{"id":7735,"date":"2012-10-03T09:10:13","date_gmt":"2012-10-03T09:10:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=7735"},"modified":"2012-10-03T09:14:49","modified_gmt":"2012-10-03T09:14:49","slug":"%e2%80%9ecreion%e2%80%9d-de-corina-petrescu-un-univers-poetic-sub-semnul-armoniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/10\/03\/%e2%80%9ecreion%e2%80%9d-de-corina-petrescu-un-univers-poetic-sub-semnul-armoniei\/","title":{"rendered":"\u201eCreion\u201d de Corina Petrescu &#8211; Un univers poetic sub semnul armoniei"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: left;\"><strong>\u00a0Motto<\/strong>: <em>\u201elacrima\/ unui vis\/ \u015fi\/ visul\/ unei lacrimi.\u201d (\u201ePoezie\u201d)<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/creion.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-7736 alignleft\" title=\"creion\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/creion-211x300.jpg\" alt=\"\" width=\"211\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/creion-211x300.jpg 211w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/creion.jpg 338w\" sizes=\"auto, (max-width: 211px) 100vw, 211px\" \/><\/a>\u201ePoezia mi-a fost un tovar\u0103\u015f de drum care m-a \u00eenso\u0163it din primii ani de via\u0163\u0103, un prieten foarte drag f\u0103r\u0103 de care existen\u0163a nu ar fi at\u00e2t de frumoas\u0103 \u015fi nici at\u00e2t de complicat\u0103\u201d spune poeta Cornelia B\u0103lan Pop, cunoscut\u0103 sub pseudonimul literar Corina Petrescu. \u201eDar, ce este \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 poezia pentru mine ? Am definit-o, aproape involuntar, \u00een c\u00e2teva dintre versurile mele. Poezia este una dintre rarele posibilit\u0103\u0163i de a p\u0103stra clipa, ba chiar de a o reinventa. Este o unitate infim\u0103, o monad\u0103. Este analiza de s\u00e2nge la zi. Este refugiu \u015fi binecuv\u00e2ntare \u015fi blestem. Este strig\u0103t de bucurie \u015fi hohot de pl\u00e2ns. Este ap\u0103 \u015fi foc. Este perla din scoica de mare. Un ciob de oglind\u0103. Este speran\u0163\u0103 \u015fi regret. E dezn\u0103dejde \u015fi bucurie \u015fi lacrimi \u015fi vis. E via\u0163\u0103 \u00een via\u0163\u0103. E via\u0163\u0103 \u015fi moarte. E chin \u015fi izb\u00e2nd\u0103. E clipire de gene. E val, furtun\u0103 \u015fi raz\u0103 de soare\u201d, afirm\u0103 aceasta.<\/p>\n<p><strong>Premiul I la Festivalul Interna\u0163ional \u201eLucian Blaga\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Copil unic, Cornelia B\u0103lan Pop a crescut \u00eentr-o familie format\u0103 din oameni cu mare atrac\u0163ie fa\u0163\u0103 de muzic\u0103, poezie, dans, o familie cu un imens respect pentru art\u0103, pentru frumos. Acas\u0103 a auzit rostindu-se multe versuri &#8211; de exemplu, \u00een timp ce g\u0103tea sau sp\u0103la, mama \u00eei recita din poemele lui George Co\u015fbuc. Tat\u0103l, ofi\u0163er de profesie, un om deosebit, foarte disciplinat \u00een tot ceea ce f\u0103cea \u015fi foarte sever, a educat-o \u00een stil spartan. De\u015fi nu a l\u0103duat-o niciodat\u0103, se m\u00e2ndrea cu fiecare realizare a ei, oric\u00e2t de mic\u0103. Tot el a fost \u015fi cel dint\u00e2i cititor al versurilor viitoarei poete, versuri compuse \u00een primii ani de \u015fcoal\u0103. \u00cenainte de ea, nimeni din familie nu mai scrisese poezie, de aceea Cornelia