{"id":8392,"date":"2012-11-08T19:32:20","date_gmt":"2012-11-08T19:32:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=8392"},"modified":"2012-11-08T19:32:20","modified_gmt":"2012-11-08T19:32:20","slug":"cristian-neagu-%e2%80%9eintelegatorul-%c2%abtrimis%c2%bb-neinteles-%e2%80%93-artur-silvestri%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/11\/08\/cristian-neagu-%e2%80%9eintelegatorul-%c2%abtrimis%c2%bb-neinteles-%e2%80%93-artur-silvestri%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Cristian Neagu: \u201e\u00cen\u0163eleg\u0103torul \u00abTRIMIS\u00bb ne\u00een\u0163eles \u2013 Artur Silvestri\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"Evalu\u00e2nd impresionanta oper\u0103 c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 a regretatului confrate Artur Silvestri, (fie-i odihna ve\u015fnic\u0103, \u00een pacea Dumnezeirii) vom constata \u00eencadrarea sa spiritual\u0103 conceptului filosofic blagian, unde se define\u015fte \u2013 \u00een alternan\u0163\u0103 cu mitologicul \u2013 suma acelor calit\u0103\u0163i umane, care ne permit a-l numi \u201eCel Trimis\u201c \u00eentru cercetare, \u00eentru a lumina, \u00eentreb\u00e2ndu-ne (conform teoriei lui Hegel) cine d\u0103ruie\u015fte mai mult \u00een cultur\u0103: omul, ori zeul, sau nu cumva geniile culturii, sunt chiar manifest\u0103ri ale unei inteligen\u0163e cosmice deoarece, filosofii au descoperit \u00een ad\u00e2ncimile spiritului uman, existen\u0163a unor func\u0163ii stilistice creatoare, (harul) \u00een con\u0163inutul c\u0103rora exist\u0103 \u015fi un substrat magic? Orice creator al superlativit\u0103\u0163ii culturii, este \u00eentr-o neb\u0103nuit\u0103 leg\u0103tur\u0103 spiritual\u0103 cu Divinul Creator, iar \u201etrimiterea\u201c sa pe p\u0103m\u00e2nt (la na\u015ftere, evident) se demonstreaz\u0103 a fi posibil\u0103 prin fenomenul Sofianic unde transcendentul coboar\u0103 devenind terestru, fenomen reg\u0103sit \u00een materialul mitologic prelucrat de str\u0103vechi colinde (vezi ora\u0163iile cu tema Na\u015fterii M\u00e2ntuitorului). Sus\u0163inut\u0103 de conceptul filosofic, ideologia emis\u0103 ce va defini consisten\u0163a unei opere, \u00eencadrat\u0103 ulterior elitismului cultural demonstreaz\u0103 \u015fi \u00een cazul lui Artur Silvestri c\u0103 spiritul cunosc\u0103tor con\u0163ine constitutiv forme pure ale intui\u0163iei intelectului \u015fi ra\u0163iunii, forme ordonatoare apriorice. Vom cita un interesant pasaj al scriiturii silvestriene unde vom reg\u0103si \u2013 conjunctural la prima vedere \u2013 acea ac\u0163iune aprioric\u0103 a spiritului, sub influen\u0163a determin\u0103rii ontice: <\/strong><\/p>\n

\u201ePentru mine, care crescusem \u00een prejudec\u0103\u0163i colective ce sunt \u015fi ast\u0103zi mai tari dec\u00e2t piatra, era uluitor s\u0103 aflu, citind pe Monseniorul T\u0103utu, c\u0103 noi avusesem, \u00eenainte de \u00abc\u0103r\u0163ile de slavonie\u00bb un poet mare, numit Niceta de Remesiana \u015fi un imn ce se c\u00e2nt\u0103 de c\u0103tre to\u0163i cre\u015ftinii: \u00abTe Deum laudamus\u00bb ; c\u0103 avusesem scriitori ce scriau pe latine\u015fte, despre care se vorbea ca \u201estr\u0103rom\u00e2ni\u201c \u015fi c\u0103 de fapt slavonismul \u00eei \u00eenl\u0103turase \u015fi ne obligase s\u0103-i uit\u0103m. Eram uimit \u015fi indignat, \u015fi nu puteam \u00een\u0163elege de ce t\u0103cerea continu\u0103, \u015fi de ce nu vorbim despre ei, dac\u0103 \u015ftiam c\u0103-i avem \u015fi exist\u0103; dar \u015fi \u00eenfrico\u015fat, fiindc\u0103 \u00eencepea s\u0103 se nasc\u0103, precum o veste rea, b\u0103nuiala, c\u0103 uitarea se produce lesne \u015fi poate fi definitiv\u0103. <\/strong><\/em><\/p>\n

