{"id":8095,"date":"2012-10-23T10:33:37","date_gmt":"2012-10-23T10:33:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=8095"},"modified":"2012-10-23T10:33:37","modified_gmt":"2012-10-23T10:33:37","slug":"constantin-hrehor-academia-de-la-radauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/10\/23\/constantin-hrehor-academia-de-la-radauti\/","title":{"rendered":"Constantin HREHOR: Academia de la R\u0103d\u0103u\u0163i"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201eTr\u0103ie\u015fte \u00een Bucovina o na\u0163iune rom\u00e2neasc\u0103, a c\u0103reia este \u015fi trebuie s\u0103 fie \u0163ara de mo\u015ftenire<\/em>\u201d (N. Iorga). E un timp c\u00e2nd nici arhivele-tezaur, nici bibliotecile cu vechituri \u00een\u0163elepte, nici zugr\u0103velile nu au \u00eenaintea celor \u201emici de zile, mari de patimi\u201d (Eminescu) pre\u0163ul pre\u0163uit. Dar cum nu-i nicio agresiune \u00eenaintea c\u0103reia s\u0103 nu i se pun\u0103 nimic, \u015fi acestui timp traversat de fantasme, de \u201est\u0103p\u00e2ni ai inelelor\u201d, nu altceva i se poate pune \u00eenainte dec\u00e2t un dig de c\u0103r\u0163i<\/em>.<\/p>\n

\n

S-a tot c\u0103znit neamul acesta s\u0103-\u015fi fac\u0103 un nume \u00eentre semin\u0163ii, c\u00e2nt\u0103rind cu m\u0103sur\u0103 zestrea de-acas\u0103, dar \u015fi jinduind la seme\u0163ia celor de peste marginea \u0163\u0103rii lui. C\u00e2nd s-au ridicat din stirpe c\u00e2rmaci, bucurie a ar\u0103tat mul\u0163imea \u00eenaintea \u00een\u0103l\u0163atelor tronuri, dup\u0103 cum jale mare fu c\u00e2nd domnilor li s-a luat \u0163ara \u015fi li s-a dat pribegia. S-au \u00een\u0103l\u0163at monastiri \u015fi au ars biserici urzite din trupul codrului; au pierit c\u00e2t frunza \u015fi iarba robii ctitori \u015fi domnii \u015fi-au pus numele \u00een pisanii\u2026<\/p>\n

Peste aceste ispr\u0103vi \u2013 de luat \u00een seam\u0103 \u2013 lipsea, totu\u015fi, ceva: Cartea \u2013 mai tare dec\u00e2t coroanele, tridentul \u015fi zidurile. Medievalitatea noastr\u0103 nordic\u0103, cea care a pus mult \u201eaur \u015fi zugr\u0103veal\u0103\u201d pe edificiile durabile, a \u015ftiut c\u0103 dincolo de ziduri incoruptibilul Cronos nu poate fi \u00eempiedicat de infinitul s\u0103u panta rhei dec\u00e2t prin \u201e\u00eendosarierea\u201d \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor. A\u015fa a ap\u0103rut Istoria \u015fi, f\u0103r\u0103 aceast\u0103 disciplin\u0103 \u2013 ingrat\u0103, pentru c\u0103 este a\u2026 mor\u0163ilor\/ a timpului dus, nu ne-am \u015fti str\u0103bunii, nici rostul, nici devenirea.<\/p>\n

Domnii \u2013 unii ilumina\u0163i \u2013, cu \u015ftiin\u0163\u0103 de \u00eenf\u0103ptuirile din ograda principilor vecini, au poruncit logofe\u0163ilor s\u0103 pun\u0103 timpul \u00een bucoavne. Scribii au ascultat \u015fi vremuirea s-a odihnit \u00een cronic\u0103. \u015ecoala a a\u015fezat Cartea pe locul ei cel mai \u00eenalt, pre\u0163uindu-i solia \u00eenaintemerg\u0103toare \u2013 dasc\u0103lii au intrat \u00een cea mai nobil\u0103 trud\u0103, ucenicii s-au \u00eenmul\u0163it, didascalia a devenit academie.<\/p>\n

