{"id":7638,"date":"2012-09-27T14:41:04","date_gmt":"2012-09-27T14:41:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=7638"},"modified":"2012-09-27T14:41:04","modified_gmt":"2012-09-27T14:41:04","slug":"sfantul-antim-ivireanul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/09\/27\/sfantul-antim-ivireanul-2\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Antim Ivireanul"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201cSfantul Antim Ivireanul<\/strong><\/span> s-a nascut la 1650 in Georgia, sau Iviria, numindu-se din botez Andrei. A cazut de tanar rob la turci si, dupa eliberare, a trait ca monah pe langa Patriarhia Ecumenica<\/span><\/a>, invatand carte si arta sculpturii in lemn, a picturii, broderiei si caligrafiei.<\/strong><\/p>\n

Domnitorul Constantin Brancoveanu<\/span><\/a> l-a adus in Muntenia in 1690, in scopul realizarii planurilor sale culturale. Aici a invatat limba romana<\/span><\/a> si a inceput opera de tipograf, ca ucenic al lui Mitrofan, fost episcop de Husi.<\/strong><\/span><\/p>\n

In 1691 ia conducerea tipografiei bucurestene, prima carte tiparita fiind \u201cInvataturile lui Vasile Macedoneanul catre fiul sau Leon\u201d. Au urmat \u201cSlujba Sfintei Paraschiva si a Sfantului<\/span><\/a> Grigore Decapolitul\u201d (1692) si \u201cPsaltirea romaneasca\u201d (1694).<\/strong><\/span><\/p>\n

Intre 1696 si 1704 este egumen la Snagov, unde \u2013 in primii cinci ani \u2013 va tiparii 15 lucrari : sapte in greceste, cinci in romana, una in slavona, una in slovo-romana si una in greco-araba. Dintre cele romanesti amintim : \u201cEvanghelia\u201d (1697), \u201cAcatistul Nascatoarei de Dumnezeu<\/span><\/a>\u201d (1698), \u201cInvataturi crestinesti<\/span><\/a>\u201d (1700), \u201cFloarea darurilor\u201d (1701), cunoscuta pentru continutul ei moralizator<\/span><\/a> etc. Si-a creat ucenici, cei mai importanti fiind Mihail Stefan si Gheorghe Radovici.<\/strong><\/span><\/p>\n

Cea mai fecunda perioada ca tipograf o are la Bucuresti intre anii 1701-1705, imprimand tot 15 carti: doua in romana \u2013 \u201cNoul Testament\u201d (dupa editia de la Alba Iulia din 1648) si \u201cAcatistul Maicii Domnului<\/span><\/a>\u201d (1703) \u2013 una in slavo-romana, una in greco-araba si 11 in greceste.<\/strong><\/span><\/p>\n

EPISCOP AL RAMNICULUI. In 1705, egumenul Antim de Snagov este ales Episcop de Ramnic, fiind hirotonit de Mitroplitul Teodosie al Ungrovlahiei. Aici si-a dovedit aceleasi bune calitati organizatorice si culturale, infiintand prima tipografie din oras si tiparind \u2013 in numai trei ani \u2013 noua carti : trei in greceste, trei in slavo-romana si trei romanesti, prin care incepe seria tipariturilor romanesti menite sa duca la triumful definitiv al limbii romane<\/span><\/a> in biserica. Amintim \u201cEvhologhion\u201d sau \u201cMolitvelnic\u201d (1706) in doua volume, primul un \u201cLiturghier\u201d \u2013 intaiul tiparit in Muntenia \u2013 iar al doilea un \u201cMolitvelnic\u201d sau carte de rugaciuni. Tot la Ramnic s\u2019a ingrijit de sporirea bunurilor Episcopiei si la restaurarea manastirilor Cozia<\/span><\/a> si Govora.<\/strong><\/span><\/p>\n

MITROPOLIT AL UNGROVLAHIEI. In anul 1708 este ales Mitropolit al Ungrovalahiei<\/span><\/a> in locul lui Teodosie, pastrandu-se frumoasa cuvantare de inscaunare in care se angaja sa-l slujeasca pe Dumnezeu cu daruire iar pe credinciosi cu jertfelnicie.<\/strong><\/span><\/p>\n

