{"id":8542,"date":"2012-11-15T07:49:00","date_gmt":"2012-11-15T07:49:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=8542"},"modified":"2012-11-15T08:12:28","modified_gmt":"2012-11-15T08:12:28","slug":"prof-dr-adrian-botez-o-alternativa-la-democratie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/11\/15\/prof-dr-adrian-botez-o-alternativa-la-democratie\/","title":{"rendered":"Prof. Dr. Adrian Botez: O alternativ\u0103 la democra\u021bie"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

CUPRINS<\/strong><\/p>\n

– Cum s-a format\/deformat OMUL SOCIAL EUROPEAN<\/strong>\u2026 – sau: Pentru restaurarea lui \u201chomo religiosus\u201d, \u00een societatea contemporan\u0103\u00a0 (un istoric al form\u0103rii, deform\u0103rii \u015fi importan\u0163ei Legii, \u00een societatea uman\u0103 european\u0103<\/strong>)<\/strong><\/p>\n

\n

PARTEA I<\/strong>: Istoria p\u0103trunderii R\u0103ului \u00een Lume<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cartea \u00cent\u00e2i \u2013 Cea a ISCODIRII LEGII<\/strong><\/p>\n

1.1.Educa\u0163ia Legii din cea mai \u201cad\u00e2nc\u0103 vechime\u201d. Problema actual\u0103: necunoa\u015fterea Legii \u015fi legilor ( prin \u00eenv\u0103\u0163are sistematic\u0103 \u015fi asumare interioar\u0103), \u00eentru Virtute<\/p>\n

1.2.Steiner apud Rousseau, Rousseau apud Rabelais, Rabelais apud\u2026sau: filia\u0163ia pedagogiei juridice<\/p>\n

1.3.Pedagogii\u00a0 antichit\u0103\u0163ii :\u00a0 Socrate-Platon-Aristotel<\/p>\n

1.4.Juri\u015ftii lui Dumnezeu (Evul Mediu) \u015fi juri\u015ftii omului (utopi\u015ftii Rena\u015fterii). Pierderea semnifica\u0163iei sacre a educa\u0163iei \u00eentru Lege<\/p>\n

1.5.Jean-Jacques Rousseau\u00a0 –\u00a0 ultimul mare pedagog\u00a0 (angajat social)\u00a0 al umanit\u0103\u0163ii europene<\/p>\n

1.6.Concluzii par\u0163iale<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cartea a Doua: Cea a DESCOPERIRII LEGII CA FORM\u0102 DE EXISTEN\u0162\u0102 UMANO-DIVIN\u0102<\/strong>..29<\/p>\n

2.1.Existen\u0163a juridic\u0103<\/p>\n

2.2.\u015etiin\u0163a Dreptului. Dreptul \u015fi Contractul social<\/em> al lui Rousseau<\/p>\n

2.3.Dreptul \u015fi Pedagogia\u00a0 – \u015ftiin\u0163e care studiaz\u0103 \u015fi formeaz\u0103 personalitatea uman\u0103<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cartea a Treia: Cea a N\u0102DEJDII DE M\u00c2NTUIRE, PRIN DESCOPERIREA LUI HRISTOS-LEGEA IUBIRII<\/strong><\/p>\n

DREPT-PEDAGOGIE-RELIGIE<\/strong><\/p>\n

3.1. Pytagora, Legislatorul \u015fi autoritatea sacerdotal\u0103<\/p>\n

3.2. Socrate-Platon , Legislatorul \u015fi \u201cBinele Suprem\u201d<\/p>\n

3.3.Giambattista Vico \u015fi \u201cv\u00e2rstele\u201d<\/p>\n

3.4.\u00a0 Rousseau\u00a0 –\u00a0 \u00eentre Legislatorul Obsedant \u015fi Reforma e\u015fuat\u0103. Medita\u0163ii asupra r\u0103d\u0103cinilor Legii Moderne<\/p>\n

3.5.Nikolai Berdiaev \u015fi Noul Ev Mediu: \u201cMuta\u0163ia L\u0103untric\u0103\u201d \u015fi transcenderea istoriei-lege<\/p>\n

3.6.Invariabilul Legii \u015fi Autoritatea Divin\u0103<\/p>\n

3.7. HRISTOS-LEGISLATORUL<\/p>\n

3.8.Civiliza\u0163ia cre\u015ftin\u0103\u00a0 –\u00a0 civiliza\u0163ie legislativ\u0103<\/p>\n

3.9.T\u00e2n\u0103rul educat \u015fi Dumnezeu<\/p>\n

3.10. \u00cen loc de concluzii finale: Replierea social\u0103 \u015fi cenzura moral-divin\u0103 a t\u00e2n\u0103rului<\/p>\n

RESTABILIREA\u00a0 CREDIBILIT\u0102\u0162II TINERILOR. \u201cB\u0102TR\u00c2NE\u0162EA\u201d \u015eI \u201cTINERE\u0162EA\u201d\u00a0 –\u00a0 CATEGORII PSIHO-SOCIALE<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 PARTEA a II-a<\/strong>: PENTRU\u00a0 INSTAURAREA BINELUI<\/strong><\/p>\n

II.0 – EPOCA ARHANGHELULUI MIHAIL\/MIK\u00c4EL\/ARHANGHELUL SPIRITULUI<\/p>\n

II.1- SPECIFICUL LUPTEI ELITELOR ALBE, \u00ceN SECOLELE XX-XXI<\/p>\n

II.2 \u2013 CAZUL GERMANIA, PREFA\u0162\u0102 A CAZULUI ROM\u00c2NIA<\/p>\n

II.3 \u2013 DOMNUL PIT \u015eI DIVERSIUNEA TEORIEI MASONICE DESPRE ELITE<\/p>\n

II.4-GR\u0102DINA MAICII DOMNULUI \u015eI TEORIA CERULUI SUPRA\u00ceN\u0102L\u0162AT<\/p>\n

II.5 – CONCLUZII \u015eI SOLU\u0162II. SOLIDARITATEA CRE\u015eTIN\u0102 TRANSFIGURATOARE \u015eI VOIEVOZII ORTODOC\u015eI<\/p>\n

II.6-PENTRU O A ALTFEL DE II.7-INTELECTUALITATE<\/p>\n

II.7-PENTRU UN \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NT RELIGIOS-CRE\u015eTIN ORTODOX COMUNITAR. DESPRE HANDICAPA\u0162II LA \u00ceNV\u0102\u0162\u0102TUR\u0102 AI STATULUI<\/p>\n

II.8-AVERTISMENT TR\u0102D\u0102TORILOR – sau: Nevoia de Teocra\u0163ie ORTODOX\u0102<\/strong><\/p>\n

II.9-NEVOIA DE MARTIRI<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

PARTEA a III-a<\/strong>: NECESITATEA CULTULUI SPIRITULUI NA\u0162IONAL DEMIURGIC ROM\u00c2NESC\/EMINESCU<\/strong><\/p>\n

\u00ceN CONTRA RINOCERILOR\u2026 – \u015eI AR\u0102TAREA INOROGULUI!<\/p>\n

ARGUMENT<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 carte vine spre l\u0103murirea celor care v\u0103d istoria, dar nu reac\u0163ioneaz\u0103, nu evalueaz\u0103, nu se implic\u0103, activ \u015fi din tot sufletul, dat lor de Dumnezeu, \u00een Cruciada contra R\u0103ului din Lume. Contra Satanei, care pare tot mai sfid\u0103tor, prin sl\u0103biciunea celor indiferen\u0163i \u015fi iresponsabili, care ridic\u0103 din umeri, de parc\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi Terra n-ar fi \u015fi locul lor de \u00eencercare, pentru a se vedea c\u00e2nd \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 merit\u0103 spi\u0163a uman\u0103 re-\u00eentoarcerea \u00een Paradis, la starea de \u201cchip \u015fi asem\u0103nare cu Dumnezeu<\/em><\/strong>\u201d \u2013 chip \u015fi asem\u0103nare care, prin lucrare satanic\u0103, pare, acum, mai cur\u00e2nd o caricatur\u0103 grotesc\u0103, tot mai oribil\u0103\u2026De aceea am \u015fi intitulat acest ghid al Drumului Reluat spre Dumnezeu\/Hristos M\u00e2ntuitorul \u2013 Cartea Crucia\u0163ilor Rom\u00e2ni<\/em><\/strong>. Pentru c\u0103 suntem siguri c\u0103, la fel cum se preg\u0103teau, \u00een 1094, europenii, pentru primul lor asalt concentrat\/concertat asupra musulmanilor, pentru a re-c\u00e2\u015ftiga Morm\u00e2ntul Lui Hristos, de la Ierusalim – \u015fi azi se afl\u0103, \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een lume, mul\u0163i crucia\u0163i autentici<\/strong>, gata arma\u0163i, a\u015ftept\u00e2nd doar tr\u00e2mbi\u0163a de aur, chemarea pentru ADUNARE\/SOLIDARIZARE\/CINA DE TAIN\u0102 A PREG\u0102TIRII JERTFEI DE SINE, PENTRU M\u00c2NTUIREA LUMII \u015eI, IMPLICIT, ROM\u00c2NIEI<\/strong>\u2026Pentru c\u0103, oric\u00e2t uit\u0103 de semnifica\u0163ia existen\u0163ei acestui p\u0103m\u00e2nt rar, ALES DE DUMNEZEU<\/strong> \u2013 ROM\u00c2NIA!!! – to\u0163i oamenii lumii, c\u00e2nd vor urla de frica beznei ce se va a\u015fterne, greu-ap\u0103s\u0103toare, sufocant\u0103, peste lume\u2026 – \u00a0tot aici, \u00een Rom\u00e2nia Ortodox\u0103, vor z\u0103ri CANDELA APRINS\u0102<\/strong>\u2026aici, unde este GR\u0102DINA MAICII DOMNULUI<\/strong>\u2026LOCUL INOROGULUI<\/strong>\u2026<\/p>\n

Dar, ne-am pus \u00eentrebarea: cine va suna din tr\u00e2mbi\u0163\u0103, pentru aceast\u0103 Sacr\u0103 Adunare Cruciat\u0103, \u00eentru \u00eenfruntarea Satanei? Dar dac\u0103, din pricina ignor\u0103rii procesualit\u0103\u0163ii \u015fi cauzalit\u0103\u0163ii infiltr\u0103rii R\u0103ului \u00een lume, Crucia\u0163ii gata preg\u0103ti\u0163i \u2013 VOR \u015eOV\u0102I?! \u015ei, atunci, am alc\u0103tuit aceast\u0103 carte, drept ghid \u015fi \u00eencredin\u0163are c\u0103 R\u0103ul nu e dinafara Lumii, ci este \u00een lume, \u00een sl\u0103biciunile dinl\u0103untrul nostru, \u00een am\u00e2narea peste fire a \u00cenceputului Cruciadei Celei Mai Curate Din C\u00e2te Au Fost\u2026Iar Binele \u015fi C\u0103l\u0103uzele M\u00e2ntuirii sunt \u00een Vechii Crucia\u0163i, de Dumnezeu hot\u0103r\u00e2\u0163i, din veac \u00een veac, ai Neamului Rom\u00e2nesc \u2013 cei care \u015ftiu \u015fi pot, prin puterea Duhului \u015fi Misiunii lor Dumnezeie\u015fti, s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 \u015fi cur\u0103\u0163ie, \u00een noi \u00een\u015fine, prin \u00eent\u0103rirea Credin\u0163ei Str\u0103mo\u015fe\u015fti, \u00een sufletele noastre\u2026<\/p>\n

Cruciatule<\/strong> \u2013 rom\u00e2n sau \u00een\u0163eleg\u0103tor de oriunde al Lui Hristos-U\u015eA c\u0103tre M\u00e2ntuire<\/strong> \u2013 nu avea fric\u0103\u2026 – porne\u015fte s\u0103 vezi, cu ochii t\u0103i, cum a profitat Satana de NOI, pentru a-L ar\u0103ta tot nou\u0103 pe Dumnezeu \u2013 schimonosit\u2026De aceea \u0163i-e fric\u0103, s\u0103 nu cumva s\u0103 lup\u0163i zadarnic\u2026 – \u015foptindu-\u0163i, \u00eengrijorat, precum c\u0103 la cap\u0103tul luptei tale poate c\u0103 nu vei \u00eent\u00e2lni Lumina Transfiguratoare de Om, Destin\/Istorie\u2026NU, N-AI DREPTATE S\u0102 NU CREZI \u00ceN PUTEREA IZB\u0102VITOARE A DUHULUI DUMNEZEIESC AL LUMII!! <\/strong>Urmeaz\u0103-ne, prin labirintul istoriei, \u015fi vei \u00een\u0163elege c\u0103 mintea noastr\u0103 slab\u0103 ne-a stricat puterile de credin\u0163\u0103 \u00een scopul dumnezeiesc al LUPTEI. Vei vedea c\u0103, deja, de mii de ani, au fost, printre geniile Lumii, mult mai mul\u0163i auto-jertfitori\/MARTIRI, dec\u00e2t \u00eentreb\u0103tori\u2026 – c\u00e2nd a fost vorba de MISIUNEA M\u00c2NTUIRII<\/strong>\u2026\u015ei, la cap\u0103tul C\u0103l\u0103toriei<\/strong>, \u00ee\u0163i vom ar\u0103ta minunea INOROGULUI SUBLIM<\/strong>!<\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

CARTEA CRUCIA\u0162ILOR ROM\u00c2NI<\/strong><\/p>\n

O ALTERNATIV\u0102 \u201cFEZABIL\u0102<\/em>\u201d, LA DEMOCRA\u0162IE:<\/strong><\/p>\n

HRISTOCRA\u0162IA<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/strong><\/p>\n

CUM S-A FORMAT\/DEFORMAT OMUL SOCIAL EUROPEAN\u2026<\/strong><\/p>\n

– pentru restaurarea lui \u201chomo religiosus\u201d, \u00een societatea contemporan\u0103 –<\/strong><\/p>\n

(UN\u00a0\u00a0 ISTORIC AL\u00a0 FORM\u0102RII, DEFORM\u0102RII\u00a0 \u015eI IMPORTAN\u0162EI\u00a0 LEGII,\u00a0 \u00ceN\u00a0\u00a0 SOCIETATEA\u00a0\u00a0 UMAN\u0102\u00a0 EUROPEAN\u0102)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

PARTEA I: ISTORIA P\u0102TRUNDERII R\u0102ULUI \u00ceN LUME<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cartea \u00cent\u00e2i \u2013 Cea a ISCODIRII LEGII\u2026<\/strong><\/p>\n