C\u00e2nd peste aproape zece ani auzisem c\u0103 un c\u0103rturar de la Bucure\u015fti, pe nume Ioan G. Coman \u00eendr\u0103znise nu doar s\u0103 vorbeasc\u0103 iar\u0103\u015fi despre str\u0103rom\u00e2ni, ci chiar, s\u0103 \u015fi scrie o carte despre ei, am c\u0103p\u0103tat o clip\u0103 sentimentul c\u0103 toate \u201ese a\u015feaz\u0103 la r\u00e2nduial\u0103\u201c . O \u201er\u00e2nduial\u0103\u201c ce, \u00eens\u0103, nu s-a produs, \u015fi pentru care \u00eenc\u0103 mai trebuiau multe, poate chiar un r\u0103zboi t\u0103cut, pe care, c\u00e2nd \u00eel \u00eencepuse, peste c\u00e2\u0163iva ani, Nestor Vornicescu, mi-l \u00eensu\u015fisem \u015fi eu. Scriu aceste r\u00e2nduri \u015fi \u00eel rev\u0103d, cu o durere ce o \u00eencerc din ce \u00een ce mai des, acum, la amintirea celor ce au fost \u015fi nu mai sunt, \u00eel rev\u0103d, deci, pe MareleMitropolit, \u00een Palatul Vorvoreanu de la Craiova, socotindu-ne \u015fi noi, \u00een prea pu\u0163ine fraze \u2013 c\u0103ci, la fel ca<\/strong><\/em> <\/strong>\u00een campanie, nu era nevoie de dizerta\u0163ii \u2013 ce aveam de f\u0103cut, c\u00e2nd \u015fi cum, \u015fi dac\u0103 vom putea s\u0103 mai \u00eenaint\u0103m, urc\u00e2nd \u00eenc\u0103 o treapt\u0103, mai la l\u0103rgime; un r\u0103zboi de c\u0103rturari, ce \u00een\u0163eleseser\u0103 t\u00e2rziu c\u0103 nu era doar un r\u0103zboi de c\u0103rturari. <\/strong><\/em><\/p>\n

S\u0103-mi fi \u00eenchipuit, <\/strong><\/em>\u00een acele nop\u0163i ce petreceam \u00eentre c\u0103r\u0163ile din biblioteca de la Potenza, c\u0103 intrasem \u00een erezie \u015fi \u00eencepusem s\u0103 deslu\u015fesc taine pecetluite cu \u015fapte lac\u0103te? Nu, nu mi-as fiputut \u00eenchiput. Citeam noaptea cu gr\u0103bire, mult \u015fi din toate. \u015ei notam, ast\u0103zi cred c\u0103 prea sumar, \u00eentr-un caiet dictando, sub\u0163ire, un \u00abcaiet de tez\u0103\u00bb cu coper\u0163ile de carton, ce se r\u0103t\u0103cise prin bagajul meu, \u015fi m\u0103 mirasem c\u00e2nd l-am g\u0103sit. L-am mai p\u0103strat apoi o vreme; nici nu \u00eemi dau seama ce m\u0103 f\u0103cuse s\u0103 nu-l arunc dar, mult mai \u00eencoace, c\u00e2nd, \u00eentr-o zi, afl\u00e2ndu-l printre h\u00e2rtii de alt\u0103dat\u0103 ce socoteam f\u0103r\u0103 valoare, l-am privit cu luare-aminte. Imaginea m\u0103 fascina. Cuvinte, nume, titluri de c\u0103r\u0163i, citate, toate neobi\u015fnuit de eretice fa\u0163\u0103 de anul c\u00e2nd se a\u015fternuser\u0103, dar depun\u00e2ndu-se \u00een memorie, a\u015fez\u00e2ndu-se undeva \u00een ad\u00e2nc \u015fi \u00ablucr\u00e2nd\u00bb f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu, ca ni\u015fte straturi geologice fluide, av\u00e2nd Puteri ne\u00eentelese care, poate, m\u0103 protejar\u0103. <\/strong><\/em>\u201c (Artur Silvestri, <\/strong>Memoria ca un concert baroc<\/strong><\/em>, Carpathia Press, 2004, vol. 1 \u2013 p. 8-9)<\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput putem observa atrac\u0163ia c\u0103rturarului spre mirajul enigmelor istoriei, (mai cu seam\u0103 cele privind originismul Neamului, \u015fi incipien\u0163a scrierii religioase) ce va determina pe mai departe imboldul cercet\u0103rii, c\u0103ruia \u00eei va r\u0103m\u00e2ne supus toat\u0103 via\u0163a. Cum i-a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 aceast\u0103 trud\u0103? Afl\u0103m r\u0103spunsul, re\u0163in\u00e2nd \u015fi d\u00e2nd continuitate \u2013 strict \u2013 sublinierilor din citat, de unde ne putem da seama c\u0103 descoperirile domniei-sale au incomodat extrem de sup\u0103r\u0103tor un curent antirom\u00e2nesc \u015fi antireligios, ce tocmai reu\u015fise a-\u015fi impune punctul de vedere \u00een plan spiritual (amintind aici at\u00e2t campania antieminescian\u0103, succesul actului denigrator asupra Mitropolitului Vornicescu, \u015fi multe altele). Dac\u0103 la marea majoritate a autorilor, geneza unei opere con\u0163ine actul imaginarului, la Artur Silvestri constat\u0103m obiectivarea unei atitudini a intelectualului fa\u0163\u0103 de valoarea elementelor spirituale considerate pierdute, redob\u00e2ndite \u00eens\u0103 de acesta, chiar con\u015ftient de faptul c\u0103 veritas odium paret, cum a l\u0103sat a se \u00een\u0163elege. Dup\u0103 zeci de ani de studiu \u015fi cercet\u0103ri, ajunge la concluzia c\u0103 devine eretic deslu\u015find taine bine ferecate, iar c\u00e2nd \u00ee\u015fi dore\u015fte implementarea lor \u00eentru completarea istoriei \u015fi literaturii, con\u015ftientizeaz\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 r\u00e2nduial\u0103 presupune un r\u0103zboi t\u0103cut (pe care l-a preluat consim\u0163it de la Mitropolitul Nestor Vornicescu) un r\u0103zboi al c\u0103rturarilor \u015fi nu numai. <\/strong><\/p>\n

