{"id":8152,"date":"2012-10-26T22:36:29","date_gmt":"2012-10-26T22:36:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=8152"},"modified":"2012-10-26T22:36:29","modified_gmt":"2012-10-26T22:36:29","slug":"mircea-eliade-despre-nationalism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/10\/26\/mircea-eliade-despre-nationalism\/","title":{"rendered":"Mircea Eliade despre na\u0163ionalism"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eNa\u0163ionalismul este \u2013 \u015fi lucrul acesta se \u015ftie, de la Eminescu \u00eencoace \u2013 un act de crea\u0163ie spiritual\u0103. Con\u015ftiin\u0163a de sine a unei comunit\u0103\u0163i omene\u015fti, con\u015ftiin\u0163a la o lung\u0103 participare istoric\u0103, \u015fi mai ales valorificarea vie\u0163ii prin aceast\u0103 participare sunt acte de tr\u0103ire spiritual\u0103. Miturile, apocalipsele, misiunile istorice pe care \u015fi le revendic\u0103 orice na\u0163iune \u2013 nu au nimic de-a face cu via\u0163a biologic\u0103 sau economic\u0103 a unei a\u015fez\u0103ri omene\u015fti. Ancorat\u0103 prin \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a ei \u00een spiritualitate, o na\u0163iune nu poate avea dec\u00e2t un singur destin: s\u0103 creeze valori spirituale ecumenice. S\u0103 impun\u0103, cu alte cuvinte, tuturor celorlalte popoare universalismul ei. \u00cen ierarhia spiritual\u0103, ca \u015fi \u00een celelalte ierarhii, un \u201euniversalism\u201d nu se face prin sinteza tuturor virtu\u0163ilor, printr-un amalgam c\u00e2t mai complet de valori. Ci, dimpotriv\u0103, universalismul se dob\u00e2nde\u015fte prin ad\u00e2ncirea p\u00e2n\u0103 la epuizare a specificului, a localului, a particularului. Actul adev\u0103ratei crea\u0163ii spirituale este tocmai aceast\u0103 valorificare complet\u0103 a unui act de tr\u0103ire individual\u0103. Un geniu nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 valorifice anumite st\u0103ri din via\u0163\u0103, care r\u0103m\u0103seser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci obscure, inerte sau nesemnificative.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la Shakespeare, partea aceea din sufletul omului \u00een care tragicul se amestec\u0103 cu grotescul, \u00een care nebunia \u015fi somnul se \u00eenv\u0103lm\u0103\u015feau cu invectiva \u2013 nu fusese valorificat\u0103, \u015fi deci nu avea nici o semnificatie. Oamenii tr\u0103iau aceste st\u0103ri suflete\u015fti cu indiferen\u0163\u0103 sau cu ru\u015fine. Acest tragic grotesc nu avea p\u00e2n\u0103 atunci nici o grandoare, nici un sens. Shakespeare izbute\u015fte s\u0103 arate tocmai grandoarea \u015fi semnifica\u0163ia acestor st\u0103ri obscure \u015fi grote\u015fti. De-abia c\u00e2nd s-a impus con\u015ftiin\u0163ei europene geniul lui Shakespeare, s-a v\u0103zut c\u00e2t de pu\u0163in se cunoscuse \u201esufletul omului\u201d, p\u00e2n\u0103 la el, acel \u201esuflet omenesc\u201d viu, mediocru, confuz, \u00eensetat de fericire \u015fi corupt. Dostoievski face un act similar de crea\u0163ie spiritual\u0103: el valorific\u0103 p\u0103r\u0163i \u015fi mai obscure din sufletul omenesc. Gesturi f\u0103r\u0103 nici o semnifica\u0163ie moral\u0103, experien\u0163e penibile, suferin\u0163e opace, r\u0103t\u0103ciri suflete\u015fti \u015fi g\u00e2ng\u0103veli intelectuale \u2013 un ocean de fapte mici \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, pe care noi le ignoram sau le ascundeam, de care ne era sil\u0103 \u015fi pe care nu le men\u0163ionam niciodat\u0103 \u2013 toate acestea sunt transfigurate prin interven\u0163ia lui Dostoievski, aproape c\u0103 nu mai r\u0103m\u00e2ne fapt sufletesc uman care nu poate fi valorificat.<\/p>\n