A mutat tipografia de la Ramnic la Targoviste, tiparind 18 carti, dintre care 11 romanesti, cea mai importanta fiind \u201cCapete de porunca\u201d (1714), precizand principalele indatoriri ale preotilor. Ultima carte tiparita la manastirea Antim<\/span><\/a>, in 1716, \u201cIstoria lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul\u201d, urca la 63 cartile tiparite de el intr\u2019un sfert de veac \u2013 dintre care 22 in romaneste \u2013 fiind alaturi de Coresi, cel mai de seama tipograf din cultura veche romaneasca. Patrunderea limbii romane in biserica<\/span><\/a> a necesitat timp. Primele incercari facute de Coresi, urmat de Mitropolitul Stefan, care tipareste in romaneste randuielile tipiconale, de Mitropolitul Teodosie, care introduce lecturile biblice in romaneste si, in sfarsit, de Antim pentru textul slujbei preotului si cantarea. In plus, Antim a tiparit in romaneste Liturghierul si Molitvelnicul, prin care \u201cdatina straina a primit o lovitura de moarte\u201d \u2013 cum scria Nicolae Iorga<\/span><\/a>.<\/strong><\/span><\/p>\n

OPERA LITERARA a Mitropolitului Antim<\/span><\/a> consta din trei lucrari tiparite pentru nevoile preotilor : \u201c!Invatatura despre taina pocaintei<\/span><\/a>\u201d (1705), un mic \u201cCatehism\u201d (1710) si \u201cCapete de porunca\u201d (1714), precum si unele manuscrise. Dintre acestea amintim : \u201cChipurile Vechiului si Noului Testament<\/span><\/a>\u201d (azi la Kiev) si, mai ales, \u201cDidahiile\u201d sau \u201cPredicile\u201d sale (ed. Gabriel Strempel, 1962), alcatuite din 28 predici si 7 cuvantari ocazionale, citand din Sfanta Scriptura si din Sfintii Parinti<\/span><\/a> sau amintind filozofi si poeti din Antichitate. Ele arata \u201chotarirea mitropolitului de a curati o Biserica decazuta in moravuri\u201d (Nicolae Iorga), aminteste de asuprirea sociala si nationala a poporului din partea marilor boieri si a turcilor, afirmand in cuvatarea de inscaunare \u201csuntem incongiurati de atatea nevoi si scarbe ce vin totdeauna neincetat de la cei ce stapanesc pamantul acesta\u201d, sau in cuvantarea la Schimbarea la fata \u201csuntem supusi supt jugul paganului si avem nevoi multe si suparari din toate partile\u201d. Cat priveste limba si stilul, G. Strempel scria : \u201cOpera lui Antim Ivireanul<\/span><\/a> este un pretios monument de limba romaneasca<\/span><\/a>, ce se citeste cu placere si astazi, dupa un sfert de mileniu de la data cand a fost elaborata\u201d.<\/strong><\/span><\/p>\n

ANTIM-CTITOR. Intre 1713 si 1715 a zidit manastirea cu hramul Tuturor Sfintilor<\/span><\/a> din Bucuresti, cunoscuta ca manastirea Antim, dupa planurile sale. Biserica a fost impodobita in exterior si in interior, dotata cu odoare, carti si obiecte de cult si avand chilii pentru calugari. A inzestrat-o cu mosii si alte venituri, din cheltuiala proprie, pentru monahi dar si pentru saraci, cum reiese din Testamentul sau, un model de opera sociala a Bisericii<\/span><\/a>.<\/strong><\/span><\/p>\n

SPRIJINITOR AL BISERICII ORTODOXE<\/span><\/a>. Nu si-a uitat neamul din care s\u2019a nascut si a donat la Tbilisi o tipografie cu caractere georgiene, trimitand acolo pe cel mai important ucenic al sau, Mihail Stefan. De asemenea, a pus bazele primei tipografii cu caractere arabe instalata la Alep, in 1706. Pentru credinciosii greci din Patriarhiile Constantinopolului<\/span><\/a>, Alexandriei si Ierusalimului a tiparit numeroase carti de slujba si teologice in greceste.<\/strong><\/span><\/p>\n