B\u0103lan Pop nu a visat niciodat\u0103 s\u0103 ajung\u0103 poet\u0103 \u015fi mai mult, o poet\u0103 cunoscut\u0103, ci doar s\u0103 urmeze o carier\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Licen\u0163iat\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Filologie la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, ea sus\u0163ine c\u0103 poezia a \u00eenso\u0163it-o \u00een multe momente din via\u0163\u0103, dar nu s-a impus \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 ca \u015fi \u00eendeletnicirea de profesor, din care \u015fi-a f\u0103urit un adev\u0103rat crez.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cornelia B\u0103lan Pop scrie de dragul de a scrie \u015fi tr\u0103ie\u015fte cu certitudinea c\u0103 versurile sale se adreseaz\u0103 \u00een mare parte cititorului de r\u00e2nd \u015fi mai apoi criticului (contemporan), de aceea \u015fi-ar dori ca stihurile s\u0103-i fie lecturate de c\u00e2t mai mult\u0103 lume. \u201e\u00cen ceea ce prive\u015fte contribu\u0163ia mea la dezvoltarea poeziei rom\u00e2ne\u015fti, dac\u0103 ar fi s\u0103 cern, a\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103 spun c\u0103 am c\u00e2teva texte frumoase \u00een vers clasic, c\u00e2teva acrostihuri, c\u00e2teva texte umoristice \u015fi c\u00e2teva crea\u0163ii mai scurte, pseudo-haiku-uri care au prins la cititori. Impresiile acestora \u015fi ale c\u00e2torva critici literari, precum \u015fi promtitudinea cu care am primit semnale pozitive din partea cititorului obi\u015fnuit \u015fi din partea speciali\u015ftilor, din partea redactorilor de reviste literare, m-au convins c\u0103 poezia aceasta ar putea avea un rol pozitiv \u00een contextul poeziei rom\u00e2ne\u015fti\u201d, spune poeta.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De cur\u00e2nd, Cornelia B\u0103lan Pop a ob\u0163inut locul \u00eent\u00e2i la Festivalul Interna\u0163ional \u201eLucian Blaga\u201d, de la Alba Iulia, unde a participat cu ciclul \u201eCreion\u201d din cartea cu acela\u015fi nume. Poeta s-a n\u0103scut pe 10 martie 1955, la Dej, \u00een jude\u0163ul Cluj.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>A traduce \u015fi a scrie poezie<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eCornelia B\u0103lan Pop s-a afirmat mai \u00eent\u00e2i ca traduc\u0103toare de poezie din \u015fi \u00een limba francez\u0103, mai nou \u015fi din maghiar\u0103, semn\u0103tura ei reg\u0103sindu-se \u00een \u201cPoesis\u201d, \u201cNord Literar\u201d \u015fi \u201cCitadela\u201d, \u201eTribuna noastr\u0103\u201d (Canada), \u201eAgora literar\u0103\u201d. A tradus poezie, nuvel\u0103, roman, texte filozofice, etc.\u201d, spune Ioan Nistor \u00een prefa\u0163a la volumul \u201eCreion\u201d, cea mai recent\u0103 crea\u0163ie a autoarei. \u201eLista \u201ctradu\u015filor\u201d\u201d, continu\u0103 acesta \u201eeste remarcabil\u0103 (autori din Fran\u0163a, Canada, SUA, Belgia, Ungaria, Rom\u00e2nia: Yves Broussard, Jean-Max Tixier, Jacques Lovichi, Dominique Sorrente, Fernando Pessoa, Marcel Moreau, Denis Emorine, Philippe Jaccottet, Marie-Christine Masset, Daniel Leuwers, Jean Pierre V\u00e9drines, Bernard Mazo, Marise Rossi, Edmond Jab\u00e8s, Alain Grandbois, G\u00e9rard Bayo, Charles Beausoleil, Fran\u00e7ois Charron, Alexandre Voisard, Fran\u00e7ois Dumont, Albert Roseau, Pierre Reverdy, Georges Henein, Dominique