Spune un ucenic al f\u0103uritorului antroposofiei cre\u015ftin-rosicruciene, Thomas G\u00f6bel<\/em><\/strong>, \u00een revista Der Goetheanum<\/em><\/strong>, nr. 8-9\/2000 \u2013 trad. de Victor Oprescu<\/em><\/strong> \u2013 despre R\u0103ul din secolul XX<\/strong> (Cele trei aspecte ale R\u0103ului, \u00een lumea contemporan\u0103<\/em><\/strong>) – \u015fi noi nu facem, deocamdat\u0103, dec\u00e2t s\u0103 select\u0103m, pentru ulterior comentariu \u015fi \u00een\u0163elegere:<\/p>\n

\u201cCine prive\u015fte cu degajare interioar\u0103 agita\u0163ia de toate zilele, a\u015fa cum este ea ast\u0103zi, vede imense aglomer\u0103ri citadine \u00een care se stimuleaz\u0103, prin toate mijloacele, CONSUMUL\u00a0 – \u015fi care a \u015fi dezvoltat o psihologie, \u00een acest sens. Vede, \u00een acest furnicar, cum oamenii nu-\u015fi dau seama \u015fi nu reac\u0163ioneaz\u0103 \u00een fa\u0163a acestei situa\u0163ii; privirea lor plute\u015fte \u00een neant. \u015ei c\u00e2nd \u00eei vedem cum r\u0103scolesc cu aviditate rafturile magazinelor, sim\u0163im c\u0103, \u00een acest fenomen, nu exist\u0103 niciun fel de orientare, niciun scop urm\u0103rit. Sunt numai figuri \u015fterse, f\u0103r\u0103 inten\u0163ii –\u00a0 ceea ce este un simptom al lipsei lor de direc\u0163ie a sufletului. Visul lor este s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ce le-ar putea fi avantajos, profitabil. Nimic altceva! Este un fel de aviditate aceast\u0103 c\u0103utare oarb\u0103 pentru ceva, pentru care nu exist\u0103 o necesitate real\u0103: ea st\u0103p\u00e2ne\u015fte de departe via\u0163a oamenilor, la acest sf\u00e2r\u015fit de secol \u015fi mileniu. Aceea\u015fi aviditate st\u0103p\u00e2ne\u015fte \u015fi pe cei care stau \u00een fa\u0163a televizorului, a\u015ftept\u00e2nd ceva, o \u201clovitur\u0103\u201d, ceva ce nici ei nu \u015ftiu; la fel cu to\u0163i cei care urm\u0103resc presa zilnic, \u00een c\u0103utarea ultimelor catastrofe \u015fi orori. Enumerarea ar putea continua.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 nou\u0103 aviditate nu are o cauz\u0103, ci este urmarea unor cauze anterioare, ascunse. A unor cauze pe care fiecare le poate descoperi \u00een sufletul s\u0103u, dac\u0103 vrea s-o fac\u0103. Propriul suflet este locul at\u00e2t al diagnosticului, c\u00e2t \u015fi al terapiei. Pentru aceasta trebuie s\u0103 ne conect\u0103m asupra noastr\u0103 \u00een\u015fine, ca \u015fi asupra destinului lumii, pe care s\u0103 vrem s\u0103-l prelu\u0103m \u015fi pentru noi. S\u0103 ne impunem aceast\u0103 sarcin\u0103 \u2013 \u015fi apoi putem s\u0103 d\u0103m \u015fi r\u0103spunsurile pe m\u0103sura demnit\u0103\u0163ii omului, dup\u0103 care noi \u00een\u015fine vrem s\u0103 tr\u0103im. \u00cen aceasta const\u0103 calea spre o nou\u0103 moral\u0103 \u2013 care de aceea este nou\u0103, fiindc\u0103 o construim din noi \u00een\u015fine.(\u2026)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 IV-R\u0103ul \u2013 fa\u0163a anonim\u0103 a \u201cMachbarkeit\u201d-ului<\/a>[1]<\/strong><\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (\u2026)Ast\u0103zi se creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 de r\u0103ceal\u0103, dac\u0103 s-ar cere s\u0103 se accepte realitatea unor fiin\u0163e spirituale. Exist\u0103 oameni, sau m\u0103car un om, despre care s\u0103 se \u015ftie c\u0103 a inaugurat concep\u0163ia matematic-materialist\u0103 despre lume? Dac\u0103 ar fi fost un om, s-ar fi vorbit despre el, ar fi fost cunoscut. Numele s\u0103u ar fi fost, neap\u0103rat, glorificat! Dar situa\u0163ia este alta, c\u0103ci tot ceea ce ast\u0103zi se percepe \u00een acest domeniu, \u0162INE DE ANONIMAT!!! Nu exist\u0103 niciun om care s\u0103 preia, personal, responsabilitatea pentru existen\u0163a noilor medii. Sunt doar \u00eentrep\u0103trunderi, care \u00eenclin\u0103 spre globalizare, voind s\u0103 realizeze c\u00e2\u015ftiguri, indiferent cu ce mijloace sau cu ce consecin\u0163e. \u015ei este de \u201cbon ton\u201d posesorul de ac\u0163iuni, pentru c\u0103 acestea sunt ANONIME \u2013 \u015fi vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 anonime<\/strong>!!! \u00cen numele lor ac\u0163ioneaz\u0103 managementul \u015fi se face din anonimat \u2013 ST\u0102P\u00c2NUL LUMII\u2026 \u015ei cum asemenea intreprinderi globale decid asupra unor capitaluri care, unele, dep\u0103\u015fesc bugetele de stat \u2013 ele pot s\u0103 manipuleze guvernele chiar \u00een mod legal: <\/em><\/p>\n

a-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>s\u0103 deplaseze for\u0163a de munc\u0103 acolo unde este mai ieftin\u0103,<\/em><\/p>\n

b-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>s\u0103 transfere profitul acolo unde impozitele sunt mai reduse,<\/em><\/p>\n

