<\/p>\n
Mult-iubitul \u015fi prea-p\u0103timitul meu neam rom\u00e2nesc,<\/p>\n
\u201eRom\u00e2nii nu sunt nic\u0103ieri coloni\u015fti, venit\u00fari, oamenii nim\u0103nui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, popula\u0163ie mai veche dec\u00e2t to\u0163i conlocuitorii lor\u201d. \u201eRasa istoric\u0103 formatoare a acestei \u0163\u0103ri este \u201eacel neam de oameni, acel tip etnic care, rev\u0103rs\u00e2ndu-se de o parte din Maramure\u015f, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor rom\u00e2ne \u00een secolele al XIII-lea \u015fi al XIV-lea, \u015fi care, prin caracterul lui \u00eenn\u0103scut, a determinat soarta acestor \u0163\u0103ri, de la [anul] 1200 \u015fi p\u00e2n\u0103 la [anul] 1700\u201d. \u201eNu exist\u0103 nici o deosebire \u00eentre rasa rom\u00e2n\u0103 din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabil\u0103 parte a Ardealului \u015fi a \u0162\u0103rii Ungure\u015fti. E absolut aceea\u015fi ras\u0103, cu absolut acelea\u015fi \u00eenclin\u0103ri \u015fi aptitudini\u201d.<\/p>\n
\u201eUn popor, oricare ar fi el, are dreptul a-\u015fi legiui trebuin\u0163ele \u015fi tranzac\u0163iunile ce rezult\u0103 neap\u0103rat din acele trebuin\u0163e, reciprocitatea rela\u0163iunilor sale: \u00eentr-un cuv\u00e2nt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede dec\u00e2t din el \u00eensu\u015fi; condi\u0163iunea de via\u0163\u0103 a unei legi, garan\u0163ia stabilit\u0103\u0163ii (garan\u0163ia legitimit\u0103\u0163ii n.n.) sale e ca ea s\u0103 fie un rezultat, o expresiune fidel\u0103 a trebuin\u0163elor acelui popor; legisla\u0163iunea trebui pus\u0103 \u00een aplicarea celei mai \u00eenaintate idei de drept, pus\u0103 \u00een raport cu trebuin\u0163ele poporului, astfel \u00eenc\u00e2t explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege s\u0103 nu contrazic\u0103 spiritul acestora. Industria trebuie s\u0103 fie a na\u0163iunii aceleia \u015fi p\u0103zit\u0103 de concuren\u0163\u0103 iar purt\u0103torul ei, comer\u0163ul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hr\u0103ne\u015fte pe industria\u015f\u015fi \u00eembrac\u0103 pe agricultor, trebuie, de asemenea, s\u0103 fie \u00een m\u00e2inile aceleia\u015fi na\u0163iuni. \u015etiin\u0163ele, afar\u0103 de ceea ce e domeniu public, trebui s\u0103 prezinte lucruri proprii na\u0163iunii, prin care ea s\u0103 fi contribuit la luminarea \u015fi \u00eenaintarea omenirii; artele \u015fi literatura frumoas\u0103 (beletristica n.n.) trebui s\u0103 fie oglinzi de aur ale realit\u0103\u0163ii \u00een care se mi\u015fc\u0103 poporul, o coard\u0103 nou\u0103, original\u0103, potrivit\u0103 pentru binele cel mare al lumii\u201d.<\/p>\n
\u201ePeste noapte \u015fi prin surprindere\u201d, \u201eam admis legiuiri str\u0103ine\u201d, \u201elegi str\u0103ine \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului, care substituie, pretutindenea \u015fi pururea, \u00een locul no\u0163iunilor na\u0163ie, \u0163ar\u0103, rom\u00e2n, no\u0163iunea om, cet\u0103\u0163ean al universului, fie din Berber, Nigritania, China sau(;) Gali\u0163ia?\u201d\u2026 \u201eEi, bine, nu le-am admis pentru rom\u00e2n, cu interesele c\u0103ruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau \u015fi care \u015ftiu a se folosi de d\u00e2nsele. Am creat o atmosfer\u0103 public\u0103 pentru plante exotice, de care (din cauza c\u0103rora n.n.) planta autohton\u0103 moare\u2026 Azi avem cele mai \u00eenaintate institu\u0163ii liberale. Control, suveranitatea poporului, codice fran\u0163uze\u015fti, consilii jude\u0163ene \u015fi comunale. St\u0103m mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai r\u0103u, c\u0103ci institu\u0163iile noi nu se potriveau (\u015fi nu se potrivesc n.n.) cu starea noastr\u0103 de cultur\u0103, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 le sleim pe acestea pentru a \u00eentre\u0163ine aparatul costisitor \u015fi netrebnic al statului modern\u201d.<\/p>\n
\u201eE \u00eentr-adev\u0103r ciudat (simptomatic n. n.) de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru \u015fi a c\u0103rui ra\u0163iune de-a fi este tocmai originea lui traco-roman\u0103, cum, din chiar senin \u015fi \u00eentr-o singur\u0103 noapte, erige teoria de om \u015fi om teorie absolut\u0103 de stat \u015fi face din banul interna\u0163ional \u015fi din posesiunea acestuia singura m\u0103sur\u0103toare pentru a deosebi \u00eenr\u00e2urirea unui om de a celuilalt \u00een via\u0163a statului. Nici [nu] e lesne de \u00een\u0163eles cum un popor de plugari, ba \u00eenc\u0103 unul care s-a l\u0103sat de p\u0103storie de ieri-alalt\u0103ieri \u015fi s-a apucat de plug \u00eenainte de abia [cu] cincizeci de ani, putea s\u0103 se cread\u0103 \u00eendestul de bogat pentru a introduce, la el, forme de civiliza\u0163ie \u015fi institu\u0163ii pe care \u0163\u0103rile apusene, bogate prin industrie \u015fi printr-o dezvoltare economic\u0103 de sute de ani, abia le pot pl\u0103ti. Cea mai superficial\u0103 socoteal\u0103 din lume ar dovedi, \u00eendestul, c\u0103 puterea productiv\u0103 a na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti n-a crescut, n-a putut s\u0103 creasc\u0103 \u00een raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civiliza\u0163ie str\u0103in\u0103, introduse cu gr\u0103mada \u00een \u0163ara noastr\u0103\u2026 \u00cenzecitu-s-au \u015fi \u00eensutitu-s-au oare averea rom\u00e2nului \u015fi veniturile lui pentru a pl\u0103ti institu\u0163iile de o sut\u0103 de ori mai scumpe? Desigur c\u0103 nu. Clasele productive au dat \u00eend\u0103r\u0103t; proprietarii mari \u015fi \u0163\u0103ranii au s\u0103r\u0103cit; industria de cas\u0103\u015fi me\u015fte\u015fugurile s-au stins cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u2013 iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenu\u015ferii, oamenii ce \u00eencurc\u0103 dou\u0103 buchi pe h\u00e2rtie \u015fi aspir\u0103 a deveni deputa\u0163i \u015fi mini\u015ftri, advoca\u0163ii, s-au \u00eenmul\u0163it cu asupr\u0103 de m\u0103sur\u0103, dau tonul, conduc opinia public\u0103, fericesc na\u0163ia \u00een fiecare zi, pe h\u00e2rtie\u201d.<\/p>\n
\u201eAstfel, statul rom\u00e2n nu mai este un produs al geniului rasei rom\u00e2ne, ci un text fran\u0163uzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l \u00een\u0163elege\u201d \u015fi nu-l va \u00een\u0163elege niciodat\u0103. \u201ePeste tot aceea\u015fi idee: s\u0103 dau str\u0103inilor ce-mi cer; c\u00e2t pentru rom\u00e2ni, pu\u0163in \u00eemi pas\u0103!\u201d \u201eConstitu\u0163ia noastr\u0103, pun\u00e2nd greutatea pe o clas\u0103 de mijloc, parte str\u0103in\u0103, parte neexistent\u0103, a dat loc la o declasare general\u0103 din cele mai dezastruase. Nu mai exist\u0103 o alt\u0103 deosebire \u00eentre oameni, dec\u00e2t cea pe care o stabile\u015fte banul, oricum ar fi c\u00e2\u015ftigat\u201d.<\/p>\n
\u201eUn sistem reprezentativ, \u00eentins ca o re\u0163ea asupra \u00eentregii \u0163\u0103ri, influen\u0163at \u00eens\u0103, \u00eentotdeauna, \u00een mod absolut, de guvernul central, \u015fi-a format \u00een fiecare p\u0103rticic\u0103 organele sale, sub form\u0103 de consilii jude\u0163ene, consilii comunale, consilii de instruc\u0163iune, consilii de sus \u015fi de jos, care nici nu \u015ftiu ce s\u0103 consilieze, nici nu au ce reprezenta (nici nu reprezint\u0103 n.n.) dec\u00e2t pe persoanele din care sunt compuse\u201d.<\/p>\n
Astfel, \u201eteoria de om \u015fi om, o teorie curat filantropic\u0103\u015fi un rezultat al comp\u0103timirii ce omul o are nu numai pentru semenul s\u0103u, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erij\u00e2ndu-se \u00een teorie de stat, c\u0103ci preface \u0163ara mo\u015ftenit\u0103, ap\u0103rat\u0103 cu v\u0103rsare de s\u00e2nge \u015fi cu priva\u0163iuni, \u00eentr-o mla\u015ftin\u0103 pentru scurgerea elementelor nes\u0103n\u0103toase din alte \u0163\u0103ri \u2013 introduc\u00e2nd \u00eentr-un stat eminamente na\u0163ional un sistem de institu\u0163ii cosmopolite\u201d.<\/p>\n