Grandmond, Alain Suied, Richard Rognet, Thierry Dimanche, Jos\u00e9 Gabriel Valdivia, Andrea Moorhead, Waldermar Deona, Henri Meschonnic, Fran\u00e7ois Ewald, Andr\u00e9 Hughetto, Anne H\u00e9bert, Antoine Tudal, Arnault, G\u00e9rard Blua, Eug\u00e8ne Guillevic, L\u00e9o Lub\u00e9it, Thierry Herbin, Patricia Holz, Serge Bec, Yves Vicciani, Paulina Popa, Lucian Blaga, George Bacovia, Nichita St\u0103nescu, Felician Pop, Aurel Pop, Ion Bala, Gaal Aron) \u015fi s-a concretizat \u00een dou\u0103 apari\u0163ii editoriale: \u201eUn creion pentru curcubeu\u201d de Dominique Sorrente (Editura Princeps Edit, Ia\u015fi, 2008) \u015fi versiunea \u00een francez\u0103 a volumului \u201eScrisori c\u0103tre onia snaider\u201d de Paulina Popa (Editura Paula, Deva, 2006)\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ca autoare, Corina Petrescu debuteaz\u0103 \u00een 2001, cu volumul de versuri \u201cPentru c\u0103 tu exi\u015fti\u201d , ap\u0103rut la editura \u201eTimpul\u201d, Re\u015fi\u0163a. Au urmat antologiile colective: \u00abCuvinte din Nord, I\u00bb, editura \u201eSolsti\u0163iu\u201d, Satu Mare, 2003, \u00abCuvinte din Nord, II\u00bb, ap\u0103rute \u00een 2004 la aceea\u015fi editur\u0103 \u015fi \u00abCe enigmatic\u0103 e\u015fti, femeie! \u00bb, editura \u201e3D\u201d, Drobeta-Turnu Severin, 2008. Volumul \u00abCreion\u00bb a v\u0103zut lumina tiparului \u00een anul 2009, la editura \u201eCitadela\u201d, Satu Mare, av\u00e2nd lansarea la Centrul de Crea\u0163ie din aceea\u015fi urbe.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201dCreion\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Vorbind despre volumul \u201eCreion\u201d, poeta spune: \u201e\u201dCreion\u201d este prima mea carte scris\u0103 \u00een stil modern. Versurile din acest ciclu sunt, dup\u0103 p\u0103rerea multora, ni\u015fte pseudohaiku-uri. Nu a fost \u00een inten\u0163ia mea s\u0103 folosesc aceast\u0103 form\u0103 literar\u0103 care pare foarte simpl\u0103, de\u015fi \u00een realitate nu e deloc a\u015fa. Dar pentru mine, crea\u0163ia literar\u0103 este o idee de moment, pe care o transcriu pe h\u00e2rtie. Rar revin asupra textului, pentru c\u0103 nu cred c\u0103 a\u015f putea modifica ceva atunci c\u00e2nd acel \u201efulger\u201d a trecut. \u015ei nu \u00eemi impun o anumit\u0103 structur\u0103 \u015fi nici o anumit\u0103 form\u0103, dec\u00e2t \u00een acrostihuri.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eCreion\u201d include mai multe cicluri: \u201eApartenen\u0163\u0103\u201d, \u201eMonade\u201d, \u201eCreion\u201d, \u201ePoveri de z\u0103pad\u0103\u201d, \u201eSpa\u0163iul scrierii: albul paginii mele\u201d, precum \u015fi poeme de sine st\u0103toare. F\u0103c\u00e2nd referire la temele \u015fi motivele din volumul \u201eCreion\u201d, Ioan Nistor spunea c\u0103 acestea \u201esunt din sfera omenescului din noi. Voi pomeni doar c\u00e2teva: singur\u0103tatea, durerea, aspira\u0163ia. Registrele dominante apar\u0163in liricii intimiste, altele se combin\u0103 \u00een acela\u015fi poem, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu satira \u015fi duio\u015fia.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201eArs poetica\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eAm gustat \u00eentotdeauna poezia profund\u0103, textele care \u00ee\u0163i spun ceva \u015fi care au darul de a te opri pentru o clip\u0103 \u00een loc, acelea cu care r\u0103m\u00e2i \u00een g\u00e2nd \u015fi dup\u0103 ce ai \u00eenchis cartea \u015fi dup\u0103 ce o pui \u00een bibliotec\u0103, aceea la care revii dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, luni, chiar ani.