Voievozii au \u00eensemnat toate provinciile istorice cu acest titlu intelectual-nobiliar. Putna \u2013 pentru c\u0103 vorbim de un spa\u0163iu septentrional \u2013 dup\u0103 cum to\u0163i \u015ftim, intr\u0103 \u00een Istorie nu numai printr-un Voievod civilizator, unic, emblematic pentru tot poporul rom\u00e2n, ci \u015fi printr-un prim academician, Vartolomeu M\u0103z\u0103reanu. Acest nume e, orice s-ar spune, o stea fix\u0103 a medievalit\u0103\u0163ii de la noi: rectorul Academiei de la Putna.<\/p>\n

Cobor\u00e2nd obcinile, geografice \u015fi istorice, ale Putnei, \u00eentr-o Bucovin\u0103 respir\u00e2nd sub o alt\u0103 coroan\u0103 \u015fi alte comandamente istorice, de la r\u0103pirea din 1774 p\u00e2n\u0103 la Unirea cea mare din 1918, primul obiectiv \u00een care se concentreaz\u0103 spiritul acestui topos este R\u0103d\u0103u\u0163iul \u2013 Bogdana, m\u0103n\u0103stirea Desc\u0103lec\u0103torilor \u2013 ilustr\u00e2nd vechimea, iar Liceul \u2013 ilustr\u00e2nd modernitatea.<\/p>\n

Ast\u0103zi vorbim despre Realgymnasium vom Radautz\/ Liceul\/ Colegiul \u201eEudoxiu Hurmuzachi\u201d, la 140 de ani de la \u00eenfiin\u0163area sa, despre energiile care l-au f\u0103cut peren \u015fi despre numele s\u0103u patronal, Eudoxiu Hurmuzachi, aniversat dup\u0103 dou\u0103 secole de la ivirea sa.<\/p>\n

C\u00e2ndva, academicianul bucovinean Radu Grigorovici scria: \u201eAcademia valoreaz\u0103 at\u00e2t c\u00e2t valoreaz\u0103 membrii s\u0103i\u201d, ceea ce e valabil \u00een raportare cu orice institu\u0163ie care se vrea respectat\u0103. \u015ei, av\u00e2nd \u00een vedere exprimarea de dinainte, cu reveren\u0163\u0103 pentru Colegiul r\u0103d\u0103u\u0163ean, \u00eei voi argumenta prestigiul academic \u2013 nu numai subliniind c\u00e2teva nume care \u015fi-au luat puterea din acest loca\u015f, ajung\u00e2nd \u00een jil\u0163urile Academiei Rom\u00e2ne, ci rechem\u00e2nd de la fondarea sa p\u00e2n\u0103 azi, nume care-i sunt \u201epietre vii\u201d: mai \u00eent\u00e2i, de\u015fi nu este ini\u0163iator, dar e\u2026 ctitor prin aprobarea \u015fi \u00eenlesnirile oferite, trebuie amintit \u00eemp\u0103ratul Francisc Iosif. Apoi, Mihai Pitei, Orest Reney de Hersani, Teofil Patra\u015f, Iorgu G. Toma, \u0163\u0103ranul donator Vasile Marcu \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul generos Ifrim Popescu, Ipolit Tarnavschi, Const. Mandicevschi, G. Papadiuc, Teofil Simionovici, Leonida Bodn\u0103rescu, Vasile C\u00e2rdei, Calistrat \u015eotropa, Emanoil Isopescu \u2013 to\u0163i reprezentan\u0163i ai \u00eenceputului acestei institu\u0163ii. Dup\u0103 care \u015firul continu\u0103, \u00eentru aceea\u015fi neuitare, cu nume tot mai sporite: Ernest Rudolf Neuebauer, I.G. Sbiera, Ion Nistor, Eugen Botezat, T. Sfin\u0163escu, Em. Grigorovitza, Mihai Horodnic, Drago\u015f Vicol, M. Gu\u015fuleac, Ion I. Tarnavschi, \u015et. Cuciurean, F. C\u00e2rdei, Iulian Vesper, O. Marcu, I. Negur\u0103, O. Mir\u0103u\u0163\u0103, I. Corfus, P. Sp\u00e2nu, D. Sp\u00e2nu, P. Babalean, I. Ro\u015fca, C. Traci, V. \u0162ig\u0103nescu, A. \u015eesan, Gh. Grigorovici, C. Ruscior, V. Neculce, L. Ionesi, R. Tudose, I. \u015eandru, \u015et. Munteanu, P. Rezu\u015f, Em. Loteanu, Gh. Sire\u0163chi, C. Chiril\u0103, V. Olaru, G. Muntean, V. Ghe\u0163\u0103u, Radu Mare\u015f, V. Andru, Gruia Bodn\u0103rescu, Florin Bucescu, Corneliu Dumbr\u0103veanu, R. M. C\u00e2rmaci, D. Olinici, D. Ie\u015fanu, O. P\u0103un, S. C\u00e2rstean, T. Seghedin, M. Turenici, V. Eftimie, D. Onciulescu, Ov. Popovici, V.I. Schipor, M. Olaru, P. Bejinariu, C. Hrehor \u015f.a.<\/p>\n