Urmare aplic\u0103rii ei vom \u201eavea de-acum \u00eenainte domina\u0163ia banului interna\u0163ional, o domnie str\u0103in\u0103, impus\u0103 de str\u0103ini; libertatea de munc\u0103\u015fi tranzac\u0163iuni; teoria de lupt\u0103 pe picior \u00een aparen\u0163\u0103 egal, \u00een realitate inegal. \u015ei, \u00een aceast\u0103 lupt\u0103, nu \u00eenvinge cine-i tare, nobil, sau eroic; \u00eenvinge cel pentru care orice mijloc de c\u00e2\u015ftig e bun, cel f\u0103r\u0103 scrupul fa\u0163\u0103 de concet\u0103\u0163enii s\u0103i, cel pentru care orice ap\u0103rare a muncii e o piedic\u0103 pe care va tinde a o r\u0103sturna, pe cale legiuit\u0103 sau pe cale piezi\u015f\u0103\u201d.<\/p>\n
Urmare ei, \u201ecapitalul, care ar trebui s\u0103 fie \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ceea ce este prin natura lui, adic\u0103 un rezultat al muncii \u015fi, totodat\u0103, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individual\u0103, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploat\u0103rii publicului prin \u00eentreprinderi hazardate \u015fi f\u0103r\u0103 tr\u0103inicie, a jocului de burs\u0103, a minciunii. Elemente economice nes\u0103n\u0103toase, uzurari \u015fi juc\u0103tori la burs\u0103, cavaleri de industrie \u015fi \u00eentreprinz\u0103tori \u015farlatani, se urc\u0103, cu repejune, \u00een clasele superioare ale societ\u0103\u0163ii omene\u015fti, \u00een locurile care, \u00eenainte, erau rezervate na\u015fterii ilustre, averii seculare, inteligen\u0163ei celei mai dezvoltate, caracterului celui mai drept \u015fi mai statornic\u2026Peste tot credin\u0163ele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103 cu s\u0103r\u0103cia claselor lucr\u0103toare, amenin\u0163\u0103 toat\u0103 cl\u0103direa m\u0103rea\u0163\u0103 a civiliza\u0163iei cre\u015ftine. Shakespeare cedeaz\u0103 bufoneriilor \u015fi dramelor de incest \u015fi adulteriu, cancanul alung\u0103 pe Beethoven, ideile mari asfin\u0163esc, zeii mor\u201d\u2026 \u201eMita e-n stare s\u0103 p\u0103trunz\u0103 ori\u015fiunde \u00een \u0163ara aceasta, pentru mit\u0103 capetele cele mai de sus ale administra\u0163iei v\u00e2nd s\u00e2ngele \u015fi averea unei genera\u0163ii\u201d\u2026 \u201eOameni care au comis crime grave r\u0103m\u00e2n somit\u0103\u0163i, se plimb\u0103 pe strade, ocup\u0103 func\u0163iuni \u00eenalte, \u00een loc de a-\u015fi petrece via\u0163a la pu\u015fc\u0103rie\u201d\u2026 \u201eNe mul\u0163umim dac\u0103 actele guvernan\u0163ilor de azi nu sunt de-a dreptul de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare, abstrac\u0163ie f\u0103c\u00e2nd de toate celelalte defecte ale lor, precum m\u0103rginirea intelectual\u0103, sl\u0103biciunea de caracter, lipsa unui adev\u0103rat \u015fi autentic sentiment patriotic\u201d\u2026 \u201eTr\u0103d\u0103torii devin oameni mari \u015fi respecta\u0163i, b\u00e2rfitorii de cafenele \u2013 literatori, ignoran\u0163ii \u015fi pro\u015ftii \u2013 administratori ai statului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n
\u015ei, \u00eentruc\u00e2t, \u201ese-\u00een\u0163elege [de la sine] c\u0103 \u00een judecarea diferitelor partide politice trebuie s\u0103 deosebim pe cele sincer politice de cele pretinse sau pretextate politice\u201d, suntem datori s\u0103 spunem c\u0103, \u201epartidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale\u201d \u2013 care, \u201ep\u0103str\u00e2nd numai coaja legilor \u015fi goala aparen\u0163\u0103, calc\u0103 f\u0103g\u0103duielile f\u0103cute na\u0163iei \u00een ajunul alegerilor, fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandan\u0163ilor lor \u015fi trec, totu\u015fi, drept reprezentan\u0163i ai voin\u0163ei legale \u015fi sincere a \u0163\u0103rii\u201d\u2026 \u00cen cadrul lor, \u201eorganizarea nu \u00eenseamn\u0103 dec\u00e2t disciplina oarb\u0103 a unei societ\u0103\u0163i de esploata\u0163ie sub comunii \u015fefi de band\u0103. Cauza acestei organiz\u0103ri stricte e interesul b\u0103nesc, nu comunitatea de idei, organizare egal\u0103 cu aceea a partidei ilustre Mafia \u015fi Camorra, care miroase de departe a pu\u015fc\u0103rie\u201d. Singura deosebire \u00eentre ele \u201eeste foarte mic\u0103\u015fi e \u00eentemeiat\u0103 pe o cultur\u0103 individual\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in \u00eengrijit\u0103. Fiecare se reprezenteaz\u0103 mai mult pe sine dec\u00e2t [pe] o clas\u0103 social\u0103 oarecare, \u015fi lucrul principal e forma, mai mult sau mai pu\u0163in corect\u0103, \u00een care cineva caut\u0103 a face plauzibile a\u015fa\u00adnumitele sale principii\u201d.<\/p>\n
\u201eC\u00e2t despre aluatul protoplasmatic care formeaz\u0103, la noi, un stat \u00een stat, a\u015fezat asupra institu\u0163iilor \u015fi a poporului avem pu\u0163ine de adaos (de ad\u0103ugat n.n.). Tr\u0103ind din politic\u0103\u015fi prin politic\u0103, \u015fi neav\u00e2nd nici un alt soi de resurse materiale sau de putin\u0163\u0103 de a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a, el e capabil de-a falsifica totul: \u015fi liste electorale, \u015fi alegeri, \u015fi forme parlamentare \u015fi idei economice, \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, \u015fi literatur\u0103. De aceea, nu ne mir\u0103m dac\u0103 vedem acest proteu al unui universalism incapabil \u015fi ambi\u0163ios, \u00eembr\u0103c\u00e2nd toate formele posibile: mini\u015ftri, financiari, \u00eentreprinz\u0103tori de lucr\u0103ri publice, deputa\u0163i (parlamentari n.n.), administratori, membri la prim\u0103rie, solda\u0163i, actori, totul \u00een fine\u2026 Aluatul din care se fr\u0103m\u00e2nt\u0103 guvernan\u0163ii no\u015ftri e acea categorie de fiin\u0163e f\u0103r\u0103\u015ftiin\u0163\u0103 de carte \u015fi consisten\u0163\u0103 de caracter, acei proletari ai condeiului, dintre care mul\u0163i abia \u015ftiu scrie \u015fi citi, acei parazi\u0163i c\u0103rora nestabilitatea dezvolt\u0103rii noastre interne, defectele instruc\u0163iei publice \u015fi golurile create \u00een ramurile administra\u0163iei publice, prin introducerea nesocotit\u0103 a tuturor formelor civiliza\u0163iei str\u0103ine, le-au dat existen\u0163\u0103 \u015fi teren de \u00eenmul\u0163ire; aluatul e o popula\u0163ie flotant\u0103 a c\u0103rei patrie \u00eent\u00e2mpl\u0103toare e Rom\u00e2nia, \u015fi care, repet\u00e2nd fraze cosmopolite din gazete str\u0103ine, sus\u0163ine, cu o caracteristic\u0103 lips\u0103 de respect pentru tot ce e \u00eentr-adev\u0103r rom\u00e2nesc, c\u0103 aceste cli\u015feuri stereotipe egalitare, liberschimbiste, liberale \u015fi umanitare, acest bagaj al litera\u0163ilor lucrativi de m\u00e2na a treia, aceste sfor\u0103itoare nimicuri, sunt cultur\u0103 na\u0163ional\u0103 sau civiliza\u0163ie adev\u0103rat\u0103\u201d. \u201eAcei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, cumularzii, ghe\u015feftarii de toat\u0103 m\u00e2na, care, \u00een schimbul foloaselor lor individuale, dau conduc\u0103torilor lor o supunere mai mult dec\u00e2t oarb\u0103. Acei ce conduc nu sunt dec\u00e2t str\u0103ini, str\u0103ini prin origine, prin moravuri, prin educa\u0163ie \u2013 interesele str\u0103inilor dar, \u015fi numai aceste interese, sunt dezideratul \u00abpatrioticului guvern\u00bb (persoanelor aflate la c\u00e2rma \u0163\u0103rii n.n.)\u201d\u2026 \u201ePretutindeni, \u00een administra\u0163ie, \u00een finan\u0163e, \u00een universit\u0103\u0163i, la Academie, \u00een corpurile de selfgovernment, pe je\u0163urile de mini\u015ftri, nu \u00eent\u00e2lnim, \u00een mare majoritate, dec\u00e2t, iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi, acele fatale fizionomii nespecializate, aceea\u015fi protoplasm\u0103 de postulan\u0163i, de reputa\u0163ii uzurpate, care se gr\u0103m\u0103de\u015fte \u00eenainte \u00een toate \u015fi care trateaz\u0103 c-o egal\u0103 suficien\u0163\u0103 toate ramurile administra\u0163iei publice\u201d. \u015ei-aceasta, \u00een timp ce \u201epatru din cinci p\u0103r\u0163i ale poporului nostru, nu iau parte la via\u0163a public\u0103, ale c\u0103rei sarcini le poart\u0103, \u00eens\u0103, mai greu dec\u00e2t oricine altul\u201d, iar \u201emiile de func\u0163ii administrative \u015fi sutele de func\u0163ii judec\u0103tore\u015fti, sunt puse \u00een mi\u015fcare \u00eentr-un singur scop, pentru a le stoarce voturile\u201d.<\/p>\n
