{"id":7828,"date":"2012-10-07T19:30:49","date_gmt":"2012-10-07T19:30:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=7828"},"modified":"2012-10-07T19:30:49","modified_gmt":"2012-10-07T19:30:49","slug":"mariana-cristescu-%e2%80%93-petre-tutea-110-ani-de-la-nastere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/10\/07\/mariana-cristescu-%e2%80%93-petre-tutea-110-ani-de-la-nastere\/","title":{"rendered":"Mariana Cristescu \u2013 Petre \u021au\u021bea: 110 ani de la na\u0219tere"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a>\u201e\u2026Nu noi facem cinste poporului rom\u00e2n c\u0103 murim pentru el, ci el ne face onoarea s\u0103 murim pentru el!\u00bb\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u00a0\u201eF\u0103r\u0103 Dumnezeu, f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103, omul devine un animal ra\u0163ional, care vine de nic\u0103ieri \u015fi merge spre nic\u0103ieri\u201d<\/em><\/strong>. S<\/strong>unt cuvintele-sentin\u0163\u0103 ale celui supranumit \u201eun Socrate al rom\u00e2nilor\u201d \u2013 Petre\u0162u\u0163ea. S-a n\u0103scut, \u00eentr-o or\u0103 astral\u0103 pentru Neamul rom\u00e2nesc, \u00een urm\u0103 cu 110 ani, la 6 octombrie 1902, la Boteni, \u00een Muscel, \u00een familia unui preot rom\u00e2n. S-a ridicat la ceruri \u00een 1991.<\/p>\n

Str\u0103lucitul filosof, eseist, economist \u015fi om politic, astfel se m\u0103rturisea: \u201eM\u0103 mi\u015fc \u00eentre Dumnezeu \u015fi neamul din care fac parte. \u00cen afar\u0103 de ace\u015fti termeni, nu v\u0103d nimic semnificativ \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt!\u201d. <\/em><\/strong><\/p>\n

A studiat la Liceul \u201eNeagoe Basarab\u201d din C\u00e2mpulung-Muscel \u015fi la Liceul \u201eGeorge Bari\u0163iu\u201d din Cluj. A urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajung\u00e2nd doctor \u00een Drept administrativ, Magna cum laude (1929).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Emil Cioran \u00eel caracteriza drept \u201e\u00abUn marxist entuziast \u015fi mistic, dar care nu \u015ftia un cuv\u00e2nt din limba rus\u0103\u00bb (deoarece \u0162u\u0163ea \u015fi-a f\u0103cut cruce s\u0103rut\u00e2nd ziarul \u201ePravda!\u201d). \u00cen anul 1932, fondeaz\u0103 revista \u201eSt\u00e2nga: linia general\u0103 a vremii\u201d, <\/strong>unde semneaz\u0103 cu pseudonimul Petre Boteanu<\/strong>. Colaboratori \u00eei vor fi Sorin Pavel \u015fi Petre Pandrea, autorii \u201eManifestului Crinului Alb\u201d (\u201eG\u00e2ndirea<\/em>\u201d, VIII, nr. 8-9, 1928), precum \u015fi Traian Herseni, Petru Comarnescu \u015fi Mihai D. Ralea. \u00cen 1933 este referent \u00een Ministerul Comer\u0163ului \u015fi Industriei, institu\u0163ie care, \u00een 1936, \u00ee\u015fi va schimba numele. \u00centre anii 1933-1934 a fost ata\u015fat la Lega\u0163ia Economic\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Berlin, unde se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu Nae Ionescu. Un an\u00a0 mai t\u00e2rziu public\u0103 \u201eManifestul revolu\u0163iei na\u0163ionale\u201d<\/strong>(\u00een colaborare cu Sorin Pavel, Ioan Cr\u0103ciunel, Gheorghe Titel, Nicolae Tatu \u015fi Petre Ercu\u0163\u0103, publicat la Editura Crater, Bucure\u015fti, 1998, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Marin Diaconu). \u00centre anii 1936-1939 a fost \u015fef de sec\u0163ie \u00een Ministerul Economiei Na\u0163ionale, Biroul de publica\u0163ii economice \u015fi propagand\u0103. \u00cen 1940 a fost \u015fef de sec\u0163ie \u00een Ministerul Comer\u0163ului Exterior.<\/p>\n