Dar dac\u0103 pe ei \u00eei amintesc doar compendiile \u2013 \u015fi acestea tot mai rare \u2013 c\u00e2\u0163iva dintre c\u00e2rmacii \u015ecolii, sub care s-au perindat nenum\u0103rate genera\u0163ii de elevi \u015fi au fost la datorie profesori de calitate, to\u0163i trebuie aminti\u0163i: primul, E.R. Neubauer \u2013 profesor, scriitor, jurnalist (n. la 14 apr. 1822), care, cum constat\u0103 D. Vatamaniuc, \u201estr\u0103bate \u00een via\u0163\u0103 un drum asemenea celui al lui Aron Pumnul\u201d; apoi, al\u0163ii \u015fi al\u0163ii, cu presta\u0163ii efemere, sub povara vremii, p\u00e2n\u0103 la E. Viforeanu, Anton Romencu, Petru Bejenaru, \u015etefan Botezat \u015fi Marian Olaru.<\/p>\n

Liceul\/ Colegiu st\u0103 sub o emblem\u0103 scump\u0103, sub numele unui c\u0103rturar de prima m\u0103rime \u00een \u0163ar\u0103: Eudoxiu Hurmuzachi.<\/p>\n

Medalionul acestui om extraordinar nu ar fi avut str\u0103lucirea care o are \u00een galeria spiritelor noastre exponen\u0163iale, dac\u0103 nu ar fi adus Culturii \u015fi Istoriei rom\u00e2ne truda sa pe multiple planuri: ca istoric \u2013 cum sublinia \u015fi V. Bumbac \u2013 \u201eEudoxiu a mi\u015fcat \u015ftiin\u0163a istoriei prin cele 6000 de documente copiate \u015fi aduse \u00een \u0163ar\u0103 (v. D. Sturza, A. Sacerdo\u0163eanu, I. Bogdan, C. \u015eerban) \u2013 \u201evolume care ve\u015fnicesc\u201d (N. Iorga) trecutul nostru. Excel\u00e2nd printr-un \u201estil sobru\u201d (Ilie Luceac), Hurmuzachi a deschis prin Fragmente zur Geschichte der Rum\u00e4nen (o Istorie a rom\u00e2nilor) un drum nou \u00een istoriografia noastr\u0103, iar \u00een plan politic, prin Pro Memoria zur bucoviner Landespetition von Jahre 1848 (o anex\u0103 a Peti\u0163iei \u0162\u0103rii), a dovedit cuno\u015ftin\u0163e imbatabile \u00een privin\u0163a romanit\u0103\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163ii etnice rom\u00e2ne\u015fti, cuno\u015ftin\u0163e pe care le-a valorificat (\u015fi prin vorbirea a 8 limbi europene). Fiind \u201ectitor al Ducatului Bucovinei\u201d, ca jurist \u015fi c\u0103pitan al \u0162\u0103rii Bucovinei, a sus\u0163inut limba rom\u00e2n\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u015fi biserica (vezi perioada convulsiv\u0103 din vremea lui E. Hacman \u015fi timpul p\u0103storirii excep\u0163ionalului ierarh Silvestru Morariu Andrievici). S-a implicat deopotriv\u0103 \u00een ac\u0163iuni culturale \u2013 a sus\u0163inut concertele lui Franz Listz la Cern\u0103u\u0163i, \u201ecuno\u015ftea toate literaturile \u015fi operele celor mai distin\u015fi scriitori din lume\u201d (\u015etefanelli). \u00cen\u0103l\u0163at la rangul de baron, \u00een 1872, \u00een acela\u015fi an a fost ales \u015fi membru al Academiei Rom\u00e2ne (al\u0103tur\u00e2ndu-se \u00een acela\u015fi for, fra\u0163ilor s\u0103i Alecu (1866, fondator) \u015fi Nicolae (1883, onorar). Re\u0163inem din convingerile celui din urm\u0103, Nicolae Hurmuzachi, aceste cuvinte, valabile \u015fi ast\u0103zi: \u201eCine voie\u015fte s\u0103 loveasc\u0103 poporul rom\u00e2n, loveasc\u0103-i numai datinile \u015fi obiceiurile, c\u0103ci atunci \u00ee\u015fi atinge scopul de bun\u0103 seam\u0103\u201d.<\/p>\n