\u201eLa noi mizeria e produs\u0103, \u00een mod artificial, prin introducerea unei organiza\u0163ii \u015fi a unor legi str\u0103ine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economic\u0103 a \u0163\u0103rii, organiza\u0163ie care cost\u0103 prea scump \u015fi nu produce nimic\u201d.<\/p>\n
\u201eExist\u0103 dou\u0103 na\u0163iuni deosebite (distincte n.n.) \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103: una stoars\u0103\u015fi s\u0103r\u0103cit\u0103, de produc\u0103tori, alta \u00eembuibat\u0103, de\u201d miljocitori (spoliatori n.n.)\u2026 \u201eAverea se urc\u0103 (cre\u015fte n.n.) numai \u00een ora\u015fe \u015fi, chiar \u015fi aici, nu \u00een popula\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, ci \u00een cea str\u0103in\u0103. Nu se intervertesc factorii ecua\u0163iunii sociale, ci devin cu totul al\u0163ii. Avem a calcula ast\u0103zi cu factori care, \u00eenainte, \u00een vechea noastr\u0103 organiza\u0163ie lipseau cu totul, avem pe str\u0103in cu puterea strivitoare a capitalului b\u0103nesc, fa\u0163\u0103 cu rom\u00e2nul care amenin\u0163\u0103 a c\u0103dea \u00een robia celui dint\u00e2i, a deveni o simpl\u0103 unealt\u0103 pentru fructificarea capitalului lui\u201d\u2026\u201eRasa determinant\u0103 a sor\u0163ii acestei \u0163\u0103ri nu mai este cea rom\u00e2neasc\u0103, ci str\u0103inii rom\u00e2niza\u0163i -veneticii care-au ob\u0163inut cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103 n.n. -de ieri-alalt\u0103ieri\u201d, iar autoap\u0103rarea \u00eempotriva lor e \u201edispropor\u0163ionat de grea, de vreme ce ace\u015fti oameni au sprijin pe str\u0103ini, p\u00e2rghiile care-i ridic\u0103 sunt a\u015fezate \u00een afar\u0103, pe c\u00e2nd \u00eenl\u0103untru n-avem dec\u00e2t poporul nostru propriu, sc\u0103z\u00e2nd numeric \u015fi f\u0103r\u0103 o con\u015ftiin\u0163\u0103 limpede de ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103\u201d.<\/p>\n
\u201ePoporul a pierdut de mult \u00eencrederea c\u0103 lucrurile se pot schimba \u00een bine \u015fi, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nep\u0103s\u0103tor greul unei vie\u0163i f\u0103r\u0103 bucurie \u015fi f\u0103r\u0103 tihn\u0103\u201d\u2026 \u201eC\u00e2rciumile sunt localuri de \u00eendobitocire \u015fi de prostitu\u0163ie sufleteasc\u0103\u201d\u2026 Mai mult, \u201ea fost natural ca, \u00een urma acestei extenua\u0163iuni de putere, multe rele endemice, \u015fi altele de caracter endemic, s\u0103 se iveasc\u0103\u015fi s\u0103 decimeze popula\u0163iile. Astfel, rasa rom\u00e2n\u0103 scade \u015fi str\u0103inii sporesc. Num\u0103rul infirmilor la recruta\u0163ie a crescut an de an, \u0163ara a fost b\u00e2ntuit\u0103 de pelagr\u0103, de intoxica\u0163iune palustr\u0103, de anghin\u0103, v\u0103rsat, toate astea \u00een urma influen\u0163ei pernicioase ce o exercit\u0103 asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii mla\u015ftinile, locuin\u0163ele insalubre \u015fi neaerate, hrana ne\u00eendestul\u0103toare \u015fi munca excesiv\u0103\u201d, \u201es\u0103r\u0103cia \u015fi urm\u0103rile ei morale -adic\u0103 asupra moralului precum \u015fi asupra moralei n.n. -, dec\u0103derea vie\u0163ii de familie\u201d\u2026 \u201ePopula\u0163ia autohton\u0103 scade \u015fi s\u0103r\u0103ce\u015fte; c\u0103r\u0163i nu se citesc; p\u0103tura dominant\u0103, superpus\u0103 rasei rom\u00e2ne, n-are nici sete de cuno\u015ftin\u0163i, nici capacitate de a pricepe adev\u0103rul. Dac\u0103 acest sediment \u00eenva\u0163\u0103, o face de sil\u0103, gonind dup\u0103 o func\u0163ie. \u00cencolo leag\u0103 cartea de gard. \u015ei, pentru a avea o func\u0163ie, trebuie s\u0103 fii \u00eenrudit cu ei\u201d\u2026 \u201eStatul a devenit, din partea unei societ\u0103\u0163i de esploatare, obiectul unei spolia\u0163iuni continue \u015fi ace\u015fti oameni nu urc\u0103 sc\u0103rile ierarhiei sociale prin munc\u0103\u015fi merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, c\u00e2\u015ftigate prin frustrarea statului cu sume \u00eensemnate. Ace\u015fti dezmo\u015fteni\u0163i, departe de-a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga o mo\u015ftenire proprie pe P\u0103m\u00e2nt pe singura cale a muncii onorabile, fur\u0103 mo\u015ftenirea altora, altereaz\u0103 mersul natural al societ\u0103\u0163ii, se substituie, prin vicle\u015fug \u015fi apuc\u0103turi, meritului adev\u0103rat al muncii adev\u0103rate, sunt o reeditare, \u00een form\u0103 politic\u0103, a ho\u0163ilor de codru, instituind codri guvernamentali \u015fi parlamentari\u201d\u2026 \u201eClasa de mijloc a devenit un adev\u0103rat proletariat de postulan\u0163i care primejduie\u015fte existen\u0163a \u0163\u0103rii; \u015fi \u00een care guvernele str\u0103ine, care au interese \u00een Orient, vor g\u0103si, totdeauna, un manipul gata de a se pune la dispozi\u0163ia lor\u201d.<\/p>\n
\u201eFa\u0163\u0103 c-o asemenea priveli\u015fte, \u00een care virtutea se consider\u0103, de unii, ca o nerozie, se taxeaz\u0103, de al\u0163ii, ca o crim\u0103, \u00een care inteligen\u0163a \u015fi \u015ftiin\u0163a, privite ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulit\u0103\u0163ilor \u015fi batjocurii caracterelor u\u015foare, \u00een care cumin\u0163ie se nume\u015fte arta de-a parveni sau de-a tr\u0103i, f\u0103r\u0103 compensa\u0163ie, din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal, de cump\u0103n\u0103, \u00een care \u00eenclin\u0103 a crede c\u0103, \u00een asemenea vreme \u015fi-n a\u015fa genera\u0163ie, \u00eensu\u015firile rele ale oamenilor sunt titluri de recomanda\u0163ie\u201d\u2026 Astfel, \u201etr\u0103d\u0103torul numindu-se geniu, plagiatorul erou, punga\u015ful mare financiar, panglicarul om politic, c\u0103m\u0103tarul negustor, speculantul de idei om cu principii \u015fi speculanta de sine\u015fi femeie onest\u0103, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce \u00een ce \u015fi, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare s\u0103n\u0103tos\u201d, \u201ec\u0103 fiec\u0103rui drept \u00eei corespunde o datorie\u201d \u015fi c\u0103 \u201esecretul vie\u0163ii lungi a unui stat este p\u0103strarea ierarhiei meritului\u2026 \u201eAcela ce cuteaz\u0103 a se revolta fa\u0163\u0103 cu aceast\u0103 stare de lucruri, acela care \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 arate c\u0103 formele poleite \u00eenvelesc un trup putred, c\u0103 \u00abprogresul\u00bb nostru ne duce la pierzare, c\u0103 elementele s\u0103n\u0103toase trebuie s\u0103 se conjure \u015fi s\u0103 fac\u0103 o lupt\u0103 suprem\u0103 pentru m\u00e2ntuirea acestei \u0163\u0103ri este denun\u0163at (prezentat n.n.) opiniei publice de c\u0103tre negustorii de principii liberal-umanitare ca barbar, ca antina\u0163ional, ca reac\u0163ionar\u201d.<\/p>\n
