitare “homo sapiens” din zilele noastre este \u201econvins” s\u0103 cumpere mai mult dec\u00e2t ar avea nevoie \u00een speran\u021ba c\u0103 va fi fericit, \u00een speran\u021ba viitorului idilic proiectat de artizanii ideologiei profitului.<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 a fi liber \u00eenseamn\u0103 doar a munci pentru a consuma \u0219i \u201ea g\u00e2ndi” la comanda atunci nu exist\u0103 nici o diferen\u021b\u0103 \u00eentre societatea a\u0219a-zis democratic\u0103 \u0219i cel mai teribil totalitarism. Atunci c\u00e2nd o singur\u0103 percep\u021bie a realit\u0103\u021bii \u0219i un singur mod de via\u021b\u0103 sunt prezentate drept esen\u021ba libert\u0103\u021bii supreme \u00eentrebarea fireasc\u0103 este de c\u00e2nd libertatea presupune lipsa de alternative? Atunci c\u00e2nd doar acele valori utile puterii oligarhice sunt promovate \u0219i acceptate, iar orice idee non-conform\u0103 cu logica utilitarist-consumist\u0103 a centrelor de putere politico-economice este stigmatizat\u0103 \u0219i exclus\u0103 din circuitul social, ne face s\u0103 ne \u00eendoim profund asupra sincerit\u0103\u021bii \u0219i asupra bunelor inten\u021bii ale actualului sistem de guvernare din Europa.<\/strong><\/p>\n

Remus Tanas\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Sursa: Revista ART \u2013 EMIS<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Conform teoriilor lui Gaetano Mosca despre clasa politic\u0103 \u0219i despre putere, toate formele de Stat tind spre ceea ce ast\u0103zi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-7588","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7588","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7588"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7588\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7588"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7588"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7588"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}