\u201d \u00cen lumina acestor g\u00e2nduri, autoarea traseaz\u0103 \u00een \u201eArs poetica\u201d, principalele linii ale liricii sale \u2013 o liric\u0103 modern\u0103, \u00een care z\u0103pezile aduc nota de mister \u015fi vorbesc despre un univers poetic prin excelen\u0163\u0103 subiectiv. Eul liric este clar definit, iar evocarea anotimpurilor sugereaz\u0103 intrarea \u00een universalitate si dorin\u0163a de a atinge prin scris, perfec\u0163iunea. \u201eZ\u0103pezile acestea\/ Ning \u00eentotdeauna\/ \u00cen chip poetic.\/ Nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t\/ S\u0103 trec puntea\/ Anotimpurilor\/ \u015ei s\u0103 le deznod.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eO \u015fans\u0103 pentru poezie\u201d se remarc\u0103 prin totala transparen\u0163\u0103, prin concentrare, prin spiritualitate. R\u0103m\u00e2nem \u00een cotidian, \u00een lumea obi\u015fnuit\u0103, condi\u0163ia poetului fiind redat\u0103 simplu, prin starea de a izbuti libertatea \u015fi de a dep\u0103\u015fi obstacolele. \u201e\u015ei dac\u0103 scrii\/ \u015ei dac\u0103 ai curajul\/ S\u0103 intri-n pr\u0103pastie\/ Cu capul \u00eenainte\/ \u015ei dac\u0103 po\u0163i \u00eentinde m\u00e2na\/ Celui ce-\u0163i strig\u0103:\/ \u201eMai scrie acum!\u201d\/ \u015ei dac\u0103 \u0163\u00e2\u015fne\u015fti\/ Izbutind libertatea\/ (O alt\u0103 efemer\u0103 pr\u0103pastie)\/ Atunci\/ Propriul t\u0103u vertij poate deveni\/ O \u015fans\u0103 pentru cuv\u00e2nt.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201e<strong>Poezia dospe\u015fte undeva, \u00een sufletul meu.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen viziunea Corinei Petrescu, poezia este \u201dlatent\u0103 sinucidere\/ \u00een timp;\/ cap plecat pe\/ propriul um\u0103r,\/ bolovan at\u00e2rn\u00e2nd\/ de funia sinuciga\u015fului&#8230;\/ desc\u0103tu\u015fare&#8230;\/ dureroas\u0103 povar\u0103;\/ duminic\u0103 uneori;\/ f\u00e2nt\u00e2n\u0103 a singur\u0103t\u0103\u0163ii,\/ g\u00e2nd spre ceea ce ar fi putut fi,\/ rar de tot,\/ o zi de m\u00e2ine;\/ cer albastru de ad\u00e2nc,\/ poart\u0103\/ spre neuitare,\/ spre libertatea\/ de a \u00eempiedica timpul s\u0103 curg\u0103\/ cu non\u015falan\u0163a\/ unui fulg de nea\/ r\u0103t\u0103cit\/ \u015fi\/ f\u0103r\u0103 rost\u201d (\u201ePoezia\u201d). Prin marea putere de abstractizare de care d\u0103 dovad\u0103, stilul Corinei Petrescu aminte\u015fte de cel al lui Nichita St\u0103nescu \u015fi Ion Barbu. Iat\u0103 o defini\u0163ie a poeziei, \u00een viziunea celui dint\u00eei: \u201e&#8230;poezia nu este lacrima\/ ea este insusi plansul,\/ plansul unui ochi neinventat,\/ lacrima ochiului\/ celui care trebuie sa fie frumos,\/ lacrima celui care trebuie sa fie fericit.