Orice nou\u0103 valorificare a vie\u0163ii \u2013 \u015fi noi n-am dat, p\u00e2n\u0103 acum, dec\u00e2t c\u00e2teva pilde din istoria literaturii \u2013 cap\u0103t\u0103 imediat valen\u0163e universale. Nu exist\u0103 crea\u0163ie spiritual\u0103 care s\u0103 nu poat\u0103 fi, dac\u0103 nu asimilat\u0103, cel pu\u0163in contemplat\u0103 de un considerabil num\u0103r de oameni, apar\u0163in\u00e2nd unor popoare \u015fi culturi deosebite. Lucrul acesta este \u015fi mai adev\u0103rat, dac\u0103 ne amintim de alte specii de crea\u0163ie spiritual\u0103 dec\u00e2t cele literare. Bun\u0103oar\u0103, valorile cu care \u015fi-au \u00eembog\u0103\u0163it via\u0163a grecii vechi: m\u0103sura, melancolia, resemnarea \u2013 valori care au putut fi asimilate de popoare foarte diferite (de la sirieni p\u00e2n\u0103 la romani \u015fi anglo-saxoni). Orice nou \u201eideal\u201d care este descoperit omenirii \u00eentregi de c\u0103tre un singur om \u2013 \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 valen\u0163e universale. Acesta este singurul \u201euniversalism\u201d pe care l-a acceptat \u015fi l-a asimilat istoria. Dac\u0103 spiritul grecesc a modificat structura mental\u0103 a \u00eentregii lumi europene \u2013 cre\u00e2nd o unitate continental\u0103 \u2013 el a f\u0103cut-o prin c\u00e2teva crea\u0163ii de geniu, care valorificau via\u0163a fiec\u0103rui om. Cre\u015ftinismul a izbutit s\u0103 \u00eentunece orizontul spiritual \u00een\u0103l\u0163at prin eforturile geniului grec \u2013 tocmai pentru c\u0103 oferea o valorificare a vie\u0163ii tot mai rodnic\u0103 \u015fi mai universal\u0103. Nu exist\u0103, deci, \u201euniversalism\u201d viabil \u00een afar\u0103 de o anumit\u0103 valorificare a vietii descoperit\u0103 de un popor, de un om sau de o elit\u0103 \u015fi impus\u0103 celorlal\u0163i \u00eentr-un mod organic, firesc. Cre\u00e2nd o singur\u0103 valoare spiritual\u0103 cu valen\u0163e universale \u2013 un popor domin\u0103 firesc o anumit\u0103 etap\u0103 din istorie, mai mare sau mai mic\u0103. Accept\u00e2nd primatul \u201edemocra\u0163iei\u201d, un popor se recunoa\u015fte dominat de o valorificare francez\u0103 a vie\u0163ii. C\u0103 acum, \u00een zilele noastre, democra\u0163ia pare un bun comun c\u00e2\u015ftigat prin eforturile solidare ale umanit\u0103tii \u2013 este \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 de eficien\u0163\u0103 universal\u0103 a acestei crea\u0163ii specifice spiritului francez. C\u0103ci idealurile democra\u0163iei moderne rezum\u0103 solu\u0163iile g\u0103site de spiritul francez, problemei libert\u0103\u0163ii \u2013 problem\u0103 care se pusese din nou con\u015ftiin\u0163ei europene de dup\u0103 Rena\u015ftere \u015fi Reform\u0103, pe care fiecare neam se trudea s-o rezolve \u00een parte, dar pe care numai geniul francez a rezolvat-o \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi asimilat\u0103 de to\u0163i. \u201eAsimilat\u0103\u201d, este un fel de a vorbi; mai precis, acceptat\u0103 pentru o bucat\u0103 de vreme, a\u015fa cum triburile germanice acceptaser\u0103 pentru o bucat\u0103 de vreme no\u0163iunile civile romane\u2026<\/p>\n

\u201eNa\u0163ionalismul\u201d, a\u015fadar, nu are dec\u00e2t ca un prim scop \u00eent\u0103rirea, purificarea \u015fi organizarea for\u0163elor na\u0163ionale. Lupta na\u0163ionalismului contra formelor \u00eemprumutate, contra no\u0163iunilor str\u0103ine, contra crea\u0163iilor false este numai o etap\u0103, \u015fi nu cea mai pre\u0163ioas\u0103, din func\u0163ia pe care \u015fi-o propune el \u00een via\u0163a statului. C\u0103ci un na\u0163ionalism care nu izbute\u015fte s\u0103 creeze valori spirituale ecumenice, valori pe care s\u0103 le impun\u0103 celorlalte neamuri \u2013 nu \u015fi-a atins misiunea. \u201eLupta contra formelor de via\u0163\u0103 str\u0103in\u0103\u201d nu se poate opri odat\u0103 cu instaurarea \u201eformelor de via\u0163\u0103 autohtone\u201d. Lucrul acesta poate avea o mare \u00eensemn\u0103tate civil\u0103 \u2013 dar nu \u015fi una \u00een istoria universal\u0103. Lupta cea mai grea, \u015fi \u00een care se verific\u0103 for\u0163ele de crea\u0163ie ale unui neam, se d\u0103 dup\u0103 victoria na\u0163ionalismului. Adic\u0103, \u00een ceasul c\u00e2nd el \u00eencearc\u0103 s\u0103 devin\u0103 universal. Un na\u0163ionalism nu devine universal renun\u0163\u00e2nd la formele lui specifice \u015fi \u00eencerc\u00e2nd o \u201e\u00een\u0163elegere\u201d cu alte forme \u2013 ci devine universal c\u00e2nd izbute\u015fte s\u0103 valorifice \u00eentr-un mod propriu via\u0163a, cre\u00e2nd un sens nou al existen\u0163ei.<\/p>\n

