<\/p>\n
\u00ab Rom\u00e2nul \u00bb a contractat n\u0103ravul de-a ne atribui articole pe cari nu noi le-am scris, ci le-am reprodus din alte ziare, \u015fi de-a polemiza apoi cu \u00ab Timpul \u00bb comb\u0103t\u00e2nd, ca ale noastre, idei pe cari le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim poate numai \u00een parte sau cu oarecari rezerve. Astfel se\u2019nt\u00eempl\u0103 \u015fi \u00een num\u0103rul de s\u00e2mb\u0103t\u0103, \u00een care vedem c\u0103 polemizeaz\u0103 cu noi pe temeiul unui articol reprodus din \u00ab Po\u015fta \u00bb, privitor la antagonismul dintre moldoveni \u015fi munteni. Nu doar c\u0103 ne-ar p\u0103rea r\u0103u de-a fi scris acel articol pe care l-am reprodus. Ceea ce \u00eens\u0103 nu e al nostru, nu e, \u015fi e o apuc\u0103tur\u0103 de rea credin\u0163\u0103 de-a ne atribui \u00een total \u015fi direct idei pe cari nu le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim dec\u00e2t \u00een parte sau indirect \u015fi cari au nevoie sau de-o rectificare, sau de tranzi ia printr-un nou punct de vedere.
\nNoi, de ex., avem \u00een privin\u0163a a\u015fa numitului antagonism dintre moldoveni \u015fi munteni o p\u0103rere proprie, bazat\u0103 pe observa\u0163iuni etnologice, care modific\u0103 esen\u0163ial maniera de-a privi cestiunea.<\/p>\n
Nu exist\u0103, dup\u0103 a noastr\u0103 p\u0103rere, nici o deosibire \u00eentre rasa rom\u00e2n\u0103 din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabil\u0103 parte a Ardealului \u015fi a \u0162\u0103rii Ungure\u015fti. E absolut aceea\u015fi ras\u0103, cu absolut acelea\u015fi \u00eenclin\u0103ri \u015fi aptitudini. Dar \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een ora\u015fele de pe marginea Dun\u0103rii s-au ivit un element etnic cu totul nou \u015fi hibrid care ne-au furnizat genera\u0163ia actual\u0103 de guvernan\u0163i. Acestea sunt r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele haimanalelor de sub steagurile lui Pasvanoglu \u015fi Ypsilant \u015fi resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar. Din aceast\u0103 semin\u0163ie nou\u0103 fac parte oameni ca Giani, Carada, C.A. Rosetti, Pherekydis, Serurie \u015f.al. Toat\u0103 spuma asta de fanario\u0163i novisimi, cari s-au prip\u0103\u015fit \u00een \u0163ar\u0103 de 50-60 de ani \u00eencoace, formeaz\u0103 naturalmente elementul de disolu\u0163iune, demagogia Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Fizic \u015fi intelectual st\u00e2rpituri, neav\u00e2nd nici tradi\u0163ii, nici patrie, nici na\u0163ionalitate hot\u0103r\u00e2t\u0103, le vedem pun\u00e2ndu-se la discre\u0163ia str\u0103inilor \u015fi vot\u00e2ndu-le c\u00e2nd pe Stroussberg, c\u00e2nd r\u0103scump\u0103rarea, ba le vedem aliindu-se \u00een Moldova cu evreii ca s\u0103 paralizeze lupta de emancipare na\u0163ional\u0103 de acolo. Aprin\u015fi de o instinctiv\u0103 ur\u0103 contra tuturor elementelor istorice \u015fi autohtone ale acestei \u0163\u0103ri, le-am v\u0103zut introduc\u00e2nd \u00een toate ramurile legi str\u0103ine neadaptate nici intereselor, nici naturii ei.<\/p>\n
Aceste elemente sunt cu mult mai numeroase \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 dec\u00e2t \u00een Moldova, dar \u015fi aci ele se afl\u0103 mai cu seam\u0103 \u00een centrele \u015fesului, nu prin ora\u015fele de la munte, nici prin \u0163inuturile de acolo. Pe aceste producte de balt\u0103 moldovenii\u2019i confund\u0103 apoi cu popula\u0163ia istoric\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, precum se afl\u0103 \u00een sate \u00een genere \u015fi \u00eendeosebi la C\u00e2mpulung, la T\u00eergovi\u015fte, la T\u00e2rgu-Jiului \u015f.a.m.d. Acestor producte de balt\u0103 moldovenii le zic din eroare munteni, c\u0103ci nu sunt munteni. A\u015fadar: distinguendum est.<\/p>\n