c-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>s\u0103 construiasc\u0103 locuin\u0163e, acolo unde dispune de un mediu cultivabil etc.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu este nevoie s\u0103 continu\u0103m expunerea cu urm\u0103rile unei astfel de exercit\u0103ri a puterii, ci numai s\u0103 ar\u0103t\u0103m care este \u0163elul lor. Acest \u0163el este domina\u0163ia unui ANONIM asupra lumii<\/strong> \u2013 f\u0103r\u0103\u00a0 a avea nicio legitimitate democratic\u0103 \u015fi nici moralitate \u2013 \u015fi nu recunoa\u015fte demnitatea omului. Acest ANONIM este o putere cosmic\u0103, concentrat\u0103 \u00eentr-o fiin\u0163\u0103 spiritual\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Anonimatul \u015fi generalizarea, pe care aceast\u0103 concep\u0163ie despre lume le genereaz\u0103, de la uniformizarea produselor industriale, p\u00e2n\u0103 la uniformizarea educa\u0163iei sau, mai exact, condi\u0163ionarea tinerei genera\u0163ii de activit\u0103\u0163i industriale \u2013 pledeaz\u0103 pentru prezen\u0163a unei anumite fiin\u0163e spirituale. Aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 ridic\u0103 arta inteligen\u0163ei sale la un standard mondial, \u00een toate domeniile vie\u0163ii omene\u015fti. Fiin\u0163a care stabile\u015fte Machbarkeitul a fost numit\u0103 \u015fi analizat\u0103, \u00eentr-un articol al lui Christof Lindeman (\u00een Goetheanum,<\/strong> nr. 39\/1999). Inteligen\u0163a de care vorbim aici este aceea a lui AHRIMAN, a\u015fa cum se nume\u015fte aceast\u0103 fiin\u0163\u0103, \u00een literatura esoteric\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 V-Care sunt caracteristicile lui Ahriman?<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 -Matematismul materialist formeaz\u0103 baze de concepte generalizatoare a Machbarkeitului.<\/strong> Din aceasta rezult\u0103:<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 -matematizarea fenomenelor \u015fi a calit\u0103\u0163ii acestora (reduc\u0163ionism<\/strong>);<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 -ispita (atrac\u0163ia) Machbarkeitului<\/strong> devine imboldul intelectual al muncii;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 -anonimatul cercet\u0103rii \u015fi a capitalului conduce spre globalizare \u015fi cercetare de mari dimensiuni;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 -aptitudinea (\u00eenclina\u0163ia) pentru industrie devine \u0163elul fiec\u0103ruia, \u00een formarea sa profesional\u0103;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 -manipularea con\u015ftien\u0163ei publice este sarcina noilor medii;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 -n\u0103zuin\u0163a spre domina\u0163ia mondial\u0103, prin contopirea industriei cu marile concerne bancare \u015fi de pres\u0103<\/strong> (sic!).<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ACESTA ESTE PRIMUL ASPECT AL R\u0102ULUI!!!<\/strong> El este fiin\u0163a care \u00eenchide pe om \u00een colivia de aur a inteligen\u0163ei sale celei mai pure, care este f\u0103r\u0103 defecte \u015fi, \u00een sine, incontestabil logic\u0103. <\/strong>Tehnica n\u0103scut\u0103 din aceast\u0103 inteligen\u0163\u0103 duce la crearea unei anti-lumi<\/strong> \u2013 din spa\u0163iul cibernetic \u015fi Internet \u2013 \u015fi care, social vorbind, este impregnat\u0103 \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een lumea \u00eentreg\u0103. Aceast\u0103 anti-lume<\/strong> este proiectat\u0103 ca \u00eenlocuitor al naturii<\/strong>, pentru sim\u0163urile omului. Acestei lumi \u00eei lipse\u015fte tot ceea ce noi numim realitate \u00een cercetarea naturii<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiin\u0163a lui Ahriman astfel caracterizat\u0103 are nevoie de Eul Omului, pe care nu \u00eel poate \u00eenlocui, dar \u00eel poate utiliza. Din felul cum Ahriman uniformizeaz\u0103 \u015fi utilizeaz\u0103 Eul Uman rezult\u0103 \u015fi faptul c\u0103, totu\u015fi, nu poate cunoa\u015fte pe om \u00een \u00eentregime<\/strong>. El nu cunoa\u015fte sentimentele omului<\/strong>, nu cunoa\u015fte sentimentul de mil\u0103, de compasiune \u015fi nu \u015ftie ce este iubirea. Omul este, pentru Ahriman, doar un obiect ce poate fi manipulat<\/strong>. \u00cei lipse\u015fte senin\u0103tatea, lini\u015ftea interioar\u0103 \u2013 care este premiza uimirii \u015fi el nu poate \u00een\u0163elege c\u0103 motiva\u0163ia activit\u0103\u0163ii umane se poate afla nu numai \u00een tehnic\u0103, ci \u015fi \u00een problemele sociale, \u00een nevoile \u015fi r\u0103t\u0103cirile sale. Prin limitarea la o ra\u0163iune restrictiv\u0103, izolat\u0103 \u2013 \u00eentrega fiin\u0163\u0103 a omului, mai ales partea care se afl\u0103 \u00een intelectul lucid, nu mai este condus\u0103 de con\u015ftien\u0163\u0103, deoarece eul este dependent de modul de lucru ahrimanic \u015fi \u00eenchistat \u00een el. Restul din fiin\u0163a uman\u0103, nepreluat de Ahriman \u2013 sim\u0163\u0103mintele \u015fi sensibilitatea \u2013 devine, astfel, un c\u00e2mp deschis pentru alte fiin\u0163e, care sunt interesate de aceast\u0103 latur\u0103 a omului. Aici apare o cu totul alt\u0103 categorie de ispite, dec\u00e2t cele dirijate de Ahriman.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 VI-R\u0103ul ca sl\u0103biciune a izol\u0103rii \u00een propria fiin\u0163\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 AL DOILEA ASPECT AL R\u0102ULUI<\/strong> st\u0103p\u00e2ne\u015fte lumea de imagini, care \u00eenconjoar\u0103, ast\u0103zi, pe fiecare om \u2013 f\u0103r\u0103 ca el s\u0103 se poat\u0103 ap\u0103ra \u00eempotriva ei, dec\u00e2t retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00een sine.<\/strong> \u00centreaga propagand\u0103 publicitar\u0103\u00a0 pe care o desf\u0103\u015foar\u0103 mass-media creeaz\u0103 o puternic\u0103 atrac\u0163ie pentru dorin\u0163ele josnice ale omului. Ele sunt un puternic apel c\u0103tre tot ce apare \u00een\u0103untrul sufletului c\u00e2nd eul, st\u0103p\u00e2nit de intelect, nu se mai intereseaz\u0103 de oamenii de jos \u015fi de con\u015ftiin\u0163a sensibil-vis\u0103toare. \u015ei cu c\u00e2t acest apel ac\u0163ioneaz\u0103 la un nivel inferior, cu at\u00e2t mai eficace este. De la acel \u201cai grij\u0103 de tine\u201d, care ar trebui s\u0103 duc\u0103 la cre\u015fterea sentimentului valorii proprii, a Ego-ului, \u00een adolescen\u0163\u0103, \u00eenainte de \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 20 de ani \u2013 drumul duce p\u00e2n\u0103 la acele fete-femei, mai mult sau mai pu\u0163in dezbr\u0103cate, care, \u00een toate locurile posibile, nicidecum oneste, solicit\u0103 tot ceea ce se arunc\u0103 pe pia\u0163\u0103. Propaganda pentru sexualitate este desprins\u0103, de cele mai multe ori, de erotic, ac\u0163ioneaz\u0103 mult mai str\u00e2ns cu cea pentru pornografie<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 rev\u0103rsare de pornografie, ascuns\u0103 sub aspectul c\u0103 \u201ctotul este la mod\u0103\u201d, c\u0103 este curentul general \u2013 duce la nep\u0103sare grav\u0103, ob\u0163inut\u0103 for\u0163at, \u015fi se pierde, astfel, speran\u0163a c\u0103 ar putea s\u0103 vin\u0103 ceva adev\u0103rat din lume, sau din societate. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 sl\u0103be\u015fte voin\u0163a \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t dorin\u0163ele care pornesc din trup trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat satisf\u0103cute<\/em><\/strong>. Modul cum aceste dorin\u0163e sunt satisf\u0103cute se afl\u0103 sub nivelul public de acceptare \u2013 \u015fi, pentru aceasta, Internetul st\u0103 la dispozi\u0163ie, acolo unde pornografia cras\u0103 s-a stabilit ad-hoc. Aceasta este posibil, deoarece \u2013 contrar tendin\u0163elor ahrimanice de generalizare \u2013 aici omul, izolat \u015fi neobservat, nu mai este nevoit s\u0103 respecte normele societ\u0103\u0163ii \u015fi se poate l\u0103sa \u00een voia pasiunilor sale.<\/strong> C\u00e2nd eroticul se desprinde de iubire \u015fi sexualitatea de erotic, satisfacerea dorin\u0163elor care pornesc din trup a devenit unica motiva\u0163ie a faptelor, a ac\u0163iunilor omului izolat. Ceea ce este zguduitor aici nu este faptul \u00een sine, ci inevitabilitatea acestuia, \u00een ciuda chiar a imposibilit\u0103\u0163ii evidente a unei atare satisfac\u0163ii. Pofta care, dup\u0103 fiecare \u00eencercare de satisfacere, revine mai intens \u2013 \u00eempinge pe om \u00eentr-o lume din care nu exist\u0103 ie\u015fire, at\u00e2ta timp c\u00e2t el este singur \u015fi dorin\u0163a sa nu este \u00eenl\u0103turat\u0103, prin interven\u0163ia altor oameni<\/strong>. \u00cen aceast\u0103<\/strong> ac\u0163iune a R\u0103ului trebuie s\u0103 deosebim ast\u0103zi dou\u0103 direc\u0163ii:\u00a0 I-<\/strong>una care sf\u00e2r\u015fe\u015fte chiar \u00eentr-o dec\u0103dere fizic\u0103, exterioar\u0103, cu brutalitate, cruzime \u015fi animalitate \u2013 II<\/strong>-alta care care duce spre o subtilitate de rafinament intelectual morbid. Ultima sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een nega\u0163ia corporalit\u0103\u0163ii, \u00een care voin\u0163a nu mai poate da niciun ajutor. \u00cen fiecare caz, omul nu se mai reg\u0103se\u015fte \u00een societate, ci se simte ca \u00eentr-o lume proprie, c\u0103reia societatea trebuie s\u0103 i se supun\u0103 sau s-o serveasc\u0103, f\u0103r\u0103 ca el \u00eensu\u015fi s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u00een ea. Rudolf Steiner face pe Lucifer<\/strong>, \u00een a c\u0103rui lume p\u0103trunde un astfel de om, s\u0103 se adreseze acestuia: \u201cSimte-te pe tine<\/strong>!\u201d Ahriman,<\/strong> dimpotriv\u0103, se adreseaz\u0103 omului: \u201cRecunoa\u015fte-m\u0103 pe mine<\/strong>!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 VII-Omul \u2013 pr\u0103bu\u015fit \u00een aceast\u0103 dubl\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare a R\u0103ului<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Omul luciferic<\/strong>, izolat \u00een pornirile sale, sim\u0163ind sl\u0103biciunea proprie \u2013 \u015fi omul ahrimanic<\/strong>, cu atrac\u0163ia sa intelectual\u0103 spre Machbarkeit, <\/strong>cu lumea sa manipulat\u0103\u00a0 – unul \u015fi acela\u015fi om, nu sunt doi oameni. Egoul s\u0103u este corupt \u015fi sedus \u015fi \u00een func\u0163ie de situa\u0163ie \u2013 cade dintr-una \u00een alta din aceste situa\u0163ii: omul ca unealt\u0103 dec\u0103zut\u0103, \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentre Lucifer \u015fi Ahriman \u2013 aceasta este dubla \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare a R\u0103ului \u00een om. Intelectul este cuplat de Ahriman, direct cu voin\u0163a care \u00eel conduce, \u00een mod cinic, dinafar\u0103. Adev\u0103ratul miez al omului este anihilat pe t\u0103cute, \u00een autopl\u0103cere, prin Lucifer. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Ahriman tr\u0103ie\u015fte \u00een organismul viu (corpul eteric) al omului, pe care, apoi, \u00eel st\u0103p\u00e2ne\u015fte \u2013 dac\u0103 omul e slab \u015fi \u00eei cedeaz\u0103 procesele corpului eteric; acesta este cazul c\u00e2nd se instaleaz\u0103 o intelectualitate izolat\u0103 de toate celelalte aptitudini suflete\u015fti. \u00cen loc s\u0103 fie condus de voin\u0163a de g\u00e2ndire –\u00a0 apar, fulger\u0103tor, idei fanteziste, f\u0103r\u0103 efort de voin\u0163\u0103, \u00een con\u015ftien\u0163\u0103 \u2013 \u015fi sunt con\u015ftientizate, cel mai adesea, abia c\u00e2nd sunt deja exprimate. Apoi cuvintele \u015fi conceptele sunt a\u015fa fel \u00eempletite, \u00eenc\u00e2t cuv\u00e2ntul apare \u00eenaintea conceptului. \u015ei conceptul apare ca urmare a cuv\u00e2ntului. Aceast\u0103 lips\u0103 de voin\u0163\u0103 \u00een g\u00e2ndire se ascunde \u00een exprim\u0103ri fulger\u0103toare despre judec\u0103\u0163i (de ex., despre imperfec\u0163iunile altor oameni). Ahriman st\u0103p\u00e2ne\u015fte voin\u0163a prin atrac\u0163ia intelectual\u0103 a Machbarkeitului<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Lucifer tr\u0103ie\u015fte \u00een structura sufleteasc\u0103 a omului (\u00een corpul astral). El ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een instincte, pasiuni, pofte, \u00een\u00a0 l\u0103comie \u015fi \u00een suferin\u0163ele omului \u2013 \u015fi de acolo inund\u0103 con\u015ftien\u0163a \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t numai reac\u0163iile propriului suflet devin con\u015ftiente. Omul devine orb fa\u0163\u0103 de cauzele care au declan\u015fat situa\u0163ia \u015fi au ac\u0163ionat asupra sufletului s\u0103u. Nu ceea ce exprim\u0103 un alt om, cel\u0103lalt, devine con\u015ftient –\u00a0 ci doar propria p\u0103rere, care se st\u00e2rne\u015fte aici. Aceasta poate fi pricinuit\u0103 at\u00e2t de antipatie, c\u00e2t \u015fi de simpatie \u2013 \u00een toate cazurile, Lucifer stimuleaz\u0103 sufletul pentru con\u0163inutul percep\u0163iei, con\u0163inut care r\u0103m\u00e2ne \u00eentunecat. Partea sedus\u0103 de Lucifer \u00een om are, \u00eentotdeauna, dreptate\u2026 El nu poate s\u0103 dea ascultare!<\/strong> Dou\u0103 fraze auzite sunt deja suficiente pentru a \u00een\u0163elege cuv\u00e2ntul \u015fi a comunica ceea ce crede propriul suflet. Aceasta este expresia izol\u0103rii \u00een propriul suflet, prin Lucifer \u2013 \u015fi ea poate fi observat\u0103 cum se produce treptat \u2013 aceasta, dac\u0103 vrem s\u0103 observ\u0103m\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 VIII-Omul \u00een fa\u0163a cufund\u0103rii \u00een abis a Eului \u2013 provocat\u0103 de R\u0103u<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se pune \u00eentrebarea: influen\u0163eaz\u0103 R\u0103ul numai sufletul omului, pentru a-i domina Eul \u2013 sau p\u0103trunde \u2013 cu o for\u0163\u0103 teribil\u0103 \u2013 chiar \u00een Eul \u00eensu\u015fi, pentru a se instala \u00een locul acestuia? \u00centrebarea \u00eens\u0103\u015fi produce o anumit\u0103 oroare, \u00een acei care s-au str\u0103duit \u00een autoeduca\u0163ie, sau care urmeaz\u0103 un program de preg\u0103tire antroposofic\u0103. Cine nu a ajuns s\u0103-i cunoasc\u0103 bine pe Ahriman\u00a0 \u015fi pe Lucifer \u2013 nu ia \u00een serios o asemenea \u00eentrebare \u015fi o consider\u0103 ca pe ceva caraghios, sau ca pe ceva imposibil. Refuzul l\u0103untric al acestei \u00eentreb\u0103ri este, \u00een prezent, \u00een mod sistematic \u015fi epidemic, foarte r\u0103sp\u00e2ndit. C\u00e2t de pu\u0163in realist\u0103 este considerat\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare, dac\u0103 ne g\u00e2ndim, mai ales c\u0103 sunt persoane care nu accept\u0103 c\u0103 omul are \u015fi un eu. Pentru a r\u0103spunde \u00een mod serios la asemenea \u00eentrebare, ar trebui, \u00een prealabil, s\u0103 examin\u0103m ce rol \u00eendeplinesc \u00eenveli\u015furile eului, luat \u00een sine \u2013 \u015fi ce rol are Eul, \u00een \u00eenveli\u015furile sale, respectiv \u00een ceea ce numim elementele constitutive ale fiin\u0163ei umane. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu \u00eenveli\u015furile Eului nostru, s\u0103 ne g\u00e2ndim \u00een felul urm\u0103tor. Eul: I<\/strong>-are un corp astral sau fizic, II<\/strong>-are o fiziologie sau un corp temporal (eteric), III-<\/strong>are un suflet sau corp astral, din care sufletul prive\u015fte lumea cu cele 3 for\u0163e ale sale: g\u00e2ndirea, sim\u0163irea \u015fi voin\u0163a.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceste 3 corpuri ac\u0163ioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103, ca instrumente ale Eului, care apare \u00een comunitate (societate) prin stilul s\u0103u, determinat de felul cum este condus de g\u00e2ndire, sim\u0163ire \u015fi voin\u0163\u0103. Contrar regnului animal, care, \u00een principiu, are aceea\u015fi organizare, corpurile umane nu sunt determinate de ereditate, ci doar alc\u0103tuirea lor fizic\u0103 e mo\u015ftenit\u0103 prin ereditate \u2013 celelalte corpuri trebuie s\u0103 sufere un proces de educa\u0163ie, pentru a se dezvolta \u015fi evolua. Se constat\u0103, astfel, \u00eentre altele, c\u0103 vorbirea nu e mo\u015ftenit\u0103, ci numai aptitudinea de a vorbi; c\u0103 g\u00e2ndirea nu se mo\u015ftene\u015fte, ci numai aptitudinea de a g\u00e2ndi, care s-a dezvoltat cu ajutorul vorbirii. Nici chiar voin\u0163a nu e de natur\u0103 ereditar\u0103. Voin\u0163a e adus\u0103, ca \u015fi sim\u0163irea, din via\u0163a de dinainte de na\u015ftere. Observ\u0103m acest fapt la noul n\u0103scut. Voin\u0163a \u015fi sim\u0163irea sa se observ\u0103 din capul locului c\u0103 fac parte din tr\u0103s\u0103turile sale individuale de caracter. Dar pentru a merge, a vorbi \u015fi a g\u00e2ndi \u2013 copilul are nevoie de contactul cu societatea. Omul matur \u00ee\u015fi dirijeaz\u0103 cu g\u00e2ndirea voin\u0163a sau, cel pu\u0163in, \u015fi-o poate conduce. Ceea ce, \u00eens\u0103, mai ales, nu are nimic de a face cu ereditatea \u2013 este acea fiin\u0163\u0103 spiritual\u0103, cuprins\u0103 \u00een cele 3 \u00eenveli\u015furi ale omului \u2013 fizic, eteric, astral \u2013 \u015fi care este Eul<\/strong>. Formarea g\u00e2ndirii, a sim\u0163irii \u015fi a voin\u0163ei, \u00een contextul social \u015fi de limb\u0103 al unei culturi na\u0163ionale este o crea\u0163ie a familiei, a \u015fcolii \u015fi a profesiunii. Acest proces se \u00eencheie la v\u00e2rsta de 20 de ani. \u015ei dac\u0103 dezvoltarea continu\u0103, aceasta are loc numai printr-un proces de auto-educa\u0163ie, dirijat chiar de Eu<\/strong>.<\/em><\/p>\n