A\u015fadar, Academia de la R\u0103d\u0103u\u0163i, Colegiul azi aniversat \u00eempreun\u0103 cu patronul s\u0103u spiritual, Eudoxiu Hurmuzachi, st\u00e2nd sub un nume academic, \u00ee\u015fi \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte seme\u0163ia. Eu nu uzez \u00een aceast\u0103 ocazie de niciun epitet gratuit. C\u00e2nd din acest loca\u015f\/ s\u0103la\u015f au ie\u015fit academicieni, universitari, cercet\u0103tori, scriitori, dasc\u0103li, cum poate fi numit\u0103 altfel aceast\u0103 institu\u0163ie? \u015ei c\u0103 e \u00een administrarea ei chiar\u2026 Institutul \u201eBucovina\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, fondat de academicienii D. Vatamaniuc, R. Grigorovici \u015fi Vl. Trebici (1992)! Dar \u015fi pentru c\u0103 pe treptele lui au p\u0103\u015fit mitropolitul Vladimir de Repta, Iancu Nistor, Sextil Pu\u015fcariu, Onisifor Ghibu, Iulian Maior \u015f.a.<\/p>\n

Colegiul academic \u201eEudoxiu Hurmuzachi\u201d a fost \u015fi este un reper \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul na\u0163ional, beneficiind \u015fi de un conduc\u0103tor pe m\u0103sur\u0103, profesorul dr. istoric Marian Olaru, \u00eentr-un tandem fericit cu Colegiul academic \u201e\u015etefan cel Mare\u201d de la Suceava, condus de valorosul director profesor Dan Popescu \u2013 institu\u0163ii reper care scot absolven\u0163i cu orizont, care nu fabric\u0103\u2026 genealoizi cu diplome de-o zi.<\/p>\n

C\u00e2ndva am fost \u015fi eu elev (\u201ede noapte\u201d, seralist) al acestui Colegiu. Nu-i loc nici timp acum pentru evoc\u0103ri \u2013 voi \u00een\u015fira doar c\u00e2teva nume care sunt \u00eengr\u0103dite de reveren\u0163a mea pentru totdeauna: Ilarion Hurjui, Elena H\u00e2ncu, Liviu Huluba\u015f, Mircea Goreac, Oct. Ciob\u00e2c\u0103, dar \u015fi dna Viforeanu, dl Romencu, dl Botezat, dl V.I. Schipor, dl Marian Olaru. \u015ei cea dint\u00e2i \u2013 Eugenia Zaremba!<\/p>\n