Ceea ce sunt pentru Moldova evreii sunt pentru \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 aceste venituri cari, prin identitatea religiei, au \u015ftiut s\u0103 se strecure printre rom\u00e2ni, s\u0103-i am\u0103geasc\u0103 \u015fi s\u0103 ajung\u0103 a-i st\u0103p\u00e2ni; \u015fi, pentru ca lucrul s\u0103 le succead\u0103 \u015fi mai bine, au precupe\u0163it tocmai instinctele noastre na\u0163ionale. Vedem bun\u0103oar\u0103 pe-un C.A. Rosetti, un grec, \u015fi pe Carada, un alt grec, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd o gazet\u0103. Ce nume-i dau? \u201cRom\u00e2nul\u201d. Ei, cari n-au fost rom\u00e2ni neam de neamul lor. De-aceea e destul ca ace\u015fti oameni s\u0103 lipseasc\u0103 de la guvern, fie oricine altul, \u015fi numaidec\u00e2t nu se mai simte nici o deosebire \u00eentre rom\u00e2n \u015fi rom\u00e2n. Dar cum o fi Carada, Giani, Cariagdi, C.A. Rosetti, Pherekydis \u015f.a., rom\u00e2nul de oriunde \u00eencepe a se sim\u0163i str\u0103in \u00een \u0163ara lui proprie \u015fi, precum zice \u00ab Po\u015fta \u00bb, guvernul i se pare tot at\u00e2t de str\u0103in ca cel unguresc ardelenilor, ca cel musc\u0103lesc basarabienilor .<\/p>\n
E un axiom \u00een mecanic\u0103 c\u0103 efectul trebuie s\u0103 fie egal cu cauza. Domnia fanariot\u0103 \u015fi scurgerea sistematic\u0103 de st\u00e2rpituri \u015fi fali\u0163i \u00een \u015fesul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti a \u0163inut 121 ani. Abia la 1821 avem perspectiva c\u0103, prin o lung\u0103 reac\u0163iune a spiritului na\u0163ional \u015fi a puterii de asimila\u0163iune a solului \u015fi a rasei, vom fi exterminat p\u00e2n\u0103 \u015fi urmele acelei domnii odioase. Abia atunci caracterul meschin, lipsit de onoare \u015fi de curaj al acestor venetici se va fi adaptat caracterului inimos al na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi abia str\u0103nepo\u0163ii Caradalelor vor putea fi rom\u00e2ni. Caradalele actuale, chiar s\u0103 vrea, nu pot s\u0103 fie rom\u00e2ni, precum din salcie, oric\u00e2t ne-am sili, nu putem corci stejar. Lupta Moldovei contra numi\u0163ilor munteni nu este deci \u00eendreptat\u0103 \u00een contra elementelor istorice ale \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, ci \u00een contra celor neistorice. E o lupt\u0103 comun\u0103, la care tot neamul rom\u00e2nesc ia parte \u00een mod instinctiv, cucerind bucat\u0103 cu bucat\u0103 bunurile lui na\u0163ionale. Azi e limba, pe care aceste st\u00e2rpituri o pref\u0103cuser\u0103 \u00eentr-o p\u0103s\u0103reasc\u0103 ne\u00een\u0163eleas\u0103, m\u00e2ni va fi poate organiza\u0163ia social\u0103, poim\u00e2ni biserica \u015fi \u015fcoala, una c\u00eete una. Totul trebuie smuls din m\u00e2na acestor oameni c-o \u00eenn\u0103scut\u0103 incapacitate de-a pricepe adev\u0103rul \u015fi lipsi\u0163i de posibilitatea patriotismului: totul trebuie dacizat oarecum de acuma-nainte.<\/p>\n
De\u015fi poporul rom\u00e2n e numeros, lupta lui e dispropor\u0163ionat de grea, de vreme ce ace\u015fti oameni au sprijin pe str\u0103ini. Adu\u015fi la putere de Rusia, sus\u0163inu\u0163i azi de alian\u0163a austro-german\u0103, vedem p\u00e2rghiile cari-i ridic\u0103 a\u015fezate \u00een afar\u0103, pe c\u00e2nd \u00eenl\u0103untru n-avem dec\u00e2t poporul nostru propriu, esploatat cu neomenie, s\u0103r\u0103cit, sc\u0103z\u00e2nd numeric \u015fi f\u0103r\u0103 o con\u015ftiin\u0163\u0103 limpede de ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103.<\/p>\n