IX-Despre lipsa Eului \u2013 \u015fi \u00eenlocuirea lui de cea de a treia fiin\u0163\u0103 a R\u0103ului<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 lu\u0103m aceast\u0103 sintagm\u0103 \u00een serios, nu e nicio greutate s\u0103 consider\u0103m posibil c\u0103 un Eu, \u00eentr-un astfel de om, nu trebuie suprimat \u015fi \u00eencarnarea sa cu o criz\u0103 a Eului nu trebuie preg\u0103tit\u0103. Dac\u0103 lipse\u015fte Eul, atunci apare ceva ce nu traverseaz\u0103 niciun fel de criz\u0103, cum ar fi criza \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103rii, pe care copilul o are la 3 ani, ca aceea a pubert\u0103\u0163ii sau aceea a na\u015fterii Eului, \u00een jurul v\u00e2rstei de 20 de ani. Unui astfel de om f\u0103r\u0103 Eu \u2013 \u00eei lipsesc \u015fi loviturile sor\u0163ii, care apar mai t\u00e2rziu. Toate acestea se explic\u0103 numai prin eu. \u00cen toate cazurile, \u00eentreaga \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 a sufletului este impregnat\u0103 de societate \u015fi Eul trebuie s\u0103 se transforme, dac\u0103 e necesar pentru dezvoltarea stilului. \u00cen mod necesar,unui om lipsit de eu, aflat \u00een crizele cre\u015fterii, \u00eei lipse\u015fte \u015fi capacitatea de a putea sta ca observator fa\u0163\u0103 de suflet. El ESTE un suflet uman \u2013 dar nu este Eul care ARE un suflet uman. El este un om, dar ca om lipsit de Eu, e ca un c\u00e2mp deschis pentru toate fiin\u0163ele care \u00eel \u00eenconjoar\u0103 \u015fi \u00eel influen\u0163eaz\u0103. El e deschis oric\u0103rui fundamentalism, \u015fovinismului \u015fi tuturor ademenirilor propagandei \u015fi ale mass-mediei. F\u0103r\u0103 ap\u0103rare, el e prad\u0103 tuturor tenta\u0163iilor. Ar trebui s\u0103 se apere, ar trebui s\u0103 se integreze \u00een medii care \u00eel pot ajuta pe baza recunoa\u015fterii situa\u0163iei sale. Aceasta este o sarcin\u0103 a societ\u0103\u0163ii, care \u00eenc\u0103 nu este recunoscut\u0103, dar pe care\u00a0 o\u00a0 vede cel care \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 vad\u0103 R\u0103ul. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O situa\u0163ie cu mult mai deosebit\u0103 este c\u00e2nd un \u00eenveli\u015f al fiin\u0163ei umane este captat de o fiin\u0163\u0103 superioar\u0103, care nu ac\u0163ioneaz\u0103 ca Lucifer \u015fi Ahriman, asupra Eului, pentru a-l corupe. Aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 trebuie s\u0103 fie de un rang mult mai \u00eenalt, c\u0103ci poate face din oamenii care nu au Eu \u2013 instrumente ale sale. Aceasta nu trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eentotdeauna o dimensiune, a\u015fa cum a fost cazul lui Hitler . Amoralitatea pur\u0103 care se reveleaz\u0103 prin asemenea fiin\u0163\u0103 uman\u0103, care nu e dec\u00e2t o marionet\u0103 \u015fi care, \u00een modul cel mai cinic, f\u0103r\u0103 ru\u015fine, f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 acordul (exprimat prin vot) al mul\u0163imii \u2013 st\u0103p\u00e2ne\u015fte \u015fi conduce mul\u0163imea, \u00een mod magic, f\u0103r\u0103 s\u0103 dea \u00eenapoi chiar de la uciderea \u00een mas\u0103. Hitler nu e chiar ultimul exemplu. Asemenea fiin\u0163e se v\u0103d acum peste tot \u00een lume. Ceea ce e \u00eengrozitor la aceste marionete, e posibilitatea s\u0103 apar\u0103 ca oameni normali, pentru cei din jur \u2013 pe care \u00eei poate \u00eempinge la fapte pe care nu le-ar fi s\u0103v\u00e2r\u015fit niciodat\u0103, din \u00eendemnul propriului Eu.<\/strong> Totul, de la lipsa nem\u0103surat\u0103 de omenie, din lag\u0103rele de concentrare \u2013 sau asasinarea popula\u0163iei \u00een Bosnia \u015fi Kossovo, nu poate fi \u00een\u0163eles altfel. Eurile celor ce au s\u0103v\u00e2r\u015fit asemenea fapte au fost \u00eenlocuite par\u0163ial \u015fi temporal. Cine simte pl\u0103cere \u00een fa\u0163a unei crime, \u00een fa\u0163a unui chin, a uciderii animalelor \u2013 are dezl\u0103n\u0163uit \u00een el al treilea aspect al R\u0103ului<\/strong>. Nu e vorba aici dac\u0103 aceast\u0103 fiin\u0163\u0103, care ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een om, \u00een locul eului acestuia, se nume\u015fte Sorat, Antichrist sau Demonul Solar \u2013 e vorba s\u0103 reu\u015fim s\u0103 descifr\u0103m corect fenomenul \u015fi, de asemenea , e vorba ca acestei fiin\u0163e s\u0103-i opunem ceva ce \u00eei poate \u0163ine piept \u015fi \u00eei poate respinge atacurile. Dac\u0103 nu facem aceasta, ne vom afla, din nou, a\u015fa cum mul\u0163i germani s-au aflat, \u00een 1933. Despre aceasta vom vorbi acum, \u00een acest capitol.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A TREIA CATEGORIE A R\u0102ULUI, care poate p\u0103trunde \u00eentr-un om, \u00eenlocuindu-i Eul<\/strong> –\u00a0 exist\u0103 \u015fi, a\u015fa cum am ar\u0103tat, poate fi descris\u0103 fenomenologic. Dac\u0103 vrem s\u0103 st\u0103m fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu ac\u0163iunile s\u0103v\u00e2r\u015fite de marionetele acestei fiin\u0163e \u015fi s\u0103 ne facem o p\u0103rere sigur\u0103 despre ele, atunci trebuie, mai \u00eenainte, s\u0103 reu\u015fim s\u0103 diferen\u0163iem propria activitate a eului nostru, \u00eentr-un mod mai clar dec\u00e2t ar fi necesar, pentru cunoa\u015fterea lui Ahriman \u015fi Lucifer. Pentru aceasta trebuie\u00a0 noi \u00een\u015fine s\u0103 \u00een\u0163elegem cum e un om condus, pe de-a-ntregul, de eul s\u0103u fa\u0163\u0103 de lume. Aceast\u0103 \u00een\u0163elegere trebuie s-o realiz\u0103m \u00een mod dinamic, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eentregul proces al propriului comportament \u00een lume s\u0103-l privim ca o structur\u0103 temporal\u0103. C\u0103p\u0103t\u0103m astfel o mare siguran\u0163\u0103 c\u0103, \u00een toate ocaziile de fiecare zi, suntem condu\u015fi de propriul nostru Eu \u015fi de nimeni altcineva. S\u0103 analiz\u0103m cum se poate ob\u0163ine aceasta, \u00een mod practic. \u015ei mai trebuie s\u0103 ar\u0103t\u0103m cum, printr-o asemenea cunoa\u015ftere dinamic\u0103, a noastr\u0103 \u00een\u015fine \u2013 se dezvolt\u0103 o judecat\u0103 sigur\u0103, care ajunge s\u0103 recunoasc\u0103 aceast\u0103 a treia fiin\u0163\u0103 a R\u0103ului \u2013 \u015fi dac\u0103 ac\u0163iunile ei au p\u0103truns \u00een via\u0163a social\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 X-Conducerea omului integral de c\u0103tre Eu<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru a ajunge s\u0103 cunoa\u015ftem rela\u0163ia \u00eentre Eu \u015fi suflet, \u00een felul men\u0163ionat aici, trebuie, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 atragem aten\u0163ia asupra a ceva ce exist\u0103 \u00eentotdeauna \u00een interiorul propriului suflet, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 fie, cel mai adesea, observat. Iat\u0103 ce este: observa\u0163i starea sufleteasc\u0103 a entuziasmului<\/strong>. Cine observ\u0103 imediat aceast\u0103 stare, sau imediat dup\u0103, va remarca faptul c\u0103 sufletul se l\u0103rge\u015fte \u00een sus \u015fi \u00een jos (dac\u0103 ne putem \u00eeng\u0103dui s\u0103 folosim o expresie spa\u0163ial\u0103, pentru acest sentiment nespa\u0163ial), f\u0103r\u0103 a atinge o limit\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a sta fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu lumea, de\u015fi motivul declan\u0163\u0103rii acestei st\u0103ri suflete\u015fti<\/strong> ar putea fi g\u0103sit \u00een lume. \u00cen aceast\u0103 stare nu exist\u0103 nicio diferen\u0163iere \u00eentre Eu \u015fi suflet \u2013 \u015fi nici nu e posibil\u0103. A observa acest fapt e prima obliga\u0163ie de \u00eendeplinit. Din aceast\u0103 stare, sufletul se poate concentra apoi \u00een dou\u0103 direc\u0163ii \u2013 o dat\u0103 \u00een direc\u0163ia \u00een direc\u0163ia g\u00e2ndirii \u015fi alt\u0103 dat\u0103 \u00een direc\u0163ia voin\u0163ei. \u00cen direc\u0163ia g\u00e2ndirii este dezam\u0103girea<\/strong> \u2013 starea care se observ\u0103 imediat. Acum sufletul vibreaz\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 \u2013 vorbind din nou plastic \u2013 \u00een spa\u0163ialitatea sa cu corpul viu. Con\u015ftien\u0163a eului \u201cpune capul la b\u0103taie\u201d \u2013 ca s\u0103 spunem a\u015fa –\u00a0 \u015fi observ\u0103 ce anume a provocat entuziasmul. Dac\u0103 omul vrea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce fenomen anterior a provocat entuziasmul \u2013 el va evoca, din mul\u0163imea de concepte de care dispune prin experien\u0163a sa de via\u0163\u0103 \u2013 ceea ce e util, pentru a forma premiza g\u00e2ndirii<\/strong>. Ac\u0163iunea interioar\u0103 de g\u00e2ndire se declan\u015feaz\u0103 \u015fi se apleac\u0103 asupra obiectului. \u00cen\u0163elegerea <\/strong>\u00eens\u0103\u015fi la care duce g\u00e2ndirea cuprinde cel pu\u0163in 2 procese de g\u00e2ndire, unul mai mult de analiz\u0103, sau de individualizare \u015fi apropiere de obiect \u2013 \u015fi altul de prelucrare sintetizatoare util\u0103 a conceptului sau a rela\u0163iei conceptuale a obiectului \u00een suflet. Dac\u0103 leg\u0103tura conceptual\u0103 este maturizat\u0103 p\u00e2n\u0103 a deveni idee, se afl\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 subiectul care vrea s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi obiectul care trebuie \u00een\u0163eles complet separat \u2013 atunci imaginea conceptului \u00een suflet va deveni (mai mult sau mai pu\u0163in) imaginea obiectului. Eul e aici centrul activ de inten\u0163ie, \u00een punctul central al sufletului, de unde este condus\u0103 voin\u0163a de g\u00e2ndire.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 ne \u00eentoarcem la sentimentul de entuziasm, pentru a cerceta modul \u00een care sufletul se concentreaz\u0103 spre voin\u0163\u0103 \u2013 dar acum nu spre centrul sufletesc, pe care \u00eel simte \u00een cap \u2013 ci \u00een membre, c\u0103ci aici apare imboldul spre activitate<\/strong>. \u00cen voin\u0163\u0103, sufletul nu cuprinde intelectul ca \u00een cap, ci \u00een\u0163elepciunea care, ca o aptitudine exersat\u0103, adaptat\u0103 corpului eteric \u2013 aceasta cuprinde voin\u0163a \u015fi o utilizeaz\u0103 \u00een mod obiectiv. Dac\u0103 aptitudinile necesare prin exerci\u0163iu nu sunt adaptate corpului eteric, ar trebui totu\u015fi dob\u00e2ndite; despre aceasta nu vom vorbi acum. Fapta<\/strong> care urmeaz\u0103 e ac\u0163iunea obiectiv\u0103 \u015fi oportun\u0103 a exercxit\u0103rii aptitudinilor. \u00cen fapt\u0103, subiectul \u015fi obiectul sunt una, perfect integrate. Prin fapt\u0103, obiectul asupra c\u0103ruia se exercit\u0103, se modific\u0103. Omul imprim\u0103 astfel lumii pecetea fiin\u0163ei sale. \u015ei astfel, urmarea faptei apar\u0163ine lumii existente, lumii necesit\u0103\u0163ii. Fapta devine eveniment<\/strong>, \u00eent\u00e2mplare \u015fi s-a desprins din omul activ, opera sa apar\u0163ine lumii. S\u0103 ne arunc\u0103m, din nou, privirea comparativ, asupra no\u0163iunilor de \u201c\u00een\u0163elegere\u201d (am \u00een\u0163eles, am priceput ceva) \u015fi \u201cfapt\u0103\u201d (am f\u0103cut ceva). \u00cen fapt\u0103, subiectul \u015fi obiectul se contopesc \u00eentr-o unitate procesual\u0103 nedesp\u0103r\u0163it\u0103, \u00eentr-o stare de fapt unic\u0103. Acum e opus\u0103 \u201c\u00een\u0163elegerii”, \u00een toate caracteristicile sale, \u00een mod polar, unde subiectul \u015fi obiectul se afl\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, \u00een faptul cunoa\u015fterii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum fapta, prin sine \u00eens\u0103\u015fi, \u015fi dincolo de sine \u00eens\u0103\u015fi, duce, \u00een mod necesar, la producerea evenimentului, atunci \u00een\u0163elegerea conduce mai departe, numai dac\u0103 omul, care a ajuns la \u00een\u0163elegere, face din ceea ce a \u00een\u0163eles \u2013 motiva\u0163ie<\/strong>. Nimic din faptul \u00een\u0163elegerii nu duce, prin sine \u00eensu\u015fi, la motiva\u0163ie. O nou\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre subiect \u015fi obiect trebuie, ca \u015fi pas\u0103rea Phoenix, s\u0103 apar\u0103 din cenu\u015fa \u00een\u0163elegerii. Motivul (motiva\u0163ia) trebuie s\u0103 fie st\u00e2rnit(\u0103) de om, prin sine \u00eensu\u015fi, \u00een punctul central al sufletului, dac\u0103 vrea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, din nou, spre lume, \u00een realitatea ei din imaginea pe care o are deja despre aceasta. Eul trebuie s\u0103 aduc\u0103 \u00een\u0163elegerea la starea de motiv \u015fi s\u0103 ia hot\u0103r\u00e2rea<\/strong> s\u0103 vrea s\u0103 ac\u0163ioneze. \u015ei aceasta e polar opus evenimentului; c\u0103ci acum, omul care ia hot\u0103r\u00e2rea st\u0103, din nou, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu lumea. El trebuie s\u0103 aib\u0103, acum, \u00een fa\u0163a ochilor, condi\u0163iile ac\u0163iunilor sale \u015fi \u201ccontroversa (g\u00e2lceava!) g\u00e2ndirii cu lumea!\u201d<\/strong> \u2013 s\u0103 o posteze \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t urm\u0103rile ac\u0163iunii sale el le poate prevedea din condi\u0163iile din lume.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103, oare, aici, o coresponden\u0163\u0103 bipolar\u0103? Controversa g\u00e2ndirii cu lumea are loc, \u00een mod necesar, \u00eenaintea ac\u0163iunii; urmeaz\u0103, dup\u0103 ac\u0163iune \u015fi dup\u0103 eveniment, ceva ce se g\u0103se\u015fte dup\u0103 aceea? Evenimentul circumscris \u00een lume, dependent de necesitate \u015fi purt\u0103tor al pece\u0163ii Eului \u2013 st\u0103 sub legea karmei<\/strong> \u2013 \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 asupra oamenilor retroactiv. Iar acela nu numai c\u0103 \u015ftie aceasta, ci vrea el \u00eensu\u015fi retroactivitatea, se plaseaz\u0103, obligatoriu, \u00een situa\u0163ia pe care o provoac\u0103 spiritul: el este un om echilibrat, un om \u00een echilibru<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 XI-Omul-\u00een-echilibru \u015fi \u201cEu SUNT\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cine \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 sufletul, cu judecat\u0103, spre lume \u2013 acela e un om \u00eentreg<\/strong>, el este \u00een echilibru cu sine \u00eensu\u015fi.<\/strong> El e un om care \u00ee\u015fi \u00een\u0163elege destinul care vine din trecut \u2013 \u015fi \u00eei pune \u00een fa\u0163\u0103 datoria sa fa\u0163\u0103 de lume \u015fi care, prin faptele sale, \u00ee\u015fi croie\u015fte un nou destin. (\u2026)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acest proces de conducere prin Eu trebuie temeinic con\u015ftientizat\u0103, pentru a se putea exclude posibilitatea ca o alt\u0103 fiin\u0163\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze sau s\u0103 conlucreze cu tine. Noul Secol va avea nevoie de astfel de oameni, care s\u0103 devin\u0103 st\u0103p\u00e2ni con\u015ftien\u0163i pe propriul lor suflet \u015fi, totodat\u0103, prin aceasta,\u00a0 st\u0103p\u00e2ni pe destinul lor. Ace\u015fti oameni \u00een\u0163eleg lumea ca pe o datorie, ale c\u0103rei premize le-au stabilit ei \u00een\u015fi\u015fi \u00een trecut, cre\u00e2nd, totodat\u0103, \u00een lume, premize pentru sarcinile care \u00eei vor \u00eent\u00e2mpina \u00een viitor(\u2026)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un astfel de om, care a mers at\u00e2t de departe, \u00een a se g\u0103si pe sine \u00eensu\u015fi, are \u015fi ajutor din partea cuiva, sau e l\u0103sat singur? \u00centrebarea prive\u015fte pe fiecare om care \u00ee\u015fi recunoa\u015fte idealul, \u00een aceast\u0103 deplin\u0103tate a fiin\u0163ei umane. Putem privi aceast\u0103 \u00eentrebare \u00een mod pragmatic \u2013 \u015fi s-o formul\u0103m astfel: \u201cAm primit eu un ajutor practic, \u00een situa\u0163iile \u00een care imperfec\u0163iunea comport\u0103rii \u015fi a g\u00e2ndirii mele at fi putut provoca, chiar neinten\u0163ionat, catastrofe, care, totu\u015fi, nu s-au petrecut?\u201d (\u2026) Un anumit fel de ajutor poate fi totdeauna remarcat \u015fi e cu at\u00e2t mai u\u015for resim\u0163it, cu c\u00e2t a foat depus\u0103 mai mult\u0103 str\u0103duin\u0163\u0103 \u00een educarea propriului suflet. Atunci aude omul vocea con\u015ftiin\u0163ei. O prim\u0103 manifestare \u00een care se aude aceast\u0103 voce o simte omul \u00een tinere\u0163e, mai ales la pubertate, dup\u0103 unele fapte rele, care s-au produs, adesea, \u00een furtuna entuziasmului. Con\u015ftiin\u0163a \u201clove\u015fte\u201d atunci sufletul, \u015fi acesta simte o ru\u015fine amar\u0103. Astfel s-a dezvoltat o cultur\u0103, prin ascultarea acestei voci a con\u015ftiin\u0163ei. (\u2026) Mai t\u00e2rziu, pentru a auzi vocea con\u015ftiin\u0163ei, omul trebuie s\u0103 se scufunde \u00eentr-o total\u0103 lini\u015fte l\u0103untric\u0103, \u00een propria sa for\u0163\u0103, \u00een studierea sufletului(\u2026). Spre mijlocul vie\u0163ii, omul \u00ee\u015fi aude con\u015ftiin\u0163a \u00een timpul faptei, \u00een timpul ac\u0163iunii. Atunci fapta fie este fr\u00e2nat\u0103, fie favorizat\u0103 \u2013 \u015fi, la maturitate (lini\u015ftea l\u0103untric\u0103 fiind dob\u00e2ndit\u0103 prin exerci\u0163iu) vocea vorbe\u015fte \u00eenaintea faptei, ba chiar te incit\u0103 la fapt\u0103. Cine e aceast\u0103 voce a con\u015ftiin\u0163ei, cui apar\u0163ine acest ajutor? Este ea oare vocea fiin\u0163ei mele superioare \u2013 \u015fi este, totodat\u0103, vocea Aceluia pe care L-a v\u0103zut Pavel, pe drumul Damascului?<\/strong> Faptul c\u0103 aceast\u0103 voce r\u0103sun\u0103 \u00een nucleul cel mai tainic al fiin\u0163ei mele \u2013 \u00eemi spune c\u0103 este chiar fiin\u0163a mea superioar\u0103, care m-a condus \u00een toate timpurile.(\u2026) Dispozi\u0163ia sufleteasc\u0103 ce apare spune, de asemenea, c\u0103 ar fi curat orgoliu s\u0103 te sim\u0163i singur. \u00cen mine, care sunt \u00eencarnat, prin natura \u00eenveli\u015furilor mele, \u00een Dumnezeu Tat\u0103l \u2013 vorbe\u015fte \u201cEu SUNT\u201d(cf. \u201cEu sunt Cel Ce sunt<\/strong>\u201d \u2013 Moise, Ie\u015firea<\/strong>, 3, 14).(\u2026)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar nu numai R\u0103ul domin\u0103 sf\u00e2r\u015fitul acestui secol. Sf\u00e2r\u015fitul de secol a dat Eului un nou con\u0163inut. Vocea care vorbe\u015fte \u00een Eu are Eul ca pe un recipient al ei. Un recipient pe care omul \u00eel poate crea singur, prin for\u0163a fiin\u0163ei sale. Din certitudinea acestui ajutor apare \u00eencrederea c\u0103 e posibil un viitor demn, pentru om<\/strong>. Aceasta e for\u0163a care stimuleaz\u0103 preluarea preluarea de noi con\u0163inuturi, \u00een Eu. Asemenea con\u0163inuturi constau \u00een imaginile tripartite, pe care ni le cre\u0103m despre oamenii cu care tr\u0103im. Acestea vor evolua dup\u0103 cum un alt om \u00ee\u015fi pune dinamica \u00eentregii sale fiin\u0163e umane, \u00een slujba societ\u0103\u0163ii.\u00a0 Un nou cre\u015ftinism, deci, se anun\u0163\u0103 \u00een om. Din asemenea percep\u0163ii apar intui\u0163iile, de care am nevoie s\u0103-i creez un climat social, care s\u0103-l \u00eemping\u0103 mai departe, pe drumul de dezvoltare a umanit\u0103\u0163ii. Omul \u00een al c\u0103rui suflet condus de Eu m\u0103 ad\u00e2ncesc astfel \u2013 este lumea spiritual\u0103 cea mai aproape de mine.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Viitorul va avea nevoie de asemenea \u00eenceputuri ale unei fraternit\u0103\u0163i spirituale, dac\u0103 cele trei entit\u0103\u0163i ale R\u0103ului \u00ee\u015fi vor continua atacurile asupra Eului uman \u2013 mereu cu alte n\u0103scociri \u015fi minciuni<\/em>\u201d.<\/p>\n