Mitropolitul Antim s\u2019a ingrijit si de credinciosii din Ardeal, tiparind lucrarea intitulata \u201cLumina\u201d, pentru combaterea prozelitismului catolic al vremii si a trimis la Alba Iulia pe Mihail Stefan, care a tiparit aici o \u201cBucoavna\u201d (Abecedar) si un \u201cChiriacodromion\u201d, ambele in 1699.<\/strong><\/span><\/p>\n

ANTIM-PATRIOT. Pe langa interesele Bisericii, Mitropolitul Antim s\u2019a dovedit si un patriot iluminat. El a aparat drepturile sale, ca Mitropolit al Ungrovlahiei, asupra manastirilor inchinate Sfantului Mormant<\/span><\/a>, conduse de calugari greci, care nu mai pomeneau la slujbe pe mitropolitul locului. In plus, a luptat impotriva opresiunii turcesti, militand pentru apropierea de Rusia lui Petru cel Mare. Cand Constantin Brancoveanu a vrut sa-l inlature din scaunul mitropolitan, el s\u2019a aparat in scris \u2013 in doua randuri in 1712 -, ramanand ca ierarh pana la moartea mertirica a lui Brancoveanu (1714) si sub Stefan Cantacuzino (1714-1715).<\/strong><\/span><\/p>\n

MOARTEA MARTIRICA. Un destin tragic a unit pe domnitorul Constantin Brancoveanu cu Mitropolitul<\/span><\/a> Antim \u2013 martiriul. Dupa ce pe tronul muntean a ajuns, in Decembrie 1715, Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot, au inceput zile negre pentru Antim. In 1716, cu ocazia razboiului ruso-austriac, domnul \u2013 impus de turci \u2013 a parasit Capitala, plecand spre Dunare. La 18 August 1716, dupa o discutie aprinsa, la Calugareni, Antim s\u2019a intors la Bucuresti, la credinciosii sai. Aici a continuat lupta pentru inlaturarea fanariotului, alegand domn pe Patrascu Brezoianu. Reintoarcerea lui Nicolae Mavrocordat pe tron, in Septembrie 1716, a insemnat si pedepsirea lui. Mai intai pe linie bisericeasca, domnitorul cerand Patriarhiei Ecumenice caterisirea. Aceasta sentinta injusta a fost corectata, la cererea Patriarhiei Romane<\/span><\/a>, de catre Patriarhul Athenagoras I, abia la 8 Martie 1966. A urmat exilul, spre Sinai, unde \u2013 din nefericire \u2013 n\u2019a mai ajuns. Pe drum a fost ucis de turci prin inecare in raul Tingea, langa Adrianopol ; era 27 Septembrie 1716, data la care a intrat in calendarul Bisericii<\/span><\/a> noastre. Asa a sfarsit Mitropolitul Antim Ivireanul<\/span><\/a>, martirizat de turci, ca si marele sau binefacator, domnitorul martir Constantin Brancoveanu.<\/strong><\/span><\/p>\n

In concluzie, putem spune ca Mitropolitul-martir Antim Ivireanul, desi nascut pe alte meleaguri, s\u2019a identificat cu poporul pe care l-a slujit, pentru care a tiparit atatea carti, contribuind la desavarsirea procesului de romanizare al slujbelor bisericesti.<\/strong><\/span>
\n Ca pastor de suflete \u2013 Episcop si Mitropolit \u2013 a slujit lui Dumnezeu si credinciosilor prin pilda vietii<\/span><\/a>, prin indemnurile spiritual-morale si, mai ales, prin Testamentul sau, prin care a lasat intreaga sa avere pentru opere de caritate.<\/strong><\/span>
\n Patriot luminat si aparator al crestinilor din Patriarhiile rasaritene, Mitropolitul Antim a platit cu viata indrazneala de a se fi ridicat impotriva turcilor si a primului domn fanariot.<\/strong><\/span>
\n Toate aceste considerente au determinat Sfantul Sinod<\/span><\/a> al Bisericii Ortodoxe Romane<\/span><\/a> sa-l canonizeze, alaturi de alte personalitati religioase romanesti<\/span><\/a>, in vara anului 1992.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

Preot Dr. Cezar Vasiliu<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

Sursa: Crestin ortodox<\/span><\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cSfantul Antim Ivireanul s-a nascut la 1650 in Georgia, sau Iviria, numindu-se din botez Andrei. A cazut de tanar rob [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-7638","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7638","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7638"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7638\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7638"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7638"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7638"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}