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Firul comun al stihurilor Corinei Petrescu \u015fi ale lui Nichita St\u0103nescu este marcat de acela\u015fi dramatism al afirma\u0163iilor, ce \u0163ine de realism, de aceea\u015fi complexitate a tr\u0103irilor. \u201cPoezia e dor dup\u0103 ziua de ieri \u015fi spaim\u0103 fa\u0163\u0103 de ziua de m\u00e2ine\u201d, afirm\u0103 poeta. \u201eEste clipa \u00eencremenit\u0103 \u00een timp sau zbor cu iu\u0163eal\u0103 de fulger. E imposibil \u015fi posibil. Este bir. \u015ei dar. \u015ei ofrand\u0103. Este ur\u0103 \u015fi capcan\u0103 a pasiunii. E diminea\u0163\u0103 \u015fi noapte. E reg\u0103sire \u015fi r\u0103t\u0103cire. Este c\u00e2ntec \u015fi piatr\u0103. \u015ei \u00eenc\u0103 ceva: cel mai important \u00een poezie este ca ea s\u0103 nu se identifice cu o barier\u0103 \u00eentre creator \u015fi cititor, ci s\u0103 fie o punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre oameni. Nu \u00eemi aleg temele \u015fi, \u00een general, nu scriu. Poezia se scrie \u00een mintea mea aproape singur\u0103 \u015fi dospe\u015fte undeva, \u00een sufletul meu\u201d, m\u0103rturise\u015fte aceasta.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00centre \u201eImpas\u201d \u015fi \u201eDestin\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eAm certitudinea c\u0103 a\u015f fi putut face mult mai mult(e) \u00een via\u0163\u0103. E adev\u0103rat ce se spune c\u0103 niciodat\u0103 nu e prea t\u00e2rziu. Uneori e doar\u2026imposibil! C\u00e2nd ajungi la acest adev\u0103r al trecerii, c\u00e2nd realizezi c\u0103 eternitatea nu \u0163ine de semantica vie\u0163ii, c\u00e2nd \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 ai fi putut \u00eencepe at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea drumuri \u015fi c\u0103 nu ai apucat s\u0103 o faci, nu te sim\u0163i prea confortabil. \u015ei e foarte greu s\u0103 recuno\u015fti c\u0103 la greu, de cele mai multe ori, r\u0103m\u00e2i singur\u201d, declar\u0103 Corina Petrescu. \u00cen acest sens, poemul \u201eImpas\u201d se deta\u015feaz\u0103 prin nota nostalgic\u0103, d\u00e2nd impresia de mister, de \u201espirit \u00eentemni\u0163at \u00een lucruri\u201d, cum spune Nichita St\u0103nescu. \u015ei aceasta pentru c\u0103 \u00een viziunea poetei, fiecare \u00eenceput este identic cu un altul, astfel c\u0103 via\u0163a este v\u0103zut\u0103 ca spa\u0163iu \u00eenchis, ca \u00eenchisoare, motiv consacrat \u00een literatura contemporan\u0103 de Dostoievski, \u00een romanul \u201eCrim\u0103 \u015fi pedeaps\u0103\u201d: \u201eO nou\u0103 pagin\u0103\/ o nou\u0103 zi\/ ale c\u0103rei culori\/ inevitabil\/ ar trebui schimbate\u2026\/ O nou\u0103 zi\/ la fel de\/ veche\u2026\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Asemenea lui Nichita St\u0103nescu, Corina Petrescu pune un foarte mare accent, \u00een versurile sale, pe vizual. \u00cen poezia \u201eDestin\u201d de exemplu, imaginea clepsidrelor \u201euitate \u00een nemi\u015fcare;\/ sticle\/ \u00een care\/ nisipul\/ curge numai\/ o\/ singur\u0103\/ dat\u0103\/ \u015fi numai\/ \u00eentr-un\/ singur\/ sens\u201d aminte\u015fte de picturile lui Salvador Dali. Poeta \u00een\u0163elege, la fel ca \u015fi Nichita St\u0103nescu, \u00een \u201eCu o u\u015foar\u0103 nostalgie\u201d, z\u0103d\u0103rnicia luptei cu timpul. Clepsiderele Corinei Petrescu sunt la acesta clipe \u201emari ca ni\u015fte lacuri\/ de c\u00e2mpie\/ &#8230; Ora \u00ee\u015fi punea o coroan\u0103 de nori, liliachie.\u201d Dincolo de tenta trist\u0103, \u00eens\u0103 nu dramatic\u0103, specific\u0103 ambelor poezii, finalul, de\u015fi identic ca form\u0103 \u2013 o interoga\u0163ie retoric\u0103 \u2013 difer\u0103 ca mesaj. Dac\u0103 Nichita St\u0103nescu spune: \u201e\u0162i-aduci aminte suflete de-atunci, tu, g\u00e2ndule ?