Na\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 n-are de g\u00e2nd \u00eenc\u0103 s\u0103 instituie, pentru regularea acestui soi de st\u0103p\u00e2nitori, ordinul Sfintei C\u00e2nepe spre a ridica la acelea\u015fi demnit\u0103\u0163i pendente \u015fi pe grecul Serurie, \u015fi pe grecul C.A. Rosetti, \u015fi pe bulgarul Mih\u0103lescu, \u015fi toat\u0103 semin\u0163ia dominant\u0103.<\/p>\n
Dar s\u0103 nu desper\u0103m. Planta cre\u015fte la noi. Ar trebui numai ni\u015fte m\u00e2ni v\u00e2rtoase, moc\u0103ne\u015fti, cari s\u0103 \u015ftie s-o \u00eentrebuin\u0163eze. Apar\u0103 ele \u00een Moldova, apar\u0103 peste Olt, ca-n vremea lui Tudor, na\u0163ia le-ar primi a\u015ftern\u00e2ndu-le flori \u015fi covoare pe drumuri, precum i le a\u015fternea lui Matei Basarab la intrarea \u00een T\u00eergovi\u015fte. \u015ei Matei Basarab, adormitul \u00eentru fericire, f\u0103cea un uz \u00eembel\u015fugat de aceast\u0103 plant\u0103, distribuind cordoane la Caradalele din zilele lui. A\u015fadar, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, distinguendum est.<\/p>\n
Avem de-o parte rasa rom\u00e2n\u0103, cu trecutul ei, identic\u0103 \u00een toate \u0163\u0103rile pe cari le locuie\u015fte, popor cinstit, inimios , capabil de adev\u0103r \u015fi de patriotism. Avem apoi, deasupra acestui popor, o p\u0103tur\u0103 superpus\u0103, un fel de sediment de punga\u015fi \u015fi de cocote, r\u0103s\u0103rit\u0103 din amestecul scurs\u0103turilor orientale \u015fi occidentale, incapabil\u0103 de adev\u0103r \u015fi patriotism, rasa Caradalelor, pe care moldovenii din eroare o numesc munteni. Aceast\u0103 teorie am espus-o \u00een mai multe r\u00e2nduri, dar \u201cRom\u00e2nul\u201d s-a ferit de-a ne r\u0103spunde.<\/p>\n
E o cestie foarte nepl\u0103cut\u0103 pentr-un guvern compus \u00een cea mai mare parte din asemenea adun\u0103turi \u015fi pentru un partid \u00een care, la zece nume, afli abia unul rom\u00e2nesc. Cine va face lista func\u0163ionarilor mai cu seam\u0103 \u00eenal\u0163i, a pensionarilor, a deputa\u0163ilor, a arenda\u015filor bunurilor publice \u015fi private, c-un cuv\u00e2nt a tot ce reprezint\u0103 circula\u0163iunea \u015fi reglementarea vie\u0163ii generale a \u0163\u0103rii, va observa cu \u00eenlesnire c\u0103 fr\u00e2nele st\u0103p\u00e2nirii reale au sc\u0103pat din m\u00e2na elementului autohton \u015fi istoric \u015fi au \u00eenc\u0103put pe m\u00e2ni str\u0103ine. Dar acest din urm\u0103 element, aceast\u0103 forma\u0163iune hibrid\u0103, se pretinde rom\u00e2n\u0103? Neap\u0103rat se pretinde, c\u0103ci altmintrelea n-ar avea pretext s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 . Dar nu este \u00eenc\u0103 \u015fi nu are \u00eenc\u0103 nici posibilitatea organic\u0103 de-a fi rom\u00e2n\u0103. Nu t\u0103g\u0103duim c\u0103 foarte numeroase elemente s-au asimilat pe deplin cu rasa rom\u00e2n\u0103, dar acelea sunt intrate demult, de-o sut\u0103, dou\u0103, ba chiar de dou\u0103 sute cinzeci de ani. \u00cens\u0103 nu acestea domin\u0103, ci imigran\u0163i proaspe\u0163i, cari sunt abia \u00een genera\u0163ia a doua, a c\u0103ror limb\u0103 matern\u0103 era \u00eenc\u0103 str\u0103in\u0103 \u015fi cari s-au rom\u00e2nizat, \u00een privirea limbei, \u00een \u015fcoalele noastre. Limba singur\u0103 nu constituie \u00eens\u0103 na\u0163ionalitatea. Calit\u0103\u0163ile morale \u015fi intelectuale ale rasei au o \u00eensemn\u0103tate cu mult mai mare.<\/p>\n
Dac-am \u00eencerca s\u0103 determin\u0103m exact timpul \u00een care elementul autohton au \u00eenvins pe cel imigrat, sau a fost \u00eenvins de el, am zice:<\/p>\n