\u201eR\u0103ul esen\u0163ial care amenin\u0163\u0103 vitalitatea poporului nostru este demagogia\u201d, c\u0103ci \u201edemagogii ne\u015ftiind nimic, neav\u00e2nd nimic, vor s\u0103 se ridice deasupra tuturor \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din obolul nemeritat al s\u0103racului. Ei se \u00eentemeiaz\u0103 pe nevoile \u2013 din nefericire ve\u015fnice \u2013 \u015fi pe lesnea crezare a mul\u0163imii; \u015fi, fiindc\u0103, \u00een genere, sunt \u00eenzestra\u0163i \u00een loc de minte cu vicle\u015fug numai, st\u0103p\u00e2nirea lor \u00eenseamn\u0103 domnia brutalit\u0103\u0163ii, a viciilor \u015fi a u\u015furin\u0163ei\u201d\u2026\u201eMe\u015fte\u015fugul absolutismului demagogic const\u0103 \u00een regula(;) de a p\u0103stra aparen\u0163ele, dar de-a c\u0103lca cuprinsul, de-a p\u0103zi litera, dar de-a ocoli spiritul Constitu\u0163iei\u201d\u2026 \u201eDe c\u00e2te ori vom deschide istoria, vom vedea c\u0103 statele scad \u015fi mor prin demagogie, sau prin despotism\u201d\u2026\u201e\u00cen teorie nimic mai frumos dec\u00e2t sufrajul universal, dar, \u00een practic\u0103, nu este dec\u00e2t opresiunea mul\u0163imei, a ignoran\u0163ei, a pasiunilor m\u0103gulite \u015fi lingu\u015fite de demagogi. C\u00e2nd \u015ftie cineva c\u0103 toat\u0103 civiliza\u0163ia \u015fi cultura omeneasc\u0103 e neap\u0103rat (e, din p\u0103cate, n.n.) m\u0103rginit\u0103 la cercurile acelea care au \u00eendestul timp \u015fi destul\u0103 neat\u00e2rnare pentru a le \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi pricepe, c\u00e2nd \u015ftie c\u0103 nimicind capul unui \u00eenv\u0103\u0163at ai nimicit \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui, care era poate rezultatul unei dezvolt\u0103ri de sute de ani, c\u00e2nd \u015ftie apoi c\u0103 nulitatea demagogic\u0103 nu sufer\u0103 nici un merit adev\u0103rat l\u00e2ng\u0103 sine \u015fi c\u0103, ea \u015fi cu semenii ei, voie\u015fte a fi tot, atuncea vede lesne c\u0103 radicalismul \u015fi demagogia, sub scutul sufrajului universal \u015fi al principiilor liberale \u2013 de care \u015ftiu a se servi cu mare succes, mul\u0163umit\u0103 credulit\u0103\u0163ii maselor \u015fi sl\u0103biciunii sau sentimentalismului oamenilor lumina\u0163i \u2013 demagogii conduc lumea la distrugerea civiliza\u0163iunii, la haos\u201d\u2026 \u201eCum se-aseam\u0103n\u0103 demagogia pretutindenea! Pe c\u00e2nd statele liberale (statele netotalitare n.n.) \u00een care nu domne\u015fte platitudinea uli\u0163ei se diversific\u0103 dup\u0103 geniul lor na\u0163ional, dup\u0103 instinctele \u00eenn\u0103scute, ajung\u00e2nd, pe r\u00e2nd, unul la glorie militar\u0103, altul la \u00eenflorire \u00een \u015ftiin\u0163e \u015fi arte, un al treilea la domina\u0163iunea m\u0103rilor prin comer\u0163\u015fi industrie; demagogia, stearp\u0103 ca idee, improductiv\u0103, lipsit\u0103 de sim\u0163 istoric, amenin\u0163\u0103 a aduce, p\u00e2n\u0103\u015fi statele cele mai fericite prin inteligen\u0163a \u015fi iubirea de munc\u0103 a poporului lor, la o platitudine, la o v\u00e2n\u0103toare de posturi, o meschin\u0103rie personal\u0103 care ascunde \u00een sine decaden\u0163a \u015fi descompunerea\u201d.<\/p>\n
\u201eE\u015fti \u00abpatriot\u00bb de meserie, postulant, consumi numai, te bucuri de partea cu soare a vie\u0163ii, ad\u0103postit de eterna lesniciune de a \u00eemb\u0103ta o na\u0163ie, parte incult\u0103, parte pe jum\u0103tate cult\u0103, cu vorbe late \u015fi cu ap\u0103 rece\u201d\u2026 \u201eDin momentul \u00een care luptele de partid au degenerat \u00een Rom\u00e2nia \u00een lupta pentru existen\u0163a zilnic\u0103, din momentul \u00een care mii de interese private sunt legate de finan\u0163e sau de c\u0103derea unui partid, nu mai poate fi vorba de neat\u00e2rnarea politic\u0103 a diferitelor grupuri care-\u015fi disput\u0103 puterea statului. Din momentul \u00een care interesul material de-a ajunge la putere precump\u0103ne\u015fte, o spunem cu p\u0103rere de r\u0103u: lupta egal\u0103 (votul universal n.n.), \u00een \u0163ar\u0103\u015fi \u00een Parlament, nu mai e dec\u00e2t manipulul unor ambi\u0163ii personale, al unor apetituri, pe c\u00e2t de nes\u0103\u0163ioase, pe at\u00e2t de vrednice de condamnat\u201d\u2026 \u201eSistemul demagogic, care din politic\u0103 face o specul\u0103, din sufragiul claselor am\u0103gite o scar\u0103 de \u00eenaintare \u00een economia, nu politic\u0103, ci privat\u0103, a membrilor societ\u0103\u0163ii de exploata\u0163ie\u201d, \u201em\u0103n\u00e2nc\u0103 venitul \u0163\u0103rii, m\u0103n\u00e2nc\u0103 pe datorie p\u00e2inea a trei genera\u0163iuni viitoare, c\u0103ci tot luxul ce-l face azi, m\u00e2ine va fi mizerie. Deficit l\u00e2ng\u0103 deficit, \u00eemprumut l\u00e2ng\u0103 \u00eemprumut, datorie l\u00e2ng\u0103 datorie, p\u00e2n\u0103 ce finan\u0163ele Rom\u00e2niei nu vor fi, cur\u00e2nd, dec\u00e2t, o gaur\u0103 mare\u201d. Iar \u201epoporul, m\u00e2nat la alegeri de baioneta civico-electoral\u0103, suport\u0103 plebea aceasta, f\u0103r\u0103 a pricepe. \u00cencurcat \u00een paragrafi \u015fi articoli tradu\u015fi din fran\u0163uze\u015fte, nemai\u015ftiind a distinge alb de negru \u015fi adev\u0103r de minciun\u0103, cu mintea uimit\u0103 de fraze f\u0103r\u0103 cuprins, de un \u00eentreg lexicon de termeni care n-au nici o realitate \u00eend\u0103r\u0103tul lor, e pe punctul de a-\u015fi pierde p\u00e2n\u0103\u015fi limba \u015fi bunul sim\u0163, vestit odinioar\u0103\u201d\u2026 \u201eToate puterile suflete\u015fti ale genera\u0163iunii sunt absorbite de lupte de partide \u015fi, la r\u00e2ndul lor, toate partidele nu sunt dec\u00e2t de amploaia\u0163i, dup\u0103 chiverniseal\u0103 (foloase necuvenite n.n.) e deviza tuturor partidelor, a tuturor purt\u0103torilor de stindard cum s-ar zice \u2013 c\u0103ci, la urma urmelor, fiecare e \u00een stare s\u0103 moar\u0103 pentru stindard \u015fi pentru\u2026chiverniseal\u0103\u201d\u2026C\u0103ci, \u201epoate s\u0103 fie un partid demagogic altceva dec\u00e2t esploatatorul intereselor publice? Mul\u0163imea asta de oameni f\u0103r\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, care \u015fi-a f\u0103cut din politic\u0103 o specul\u0103, poate ea s\u0103 trateze nego\u0163ul ei cu fraze, altfel dec\u00e2t oricare precupe\u0163?\u201d<\/p>\n
\u201ePentru cel ce \u00een\u0163elege, un \u0163\u00e2n\u0163ar sun\u0103 ca o tr\u00e2mbi\u0163\u0103, iar pentru cel ce nu \u00een\u0163elege, tobele \u015fi surlele sunt \u00een zadar; \u015fi, \u00een orice caz, lumina nu se aprinde dec\u00e2t pentru cei ce v\u0103d, nu pentru orbi\u201d\u2026 \u201eTrebuie ca, cu to\u0163ii, s\u0103 ne d\u0103m seama de cauzele ce turbur\u0103 societatea, de elementele ce impiedic\u0103 redob\u00e2ndirea echilibrului pierdut, \u015fi s\u0103 le combatem cu curaj \u015fi st\u0103ruin\u0163\u0103: Dintr\u00adun principiu tutelar, principiul egalit\u0103\u0163ii \u00eenaintea legii, s-a f\u0103cut o arm\u0103 de r\u0103zboi \u00eentre clase; toate condi\u0163iunile sociale s-au surpat \u015fi s-au amestecat \u00eentr-un fel de promiscuitate; spiritul public a luat o direc\u0163iune foarte periculoas\u0103; tradi\u0163iunile \u0163\u0103rii s-au uitat cu totul; o clas\u0103 nou\u0103, guvernant\u0103, s-a ridicat, f\u0103r\u0103 tradi\u0163iuni \u015fi f\u0103r\u0103 autoritate, \u00eenc\u00e2t \u0163ara cea mare, temeiul \u015fi baza na\u0163ionalit\u0103\u0163ii noastre, nu-\u015fi g\u0103se\u015fte con\u015ftiin\u0163a raporturilor politice cu cei ce o guverneaz\u0103; drepturile politice au devenit un instrument de ambi\u0163iune, de \u00eendestulare a intereselor particulare; \u00een locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, \u00een loc de opiniuni avem rivalit\u0103\u0163i de ambi\u0163ii; toleran\u0163a pentru toate interesele cele mai vulgare \u015fi cele mai de jos este morala ce distinge ast\u0103zi lumea politic\u0103 de la noi\u201d; \u201eat\u00e2t trebuin\u0163ele statului c\u00e2t \u015fi ale particularilor – ale plebei de sus cum zicem noi – sunt cu mult mai mari dec\u00e2t veniturile lor; balan\u0163a comercial\u0103 – f\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103 pentru o \u0163ar\u0103 industrial\u0103, dar important\u0103 pentru una agricol\u0103 – ne este defavorabil\u0103\u201d.<\/p>\n