\u00cen acest liceu, care a fost \u2013 nu un \u201ecimitir al tinere\u0163ii\u201d, cum zice Bacovia \u2013 o cas\u0103 a Prieteniei, am durat amici\u0163ii pe care vremea nu le-a stricat: Liviu Agapi, \u015etefan I\u0163cu\u015f, Monica \u015fi Traian Antemie, Halus, Galan, Husarciuc, Stolerciuc, Gavril Gheliuc, Foray, Petru Grijincu, Bezohane\u0163, C. B\u00e2rl\u0103deanu, \u015et. Ciobanu, P. Cotos, P. Cotoar\u0103, Jiread\u0103, Martinescu, Mir\u0103u\u0163\u0103, Schipor, Simota, Vrabie \u015fi\u2026 Mihai \u015etirbu, vechi c\u00e2t statuia din curte, de 40 de ani administrator al acestei institu\u0163ii\u2026<\/p>\n

Aici am sus\u0163inut recitaluri lirice; am fost omagiat de c\u0103tre profesori \u015fi elevi c\u00e2nd mi s-a decernat, de c\u0103tre Pre\u015fedin\u0163ia Rom\u00e2niei, Diploma \u015fi Medalia Meritul Cultural personal \u00een grad de cavaler (2004).<\/p>\n

Sunt, prin intermediul acestei institu\u0163ii, \u00een fertile raporturi culturale cu istoricul Marian Olaru, director succesor al academicianului fondator al Institutului \u201eBucovina\u201d, cu cercet\u0103torul de excep\u0163ie dr. Vasile I. Schipor \u015fi cu \u00eentregul colectiv de cercet\u0103tori \u015fi profesori. Colegiul \u201eHurmuzachi\u201d mi-a pus \u00eentr-o aur\u0103 unic\u0103 tinere\u0163ea. De aici am zburat spre Poezie \u015fi Teologie. \u00cen pragul acestui ateneu am scris primul meu interviu (publicat de \u201eZori noi\u201d\/ \u201eCrai nou\u201d), cu sculptorul Marius Butunoiu, realizatorul bustului lui E. Hurmuzachi, al statuii ecvestre din parc \u015fi al Galeriei Voievozilor din urbea noastr\u0103. Colegiul m-a \u00een\u0103l\u0163at \u015fi m-a pus pe un drum bun. Un drum al Logosului integrator \u015fi transfigurator, \u00een care m-am \u00eent\u00e2lnit cu Petru Rezu\u015f, cu George Muntean, cu Dimitrie Vatamaniuc, cu Vasile Andru \u015fi cu Florin Bucescu, elevi c\u00e2ndva aici.<\/p>\n

\u00cei spuneam lui Marian Olaru c\u0103 \u015ecoala asta e \u00een fiecare an \u00een s\u0103rb\u0103toare. \u015ei cum acest stilat dasc\u0103l nu-i str\u0103in de arta ironiei, mi-a ar\u0103tat \u201ememorialul\u201d Liceului \u2013 iconostasul cu personalit\u0103\u0163i. Da, sunt nume, nume prelungite \u00een renume \u015fi memoria trebuie s\u0103 fie \u00een lucrare. E loc de s\u0103rb\u0103tori, de aduceri-aminte.<\/p>\n

Acoperit de duhul c\u0103rturarului Eudoxiu Hurmuzachi, Colegiul din R\u0103d\u0103u\u0163i e ast\u0103zi ca un Letopise\u0163 \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00een ferec\u0103tur\u0103 de aur.<\/p>\n

Fie-i onoarea precum \u00eei e prestigiul.<\/p>\n

de Constantin HREHOR<\/p>\n

http:\/\/www.crainou.ro\/?module=displaystory&story_id=52218<\/a><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eTr\u0103ie\u015fte \u00een Bucovina o na\u0163iune rom\u00e2neasc\u0103, a c\u0103reia este \u015fi trebuie s\u0103 fie \u0163ara de mo\u015ftenire\u201d (N. Iorga). E un [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-8095","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8095","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8095"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8095\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}