Deci, chiar dac\u0103 textul de mai sus ofer\u0103 speran\u0163a \u201c\u00eentr-un viitor demn, pentru om<\/em><\/strong>\u201d – \u00eentrebarea legitim\u0103 este: dac\u0103 Hristos s-a \u00eentrupat \u015fi a venit pe P\u0103m\u00e2nt, spre a vesti iubirea-fraternitatea \u2013 dac\u0103 poruncile\/Legile Lui au fost date \u00eenc\u0103 \u00eenainte de venirea Lui, \u00een trup, pe P\u0103m\u00e2nt, prin Revela\u0163iile unor Ale\u015fi –\u00a0 ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Poruncile\/Legile Lui, \u00een cei dou\u0103 mii de ani, de dup\u0103 \u00cen\u0103l\u0163area Lui la ceruri? R\u0103spunsul \u00eel vom afla \u00een diversele cutremure devastatoare, \u00een spasmele cumplite, care au cuprins spiritul uman, de-a lungul istoriei p\u0103m\u00e2nte\u015fti. S\u00e2ngele Lui Hristos s-a adunat, \u00een jurul Sferei Terestre, CA O SFER\u0102 DE FOC \u00ceNS\u00c2NGERAT<\/strong>, \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103, dincolo de \u015ftiin\u0163a \u015fi sensibilitatea noastr\u0103, pentru M\u00e2nturirea noastr\u0103. Dar noi ne \u00eempotrivim lucr\u0103rii Sale grandioase, cosmice, printr-o anomie<\/strong> aiuritoare \u015fi revolt\u0103toare. \u015ei nu mai vorbim aici doar de Legile Vechiului Testament<\/em><\/strong>, ci \u015fi de Legile\/Fericirile de pe Munte<\/strong>, insinuate, cu at\u00e2ta c\u0103ldur\u0103 \u015fi iubire de oameni, de c\u0103tre M\u00e2ntutor, \u00een predica Sa\u2026<\/p>\n

\u00cen eseul nostru, vom urm\u0103ri tocmai acest drum al \u00eempotrivirii fa\u0163\u0103 de Legea Dumnezeiesc-Cosmic\u0103 \u2013 \u015fi vom ar\u0103ta, dup\u0103 umila \u015fi smerita noastr\u0103 p\u0103rere, cum ne putem \u00eentoarce Eul nostru umano-divin cu fa\u0163a, iar\u0103\u015fi,\u00a0 c\u0103tre Legea Celui R\u0103stignit pentru \u201cplinirea Legii Sfintei Treimi<\/em><\/strong>\u201d, \u00eentru cel f\u0103cut \u201cdup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea cu Dumnezeu\u201d \u2013 cum s\u0103 ne \u00eentoarcem, spre a accepta M\u00e2ntuirea, de la El\u2026 – \u00eenl\u0103tur\u00e2nd iluziile \u015fi minciunile\/n\u0103scocirile, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd efectul lucr\u0103rii celei demonice, al conjug\u0103rii dintre for\u0163ele antinomice, ale lui Lucifer \u015fi Ahriman \u2013 \u015fi al celor trei \u00eentruchip\u0103ri ale R\u0103ului, care ostenesc, de zor, \u00een lume\u2026Ne vom cobor\u00ee \u00een lumesc, pentru a urca, \u00eenapoi, dup\u0103 spusa geniului Ortodoxiei ruse, Nikolai Berdiaev, \u201cistoria p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u00eentru aceea celest\u0103<\/em>\u201d\u2026:\u201dIstoria p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 trebuie s\u0103 se contopeasc\u0103 din nou cu istoria celest\u0103, trebuie s\u0103 dispar\u0103 grani\u0163ele care separ\u0103 lumea aceasta de lumea cealalt\u0103, la fel cum nu au existat aceste grani\u0163e \u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat, \u00een zorii vie\u0163ii universale<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

***<\/p>\n

1.1.Educa\u0163ia Legii din cea mai \u201cad\u00e2nc\u0103 vechime\u201d. Problema actual\u0103: necunoa\u015fterea Legii \u015fi legilor (prin \u00eenv\u0103\u0163are sistematic\u0103 \u015fi asumare interioar\u0103), \u00eentru Virtute<\/strong><\/p>\n

S-ar putea crea\u00a0 impresia (dac\u0103 nu s-a \u015fi creat) c\u0103\u00a0 EDUCA\u0162IA JURIDIC\u0102 ar fi ceva cu totul nou\u00a0 –\u00a0 \u015fi c\u0103 s-ar \u00eenc\u0103rca inutil, nepermis, revolt\u0103tor etc. programele \u015fcolare, catalogul \u015fi orarul elevului adolescent, dac\u0103 ar fi introdus\u0103 aceast\u0103 \u201cnou\u0103\u201d materie de studiu, \u00een licee.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, nu are cum s\u0103 fie \u201cnou\u0103\u201d, c\u00e2t\u0103 vreme ea func\u0163ioneaz\u0103, cu maxim randament moral, \u00eenc\u0103 din antichitate. \u00cen al doilea r\u00e2nd, chiar nou\u0103<\/strong> s\u0103 fie (DAR ESTE AT\u00c2T DE VECHE\u2026) –\u00a0 ea este absolut necesar\u0103, dac\u0103 avem \u00een vedere\u00a0 c\u0103 nu-i dec\u00e2t o insipid\u0103 \u015fi demagogic\u0103 teorie , aceea c\u0103 \u201cto\u0163i cet\u0103\u0163enii \u0163\u0103rii trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 legile\u201d(care to\u0163i?\u00a0 –\u00a0 \u00eentreba\u0163i, la \u00eent\u00e2mplare, pe strad\u0103, \u00een cadrul unei scurte anchete juridice, \u015fi ve\u0163i constata c\u0103, \u00eenafar\u0103 de unele prevederi legislastive privind circula\u0163ia pe carosabil \u015fi proprietatea, oamenii cet\u0103\u0163ii habar n-au de legi, dec\u00e2t dup\u0103 ureche\u2026)\u00a0 –\u00a0 iar celor\u00a0 ce-au \u201cc\u0103lcat str\u00e2mb\u201d li se zice, rituos \u015fi sumbru : \u201cNimeni nu poate invoca necunoa\u015fterea legilor, \u00eentru ap\u0103rarea sa<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103 \u201cnu poate\u201d, pentru c\u0103 a\u015fa a hot\u0103r\u00e2t aparatul de guvernare \u015fi justi\u0163ie, e una\u00a0 –\u00a0 dar c\u0103 s-ar fi ostenit cineva s\u0103 \u00eenve\u0163e legile unei \u0163\u0103ri, \u00een totalitatea lor (\u00eenafar\u0103, evident, de cei sili\u0163i prin pozi\u0163ia lor, \u00een posturi de administrare, justi\u0163ie \u015fi conducere\u00a0 –\u00a0 \u015fi asta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 nu cunosc dec\u00e2t restrictiv, ce-i intereseaz\u0103 \u00een domeniul lor de conducere \u015fi de profil\u00a0 –\u00a0 juri\u015fti, notari etc.\u00a0 –\u00a0 care nu-\u015fi pot exercita propria profesie, dac\u0103 nu cunosc legile)\u00a0 –\u00a0 este o nedemn\u0103 demagogie. Pe ici, pe colo, de-a lungul unei vie\u0163i \u00eentregi, ne mai trece, pe la urechi, c\u00e2te o formulare de lege, \u015fi pe la ochi c\u00e2te-un cr\u00e2mpei de lege, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u00e2nd citim, distra\u0163i, ziarele –\u00a0 \u015fi cam at\u00e2t. S\u0103 fim bine \u00een\u0163ele\u015fi: nu repro\u015f\u0103m Justi\u0163iei nimic, dar repro\u015f\u0103m totul, tuturor formelor de stat-guvernare. Repro\u015f\u0103m totala neglijen\u0163\u0103, \u00een ce prive\u015fte soarta demn\u0103 a cet\u0103\u0163enilor, existen\u0163a uman\u0103 virtuoas\u0103, \u00eentr-o societate care s\u0103 cultive VIRTUTEA<\/strong>. Cine a \u00eendr\u0103znit s\u0103 acuze statul, vreodat\u0103, \u00een plin\u0103 instan\u0163\u0103, c\u0103 este complicele, \u00eentru<\/strong> vin\u0103, al oric\u0103rui inculpat<\/strong>? Nimeni. \u015ei totu\u015fi, a\u015fa este<\/strong>. Peste 90% dintre inculpa\u0163i nu cunosc, temeinic \u015fi sistematic, legile –\u00a0 acesta este unul dintre\u00a0 motivele pentru care \u00eencalc\u0103, cu at\u00e2ta u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi incon\u015ftien\u0163\u0103, Legea.\u00a0 Iar inculpatul devenit condamnat\u00a0 –\u00a0 \u00eenva\u0163\u0103 legile (cele \u201cpe profilul\u201d s\u0103u, legile care \u0163in de uzitatele \u015fi doritele de el infrac\u0163iuni, \u00een care \u201cs-a specializat\u201d), \u00een temni\u0163\u0103, nu ca<\/strong>\u00a0 s\u0103 nu mai s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103, pe viitor, infrac\u0163iuni\u00a0 –\u00a0 ci pentru a nu mai fi prins, pe viitor, at\u00e2t de u\u015for.<\/strong> Da, recidivi\u015ftii sunt \u201ctob\u0103\u201d de legisla\u0163ie juridic\u0103\u00a0 –\u00a0 se pot lua la \u00eentrecere cu juri\u015ftii de meserie\u00a0 –\u00a0 dar nu credem a se avea de g\u00e2nd (sau, mai \u015ftii?!…) a se crea o societate\u00a0 s\u0103n\u0103toas\u0103\u00a0 –\u00a0\u00a0 cu recidivi\u015fti, care \u00eenva\u0163\u0103 paliere tot mai \u00eenalte ale specula\u0163iei juridice, pe m\u0103sur\u0103 ce le cre\u015fte num\u0103rul anilor de deten\u0163ie. Or, Legea trebuie \u00eenv\u0103\u0163at\u0103, de c\u0103tre cet\u0103\u0163ean, \u00eentru p\u0103strarea \u015fi cre\u015fterea VIRTU\u0162II<\/strong>\u00a0 –\u00a0 iar nu a gradului \u015fi nivelului calitativ al infrac\u0163iunii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se impune reluarea educa\u0163iei juridice sistematice, \u00een cadru organizat, adic\u0103 \u00een \u015fcolile publice\u00a0 –\u00a0 a\u015fa cum s-a f\u0103cut ea\u00a0 \u00eenc\u0103 acum 2.500-3.000 de ani (poate \u015fi mai mult, dar n-avem m\u0103rturii scrise, suficiente –\u00a0 \u00eens\u0103 b\u0103nuim, dup\u0103 informa\u0163ia ce-o de\u0163inem, c\u0103 cet\u0103\u0163enii liberi, \u00een special aristocra\u0163i,\u00a0 din Babilon, Egipt etc. \u00eenv\u0103\u0163au \u015fi ei legile, cu sfin\u0163enie, de pe papirusuri ori t\u0103bli\u0163e de lut), de c\u0103tre\u00a0 marii pedagogi, greci, traci , apoi romani, cu mae\u015ftri spirituali ca Orfeu, Zalmoxis, Pytagora, Socrate, Platon, Aristotel, Cicero etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0*<\/p>\n