\u201eTinere\u0163ea unei rase nu at\u00e2rn\u0103 de secolii pe care i-a tr\u0103it pe P\u0103m\u00e2nt. Orice popor care n-a ajuns, \u00eenc\u0103, la o deplin\u0103 dezvoltare, care n-a trecut \u00eenc\u0103 prin corup\u0163ia \u015fi mizeriile ce le aduce cu sine o civiliza\u0163ie \u00eenalt\u0103, dar \u00een decaden\u0163\u0103, e un popor t\u00e2n\u0103r. La popoarele tinere se va constata un fel de identitate organic\u0103: craniile sunt cu totul asem\u0103n\u0103toare \u00een privin\u0163a forma\u0163iunii \u015fi m\u0103rimii, statura este cam aceea\u015fi, precum un stejar nu este dec\u00e2t reproduc\u0163iunea unui alt stejar. Din aceast\u0103 asem\u0103nare de forma\u0163iune rezult\u0103 o mare asem\u0103nare de aptitudini \u015fi \u00eenclin\u0103ri, care se manifest\u0103 \u00een caracterul unitar al na\u0163ionalit\u0103\u0163ii. Din asem\u0103narea de aptitudini rezult\u0103 o extrem\u0103 putere \u015fi energie vital\u0103 a colectivit\u0103\u0163ii. \u00cen acest stadiu de dezvoltare, al nediversific\u0103rii, omul face at\u00e2t de mult parte din totalitate, \u00eenc\u00e2t nu el, ci abia totalitatea formeaz\u0103 un singur individ. O \u00eencruci\u015fare cu o alt\u0103 ras\u0103, asemenea t\u00e2n\u0103r\u0103, d\u0103 un rezultat nou, \u00een care aptitudinile amundurora se \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o form\u0103 nou\u0103, vital\u0103. Amestecul, \u00eens\u0103, dintre o ras\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103\u015fi una t\u00e2n\u0103r\u0103 d\u0103 acelea\u015fi rezultate pe care le d\u0103 c\u0103s\u0103toria \u00eentre mo\u015fnegi \u015fi femei tinere: copii \u00eenchirci\u0163i, m\u0103rgini\u0163i, predispu\u015fi spre morbiditate. Iar ceea ce este fizic adev\u0103rat e [\u015fi] intelectual \u015fi moralice\u015fte adev\u0103rat. Spiritele sunt morbide: de-acolo substitu\u0163ia a orice activitate intelectual\u0103 adev\u0103rat\u0103 prin viclenie, tertip \u015fi minciun\u0103\u201d.<\/p>\n
\u201eElemente str\u0103ine, \u00eemb\u0103tr\u00e2nite \u015fi sterpe, s-au amestecat \u00een poporul nostru \u015fi joac\u0103 comedia patriotismului \u015fi a na\u0163ionalismului. Neav\u00e2nd tradi\u0163ii, patrie hot\u0103r\u00e2t\u0103 ori na\u0163ionalitate hot\u0103r\u00e2t\u0103, au pus, totu\u015fi, m\u00e2na pe statul rom\u00e2n. Con\u015ftiin\u0163a c\u0103 ele sunt deosebite de neamul rom\u00e2nesc nu le-a disp\u0103rut \u00eenc\u0103 \u2013 ele se privesc ca o oaste biruitoare \u00eentr-o \u0163ar\u0103 vr\u0103jma\u015fe. De-aceea nu-i de mirare c\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 dezvoltare mai nou\u0103, n-a avut \u00een vedere conservarea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii, ci realizarea unei serii de idei liberale \u015fi egalitare cosmopolite. A fost o fine\u0163e extraordinar\u0103 de-a debita esen\u0163a cosmopolitismului sub forma na\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi de-a face s\u0103 treac\u0103 toate elementele s\u0103n\u0103toase \u015fi istorice ale trecutului sub acest jug caudin. Odat\u0103 egalitarismul cosmopolit introdus \u00een legile politice ale \u0163\u0103rii, orice patriot improvizat \u015fi de provenien\u0163\u0103 \u00eendoioas\u0103 a voit [\u015fi a putut] s\u0103 stea al\u0103turi (s\u0103 aib\u0103 acelea\u015fi drepturi n.n.) cu aceia pe care trecutul lor \u00eei lega, cu sute de r\u0103d\u0103cini, de \u0163ar\u0103\u015fi popor. Dar ace\u015fti oameni noi, ace\u015fti \u00abpatrio\u0163i\u00bb, c\u0103utau numai foloasele influen\u0163ei politice, nu datoriile. Din cauza acestor elemente, care formeaz\u0103 plebea de sus, elementele autohtone ale \u0163\u0103rii dau repede \u00eend\u0103rat \u00een privire moral\u0103\u015fi \u00een privire material\u0103\u201d\u2026 \u201eStr\u0103ini superpu\u015fi f\u0103r\u0103 nici un cuv\u00e2nt (superpu\u015fi ilegitim n.n.) na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, o exploateaz\u0103 cu neomenie, ca orice str\u0103in f\u0103r\u0103 p\u0103s de \u0163ar\u0103\u015fi popor\u201d, de-\u201eam ajuns, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een aceast\u0103 Americ\u0103 dun\u0103rean\u0103, ca tocmai rom\u00e2nii s\u0103 fie trata\u0163i ca str\u0103ini, s\u0103 se simt\u0103 str\u0103ini \u00een \u0163ara lor proprie\u201d\u2026 \u201eAcest spectacol al exclusivei (al integralei n.n.) st\u0103p\u00e2niri a unei rase \u015fi dec\u0103zute \u015fi abia imigrate asupra unui popor istoric \u015fi autohton e o adev\u0103rat\u0103 anomalie, c\u0103reia poporul istoric ar trebui s\u0103-i puie cap\u0103t, dac\u0103\u0163ine la demnitatea \u015fi la onoarea lui\u201d\u2026 \u201eNu e indiferent ce elemente determin\u0103 soarta unui popor. Predispozi\u0163ii \u015fi aptitudini mo\u015ftenite, virtu\u0163i \u015fi sl\u0103biciuni mo\u015ftenite, calit\u0103\u0163i sau defecte intelectuale \u015fi morale, dau domniei unui element etnic alt caracter dec\u00e2t domniei altui element. Demagogia la noi \u00eensemneaz\u0103 ura \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 a veneticului f\u0103r\u0103 tradi\u0163ii, f\u0103r\u0103 patrie, f\u0103r\u0103 trecut, \u00een contra celor ce au o tradi\u0163ie hot\u0103r\u00e2t\u0103, un trecut hot\u0103r\u00e2t\u201d.<\/p>\n
\u201eA fi bun rom\u00e2n nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cet\u0103\u0163ean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui p\u0103m\u00e2nt (Rom\u00e2nia n.n.), care este mo\u015ftenirea, \u00een exclusivitate \u015fi istoric\u0103, a neamului rom\u00e2nesc. Acesta este un lucru care se \u00een\u0163elege de la sine\u201d.<\/p>\n
\u201eCeea ce voiesc rom\u00e2nii s\u0103 aib\u0103 e libertatea spiritului \u015fi con\u015ftiin\u0163ei lor \u00een deplinul \u00een\u0163eles al cuv\u00e2ntului. \u015ei fiindc\u0103 spirit \u015fi limb\u0103 sunt aproape identice, iar limba \u015fi na\u0163ionalitatea asemenea, se vede u\u015for c\u0103 rom\u00e2nul se vrea pe sine, \u00ee\u015fi vrea na\u0163ionalitatea, dar o vrea pe deplin\u201d.<\/p>\n
\u201eNu voim s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un stat poliglot, unde a\u015fa-numita patrie e deasupra na\u0163ionalit\u0103\u0163ii. Amundou\u0103 nu sunt dec\u00e2t dou\u0103 cuvinte pentru aceea\u015fi no\u0163iune, \u015fi iubirea de patrie e una cu iubirea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii. Singura ra\u0163iune de a fi a acestui stat, pentru noi, este na\u0163ionalitatea lui rom\u00e2neasc\u0103. Dac\u0103 e vorba ca acest stat s\u0103 \u00eenceteze de-a fi rom\u00e2nesc, atunci o spunem drept c\u0103 ne e cumplit de indiferent\u0103 soarta p\u0103m\u00e2ntului lui\u201d.<\/p>\n