\u201d, ceea ce denot\u0103 neputin\u0163\u0103 \u015fi regret, Corina Petrescu are intui\u0163ia \u00eentoarcerii spre Divinitate, singura \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie la orice nelini\u015fte \u015fi durere: \u201eUnde e m\u00e2na\/ Ta, Doamne,\/ s\u0103 le mai \u00eentorci\/ din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\/ aceste uitate\/ \u015fi totu\u015fi,\/ c\u00e2t de \u00eensemnate\/ clepsidre?\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201eC\u00e2ntec \u015fi rug\u0103 fierbinte\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen \u201eNimicnicie\u201d, poeta se afl\u0103 \u201e\u00een c\u0103utarea nepre\u0163uitei chei\/ a izb\u0103virii\u201d, a acelei pietre filosofale din poemul \u201eCu o u\u015foar\u0103 nostalgie\u201d al lui Nichita St\u0103nescu. Dezam\u0103girea, triste\u0163ea, durerea, am\u0103r\u0103ciunea culmineaz\u0103 \u201e\u00eentr-o disperare fatalist\u0103\u201d. \u201e\u00censpre amurg,\/ via\u0163a,\/ continuu balans\/ \u00eentre bine \u015fi nebine,\/ se uit\u0103 \u00een pia\u0163a de vechituri\/ dup\u0103 un toiag\/ \u00een care s\u0103-\u015fi alinte anii \u00een plus\/ \u00eentr-o disperare fatalist\u0103.\u201d \u00cen \u201eSens interzis\u201d, imaginea este de-a dreptul \u015focant\u0103 &#8211; \u201ePustiul din mine\/ nimeni nu \u015ftie cu exactitate\/ c\u00e2nd a venit \u015fi c\u00e2nd a plecat\u201d &#8211; suger\u00e2nd drama creatorului, a omului ne\u00een\u0163eles, sf\u00e2rtecat de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri interioare, dornic de a cunoa\u015fte absolutul, dar neputincios \u00een fa\u0163a vie\u0163ii. Despre aceea\u015fi \u00eensingurare, despre c\u0103ut\u0103ri, despre setea de cunoa\u015ftere \u015fi imposibilitatea \u00eemplinirii, Corina Petrescu discut\u0103 pe larg, \u00een poemul \u201eGeografia existen\u0163ei\u201d. \u201e\u00cen haine de c\u0103l\u0103torie\/ alerg\u0103m mereu\/ \u00een c\u0103utarea luminii de la\/ cap\u0103tul unui tunel\/ inexistent.\/ P\u0103rere,\/ iluzie,\/ dorin\u0163\u0103,\/ t\u0103r\u00e2m\/ spre care\/ nu ne putem \u00eempiedica\/ s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m din ziua \u00een care s-a auzit\/ primul strig\u0103t.\/ Atrac\u0163ie fatal\u0103\/ spre un spa\u0163iu\/ neconven\u0163ional.\/ C\u00e2ntec \u015fi rug\u0103 fierbinte\/ \u00een acelea\u015fi\/ haine de c\u0103l\u0103torie\/ pe care le purt\u0103m ne\u00eencetat\/ de la r\u0103s\u0103rit spre apus.\/ Dou\u0103 lum\u00e2n\u0103ri dantelate\/ \u015fi, dincolo de stele,\/ o singur\u0103 stea,\/ doar una.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201e<strong>Apus de soare \u00een oglinda f\u00e2nt\u00e2nii\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Odat\u0103 cu poezia naturii, Corina Petrescu ne invit\u0103 s\u0103 p\u0103trundem \u00eentr-un nou univers, romantic prin esen\u0163\u0103, \u00een care elementele cosmice \u015fi terestre se afl\u0103 \u00eentr-o perfect\u0103 armonie. \u00cen \u201eInstantaneu\u201d, antiteza dintre imaginile calme din debutul poemului, menite s\u0103 sugereze ve\u015fnicia naturii, \u015fi versul final evoc\u0103 din nou, nelini\u015ftea, anxietatea, imposibilitatea de a accepta stereotipiile. \u201eStele galbene\/ se odihnesc pe um\u0103rul nop\u0163ii,\/ frunze sfioase \u00eent\u00e2rziate \u00een muguri,\/ fluture \u00een petale de magnolia,\/ apus de soare \u00een oglinda f\u00e2nt\u00e2nii,\/ vaietul m\u0103rii t\u00e2njind dimine\u0163i,\/ o muzic\u0103 rebel\u0103 \u00eenv\u0103luie totul.