Scrie \u00een diverse publica\u0163ii, \u00een special la \u201eCuv\u00e2ntul\u201d, ziar condus de Nae Ionescu<\/strong>, unde semneaz\u0103 articole de economie politic\u0103, \u00eentre ceilal\u0163i colaboratori de prestigiu afl\u00e2ndu-se Constantin Noica<\/strong>, <\/strong>Mircea Eliade<\/strong>, <\/strong>Radu Gyr<\/strong>, <\/strong>Gheorghe Racoveanu<\/strong>, <\/strong>Mircea Vulc\u0103nescu<\/strong>\u015fi mul\u0163i al\u0163i intelectuali din genera\u0163ia anilor 1930, care vor umpe \u00eenchisorile dup\u0103 venirea comuni\u015ftilor la putere.<\/p>\n

\u00cen cadrul Guvernului Na\u0163ional-Legionar instaurat dup\u0103 6 septembrie 1940, Petre \u0162u\u0163ea a \u00eendeplinit func\u0163ia de \u015fef de Serviciu \u015fi apoi cea de Director \u00een Ministerul Economiei Na\u0163ionale.\u00centre 1940-1944 a fost \u015fef de sec\u0163ie \u00een Ministerul R\u0103zboiului, iar \u00eentre anii 1944-1948 a fost Director de studii \u00een Ministerul Economiei Na\u0163ionale.<\/p>\n

Este arestat de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile comuniste impuse de sovietici, anchetat f\u0103r\u0103 condamnare, timp de 5 ani (1948-1953), apoi iar\u0103\u015fi arestat, pe 22 decembrie 1956, sub acuza\u0163ia de uneltire contra ordinii sociale. Este condamnat la 10 ani \u00eenchisoare \u00een 1957, apoi i se intenteaz\u0103 un nou proces, \u00een 1959, \u015fi este condamnat la 18 ani munc\u0103 silnic\u0103, din care a executat 8 ani (1956-1964) \u00een diverse penitenciare, unde a fost torturat, mai ales la Aiud.<\/p>\n

\u00centre zidurile cumplite ale temni\u0163elor, spiritul lui \u00eenalt \u015fi liber vorbea \u00eens\u0103, deja, cu Dumnezeu: \u201eOmul a dep\u0103\u015fit condi\u0163ia de animal abia atunci c\u00e2nd \u00een el a ap\u0103rut ideea nemuririi, care nu trebuie confundat\u0103 nici cu pemanen\u0163a speciei, nici cu concep\u0163ia estetic\u0103 a gloriei.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

De\u015fi amnistiat \u00een 1964, cu s\u0103n\u0103tatea zdruncinat\u0103 \u00een urma torturilor din \u00eenchisoare, Petre \u0162u\u0163ea s-a aflat sub observa\u0163ia permanent\u0103 a Securit\u0103\u0163ii comuniste. Numeroasele descinderi la locuin\u0163a sa modest\u0103 au dus la confiscarea a numeroase manuscrise, studii \u015fi materiale, printre care o copie a proiectului \u201ePrometeu\u201d<\/strong>.<\/p>\n

\u201eLa pu\u015fc\u0103rie am demonstrat vreme de dou\u0103 ore c\u0103 istoria rom\u00e2nilor, dezgolit\u0103 de crucile de pe scuturile voievozilor, e egal\u0103 cu zero. C\u0103 doar voievozii nu s-\u00adau b\u0103tut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii a \u00eenceput o \u201eAntropologie cre\u015ftin\u0103\u201d.<\/strong>(Tip\u0103rit\u0103 postum: \u201eOmul. Tratat de antropologie cre\u015ftin\u0103\u201d, edi\u0163ie integral\u0103 \u015fi definitiv\u0103 \u00eengrijit\u0103 de Cassian Maria Spiridon, Ia\u015fi, Editura Timpul, 2004.)<\/p>\n