\u201eNu oprim pe nimenea nici de a fi, nici de a se sim\u0163i rom\u00e2n. \u201eCeea ce contest\u0103m, \u00eens\u0103, e posibilitatea multora dintre ace\u015ftia de a deveni rom\u00e2ni, deocamdat\u0103. Aceasta e opera secolelor. P\u00e2n\u0103 ce \u00eens\u0103 vor fi cum sunt: p\u00e2n\u0103 ce vor avea instincte de pung\u0103\u015fie \u015fi cocoterie nu merit\u0103 a determina via\u0163a public\u0103 a unui popor istoric. S\u0103 se moralizeze mai \u00eent\u00e2i, s\u0103-nve\u0163e carte, s\u0103-nve\u0163e a iubi adev\u0103rul pentru el \u00eensu\u015fi \u015fi munca pentru ea \u00eens\u0103\u015fi, s\u0103 devie sinceri, one\u015fti, cum e neamul rom\u00e2nesc, s\u0103 piarz\u0103 tertipurile, viclenia \u015fi istericalele fanariote, \u015fi-atunci vor putea fi rom\u00e2ni adev\u0103ra\u0163i. P\u00e2n-atunci ne e sc\u00e2rb\u0103 de ei, ne e ru\u015fine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste \u015fi iubitoare de adev\u0103r, care-a putut fi am\u0103git\u0103, un moment, de asemenea panglicari, c\u0103ci \u015fi omul cel mai cuminte poate fi am\u0103git o dat\u0103\u201d.<\/p>\n
\u201eVoim \u015fi sper\u0103m o reac\u0163ie social\u0103\u015fi economic\u0103 determinat\u0103 de r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele puterilor vii ale poporului, care, dac\u0103 nu e preursit s\u0103 piar\u0103, trebuie s\u0103-\u015fi vin\u0103 \u00een fire \u015fi s\u0103 vad\u0103 unde l-a dus direc\u0163ia liberal\u0103. Prin reac\u0163ie nu \u00een\u0163elegem o \u00eentoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat c\u00e2ndva \u00een \u0163ara noastr\u0103, ci o mi\u015fcare de \u00eendreptare a vie\u0163ii noastre publice, o mi\u015fcare al c\u0103rei punct de vedere s\u0103 fie ideea de stat \u015fi de na\u0163ionalitate, sacrificate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, sistematic, principiilor abstracte de liberalism american \u015fi de umanitarism cosmopolit. O asemenea mi\u015fcare ar pune stavile speculei de principii liberale \u015fi umanitare, ar desc\u0103rca bugetul statului de cifrele enorme ale sinecurilor \u00abpatriotice\u00bb \u015fi ar condamna, astfel, pe mul\u0163i \u00abpatrio\u0163i\u00bb sublinia\u0163i (marcan\u0163i n.n.) la o munc\u0103 onest\u0103 dar grea; ar ap\u0103ra treptele \u00eenalte ale vie\u0163ii publice de n\u0103vala nulit\u0103\u0163ilor netrebnice \u015fi triviale, garant\u00e2nd meritului adev\u0103rat vaza ce i se cuvine; ar tinde la restabilirea respectului \u015fi autorit\u0103\u0163ii \u015fi ar da, astfel, guvernului mijloacele, \u015fi morale \u015fi economice, pentru a c\u00e2rmui bine dezvoltarea normal\u0103 a puterilor acestui popor. Nu e dar vorba de reac\u0163iune prin r\u0103sturnare, ci prin \u00eenl\u0103turarea elementelor bolnave \u015fi str\u0103ine din via\u0163a noastr\u0103 public\u0103 de c\u0103tre elementele s\u0103n\u0103toase coalizate\u201d.<\/p>\n
\u201eMizeria material\u0103 \u015fi moral\u0103 a popula\u0163iei, destr\u0103b\u0103larea administra\u0163iei, risipa banului public, cumulul, corup\u0163ia electoral\u0103, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cut\u0103ri sau cut\u0103ri principii de guvern\u0103m\u00e2nt. Oricare ar fi guvernul \u015fi oricare vederile sale supreme, corup\u0163ia \u015fi malonestitatea trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 din via\u0163a public\u0103; oricare ar fi, pe de alt\u0103 parte, religia politic\u0103 a unui guvern, ea nu-i d\u0103 drept de-a se servi de nulita\u0163i venale, de oameni de nimic, pentru a guverna\u201d.<\/p>\n
\u201eAdministra\u0163iunea unei \u0163\u0103ri formeaz\u0103 un tot nedivizibil; diferitele ei ramure fac parte din aceea\u015fi sistem\u0103\u015fi sunt neap\u0103rate una alteia, tocmai dup\u0103 cum o bucat\u0103 a unei ma\u015fine este neap\u0103rat\u0103 fiec\u0103reia dintre celelate \u015fi mecanismului \u00eentreg. C\u00e2nd o bucat\u0103 a mecanismului merge r\u0103u, toat\u0103 sistema din care face parte sufer\u0103\u201d\u2026 \u201eA administra \u00eenseamn\u0103 a privi bun\u0103starea popula\u0163iunii ca pe un lucru \u00eencredin\u0163at \u00een\u0163elepciunii \u015fi vegherii tale. S\u0103 g\u00e2nde\u015fti pentru cel ce nu g\u00e2nde\u015fte, s\u0103 pui \u00een cump\u0103n\u0103 d\u0103rile, s\u0103 le deschizi oamenilor ochii\u201d.<\/p>\n
\u201eSper\u0103m c\u0103 Providen\u0163a ne va scuti de-a revedea, \u00een viitoarele Adun\u0103ri, o seam\u0103 m\u0103car din acele fizionomii a c\u0103ror pecete e o ne\u015ftears\u0103, \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 banalitate; sper\u0103m c\u0103 aleg\u0103torii \u00ee\u015fi vor fi deschis ochii \u015fi nu vor mai trimite \u00een Adun\u0103ri naturi despre care nimeni \u00een lume nu poate \u015fti cu ce tr\u0103iesc de pe o zi pe alta, nici palavragii care pierd vremea Adun\u0103rilor cu discursuri nes\u0103rate, dezgust\u0103toare prin lipsa lor de cel mai comun bun sim\u0163\u201d\u2026 \u201eTrebuie odat\u0103 ca poporul rom\u00e2nesc s\u0103-n\u0163eleag\u0103 cum c\u0103, totdeauna, omul ce are ceva, omul care are ce pierde, fie nume istoric, fie avere (muncit\u0103, \u00een mod cinstit, de c\u0103tre el \u00eensu\u015fi n.n.), fie razimul moral al unei mari inteligen\u0163e sau a unei mari culturi, numai acela cump\u0103ne\u015fte [drept] c\u00e2nd face legi, judec\u0103 cu precau\u0163iune (cu nep\u0103rtinire n.n.) \u015fi nu are interes de a sta neap\u0103rat la putere, numai \u015fi numai pentru a se hr\u0103ni din buget\u201d.<\/p>\n
\u201eNatura poporului, instinctele \u015fi \u00eenclin\u0103rile lui mo\u015ftenite, geniul lui, care adesea, necon\u015ftiut, urm\u0103re\u015fte o idee pe c\u00e2nd \u0163ese la r\u0103zboiul vremii, aceste s\u0103 fie determinante \u00een via\u0163a unui stat, nu maimu\u0163area legilor \u015fi obiceielor str\u0103ine\u201d\u2026 \u201eLegile(;) ar trebui s\u0103 fie, dac\u0103 nu codificarea datinei juridice, cel pu\u0163in dictate \u015fi n\u0103scute din necesit\u0103\u0163i reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse \u00een mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marf\u0103 nou\u0103 sau ca un nou spectacol(;)\u201d.<\/p>\n
\u201eToate dispozi\u0163iile c\u00e2te ating via\u0163a juridic\u0103\u015fi economic\u0103 a na\u0163iei trebuie s\u0103 rezulte, \u00eenainte de toate, din suprema lege a conserv\u0103rii na\u0163ionalit\u0103\u0163ii, cu orice mijloc \u015fi pe orice cale, chiar dac\u0103 mijlocul \u015fi calea n-ar fi conforme cu civiliza\u0163ia \u015fi umanitarismul care azi formeaz\u0103 masca \u015fi pretextul cu care Apusul se lupt\u0103 cu toate civiliza\u0163iile r\u0103mase \u00eend\u0103r\u0103t sau eterogene\u201d.<\/p>\n
\u201e\u00cenmul\u0163irea claselor consumatoare \u015fi sc\u0103derea claselor productive, iat\u0103 r\u0103ul organic, \u00een contra c\u0103ruia o organizare bun\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 remedii\u201d\u2026 \u201ePrin legi practice trebuie s\u0103 [li] se creeze oamenilor condi\u0163iile unei munci cu spor \u015fi putere de \u00eenflorire\u201d.<\/p>\n
\u201eAvem nevoie, mai \u00eent\u00e2i de toate, de-a ur\u00e2 (de-a combate n.n.) neadev\u0103rul, ignoran\u0163a lustruit\u0103, cupiditatea demagogilor, suficien\u0163a nulit\u0103\u0163ilor\u201d, c\u0103ci \u201ee clar c\u0103 un stat care cheltuie\u015fte pentru pretinse necesit\u0103\u0163i politice mai mult dec\u00e2t poate suporta produc\u0163ia poporului va ajunge, pas cu pas, la s\u0103r\u0103cie, posp\u0103it\u0103 cu vorbe, dar din ce \u00een ce mai sim\u0163itoare prin trebuin\u0163ele miilor de indivizi pe care un sistem fals i-a ridicat, pref\u0103c\u00e2ndu-i \u00een exploatatori ai averii publice\u201d; precum \u015fi c\u0103 \u201es\u0103r\u0103cia e un izvor de rele fizice \u015fi morale, care, la r\u00e2ndul lor, sunt cauze ale decaden\u0163ei economice\u201d.<\/p>\n