Ceea ce se nume\u015fte \u201ecrea\u0163iile spirituale\u201d ale unui neam, acestea sunt: felul s\u0103u propriu de a valorifica via\u0163a \u2013 printr-un nou model de eroism, sau de dreptate, sau de m\u00e2ntuire, sau poate printr-o crea\u0163ie de geniu \u00een domeniul artelor etc. \u201eNa\u0163ionalismul\u201d nu tinde numai s\u0103 fac\u0103 posibile \u015fi s\u0103 promoveze asemenea crea\u0163ii spirituale \u00een cadrele neamului \u2013 el tinde mai ales s\u0103 provoace valorile ecumenice, prin care s\u0103 se poat\u0103 manifesta peste hotare. A se \u201emanifesta\u201d, evident, nu \u00eenseamn\u0103 numaidec\u00e2t a crea forme care pot fi \u00eemprumutate de al\u0163ii \u2013 ci a crea forme prin care al\u0163ii s\u0103 ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 efectiv\u0103 de neamul nostru, lu\u00eend cuno\u015ftin\u0163\u0103 de anumite realit\u0103\u0163i pe care acest neam le-a descoperit. C\u00e2nd Dostoievski sau Shakespeare au trecut hotarele \u0163\u0103rilor lor, asta n-a adus dup\u0103 sine o \u201e\u00eemprumutare\u201d a acestor crea\u0163ii. Ci, \u00een primul r\u00e2nd, o luare de cuno\u015ftin\u0163\u0103 a unui nou univers spiritual, descoperit de Shakespeare sau Dostoievski. C\u00e2nd doina rom\u00e2neasc\u0103 a fost cunoscut\u0103 peste hotare, n-a fost \u201eimitat\u0103\u201d; ea a valorificat, \u00eens\u0103, o anumit\u0103 parte din sufletul omenesc, pe care nu o str\u0103b\u0103tuse p\u00e2n\u0103 atunci nici o alt\u0103 crea\u0163ie folcloric\u0103. Prin doin\u0103, ca \u015fi prin Dostoievski sau Shakespeare \u2013 un str\u0103in a p\u0103truns \u00een anumite niveluri ale realit\u0103\u0163ii, necunoscute p\u00e2n\u0103 atunci, valorific\u00e2nd, totodat\u0103, anumite p\u0103r\u0163i din suflet, inerte, obscure, caduce. Astfel trec hotarele \u015fi \u201edomin\u0103\u201d crea\u0163iile spirituale ale unui neam. Crea\u0163ii care, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, nu pornesc niciodat\u0103 de la \u201euniversal\u201d, ci dintr-o experien\u0163\u0103 specific\u0103, dintr-o profund\u0103 tr\u0103ire a realit\u0103\u0163ilor locului, dintr-o epuizare total\u0103 a unui sentiment \u201eetnic\u201d; ca s\u0103 ajung\u0103, prin transfigurarea geniului, o valorificare nou\u0103 a vie\u0163ii. Este u\u015for de \u00een\u0163eles, \u00eens\u0103, c\u0103 asemenea eforturi de transfigurare nu pot rodi dec\u00e2t \u00eentr-un stat organic, na\u0163ional, \u00een care omul \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte problemele fundamentale; moartea, iubirea, \u201esensul\u201d, libertatea.<\/p>\n

Toat\u0103 istoria lumii nu este dec\u00e2t istoria miturilor na\u0163ionale \u015fi a luptei dintre felurite valorific\u0103ri ale vie\u0163ii. De altfel, \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a omului nu e dec\u00e2t un lung \u015fi tragic \u015fir de \u00eencerc\u0103ri de a da un sens acestei existen\u0163e. Este paradoxal, este tragic dac\u0103 vre\u0163i \u2013 dar a\u015fa este. \u015ei dup\u0103 cum cea mai mare glorie a unui om, \u015fi \u00eenceputul m\u00e2ntuirii sale este g\u0103sirea unui sens rodnic al propiei sale experien\u0163e (act de crea\u0163ie spiritual\u0103) \u2013 tot a\u015fa cea mai mare grij\u0103 a unui neam este g\u0103sirea unui sens propriu existentei sale istorice, deci de valorificare proprie a vie\u0163ii (act de asemenea, de crea\u0163ie spiritual\u0103). Orice altceva este numai economie, politic\u0103 sau biologie; istorie care se consum\u0103<\/em>, iar nu istorie care se face<\/em>.\u201d<\/p>\n

\n

Mircea Eliade, \u201eRom\u00e2nia \u00een eternitate\u201d<\/em>, 1937.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNa\u0163ionalismul este \u2013 \u015fi lucrul acesta se \u015ftie, de la Eminescu \u00eencoace \u2013 un act de crea\u0163ie spiritual\u0103. Con\u015ftiin\u0163a de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-8152","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8152","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8152"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8152\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8152"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8152"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8152"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}