\u201eI\u00ad-am spus eu p\u0103rintelui St\u0103niloaie c\u0103 nu m\u0103 consider un Socrate. \u00abDar cum v\u0103 socoti\u0163i?\u00bb \u2013 \u00abPop\u0103\u00bb, zic.\u00ab-\u015ei unde aveti parohia?\u00bb \u00ab\u2013N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.\u00bb\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Persecutat fiind, pus la\u2026 index, Petre \u0162u\u0163ea a publicat foarte pu\u0163in \u00eenainte de 1989, \u00eens\u0103, imediat dup\u0103 evenimentele din acel Decembrie, scrierile \u015fi interviurile sale au \u00eenceput s\u0103 fie difuzate. V\u0103 recomand Dialogurile: \u201e\u00centre Dumnezeu \u015fi neamul meu\u201d<\/strong>, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Gabriel Klimowicz, prefa\u0163\u0103 \u015fi postfa\u0163\u0103 de Marian Munteanu, Bucure\u015fti, Funda\u0163ia Anastasia, 1992: \u201e322 de vorbe memorabile ale lui Petre \u0162u\u0163ea\u201d<\/strong>, editate cu o prefa\u0163\u0103 de Gabriel Liiceanu, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 1993 (reeditate \u00een 1999, 2000, 2003, 2005), \u201eUltimele dialoguri cu Petre \u0162u\u0163ea\u201d<\/strong>de Gabriel St\u0103nescu, Criterion,\u00a0 dar \u015fi \u201eB\u0103tr\u00e2ne\u0163ea \u015fi alte texte filosofice\u201d<\/strong>, Bucure\u015fti, Editura Viitorul Rom\u00e2nesc, 1992, \u201eReflec\u0163ii religioase asupra cunoa\u015fterii,<\/strong> Bucure\u015fti, Editura Nemira, 1992, Philosophia perennis<\/strong>, Bucure\u015fti, Editura Icar, 1992; reeditat\u0103 \u00een 1993, dar \u015fi sub titlul Scrieri filosofice,<\/strong> vol. I, Editura Rom\u00e2nia Press, 2006. (sursa: Wikipedia)<\/p>\n

\u201e<\/em><\/strong>Cum v\u0103d participarea rom\u00e2nilor de acum la m\u00e2ntuirea lor? \u2013 Simplu. Duc\u00e2ndu\u00ad-se la biseric\u0103. \u015ei folosind \u015ftiin\u0163a ca peria de din\u0163i. Tot ce spune \u015ftiin\u0163a s\u0103 nu \u00eei lase cu gura c\u0103scat\u0103 \u015fi tot ce spune un pop\u0103 de la Cucuie\u0163ii din Deal s\u0103 considere adev\u0103r ritualic.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Pu\u0163ini \u015ftiu c\u0103 Petre \u0162u\u0163ea a v\u0103zut \u201eLumea ca teatru. Teatrul seminar\u201d –<\/strong> prefa\u0163\u0103, text stabilit \u015fi aparat critic de Mircea Colo\u015fenco, Bucure\u015fti, Editura Alutus\/Vestala, 1993. \u00cen aceast\u0103 idee, au fost montate piesa \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103ri obi\u015fnuite\u201d <\/strong>\u015fi dialogul \u201eBios \u015fi Eros\u201d<\/strong>, \u00a0\u00een regia lui Drago\u015f Galgo\u0163iu, la Teatrul Odeon, \u00een 1993, produc\u0163ia fiind prezentate la Festivalul teatrului experimental din Cairo, Egipt, l\u00e2ng\u0103 marile piramide. Remarcabile, de asemenea, \u201eExerci\u0163ii de admira\u0163ie\u201d <\/strong>au realizat Gabriel Liiceanu \u015fi Constantin Chelba, \u00een cadrul unui documentar TVR de (o \u201e\u00eent\u00e2lnire virtual\u0103\u201d \u0162u\u0163ea \u2013 Cioran), Vartan Arachelian \u2013 \u00een ciclul TV \u201eCuv\u00e2ntul care zide\u015fte\u201d, precum \u015fi Sorin Ilie\u015fiu \u00een tandem cu Gabriel Liiceanu \u2013 cu filmul \u201ePetre \u0162u\u0163ea \u015fi Emil Cioran: O \u00eent\u00e2lnire posibil\u0103\u201d<\/strong> , laureat cu Premiul Special la Festivalul Na\u0163ional de la Costine\u015fti, \u00een 1993.<\/p>\n