Iar \u00eentruc\u00e2t, \u201enicic\u00e2nd, un sistem de guvern\u0103m\u00e2nt demagogic, bazat pe instinctele rele ale unei plebe de parveni\u0163i, de dorin\u0163a lor de c\u00e2\u015ftig, de alergarea lor dup\u0103 func\u0163ii \u015fi onoruri, pe excluderea meritului, nu se va putea \u00eemp\u0103ca cu sistemul contrariu, al unei organiz\u0103ri bazate pe armonia intereselor claselor pozitive ale societ\u0103\u0163ii, pe \u00eenaintarea lin\u0103, dar sigur\u0103, a meritului, pe dezvoltarea normal\u0103\u015fi gradat\u0103\u201d: \u201edorim s\u0103 avem un guvern serios \u015fi o Camer\u0103 serioas\u0103, oricare ar fi elementele din care ar fi compuse\u201d\u2026 \u201ePentru \u00eenaintarea \u00een via\u0163a politic\u0103 s\u0103 se cear\u0103 sau o mare inteligen\u0163\u0103 sau un mare caracter\u201d, \u201ec\u0103ci putrejunea moravurilor private, produs\u0103 prin declasarea general\u0103, \u00ee\u015fi are reversul \u00een putrejunea \u015fi libertinajul moravurilor publice; \u015fi \u00eentr-o \u0163ar\u0103 de oameni declasa\u0163i, moralice\u015fte c\u0103zu\u0163i, statul nu poate fi dec\u00e2t icoana lor: el nu va fi un sanctuar, ci un lenociniu\u201d.<\/p>\n
\u201eCeea ce se pretinde, de la o profesie de credin\u0163e politice (de la cei care fac politic\u0103 militant\u0103 n.n) este, desigur, cu prec\u0103dere, ca ea s\u0103 corespund\u0103 cu sim\u0163\u0103mintele \u015fi aspira\u0163iile politice ale \u0163\u0103rii \u015fi s\u0103 fie adaptat\u0103 institu\u0163iunilor ei. C\u0103ci, un principiu absolut, net\u0103g\u0103duit de nici un om cu bun sim\u0163, este c\u0103 o stare de lucruri rezult\u0103 \u00een mod strict cauzal dintr-o alt\u0103 stare de lucruri premerg\u0103toare \u015fi, fiindc\u0103 at\u00e2t \u00een lumea fizic\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea moral\u0103, \u00eent\u00e2mplarea nu este nimic altceva dec\u00e2t o leg\u0103tur\u0103 cauzal\u0103 nedescoperit\u0103 \u00eenc\u0103, tot astfel, aspira\u0163iunile \u015fi sentimentele sunt rezultatul ne\u00eenl\u0103turat al unei dezvolt\u0103ri anterioare a spiritului public, dezvoltare ce nu se poate nici t\u0103g\u0103dui, nici \u00eenl\u0103tura\u201d\u2026 \u201ePentru a conduce un popor \u015fi economia lui, trebuie o judecat\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, cunoa\u015fterea dreptei propor\u0163ii \u00eentre mijloacele \u00eentrebuin\u0163ate \u015fi scopul dorit; \u015fi, oricare ar fi scopurile urm\u0103rite de clasa cult\u0103 (de clasa conduc\u0103toare \u00een stat n.n.) a unui (a oric\u0103rui n.n.) popor, ele sunt rele \u015fi de nimic dac\u0103 nu echivaleaz\u0103 (dac\u0103 nu sunt cel pu\u0163in echivalente n.n.) cu sacrificiile aduse pentru realizarea lor\u201d.<\/p>\n
\u201eNici s-a n\u0103scut omul acela, nici se va na\u015fte vreodat\u0103, care s\u0103 afle un sistem de guvern\u0103m\u00e2nt absolut (completamente n.n.) bun, \u00een stare s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 pe toat\u0103 lumea. Precum fiecare om are umbra sa \u015fi defectele inerente calit\u0103\u0163ilor sale, tot astfel, fiece sistem politic are defectele acelea care sunt \u00een mod fatal legate de calit\u0103\u0163ile sale. Arta omului de stat const\u0103 \u00een aptitudinea de-a alege, \u00eentr-o stare de lucruri dat\u0103, sistemul cel mai suportabil din toate, care s\u0103 asigure un progres de-o jum\u0103tate de secol, sau de un secol (s\u0103-\u015fi cristalizeze programe de guvernare realiste \u015fi, totodat\u0103, pe termen lung n.n.)\u201d. Pentru a i se facilita \u00eendeplinirea acestei misiuni, \u201eideal ar fi ca guvernul din \u0163ar\u0103 s\u0103 se urce \u015fi (dac\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte insuficient de riguros datoria n.n.) s\u0103 caz\u0103 prin opinia public\u0103 din \u0163ar\u0103, f\u0103r\u0103 amestecul elementului de fermenta\u0163ie str\u0103in\u201d.<\/p>\n
De\u015fi bugetul trebuie degrevat, c\u00e2t mai mult, de povara sus\u0163inerii aparatului func\u0163ion\u0103resc hipertrofiat, \u201eavem opinia c\u0103, la prima vedere \u015fi pe dibuite e greu, de nu chiar imposibil, a deosebi sinecurile de posturile care \u00eendeplinesc un serviciu real. Iluzia c\u0103 cut\u0103ri posturi ar fi de prisos se na\u015fte din \u00eemprejurarea c\u0103 oamenii \u00eens\u0103rcina\u0163i cu ele nu pricep nimic din ceea ce au s\u0103 fac\u0103\u2026 Oare dac\u0103 subprefec\u0163ii ar \u015fti a administra, ar fi ei de prisos? C\u0103ci administra\u0163ia cere cuno\u015ftin\u0163e speciale de economie na\u0163ional\u0103, finan\u0163e \u015fi statistic\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cuno\u015ftin\u0163a legilor \u0163\u0103rii. Dar un subprefect care nu \u015ftie importan\u0163a unei date statistice: nu \u015ftie s\u0103 disting\u0103 o dare comunal\u0103 ruin\u0103toare de una productiv\u0103, nici o \u015fosea de utilitate secundar\u0103 de una de absolut\u0103 trebuin\u0163\u0103 \u2013 un subprefect care irose\u015fte \u00een lucruri de prisos puterile vii ale poporului e de-a dreptul stric\u0103cios\u201d.<\/p>\n
\u201eLa comun\u0103\u015fi la jude\u0163 n-ar trebui s\u0103 fie vorba de alegeri cu caracter politic. Din amestecul spiritului politic \u00een aceste alegeri, unde cestiunea nu-i dec\u00e2t de o bun\u0103 administra\u0163ie \u015fi gospod\u0103rire, rezult\u0103 c\u0103 at\u00e2tea con\u015ftiin\u0163e problematice, at\u00e2tea persoane u\u015furele \u015fi incapabile sunt chemate a administra interese de milioane, a face \u015fi a \u00eentrebuin\u0163a \u00eemprumuturi pe socoteala contribuabililor, sporindu-le necontenit sarcinile deja destul de grele, \u015fi a nu da acestor contribuabili, \u00een schimbul sarcinilor, dec\u00e2t neglijen\u0163\u0103, insalubritate public\u0103, lucr\u0103ri de c\u00e2rpeal\u0103 sporadic\u0103 \u00een stradele din centru \u015fi, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u015fi oarecari vexa\u0163iuni. Este oare vorba c\u00e2nd se fac alegeri comunale s\u0103 se afirme principii politice, mai ales la noi \u00een \u0163ar\u0103, unde avem at\u00e2ta lips\u0103 de sim\u0163 pozitiv, de \u00eensu\u015firi utile, de inteligen\u0163\u0103 \u015fi onestitate administrativ\u0103? \u00centre un primar inteligent, harnic \u015fi onest \u015fi un g\u0103g\u0103u\u0163\u0103 ori un claqueur politic cuvintele de coterie trebuie s\u0103 determine preferin\u0163a aleg\u0103torilor contribuabili? Noi \u015ftim c\u0103\u015fcoala ai c\u0103rei adep\u0163i sunt ast\u0103zi la putere r\u0103spunde afirmativ la aceste \u00eentreb\u0103ri. Pentru ace\u015fti onorabili nu este nimic mai important dec\u00e2t c\u0103p\u0103tuirea \u00eenregimenta\u0163ilor partidului. La jude\u0163\u015fi la comun\u0103 sunt bani, ghe\u015fefturi \u015fi putere; unde sunt toate acestea trebuie s\u0103 fie date pe m\u00e2na \u00abpatrio\u0163ilor\u00bb, cu al c\u0103ror concurs se voteaz\u0103 bugetele generale ale statului \u015fi dou\u0103-trei proiecte de legi organice \u00eentr-o singur\u0103 noapte sau un mare ghe\u015feft, ca r\u0103scump\u0103rarea Cernavod\u0103-Chiustenge, \u00eentr-un ceas. Interesele comunei \u00eens\u0103, bine \u00een\u0163elese, trebui s\u0103 importe (s\u0103 intereseze n.n.) pe aceia care, nu din prisosul, ci din strictul lor necesar, contribuie la casa comunal\u0103 (la bugetul local n.n.). Recomand\u0103m prin urmare, cu tot din-adinsul, tuturor aleg\u0103torilor s\u0103 mearg\u0103 la alegerile comunale \u015fi, cump\u0103nindu-\u015fi bine votul, s\u0103 aleag\u0103 dintre candida\u0163i nu pe aceia ce nu li se prezint\u0103 cu alte titluri dec\u00e2t c\u0103 stau la umbra bairacului liberal-na\u0163ional, ci pe aceia care le prezint\u0103 garan\u0163ii de capacitate \u015fi onestitate administrativ\u0103\u201d.<\/p>\n