La 1700 \u00eenvinge elementul imigrat prin domnia fanariot\u0103. La 1821 \u00eencepe reac\u0163iunea elementului autohton \u015fi merge biruitoare \u015fi asimil\u00e2nd, p\u00e2n\u0103 la 1866. La 11 fevruarie 1866 \u00eenvinge din nou elementul imigrat.<\/p>\n
Exist\u0103 \u015fi de-atunci o oscila\u0163iune, o mutare a punctului de gravita\u0163ie, c\u00e2nd asupra elementelor instinctiv na\u0163ionale, c\u00e2nd asupra celor instinctiv str\u0103ine, dar victoria, precum vedem, e momentan a acestor din urm\u0103. Dar care-i semnul prin care se disting ace\u015fti oameni neasimila\u0163i, de provenien\u0163\u0103 transdanubian\u0103, de popula\u0163iunea de ras\u0103? Cerem a se constata aceasta \u00een toate punctele. Noi zicem prin sterilitate fizic\u0103 \u015fi intelectual\u0103. Sunt intelectuali \u015fi fizic sterpi, sunt cat\u00e2ri \u00een toat\u0103 privin\u0163a. Sau nu produc copii defel sau produc st\u00e2rpituri menite la o degenerare gradat\u0103 \u015fi la stingere \u00een genera\u0163ia a treia ori a patra. Constat\u0103m apoi la ele simptome permanente de sl\u0103biciune intelectual\u0103. La ei mintea e substituit\u0103 prin viclenie. Viclenia e un semn de sl\u0103biciune, c\u0103ci mintea omeneasc\u0103 veritabil\u0103 st\u0103 \u00een raport direct cu capacitatea de-a pricepe \u00een mod dezinteresat un adev\u0103r. Ca sl\u0103biciune de caracter e de citat falsitatea. Prieteno\u015fi, lipindu-se \u015fi m\u0103gulind pe oricine de care au trebuin\u0163\u0103, ei ur\u0103sc \u00een realitate orice putere superioar\u0103, fie intelectual\u0103, fie de caracter. Istoria lui Tudor \u015fi a lui Cuza ar ilustra aceast\u0103 teorie. Oameni ce lingu\u015feau a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi ideile acestor spirite cu totul lipsite de viclenie, nu aceia cari ar fi avut curajul de-a li se opune pe fa\u0163\u0103, \u00eei tr\u0103deaz\u0103. Dac\u0103 am cerceta originea ofi\u0163erilor de gard\u0103 de la 11 fevruarie, am afla c\u0103 e str\u0103in\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu fiul unui f\u0103clier grec de la Boto\u015fani \u015fi urm\u0103rind toate numele.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 lupta aceasta e purtat\u0103 \u00een mod instinctiv, f\u0103r\u0103 claritate de vederi, cu tenden\u0163e elementare de atrac\u0163iune \u015fi repulsiune . Precum cel\u0163ii Irlandei, de\u015fi anglifica\u0163i, simt domina\u0163iunea anglo- saxon\u0103 ca pe-o domina\u0163iune str\u0103in\u0103 de rasa \u015fi \u00eenclina\u0163iunile lor, tot astfel poporul rom\u00e2nesc simte instinctiv c\u0103 e dominat de oameni cari se pretind numai rom\u00e2ni, f\u0103r\u0103 a fi, \u015fi cari n-au nici mil\u0103 de el, nici pricepere pentru geniul lui. Geniul neamului rom\u00e2nesc e o carte cu \u015fapte pece\u0163i pentru genera\u0163ia dominant\u0103.<\/p>\n
(Articol publicat \u00een TIMPUL, \u00een 29 Iulie 1881)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00ab Rom\u00e2nul \u00bb a contractat n\u0103ravul de-a ne atribui articole pe cari nu noi le-am scris, ci le-am reprodus din [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-8182","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8182","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8182"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8182\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8182"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8182"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8182"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}