Petre \u0162u\u0163ea este unul dintre titanii g\u00e2ndirii rom\u00e2ne\u015fti, un boier al spiritului acestei Patrii, un Socrate modern. Citi\u0163i-l, reciti\u0163i-l, v\u0103 ve\u0163i bucura inimile! Iat\u0103 doar c\u00e2teva \u201eargumente\u201d:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEu, \u00een tinere\u0163e, am fost om de extrem\u0103 st\u00e2nga. \u015ei, la maturitate, de extrem\u0103 dreapta. Iar acum m\u0103 consolez cu calitatea mea de rom\u00e2n \u00eentreg. \u2026 Am fost \u00een tinere\u0163e de st\u00e2nga din generozitate. Pentru c\u0103, vorba ceea: dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la 30 de ani nu e\u015fti de sta\u00e2nga, n-ai inim\u0103, dac\u0103 dup\u0103 30 de ani mai e\u015fti de st\u00e2nga \u015fi nu e\u015fti conservator, e\u015fti cretin. Confundam, \u00een tinere\u0163e, comunismul cu comunitarismul.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 M-a \u00eentrebat un anchetator: \u00abDe ce-ai vorbit \u00eempotriva noastr\u0103?\u00bb \u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00abN-am vorbit. P\u0103i, \u00eempotriva voastr\u0103 vorbe\u015fte tot poporul rom\u00e2n. Ce s\u0103 mai adaug eu?\u00bb \u015ei mi-au dat 20 de ani de munc\u0103 silnic\u0103 f\u0103r\u0103 motive. Mi s-a prezentat sentin\u0163a de condamnare ca s\u0103 fac recurs. La cine s\u0103 fac recurs, la Dumnezeu? Treisprezece ani de \u00eenchisoare .. Aveam doar o h\u0103inu\u0163\u0103 de pu\u015fc\u0103ria\u015f. Ne d\u0103deau o zeam\u0103 chioar\u0103 \u015fi m\u0103m\u0103lig\u0103 fript\u0103. M-au b\u0103tut \u2026 C\u00e2nd m-au anchetat, am le\u015finat din b\u0103taie. Iac\u0103t\u0103, n-am murit. Am stat la interne trei ani. Am fost dup\u0103 aceea la Jilava, la Ocnele Mari, \u015fi pe urm\u0103 la Aiud. Eu m\u0103 mir cum mai sunt aici. De multe ori doream s\u0103 mor. \u2026 Nu pot s\u0103 povestesc tot ce-am suferit, pentru c\u0103 nu pot s\u0103 ofensez poporul rom\u00e2n spun\u00e2ndu-i c\u0103 \u00een mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozit\u0103\u0163i.<\/em><\/p>\n

Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de \u0163\u0103ran din Muscel. La \u00eenchisoare, grija mea a fost s\u0103 nu fac neamul rom\u00e2nesc de r\u00e2s. \u015ei to\u0163i din genera\u0163ia mea au sim\u0163it aceast\u0103 grij\u0103. Dac\u0103 m\u0103 schingiuiau ca s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 sunt t\u00e2mpit, nu m\u0103 interesa, dar dac\u0103 era ca s\u0103 nu mai fac pe rom\u00e2nul, m\u0103 l\u0103sam schingiuit p\u00e2n\u0103 la moarte. <\/em><\/p>\n