1.2.Steiner apud Rousseau, Rousseau apud Rabelais, Rabelais apud\u2026sau: filia\u0163ia pedagogiei juridice<\/strong><\/p>\n

Pu\u0163ini sunt, de-a lungul istoriei scrisului pedagogic al lumii, cei care s\u0103 adopte pozi\u0163ia extremist-libertin\u0103, pe care pare a o adopta Fran\u00e7ois Rabelais, autorul lui Gargantua \u015fi Pantagruel<\/em><\/strong>. \u00cens\u0103, chiar m\u00e2n\u0103stirea Telema, cu celebra\u00a0 ei deviz\u0103 \u201cF\u0103 ce-\u0163i place<\/em><\/strong>!<\/em>\u201d, este, \u00een mod subtil, o mare \u015fcoal\u0103, un rafinat \u015fi foarte sistematic loc de educa\u0163ie \u00eentru armonia libert\u0103\u0163ii existen\u0163ial-umane. Rabelais este, de fapt, Rousseau al secolului al XVI-lea <\/a>[2] –\u00a0 c\u0103ci, de fapt, sub masca libert\u0103\u0163ii des\u0103v\u00e2r\u015fite, el regizeaz\u0103 o educa\u0163ie ale c\u0103rei etape \u015fi forme de exprimare sunt foarte riguroase ( r\u0103spunz\u00e2nd unor legi de profunzime<\/strong>, ale fiin\u0163ei umane )\u00a0 –\u00a0 la fel \u015fi finalitatea educa\u0163ional\u0103 (ob\u0163inerea omului f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i: prejudec\u0103\u0163ile\u00a0\u00a0 sunt foarte nocive, \u00een formarea armonioas\u0103, conform\u0103 cu natura divin\u0103 a omului;\u00a0\u00a0 omul, prin educa\u0163ia telemit\u0103, respectiv rousseau-ist\u0103, respectiv steiner-ian\u0103, de la \u00eenceput de secol XX\u00a0 –\u00a0 se re\u00eentoarce\u00a0 la natura sa originar\u0103,\u00a0 considerat\u0103 ca fiind absolut pur\u0103, \u201ccuminte \u015fi cuviincioas\u0103<\/strong>\u201d). Iat\u0103 argumentul celor afirmate mai sus\u00a0 –\u00a0 aflat \u00een cap. LVII, p. 160\u00a0 –\u00a0 Cum tr\u0103iau telemi\u0163ii\u00a0 \u00een m\u00e2n\u0103stirea lor<\/em><\/strong> : \u201cOamenii liberi \u015fi de neam bun, doritori de pl\u0103cut\u0103 \u00eenso\u0163ire, au din firea lor \u00eenclin\u0103ri cumin\u0163i \u015fi cuviincioase, ferindu-se de orice rele deprinderi ; dar atunci c\u00e2nd sunt supu\u015fi prin silnicie s\u0103 sufere umilin\u0163ele robiei,\u00a0 ei pierd r\u00e2vna de a tr\u0103i \u00een cinste, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 sf\u0103r\u00e2me jugul ce-i apas\u0103. C\u0103ci a\u015fa ne-a fost dat : s\u0103 ne ispiteasc\u0103 lucrurile oprite \u015fi s\u0103 poftim a face ceea ce nu ne e \u00eeng\u0103duit<\/em><\/strong>.<\/em>\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este \u00eens\u0103\u015fi pedagogia juridic\u0103 a Paradisului, rectificat\u0103 pentru uzul lui Adam \u015fi al Evei, afla\u0163i dup\u0103 amara experien\u0163\u0103 a ispitirii m\u0103rului \u015fi\u00a0 a consecutivei alung\u0103ri din Paradis. \u015ei putem\u00a0 urm\u0103ri filia\u0163ia \u015fi originea acestei concep\u0163ii \u015fi viziuni, p\u00e2n\u0103 unde poate scruta ochiul omului civiliza\u0163iei scrisului \u015fi documenta\u0163iei. Dac\u0103 omul va fi educat f\u0103r\u0103 constr\u00e2ngere, ci cu grija agricultorului, care scruteaz\u0103 legile divine ale fiin\u0163\u0103rii , care a\u015fteapt\u0103 s\u0103 se reveleze con\u0163inutul minunat rezumat de Dumnezeu, al semin\u0163ei <\/strong>\u00a0\u00a0–\u00a0 pentru ca, apoi, s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103-dirijeze cu mult\u0103 cump\u0103nire \u015fi \u00eenfiorare, pl\u0103ntu\u0163a, spre plenaritatea dezv\u0103luirilor ei interioare\u00a0 –\u00a0 ei bine, Legile care au condus la aceast\u0103 minunat\u0103 revela\u0163ie nu vor fi, \u00een nici un caz, sim\u0163ite drept tiranice, ci, dimpotriv\u0103, binecuv\u00e2ntate, precum razele Soarelui, Lunii \u015fi constela\u0163iilor sub care h\u0103l\u0103duiesc roadele. \u201cAgricultura umanului<\/strong>\u201d reveleaz\u0103 Legile, ca pe zodiile tainice, interior-umane,\u00a0 prielnice dezvolt\u0103rii totale \u015fi armonioase a Fiin\u0163ei. (Acest lucru \u00eel va afirma, \u00een secolul XX, antroposoful german Rudolf Steiner, \u00een de-acum cunoscuta sa\u00a0 \u015fcoal\u0103 Waldorf<\/strong>\u00a0 –\u00a0 prin conceptul de \u201ccopil-s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103.<\/em>\u201d). Sau, cum at\u00e2t de frumos spune C. Noica : \u201cCe altceva este cultura, dec\u00e2t cununia dintre real \u015fi lege, at\u00e2t \u00een cunoa\u015fterea naturii, c\u00e2t \u015fi \u00een cea a omului?<\/em><\/strong>\u201d<\/p>\n

\u00centre conceptele educa\u0163ionale de profunzime ale secolului al XVI-lea (Rabelais), respectiv al XVIII-lea (Rousseau) \u015fi XX (Steiner)\u00a0 –\u00a0 exist\u0103 o neb\u0103nuit\u0103, surprinz\u0103toare leg\u0103tur\u0103 \u015fi continuitate. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, vom vedea c\u0103 legea continuit\u0103\u0163ii educa\u0163iei juridice a tineretului este conturat\u0103 \u00eenc\u0103 din zorii umanismului antic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/p>\n