Personal am constatat o stare conflictual\u0103 \u00eentre adev\u0103rul cercetat \u2013 demonstrat \u015fi for\u0163a mijloacelor de manipulare a acestuia, analiz\u00e2nd esen\u0163a mentalit\u0103\u0163ii culturale a dou\u0103 curente total opuse. Dac\u0103 ne vom referi la c\u0103r\u0163i \u015fi autori, vom exemplifica aceast\u0103 situa\u0163ie amintind titlul \u201eSemne \u015fi pece\u0163i\u201c (Ed. Carpathia Press 2005, Artur Silvestri) \u00eentr-o binemeritat\u0103 \u015fi chiar necesar\u0103 contradic\u0163ie cu titlul \u201ePolitice\u201c, (edi\u0163ia 1996, H. R. Patapievici) Da, spectrul cultural este fr\u00e2nt, \u015fi fiecare fr\u00e2ntur\u0103 \u00eempotriva celeilalte, confirm\u00e2ndu-se astfel defensiva datoriei p\u0103str\u0103rii valorilor spirituale, \u00een fata ofensivei de distrugere a acestora. Artur Silvestri a fost prea incomod pe acest front, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 reabiliteze un Mare Adev\u0103r Istoric. Jertfi\u0163ii \u00eentru autenticitatea spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti stau uita\u0163i pe nedrept \u00een cronici \u015fi istorii scrise (\u00een timp ce ni se bag\u0103 pe g\u00e2t derizoriul frumos ambalat drept cultur\u0103). Cine-\u015fi mai aminte\u015fte spre exemplu de str\u0103dania p\u0103str\u0103rii graiului rom\u00e2nesc \u00een iure\u015ful cotropirilor altor graiuri, \u015fi ce pre\u0163 au pl\u0103tit pentru aceasta, Inochentie Micu \u2013 surghiunit, fiindu-i \u00eengropate r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele la Roma; Ion Budai Deleanu \u2013 surghiunit \u015fi \u00eengropat la Lwow; Gh. \u015eincai \u2013 surghiunit \u015fi \u00eengropat la Sinea, (Slovacia); Samuil Micu \u015fi Petru Maior \u2013 \u00eentemni\u0163a\u0163i, uci\u015fi, iar mai apoi \u00eengropa\u0163i la Budapesta, (\u015fi mul\u0163i al\u0163ii) <\/strong><\/p>\n

Din studiul filosofiei \u015ftim c\u0103 Platon a preluat de la Socrate concep\u0163ia priorit\u0103\u0163ii ra\u0163iunii prin valoarea de con\u015ftiin\u0163\u0103, aceasta determin\u00e2nd fenomenul revelator al spiritului uman. Cunoa\u015fterea, \u00een sensul de intui\u0163ie, precede totul, oblig\u00e2nd la stilistica limbajului. Odat\u0103 dezvoltat, limbajul recristalizeaz\u0103 intui\u0163ia, omogeniz\u00e2ndu-se cu spiritul cercet\u0103tor \u00eentru performan\u0163\u0103. Omagiem \u015fi depl\u00e2ngem ast\u0103zi personalitatea unui condeier de excep\u0163ie \u00een care se reuniser\u0103 \u015fi activau ca atare aceste calit\u0103\u0163i de \u00eennobilare spiritual\u0103. A\u015fa cum putem constata cunoa\u015fterea obiectiv\u0103 a lumii perfec\u0163ion\u0103rii limbilor europene, prin operele scrise de Shakespeare, Goethe, Ronsard, Voltaire, Malherbe, Dante, Zola, Eminescu, Blaga, Eliade, \u0162u\u0163ea, nu vom fi deloc uimi\u0163i s\u0103 ad\u0103ug\u0103m acestor nume pe cel al lui Artur Silvestri. <\/strong><\/p>\n

CRISTIAN NEAGU <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evalu\u00e2nd impresionanta oper\u0103 c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 a regretatului confrate Artur Silvestri, (fie-i odihna ve\u015fnic\u0103, \u00een pacea Dumnezeirii) vom constata \u00eencadrarea sa spiritual\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-8392","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8392","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8392"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8392\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8392"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8392"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8392"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}