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Referindu-se la volumul \u201eCreion\u201d, Ioan Nistor spunea: \u201eCorina Petrescu ne supune acum aten\u0163iei un nou volum, pe care \u015fi-l intituleaz\u0103 arghezian \u201eCreion\u201d, \u00een care autoarea \u00een cea mai mare parte \u00ee\u015fi ia r\u0103gazul de a z\u0103bovi gra\u0163ios l\u00e2ng\u0103 imagini, spre a le surprinde poeticitatea.\u201d Un exemplu elocvent de poetic\u0103 \u00een imagini este \u015fi \u201eTrecere\u201d. \u201eNumai nuferi albi\/ mi\u015fc\u00e2ndu-se\/ ireversibil\/ \u00een oglinda timpului.\u201d Cadrul este feeric, senin, paradisiac, de basm, iar detaliile sunt precise. \u00cen \u201ePrim\u0103var\u0103\u201d &#8211; \u201ev\u00e2nt\/ zbur\u00e2nd\/ printre p\u0103p\u0103dii\u201d \u2013 sau \u00een \u201eMelc\u201d &#8211; \u201erou\u0103\/ sclipind\/ \u00een dimine\u0163i\/ \u015fi d\u00e2re\u201d \u2013 ori \u00een \u201eMai\u201d &#8211; \u201eninge cu p\u0103p\u0103dii\/ lumina\/ \u015fi \u0163i-e bine\/ ai oprit pentru pu\u0163in\/ timpul \u00een loc\u201d \u2013descrierile sunt estetice, \u00een nuan\u0163e luminoase, elevate, rafinate \u015fi subtile.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201eFrunza c\u00e2nt\u0103 singur\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen poezia erotic\u0103, autoarea \u201erefuz\u0103 extremismul verbal al unui erotism contaminat de bolile vulgului, resim\u0163indu-l ca trec\u0103tor, superficial \u015fi capabil s\u0103 degradeze fiin\u0163a. Devenirea fiin\u0163ei presupune \u015fi rafinamentul artei de a iubi, sentimentul acesta, a\u015fezat inclusiv sub razele spiritului, nu doar sub cele ale carnalului, \u00eenal\u0163\u0103 fiin\u0163a. Un poem c\u00e2rpit cu slove de\u015fucheate, pare s\u0103 ne spun\u0103 poeta, ar suna ca o repriz\u0103 de manele \u00eentr-o catedral\u0103. Ca atare, \u00een ogorul poemului ea nu admite expresia buruienoas\u0103 pe care o taie p\u00e2n\u0103 curge s\u00e2nge. Chiar dac\u0103, \u00een plan artistic, libertatea nelimitat\u0103 e calea, cont\u00e2nd doar textul, mai pu\u0163in morala \u015fi moralitatea viziunii\u201d, scrie Ioan Nistor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Stihurile de dragoste ale Corinei Petrescu au la baz\u0103 sugestia. Evit\u00e2nd referirile directe, aceasta dispune de capacitatea de a reda prin instantanee, o iubire marcat\u0103 \u00eentotdeauna, de durerea desp\u0103r\u0163irii. \u201eFrunza c\u00e2nt\u0103\/ singur\u0103\/ f\u0103r\u0103 tine\/ \u015fi\/ f\u0103r\u0103 v\u00e2nt.\u201d (\u201eMinune\u201d) Autoarea nu tr\u0103ie\u015fte acea dragoste ce st\u0103 sub semnul c\u0103s\u0103toriei \u015fi implicit, al statorniciei. Erotismul Corinei Petrescu include decep\u0163ia \u015fi dezam\u0103girea ca aspecte ce \u0163in de normalitatea rela\u0163iei b\u0103rbat-femeie. Chiar dac\u0103 \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 experimenteze statornicia, poeta \u00een\u0163elege c\u0103 singur\u0103tatea \u015fi dorul r\u0103m\u00e2n un dat pentru ea. \u00cen \u201eDor\u201d &#8211; \u201eNeatins buchet\/ de liliac\/ \u00een nop\u0163i de\/ septembrie\u201d \u2013 \u015fi \u00een \u201e\u00cenc\u0103 dor\u201d \u2013 \u201eAi b\u0103tut\/ la por\u0163i\/ \u015fi erau\/ ale singur\u0103t\u0103\u0163ii\u201d \u2013 aceasta accept\u0103 cu o \u00een\u0163elepciune resemnat\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea \u00een iubire, red\u00e2nd prin elemente din natur\u0103 ce dau impresia de tablou, propriile tr\u0103iri interioare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dragostea nu este o imagine luminoas\u0103 \u00een poemele Corinei Petrescu. Fidelitatea este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 proprie doar poetei, care t\u00e2nje\u015fte s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u015fi s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 momentele fericite, ce se dovedesc a fi acum, hran\u0103 pentru g\u00e2nd \u015fi suflet. Prezen\u0163a apei, a elementului fluid denot\u0103, la fel ca \u015fi natura, starea sufleteasc\u0103 a autoarei, iar senza\u0163ia de sete cople\u015fitoare sugereaz\u0103 ideea de gol interior, de singur\u0103tate. \u201eMi-e sete uneori,\/ o sete n\u0103valnic\u0103,\/ nebun\u0103,\/ \u015fi atunci\/ m\u0103 \u00eentorc s\u0103 mai sorb o dat\u0103\/ minunea\/ din c\u0103u\u015ful palmelor tale\/ am b\u0103ut c\u00e2ndva\/ \u015fi-mi este dor\/ s\u0103 fac din ap\u0103\/ F\u00e2nt\u00e2na\/ \u00een care doi b\u0103nu\u0163i,\/ zbor de porumbei,\/ \u00eei amintesc apei s\u0103 c\u00e2nte.\u201d (\u201eDac\u0103\u201d)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201eVers\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eAutoarea volumului \u201eCreion\u201d are credin\u0163a c\u0103 adaug\u0103 un pilon liric la echilibrul lumii\u201d, afirm\u0103 Ioan Nistor. \u201eDup\u0103 numeroase tsunami ale ur\u00e2tului\u201d, completeaz\u0103 acesta, \u201eo astfel de infuzie este bine venit\u0103. Volumul se impune prin febrilitatea c\u0103ut\u0103rii unui timbru dezinvolt, autoarea capt\u00e2ndu-\u015fi izvoarele de pe versantul realului, \u00ee\u015fi adun\u0103 discret materialul de inspira\u0163ie \u00een albia unui torent. Inspirate, cu originale \u015fi memorabile expresii, suntem \u00eencrez\u0103tori c\u0103 poeziei pe care o scrie Corina Petrescu i se va distinge tot mai clar r\u0103sunetul viguros, distinct, prin ad\u0103ugarea unor noi \u201ccreioane\u201d\u201d. P\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia acestora, nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 mai lectur\u0103m cu aceea\u015fi bucurie estetic\u0103, un \u201eVers\u201d: \u201eNumai \u00eengerii\/ au \u00eenv\u0103\u0163at\/ s\u0103 zboare\/ \u00eenainte chiar\/ de a fi fost\/ \u00eengeri.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Octavian D. Curpa\u015f<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Phoenix<\/em><em>, Arizona<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Octombrie 2009<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0Motto: \u201elacrima\/ unui vis\/ \u015fi\/ visul\/ unei lacrimi.\u201d (\u201ePoezie\u201d) \u201ePoezia mi-a fost un tovar\u0103\u015f de drum care m-a \u00eenso\u0163it din [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-7735","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7735","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7735"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7735\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}