Am f\u0103cut o m\u0103rturisire, \u00eentr-o curte cu \u015fase sute de in\u015fi, \u00een \u00eenchisoarea de la Aiud. \u00abFra\u0163ilor <\/strong>– am zis -, dac\u0103 murim to\u0163i aici, \u00een haine v\u0103rgate \u015fi \u00een lan\u0163uri, nu noi facem cinste poporului rom\u00e2n c\u0103 murim pentru el, ci el ne face onoarea s\u0103 murim pentru el!\u00bb. <\/strong>Trei ore am vorbit atunci, \u00een curtea \u00eenchisorii, de Platon \u015fi de Cristos. Zice colonelul: \u00abScrie\u0163i ce-a\u0163i vorbit, ca nu cumva ministrul de Interne, Dr\u0103ghici, s\u0103 spun\u0103 c\u0103 sunt solidar cu dumneavoastr\u0103!\u00bb. \u00abDomnule colonel, cum s\u0103 fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, c\u0103 nu suntem solidari unii cu al\u0163ii.\u00bb \u2026 <\/em><\/p>\n

\u2026 Macedo-rom\u00e2nii nu sunt rom\u00e2ni, sunt super-rom\u00e2ni, rom\u00e2ni absolu\u0163i. .. Am stat cu macedorom\u00e2nii \u00een temni\u0163\u0103. \u00cei b\u0103teau p\u00e2n\u0103 i\u00eei omorau, dar nu declarau nimic. Au o b\u0103rb\u0103\u0163ie perfect\u0103.<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd am v\u0103zut, \u00een \u00eenchisoare, c\u0103 tot regimul care mi se aplic\u0103 e inoperant \u2013 puteam eu, ca om, s\u0103-mi explic asta? \u015ei atunci m-am g\u00e2ndit c\u0103 exist\u0103 o for\u0163\u0103 supracosmic\u0103, transcendent\u0103, numit\u0103 Dumnezeu.<\/em><\/strong><\/p>\n

Comunismul e cea mai mare aflare-\u00een-treab\u0103 din istoria omenirii. Comunismul e un cancer social. Unde se instaleaz\u0103, r\u0103m\u00e2ne pustiu. \u2026 \u015ei la comuni\u015fti sunt st\u0103p\u00e2ni \u015fi slugi, dar ei sunt ipocri\u0163i, pentru c\u0103 \u015ftiu c\u0103 egalitatea oamenilor nu poate exista nic\u0103ieri. \u00cen celebra \u201eDeclaration des droits de l\u2019Homme et du Citoyen\u201d <\/em>(trad. n. -Declara\u0163ia Drepturilor Omuluiu \u015fi Cet\u0103\u0163eanului) a Revolu\u0163iei franceze, prima propozi\u0163ie e o idio\u0163ie absolut\u0103 sau \u00een cel mai bun caz un sofism: \u00abOamenii sunt egali de la natur\u0103\u00bb. Oamenii sunt inegali de la natur\u0103. Sunt inegali \u00een\u015fi\u015fi membrii unei familii, \u00een care unul poate fi genial, altul mediocru \u015fi altul imbecil.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u201eAm o consolare \u2013 c\u0103, \u00een grandoarea istoric\u0103 a poporului rom\u00e2n, eu sunt o roti\u0163\u0103 invizibil\u0103, dar sunt \u2026\u201d<\/strong> \u2013 scrie undeva Petre \u0162u\u0163ea.<\/p>\n

A\u015fa este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne peste veacuri \u00een inimile celor care nu vor uita s\u0103 simt\u0103 rom\u00e2ne\u015fte. Fie-i amintirea ve\u015fnic luminat\u0103!<\/p>\n

\n

Sursa: Revista Melidonium<\/a><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u2026Nu noi facem cinste poporului rom\u00e2n c\u0103 murim pentru el, ci el ne face onoarea s\u0103 murim pentru el!\u00bb\u2026 \u00a0\u00a0\u201eF\u0103r\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-7828","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7828","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7828"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7828\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7828"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7828"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7828"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}