1.3.Pedagogii\u00a0 antichit\u0103\u0163ii :\u00a0 Socrate-Platon-Aristotel<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen cetatea antic\u0103 (despre care at\u00e2t de erudit \u015fi fascinant vorbe\u015fte c\u0103rturarul francez Fustel de Coulange<\/a>[3]), grija pentru educa\u0163ia tinerilor era prioritar\u0103. Filosofii cet\u0103\u0163ii, \u00een cele mai multe cazuri, se autoinstituiau ca pedagogi-educatori ai tinerilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Despre cei trei titani ai g\u00e2ndirii \u015fi civicului antic grecesc\u00a0 –\u00a0 Socrate, Platon, Aristotel<\/strong>\u00a0 –\u00a0 se poate vorbi ca\u00a0 ca despre oameni-institu\u0163ii publice, oameni-\u015fcoli. \u015ecoala \u201c\u00een plimbare\u201d, peripatetismul, care \u00eei este atribuit\u0103 lui Aristotel\u00a0 –\u00a0 \u00eencepe deja cu Socrate, care \u00eei chema pe tinerii cet\u0103\u0163ii, la plimbare \u015fi filosofare, \u00eentr-o dumbrav\u0103 din preajma Atenei. Multe \u015fi de toate \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a Socrate pe tineri\u00a0 –\u00a0 dup\u0103 cum afl\u0103m din Dialogurile<\/em><\/strong> lui Platon, elevul s\u0103u str\u0103lucit \u015fi credincios\u00a0 –\u00a0 at\u00e2t de multe, \u00eenc\u00e2t\u00a0 Socrate a fost condamnat la moarte, pentru a\u015fa-zisa \u201cpervertire\u201d a tineretului cet\u0103\u0163ii. Ne\u00eenchipuit de nedreapt\u0103 acuza\u0163ie, pentru cel care i-a \u00eenv\u0103\u0163at pe tinerii atenieni s\u0103 fie, concomitent \u015fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, filosofi \u015fi regi, s\u0103 posede, la perfec\u0163ie, arta regal\u0103<\/strong> (a conducerii de sine \u015fi a cet\u0103\u0163ii) \u015fi arta de a \u00eent\u00e2mpina , cu senin\u0103tate, moartea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Niciodat\u0103 nu s-a pledat mai mult, mai insistent \u015fi mai conving\u0103tor, \u00een istoria spiritual\u0103 a lumii\u00a0 –\u00a0 pentru descoperirea, de c\u0103tre tineri, a legilor, interioare \u015fi exterioare, ale f\u0103pturii \u015fi f\u0103ptuirii. Socrate <\/strong>n-a scris (Duhul Sf\u00e2nt al vorbirii-Logos fiind considerat mult superior scrisului, cel sec \u015fi tr\u0103d\u0103tor), dar, la fel cum\u00a0 Dumnezeu-Hristos \u015fi-a avut evangheli\u015ftii s\u0103i, care au p\u0103strat, pentru noi, revela\u0163ia Duhului-Logos\u00a0 –\u00a0 a\u015fa \u015fi Socrate a avut \u201cevanghelistul\u201d s\u0103u, pe Platon<\/strong>. Iar Platon dedic\u0103 ultimul s\u0103u dialog (al senectu\u0163ii aproape senile) exclusiv Legilor\u00a0 –\u00a0 iar pe unul dintre ultimele, probabil cel mai interesant \u015fi controversat\u00a0 –\u00a0 Republica<\/a>[4]<\/strong> <\/em><\/strong>(cum bine preciza Constantin Noica : REPUBLICA INTERIOAR\u0102 !) \u00eel dedic\u0103 unui lucru mult mai important dec\u00e2t legile : Legea\u00a0 –<\/strong>\u00a0 principiul justi\u0163iei<\/strong> \u015fi consecin\u0163elor faste ale descoperirii Legii-atotst\u0103p\u00e2nitoare cosmic\u0103: Cetatea omului <\/strong>\u00a0–\u00a0 echilibrat regal pe din\u0103untru \u015fi pe dinafar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De aceea, dialogul Republica<\/em><\/strong> este subintitulat, \u00eendeob\u015fte: despre Dreptate<\/em><\/strong>\u00a0 –\u00a0 \u201cpoliticul fiind\u00a0 subordonat propriei \u00eennobil\u0103ri(\u2026). \u00cen republica interioar\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 se scufunde Platon, cu acest dialog despre dreptate, ca virtute suprem\u0103 a omului<\/em><\/strong>\u201d.<\/a>[5]<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Socrate, personajul central-narator al dialogului, le vorbe\u015fte, \u00een primul r\u00e2nd, tinerilor, ca viitori conduc\u0103tori (ca \u015fi \u00een dialogul Omul politic<\/em><\/strong> <\/a>[6]) \u015fi responsabili ai cet\u0103\u0163ii: Glaucon, Adeimantos (fra\u0163ii mai mari ai lui Platon) \u015fi Cleitophon. Dreptatea (oglind\u0103 a Credin\u0163ei Sacre\/Demiurgice!)\u00a0 \u015fi numai ea poate construi omul suveranit\u0103\u0163ii morale \u015fi de cunoa\u015ftere<\/strong> (numit omul regal<\/strong> sau omul aristocratic<\/strong>). Cetatea ideal\u0103 , pentru un om ideal, \u00eentru cultul supremei virtu\u0163i\u00a0 –\u00a0 Dreptatea<\/strong>\u00a0 –\u00a0 nu poate s\u0103 \u201c\u0163in\u0103\u201d, s\u0103 existe, s\u0103 reziste \u015fi s\u0103 fie constructiv\u0103 pentru umanitate, dec\u00e2t prin Credin\u0163\u0103.<\/strong> <\/strong>\u201cSe poate \u00een\u0103l\u0163a o cetate f\u0103r\u0103 st\u00e2lpi de sus\u0163inere, \u00een spe\u0163\u0103, cu necredin\u0163\u0103?<\/em>\u201d<\/strong> se \u00eentreab\u0103 retoric Noica-comentatorul.\u00a0 \u015ei tot el continu\u0103:\u201dTrebuie s\u0103 crezi \u00een ceva, ca s\u0103 po\u0163i zidi<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Afl\u0103m (p. 126), din discursul lui Socrate, c\u0103 p\u0103rin\u0163ii atenieni (deci, \u201cparticularii\u201d\u2026) aveau incomparabil mai mult\u0103 grij\u0103 pentru educa\u0163ia moral\u0103 \u015fi juridic\u0103 a copiilor lor –\u00a0 dec\u00e2t are, azi, statul modern (\u00een mod normal, statul ar trebui s\u0103 fac\u0103 mai multe eforturi dec\u00e2t particularii, pentru educa\u0163ia bun\u0103 a tineretului\u00a0 –\u00a0 \u00eentruc\u00e2t el, \u015fi nu altcineva, c\u00e2\u015ftig\u0103 sau pierde, printr-o educa\u0163ie bun\u0103, sau, dimpotriv\u0103, deficitar\u0103 la capitolul LEGE-NORM\u0102<\/strong>, deci ORDINE<\/strong>\u00a0 –\u00a0 a cet\u0103\u0163enilor s\u0103i). Pe l\u00e2ng\u0103 p\u0103rin\u0163i\u00a0 –\u00a0 educatorii cet\u0103\u0163ii sus\u0163ineau educa\u0163ia \u00een spirit juridic a tineretului : (p.126, 363e) \u201cP\u0103rin\u0163ii \u015fi to\u0163i cei care se \u00eengrijesc de copii le spun \u015fi le cer acestora s\u0103 fie drep\u0163i<\/em><\/strong>\u201d. Iat\u0103 \u015fi natura drept\u0103\u0163ii, \u00eentr-o variant\u0103 expus\u0103 chiar de t\u00e2n\u0103rul Glaucon (folosindu-se de teoria contractualist\u0103 a lui Lykophron, un fel de Jean-Jacques Rousseau al antichit\u0103\u0163ii) –\u00a0 eviden\u0163iindu-se, astfel, c\u00e2t de important este s\u0103-i cooptezi pe tineri la via\u0163a cet\u0103\u0163ii\u00a0 –\u00a0 ei dovedindu-se nu doar extrem de receptivi, ci \u015fi deosebit de activi, c\u0103ut\u0103tori de profunzimi \u015fi abisuri ascunse ale problemelor\u00a0 –\u00a0 \u015fi deosebit de interesa\u0163i\u00a0 pentru solu\u0163ion\u0103ri optime ale problemelor\u00a0 –\u00a0 solu\u0163ion\u0103ri optimizate tocmai de cunoa\u015fterea ob\u00e2r\u015fiilor, naturii lucrurilor (chiar, de ce, oare, vor fi fost tinerii cet\u0103\u0163ii grece\u015fti antice at\u00e2t de interesa\u0163i de problemele ob\u015ftii? R\u0103spuns: pentru c\u0103 erau perfect con\u015ftien\u0163i, \u015eI AVEAU GARAN\u0162IA ADUL\u0162ILOR\u00a0 –\u00a0 c\u0103 cetatea va fi a lor<\/strong>, va fi preluat\u0103 de ei, spre a fi condus\u0103 dup\u0103 idealurile stabilite, de comun acord, cu intermediarii dintre genera\u0163i : EDUCATORII<\/strong>!!!): (p. 122 , 359 a)\u201dAstfel \u00eenc\u00e2t, dup\u0103 ce oamenii \u00ee\u015fi fac unii altora nedrept\u0103\u0163i, dup\u0103 ce le \u00eendur\u0103 \u015fi gust\u0103 at\u00e2t din s\u0103v\u00e2r\u015firea, c\u00e2t \u015fi din suportarea lor, li se pare folositor celor ce nu pot nici s\u0103 scape de a le \u00eendura, dar nici s\u0103 le fac\u0103, s\u0103 convin\u0103 \u00eentre ei, ca nici s\u0103 nu-\u015fi fac\u0103 nedrept\u0103\u0163i, nici s\u0103 nu le aib\u0103 de \u00eendurat. De aici se trage a\u015fezarea legilor \u015fi a conven\u0163iilor \u00eentre oameni. Iar porunca ce cade sub puterea legii se nume\u015fte legal\u0103 \u015fi dreapt\u0103. Aceasta este\u00a0 –\u00a0 se zice\u00a0 –\u00a0 na\u015fterea \u015fi firea drept\u0103\u0163ii, care apare a se g\u0103si \u00eentre dou\u0103 extreme\u00a0 –\u00a0 cea bun\u0103: a face nedrept\u0103\u0163i nepedepsit\u00a0 –\u00a0 \u015fi cea rea: a fi nedrept\u0103\u0163it f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de r\u0103zbunare. Iar dreptatea, afl\u00e2ndu-se \u00eentre aceste dou\u0103 extreme, este cinstit\u0103\u00a0 nu ca un bine, ci din pricina sl\u0103biciunii de a f\u0103ptui nedrept\u0103\u0163i. Fiindc\u0103 cel \u00een stare s\u0103 le f\u0103ptuiasc\u0103, b\u0103rbatul adev\u0103rat, n-ar conveni cu nimeni, nici c\u0103 nu le va face, nici c\u0103 nu le va \u00eendura. C\u0103ci altminteri ar \u00eensemna c\u0103 \u015fi-a pierdut min\u0163ile. Iat\u0103, Socrate, natura drept\u0103\u0163ii \u015fi ob\u00e2r\u015fia ei, a\u015fa cum se spune<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Doar cunosc\u00e2nd ob\u00e2r\u015fia logic\u0103, po\u0163i intui \u015fi ac\u0163iunea pentru cucerirea finalit\u0103\u0163ii optime a existen\u0163ei umano-divine\u00a0 –\u00a0\u00a0 armonizarea \u00eentru legile Binelui\u00a0 –\u00a0 cunoa\u015fterea suprem\u0103<\/a>[7]: (p. 303, 505a) \u201cIdeea Binelui\u00a0 este cunoa\u015fterea suprem\u0103, ideea prin care \u015fi cele drepte \u015fi toate celelalte bunuri devin utile \u015fi de folos. \u015ei nu doar teoretiz\u00e2nd, ci consider\u00e2nd lupta pentru instaurarea, \u00een\u0103untrul \u015fi \u00eenafara omului, a legii Binelui-Dreptatea, suprema virtute\u00a0 –\u00a0 drept sarcina suprem\u0103 de ac\u0163iune a oric\u0103rui veritabil cet\u0103\u0163ean<\/em><\/strong>\u00a0 <\/em>(n.n.: <\/em>\u015fi to\u0163i cei cu care dialogheaz\u0103 Socrate sunt tineri care au drept scop suprem a ajunge cet\u0103\u0163eni buni\u00a0 –\u00a0 \u015fi paznici ai Virtu\u0163ii, adic\u0103 ai Vie\u0163ii Autentic-Spirituale a Cet\u0103\u0163ii): <\/em>(p. 318, 519c)\u201dEste, prin urmare, sarcina noastr\u0103, a celor ce\u00a0 dur\u0103m cetatea, s\u0103 silim sufletele cele mai bune s\u0103 ajung\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura pe care mai \u00eenainte am numit-o<<suprem\u0103>>, anume s\u0103 vad\u0103 Binele \u015fi s\u0103 \u00eentreprind\u0103 acel urcu\u015f, iar dup\u0103 ce, fiind sus, vor fi privit \u00eendeajuns, s\u0103 nu li se \u00eeng\u0103duie ceea ce acum li se \u00eeng\u0103duie<\/em><\/strong>\u201d(n.n.: e vorba de rec\u0103derea \u00een robia prejudec\u0103\u0163ilor-iluzii, uciga\u015fe de Spirit \u015fi Adev\u0103r, deci de Via\u0163\u0103). Legea e spre binele at\u00e2t individual, c\u00e2t \u015fi ob\u015ftesc<\/strong> <\/em>(n.n.: paznicii cet\u0103\u0163ii platoniciene sunt ferici\u0163i \u015fi individual, nu doar laolalt\u0103\u00a0 –\u00a0 cu accent, \u00eens\u0103, pe fericirea ob\u015fteasc\u0103)\u00a0 –\u00a0 oamenii-indivizi, armoniz\u00e2ndu-se interior pe ei \u00een\u015fi\u015fi, prin constr\u00e2ngerea moral\u0103 a Virtu\u0163ii, vor putea purcede s\u0103 armonizeze \u015fi Cetatea, \u00eentru Fericire :\u00a0 Norma-Lege Moral\u0103 creeaz\u0103, deci, Cosmosul-Spirit \u015fi Cosmosul-Societate-Cetate Uman\u0103: <\/strong><\/em>(p. 319, 520a)\u201dLegea nu se sinchise\u015fte ca o singur\u0103 clas\u0103 s\u0103 o duc\u0103 deosebit de bine, \u00een cetate\u00a0 –\u00a0 ci ea or\u00e2nduie\u015fte ca \u00een \u00eentreaga cetate s\u0103 existe fericirea, pun\u00e2ndu-i \u00een acord pe cet\u0103\u0163eni PRIN CONVINGERE \u015eI CONSTR\u00c2NGERE<\/em><\/strong>(s.n.), f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103-\u015fi fac\u0103 parte unul altuia din folosul pe care fiecare poate s\u0103-l aduc\u0103 ob\u015ftii. Legea face s\u0103 fie \u00een cetate astfel de oameni , nu ca s\u0103-l lase pe fiecare s\u0103 se \u00eendrepte pe unde ar vrea, ci ca ea s\u0103-i foloseasc\u0103 pentru a \u00eent\u0103ri coeziunea cet\u0103\u0163ii<\/strong>.”<\/em><\/p>\n

Cetatea Virtu\u0163ii este Cetatea Ra\u0163iunii Divine\u00a0 –\u00a0 \u015fi ea exclude fericirea \u00eenjositor-material\u0103: (p. 320, 521a) “C\u0103ci numai<\/em><\/strong>[instituind Ra\u0163iunea ca Norm\u0103 a Fericirii] \u00een ea<\/strong> <\/em>[cetatea] vor domni cei cu adev\u0103rat boga\u0163i, nu \u00een bani, ci \u00een ceea ce trebuie s\u0103 fie bogat omul fericit: \u00eentr-o via\u0163\u0103 bun\u0103 \u015fi ra\u0163ional\u0103<\/strong><\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Educa\u0163ia juridic\u0103 a tinerilor din Cetatea Antic\u0103, \u00een spiritul Drept\u0103\u0163ii, este o ac\u0163iune divin\u0103\u00a0 –\u00a0 \u00eens\u0103\u015fi zeitatea Drept\u0103\u0163ii poposind asupra celor \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i din acest fel de educa\u0163ie: (p. 340, 536b)\u201dE treaba noastr\u0103, deci, s\u0103 b\u0103g\u0103m bine de seam\u0103 la aceste aspecte: c\u0103ci dac\u0103 supun\u00e2ndu-i unor \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi \u015fi unui antrenament at\u00e2t de serioase, vom educa tineri bine propor\u0163iona\u0163i \u015fi cu spiritul bine propor\u0163ionat, atunci nici Dreptatea \u00eens\u0103\u015fi nu ne va putea repro\u015fa ceva \u015fi vom p\u0103stra ne\u015ftirbite cetatea \u015fi or\u00e2nduirea ei<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Doar a\u015fa, tinerii vor c\u0103p\u0103ta, prin educa\u0163ia Drept\u0103\u0163ii, \u201cchipul \u015fi asem\u0103narea divinului<\/em><\/strong>\u201d, dup\u0103 vorba lui Homer (Platon, op. cit., p. 298, 501b).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aristotel <\/strong>nu poate merge mai departe, \u00een propunerea demersului educativ pentru tineri, pentru nici nu are unde s\u0103 mearg\u0103 mai departe dec\u00e2t divinul.<\/strong> \u00cen Politica<\/em><\/strong>, Cartea a V-a\u00a0 –\u00a0 Despre educa\u0163ie\u00a0 –<\/em><\/strong>\u00a0 afirm\u0103 r\u0103spicat c\u0103 \u201ceduca\u0163ia copiilor trebuie s\u0103 fie unul din obiectivele de c\u0103petenie ale grijii legiuitorului<\/em><\/strong>\u201d\u00a0 –\u00a0 c\u0103 \u201ceduca\u0163ia trebuie \u00een mod necesar(\u2026) s\u0103 fie un obiect al supravegherii publice<\/em><\/strong>\u201d(p. 157) \u015fi c\u0103 armonia cet\u0103\u0163ii este ob\u0163inut\u0103 prin subordonarea legislativ\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor-cet\u0103\u0163eni ai trupului-cetate-ob\u015fte. <\/strong>Chiar dac\u0103 nu pronun\u0163\u0103 direct numele educa\u0163iei juridice\u00a0 –\u00a0 prin insisten\u0163a asupra educa\u0163iei tinerilor prin muzic\u0103,<\/strong> Aristotel afirm\u0103 , de fapt, educa\u0163ia \u00eentru rigoare, m\u0103sur\u0103, armonizare divin\u0103\u00a0 –\u00a0 prin supunere la legile care st\u0103p\u00e2nesc, prin matematica muzicii \u015fi prin virtutea \u00een\u0103l\u0163\u0103toare a muzicii\u00a0 –\u00a0 \u00eentreg cosmosul. Ca \u015fi Platon, \u00eenc\u0103 din debutul Eticii nicomahice<\/em><\/strong> <\/a>[8] , Aristotel\u00a0 afirm\u0103 c\u0103 scopul educa\u0163iei \u015fi al oric\u0103rei ac\u0163iuni \u201ctrebuie s\u0103 fie binele, \u015fi anume binele suprem<\/em><\/strong>\u201d(p. 8), \u015fi c\u0103 politica trebuie s\u0103 se ocupe de \u201cfrumosul moral \u015fi de dreptate<\/em><\/strong>\u201d(p. 9)\u00a0 –\u00a0 \u015fi afirm\u00e2nd c\u0103 \u201cfericirea\u00a0 este binele suprem<\/em><\/strong>\u201d(p. 17)\u00a0 –\u00a0 va identifica fericirea<\/strong> cu virtutea<\/strong>: (p. 25) \u201dAtunci, ce ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103-l numim fericit pe cel ce ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een conformitate cu virtutea perfect\u0103 \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, este \u00eenzestrat cu suficiente bunuri exterioare, \u015fi nu numai pentru un timp, ci de-a lungul unei \u00eentregi vie\u0163i \u00eemplinite?(\u2026) lauda se cuvine virtu\u0163ii, pentru c\u0103 gra\u0163ie ei suntem capabili s\u0103 \u00eenf\u0103ptuim lucruri frumoase<\/em><\/strong>\u201d.<\/em> \u015ei, mai departe: (p. 28)\u201dFericirea este o activitate a sufletului conform\u0103 cu virtutea perfect\u0103<\/em><\/strong>\u201d, iar virtutea este \u201ccea a sufletului<\/em><\/strong>\u201d. \u00a0Virtutea dianoetic\u0103<\/strong> , dob\u00e2ndit\u0103 \u015fi dezvoltat\u0103 prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u00a0 –\u00a0 \u015fi virtutea etic\u0103,<\/strong>\u00a0\u00a0 –\u00a0 dob\u00e2ndit\u0103 \u015fi dezvoltat\u0103 prin formarea deprinderilor –\u00a0 nu apar \u201cnici natural, nici contra naturii, ci ne-am n\u0103scut cu aptitudinea de a le primi, pentru a le perfec\u0163iona prin deprindere<\/em><\/strong>\u201d. Aceasta trebuie s\u0103 dea de g\u00e2ndit at\u00e2t dasc\u0103lilor, c\u00e2t \u015fi juri\u015ftilor: oare c\u00e2nd un om al cet\u0103\u0163ii , \u015fi mai ales un t\u00e2n\u0103r, este inculpat \u015fi, apoi, condamnat\u00a0 –\u00a0 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 educatorii cet\u0103\u0163ii<\/strong> (\u015fi, dup\u0103 cum am v\u0103zut la Pytagora \u015fi Socrate-Platon, educatori sunt \u015fi legislatorii, \u015fi cunosc\u0103torii legilor\u00a0 –\u00a0 deci, juri\u015ftii moderni\u2026) nu \u015fi-au f\u0103cut datoria, \u015fi trebuie s\u0103 intre sub inciden\u0163a pedepsei, \u00een temni\u0163\u0103, al\u0103turi de t\u00e2n\u0103rul condamnat<\/strong>? C\u0103ci bine zice Aristotel, cit\u00e2ndu-l pe pe poetul Theognis: (p. 237)\u201dVirtutea\u00a0\u00a0 –\u00a0 de la oameni de virtute o \u00eenve\u0163i<\/em>\u201d<\/strong>\u00a0 –\u00a0 \u015fi dac\u0103 t\u00e2n\u0103rul, despre care se pretinde c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at, se dovede\u015fte a fi bun pentru pu\u015fc\u0103ria accelerat-degradant\u0103 moral\u00a0 –\u00a0 aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 de la pro\u015fti \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori a \u00eenv\u0103\u0163at, iar ace\u015fti pedagogi sociali nu numai pe ei s-au ratat, ci s-au dovedit, prin prostia sau incapacitatea lor profesional\u0103, mascat\u0103 sub preten\u0163ii de\u015farte\u00a0 –\u00a0 \u015fi se dovedesc, mai mult dec\u00e2t inculpatul, (n.n.: care este doar produsul educa\u0163iei, \u015fi n-a avut preten\u0163ia \u015fi sfruntarea s\u0103-i \u00eenve\u0163e r\u0103u\/r\u0103ul \u015fi pe al\u0163ii)\u00a0 –\u00a0 vinova\u0163i \u015fi sanc\u0163ionabili. Ba, chiar pericole publice! Cu condi\u0163ia ca mediul social s\u0103 nu fie asigurat de politicieni stimulatori de non-virtute, chiar anti-virtute\u2026<\/strong>E de interes suprem: pe cine l\u0103s\u0103m s\u0103 exercite func\u0163ia platonician\u0103 de \u201cpaznici ai cet\u0103\u0163ii\u201d?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Educa\u0163ia juridic\u0103, deci, este proba de foc a oric\u0103rei ac\u0163iuni educative\u00a0 –\u00a0 este o problem\u0103 extrem de serioas\u0103, mai ales c\u0103 ea trebuie s\u0103 fie aplicat\u0103 tinerilor cet\u0103\u0163ii, care sunt viitorul cet\u0103\u0163ii: deci, trebuie, dac\u0103 vrem o cetate care s\u0103 reziste \u015fi s\u0103 prop\u0103\u015feasc\u0103\u00a0 –\u00a0 s\u0103 avem, \u00een primul r\u00e2nd, educatori buni ai armoniei normativ-legislative\u00a0 –\u00a0 pentru a putea avea, apoi, preten\u0163ia la un tineret care s\u0103 se poat\u0103 angaja ca \u201cpaznic al cet\u0103\u0163ii\u201d\u00a0 –\u00a0 \u201com aristocratic \u015fi regal al cet\u0103\u0163ii<\/em><\/strong>\u201d, cum spune Platon, despre omul politic.<\/p>\n