\u201eDac\u0103 aleg\u0103torii nu se vor l\u0103sa \u00eeneca\u0163i de fraze patriotico\u00adreversibile (de fraze simulat patriotice n.n.) \u015fi nu vor avea \u00een vedere abstrac\u0163iuni gazet\u0103re\u015fti, atunci \u0163ara va merge bine\u201d. \u015ei, \u00eentruc\u00e2t, \u201edemosul este, adeseori, un suveran nestatornic, inesperient, lesne crez\u0103tor; preocupa\u0163iuni zilnice \u015fi absorbirea vie\u0163ii lui \u00eentr-un ve\u015fnic prezent, neg\u00e2ndirea lui nici la trecut, nici la viitor, lesniciunea de a-i distrage aten\u0163ia prin serb\u0103ri publice, prin \u00eentreprinderi hazardate, prin expediente factice, \u00eel fac, adesea, impropriu de a g\u00e2ndi mai ad\u00e2nc asupra unei cestiuni de interes public, \u00eel fac accesibil pentru fraza mare \u015fi surd pentru adev\u0103r; e bine ca ochi sobri, care disting m\u0103re\u0163ia \u00eenscen\u0103rii de \u00eensu\u015fi fondul piesei ce se joac\u0103, s\u0103 \u00eei atrag\u0103 aten\u0163ia asupra acestuia din urm\u0103, pe c\u00e2nd sim\u0163urile lui sunt uimite de partea decorativ\u0103 a vie\u0163ii publice\u201d: iat\u0103 rolul unei clase de mijloc culte, prospere \u015fi na\u0163ionale, care l-ar face s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 munc\u0103\u015fi f\u0103r\u0103 capitalizarea ei, adic\u0103 f\u0103r\u0103 economie, nu exist\u0103 libertate. Celui care n-are nimic \u015fi nu \u015ftie s\u0103 se apuce de nici un me\u015fte\u015fug (de nici o activitate n.n.) d\u0103-i toate libert\u0103\u0163ile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dint\u00e2i care \u0163ine o bucat\u0103 de p\u00e2ine \u00een m\u00e2n\u0103, c\u0103ci e cu totul indiferent dac\u0103 \u00eenchizi o pas\u0103re \u00een colivie sau dac\u0103 ai str\u00e2ns, de pretutindeni, gr\u0103un\u0163ele din care ea se hr\u0103ne\u015fte\u201d.<\/p>\n
Iar politicienii, la r\u00e2ndul lor, s\u0103 \u201ecapete convingerea c\u0103 statul rom\u00e2n, mo\u015ftenit de la zeci de genera\u0163ii care au luptat \u015fi suferit pentru existen\u0163a lui (pentru ca el s\u0103 poat\u0103 exista n.n.), formeaz\u0103 mo\u015ftenirea altor zeci de genera\u0163ii viitoare \u015fi nu e juc\u0103ria \u015fi proprietatea, \u00een exclusivitate, a genera\u0163iei actuale\u201d. Aceast\u0103 con\u015ftientizare este imperios necesar\u0103, \u00eentruc\u00e2t, \u201eprin izolarea noastr\u0103 \u00eentre elemente radical str\u0103ine, suntem poate singurul popor condamnat a nu face politic\u0103 momentan\u0103, ci pe secole \u00eenainte\u201d, mai ales \u00een condi\u0163iile \u00een care, \u201etoate puterile apusene \u015ftiu c\u0103 posed\u0103m \u00eenl\u0103untrul nostru (\u00een interiorul societ\u0103\u0163ii noastre n.n.) veninul descompunerii sociale, demagogia\u201d, iar \u201epolitica str\u0103in\u0103, \u00eempreun\u0103 cu str\u0103inii care ne guverneaz\u0103, tind la substituirea elementului rom\u00e2n prin scursuri din toate unghiurile lumii\u201d\u2026\u201eS\u0103r\u0103cia pentru mase e cu mult mai deschis\u0103 corup\u0163iunii dec\u00e2t averea\u201d. \u201eO serioas\u0103 turburare socialist\u0103 amenin\u0163\u0103 Europa. Cet\u0103\u0163enii \u00abliberi, independen\u0163i \u015fi \u00eenfr\u0103\u0163i\u0163i\u00bb ai republicei universale, care sunt reprezenta\u0163i [inclusiv prin] prin liberalism, \u00eencearc\u0103 a r\u0103sturna toate forma\u0163iunile pozitive de stat. Atentate, scene de uli\u0163\u0103, turbur\u0103ri, \u00eencep a-\u015fi arunca umbrele de pe acum. Cercul de oameni \u00eentr-adev\u0103r cul\u0163i e foarte mic. \u00cemprejurul acestui cerc e unul mai mare, al publicului cult, care poate s\u0103 priceap\u0103\u015fi s\u0103 aprecieze cultura \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ilor, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 de-a produce ceva pe acest teren. Masa e sau incult\u0103 sau pe jum\u0103tate cult\u0103, lesne crez\u0103toare, vanitoas\u0103\u015fi lesne de am\u0103git. Oamenii cu cuno\u015ftin\u0163e jum\u0103t\u0103\u0163ite, semidoc\u0163i sau incul\u0163i cu totul, caut\u0103 a o asmu\u0163i asupra claselor superioare, a c\u0103ror superioritate const\u0103 \u00een na\u015ftere, avere sau \u015ftiin\u0163\u0103. Cultura omenirii, adic\u0103 gr\u0103m\u0103direa unui capital intelectual \u015fi moral, nu seam\u0103n\u0103 cu gr\u0103m\u0103direa capitalurilor \u00een bani. Victoria principiilor liberale-socialiste \u00eensemneaz\u0103 moartea oric\u0103rei culturi \u015fi rec\u0103derea \u00een vechea barbarie. Cultura oric\u0103rei na\u0163ii e\u00admpresurat\u0103 de-o mul\u0163ime oarb\u0103, gata de-a rec\u0103dea, \u00een orice moment \u00een barbarie\u201d. \u201e\u00cen cursul \u00eentregii istorii a rom\u00e2nilor putem vedea, la ivirea unor pericole mari, \u00eenvenin\u00e2ndu-se, \u015fi mai mult, urile de partid, netoleran\u0163a politic\u0103\u201d. \u201eSentimentul istoric al naturii intrinseci a statului sau o m\u00e2n\u0103 de fier, din nefericire, lipsesc; a\u015fa \u00eenc\u00e2t, departe de-a vedea existen\u0163a statului asigurat\u0103 prin c\u00e2rma puternic\u0103\u015fi prev\u0103z\u0103toare a tot ce poate produce na\u0163ia mai viguros, mai onest \u015fi mai inteligent, suntem, din contr\u0103, aviza\u0163i de-a a\u015ftepta siguran\u0163a acestei existen\u0163e de la mila sor\u0163ii, de la pomana \u00eemprejur\u0103rilor externe, care s\u0103 postuleze fiin\u0163a statului rom\u00e2n ca pe un fel de necesitate interna\u0163ional\u0103. Cumc\u0103 acea necesitate interna\u0163ional\u0103 n-are nevoie de-a \u0163ine seama de sentimentele noastre intime, de existen\u0163a rasei latine, ci numai de existen\u0163a unui petec de p\u0103m\u00e2nt cvasineutru l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re, ne-a dovedit-o cu prisos Congresul (de la Berlin n.n.). Ce-i pas\u0103 Congresului c\u0103 se r\u0103pe\u015fte o parte din patria str\u0103veche a neamului rom\u00e2nesc ca atare? Ce li-i lor de Hecuba? Ce-i pas\u0103 cine va locui pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc? Materialul de oameni \u00eei e indiferent, cestiunea european\u0103 e ca s\u0103 existe o f\u00e2\u015fie de p\u0103m\u00e2nt \u00eentre Rusia, Austria \u015fi noile forma\u0163iuni ale fostei Turcii, \u00eencolo lucrul le e totuna\u201d. \u201eIstoria \u00ee\u015fi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, \u00een veci, un regim vitreg, corupt \u015fi mincinos. Ne temem c\u0103 aproape e ziua \u00een care sim\u0163ul conserv\u0103rii fizice, revoltat de maltrat\u0103rile administrative \u015fi fiscale \u015fi de exploatarea excesiv\u0103 din partea str\u0103inilor, va preface poporul nostru \u00eentr-o unealt\u0103 lesne de m\u00e2nuit \u00een contra chiar a existen\u0163ei statului\u201d\u2026<\/p>\n
Prin urmare: aten\u0163ie! \u201eGre\u015falele \u00een politic\u0103 sunt crime; c\u0103ci \u00een urma lor sufer\u0103 milioane de oameni nevinova\u0163i, se-mpiedic\u0103 dezvoltarea unei \u0163\u0103ri \u00eentregi \u015fi se-mpiedic\u0103, pentru zeci de ani \u00eenainte, viitorul ei\u201d.<\/p>\n
Scris de\u00a0 Radu Mihai Cri\u015fan<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mult-iubitul \u015fi prea-p\u0103timitul meu neam rom\u00e2nesc, \u201eRom\u00e2nii nu sunt nic\u0103ieri coloni\u015fti, venit\u00fari, oamenii nim\u0103nui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-8193","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8193","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8193"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8193\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8193"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8193"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8193"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}