\u00a0 *<\/p>\n

1.4.Juri\u015ftii lui Dumnezeu (Evul Mediu) \u015fi juri\u015ftii omului (utopi\u015ftii Rena\u015fterii). Pierderea semnifica\u0163iei sacre a educa\u0163iei \u00eentru Lege<\/strong><\/p>\n

\u00cen Evul Mediu timpuriu (sec. I-IV), Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ai Bisericii (care \u00eenc\u0103 nu suferise trista prim\u0103 schism\u0103) nu numai c\u0103 n-au p\u0103r\u0103sit (cum s-ar putea crede, judec\u00e2nd dup\u0103 aparen\u0163e) educa\u0163ia juridic\u0103\u00a0 –\u00a0 ci au transfigurat-o \u00een forma ei cea mai \u00eenalt\u0103: contopirea intereselor umane cu cele divine, urm\u00e2nd traiectul divin\u00a0 –\u00a0 a poruncilor cosmice, cu cele pentru oameni\u00a0 –\u00a0 viz\u00e2nd subordonarea absolut\u0103 fa\u0163\u0103 de exigen\u0163ele Legii Divine. Evul Mediu f\u0103ptuie\u015fte ceea ce nu va mai f\u0103ptui niciodat\u0103, de atunci, vreo societate uman\u0103 , istorice\u015fte constituit\u0103:\u00a0 tentativa, \u00eencordat\u0103 la maxim, de a smulge Cetatea din determin\u0103rile legilor terestre\u00a0 –\u00a0 pentru a o reda legisla\u0163iei celeste. T\u00e2n\u0103rul c\u0103lug\u0103r<\/strong>, dar \u015fi t\u00e2n\u0103rul aristocrat<\/strong>, sau monarh<\/strong> ( socoti\u0163i factori de influen\u0163\u0103 \u015fi decizie definitiv\u0103, \u00een Cetatea Medieval\u0103) trebuie s\u0103 se \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe ceilal\u0163i cet\u0103\u0163eni, din straturile sociale urm\u0103toare, s\u0103 se supun\u0103, c\u00e2t mai des\u0103v\u00e2r\u015fit, legisla\u0163iei divine, \u00eentru M\u00c2NTUIRE <\/strong>\u015fi, deci, recucerire a st\u0103rii paradisiace (\u201cbinele suprem<\/em>\u201d, \u201cchipul asem\u0103n\u0103rii cu divinitatea<\/em>\u201d\u00a0 –\u00a0 cum formulau anticii).<\/p>\n

Sf\u00e2ntul (Fericitul) Augustin<\/strong> (354-430 p. Ch.)\u00a0 –\u00a0 iar cu o mie de ani mai t\u00e2rziu, Toma d’Aquino<\/strong> \u015fi Meister Eckhart<\/strong>\u00a0 –\u00a0 \u00een Apusul Roman\u00a0 –\u00a0 \u015fi cei Trei Grigorie<\/strong>, \u00een R\u0103s\u0103ritul Bizan\u0163ului (Grigorie din Nyssa<\/strong>, Grigorie din Nazianz<\/strong> \u015fi Grigorie Palamas<\/strong>\u00a0 –\u00a0 sec. IV p. Ch.), precum \u015fi\u00a0 Vasile cel Mare<\/strong> (episcop de Caesarea\u00a0 –\u00a0 330-379), rup realitatea cadrului Normei \u00een dou\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 a – pe de o parte, cetatea istorico-cezaric\u0103, terestr\u0103(Imperiul Roman),<\/p>\n

\u00a0\u00a0 b \u2013 c\u0103reia \u00eei contrapun Cetatea lui Dumnezeu-etern\u0103\u00a0 : (p. 223)\u201dExist\u0103 dou\u0103 cet\u0103\u0163i: una a celor r\u0103i, alta a celor sfin\u0163i. Ele dureaz\u0103 de la \u00eenceputul neamului omenesc, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lumii. Acum ele sunt amestecate prin trupuri, dar separate prin voin\u0163e. \u00cen ziua judec\u0103\u0163ii, ele vor fi separate \u015fi cu trupurile…Ierusalimul\u00a0 este aceast\u0103 splendid\u0103 cetate a lui Dumnezeu\u00a0 –\u00a0 Ierusalimul \u00eenseamna cetatea \u015fi societatea sfin\u0163ilor, iar Babilonul cetatea \u015fi societatea celor nelegiui\u0163i <\/em><\/strong><\/a>[9]\u201d.<\/p>\n

Izvorul acestei rupturi este, evident, \u00een interiorul uman –\u00a0 dubla direc\u0163ionare a iubirii: (p. 227)\u201dDou\u0103 iubiri au f\u0103cut dou\u0103 cet\u0103\u0163i: iubirea de sine dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la dispre\u0163ul lui Dumnezeu, a produs cetatea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103; iubirea lui Dumnezeu , \u00eempins\u0103 p\u00e2n\u0103 la dispre\u0163ul de sine, a produs Cetatea cereasc\u0103<\/em><\/strong><\/a>[10]\u201d. Modul de ac\u0163iune va fi, logic, dublu \u015fi el: (p.227) \u201cCea dint\u00e2i este posedat\u0103 de pasiunea de a domina prin conduc\u0103torii s\u0103i, \u015fi prin ei asupra neamurilor pe care le subjug\u0103; cealalt\u0103 se bazeaz\u0103 pe serviciu reciproc, \u00een timp ce conduc\u0103torii s\u0103i se devoteaz\u0103, iar supu\u015fii ascult\u0103<\/em><\/a>[11]<\/strong>\u201d.<\/strong> Sf\u00e2ntul Augustin sugereaz\u0103 c\u0103, dac\u0103 am face efortul de a vedea adev\u0103rul\u00a0 –\u00a0 legisla\u0163ia divin\u0103 ne-am apropria-o mult mai u\u015for, firesc\u00a0 –\u00a0 pentru c\u0103 ea este \u00eens\u0103\u015fi firea adev\u0103rat\u0103 a omului.<\/p>\n

Scopul cet\u0103\u0163ii cezarice este obscur\u00a0 –\u00a0 pe c\u00e2nd al Cet\u0103\u0163ii lui Dumnezeu este clar precum lumina divin\u0103: Cetatea lui Dumnezeu \u201cr\u0103spunde c\u0103 via\u0163a ve\u015fnic\u0103 este Binele suveran, moartea ve\u015fnic\u0103 R\u0103ul\u00a0 suveran \u015fi pentru a merita\u00a0 pe una \u015fi a evita pe cealalt\u0103 trebuie s\u0103 tr\u0103im bine. Iat\u0103 de ce este scris:<<Dreptul tr\u0103ie\u015fte din credin\u0163\u0103>>. Fiindc\u0103 noi nu vedem \u00eenc\u0103 Binele nostru, trebuie s\u0103-l c\u0103ut\u0103m prin credin\u0163\u0103; apoi, a tr\u0103i bine nu vine de la noi \u00een\u015fine, a\u015fa c\u0103 credin\u0163a \u015fi rug\u0103ciunea noastr\u0103 au nevoie de ajutorul Aceluia care ne-a dat \u00eens\u0103\u015fi credin\u0163a<\/em><\/strong><\/a>[12]\u201d.<\/p>\n

Cetatea lui Dumnezeu nu este arogant\u0103, nici nemiloas\u0103 cu cei obseda\u0163i de cetatea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103\u00a0 –\u00a0 ea s-a instituit \u00een forma suprem\u0103 de chemare spre m\u00e2ntuire a \u00eentregii omeniri, de transfigurare suprem\u0103 a sensului p\u0103cii, adic\u0103 de intrare (p\u00e2n\u0103 la asimilarea total\u0103 \u00eentru ea) cu Legea lui Dumnezeu: (p.241)\u201dCetatea Divin\u0103 cheam\u0103 la sine cet\u0103\u0163eni din toate na\u0163iunile; ea alc\u0103tuie\u015fte \u015fi adun\u0103 o societate de pelerini de toate limbile. Ea nu se preocup\u0103 s\u0103 \u015ftie dac\u0103 ei se deosebesc prin moravurile lor, prin legile \u015fi institu\u0163iile lor; ea nu se preocup\u0103 de pacea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, ce lipse\u015fte unora \u015fi pe care o au al\u0163ii. Ea nu suprim\u0103 nimic, nu distruge nimic din obiceiurile lor; dimpotriv\u0103, ea p\u0103streaz\u0103 \u015fi observ\u0103 tot ce, de\u015fi diferit \u00een diferitele na\u0163iuni, este \u00eendreptat spre unul \u015fi acela\u015fi scop al p\u0103cii p\u0103m\u00e2nte\u015fti, numai s\u0103 nu se opun\u0103 nimic religiei singurului adev\u0103rat Dumnezeu suprem. \u00cen timpul acestui pelerinaj, Cetatea cereasc\u0103 se serve\u015fte deci de pacea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103; ea folose\u015fte tot ce se potrive\u015fte cu natura muritoare a oamenilor \u015fi cu \u00een\u0163elegerea despre voin\u0163ele umane, \u00een m\u0103sura \u00een care pietatea \u015fi religia o permit, o favorizeaz\u0103 \u015fi o\u00a0 doresc. Numai c\u0103 ea orienteaz\u0103 aceast\u0103 pace spre pacea cereasc\u0103, singura pace veritabil\u0103 care poate exista \u00eentre creaturi ra\u0163ionale. Aceast\u0103 pace const\u0103 \u00een societatea perfect ordonat\u0103 \u015fi pefect unit\u0103 a tuturor acelora care se bucur\u0103 de Dumnezeu \u015fi de ei \u00een\u015fi\u015fi \u00een Dumnezeu. C\u00e2nd se va ajunge acolo, via\u0163a nu va mai fi muritoare, ci deplin\u0103 \u015fi cu adev\u0103rat vie<\/em>\u201d<\/strong><\/a>[13].<\/p>\n

Probabil c\u0103 ultimul locuitor autentic al Cet\u0103\u0163ii lui Dumnezeu <\/strong>a fost, \u00een secolul XIII, Francisc din Assisi <\/strong>(1182-1226), \u201cIl Poverello-S\u0103r\u0103cu\u0163ul<\/strong>\u201d: cel mai bl\u00e2nd dintre sfin\u0163i (\u00een\u0163elegea p\u00e2n\u0103 \u015fi graiul animalelor, cu care discuta \u00eendelung \u015fi rodnic)\u00a0 –\u00a0 dar \u015fi cu autoritatea spiritual\u0103 cea mai puternic\u0103 din lume, domin\u00e2nd-o, prin duh pur, chiar pe cea papal\u0103 (l-a convins, \u00een vis, pe papa Inocen\u0163iu al III-lea, s\u0103 aprobe legisla\u0163ia monahal\u0103 cea mai sever\u0103 din lume: cea a fra\u0163ilor minori, apoi pe cea a surorilor minorite-clarise).<\/p>\n

Dac\u0103 s-ar fi r\u0103mas, moral-spiritual, la acest nivel, al Cet\u0103\u0163eanului Cet\u0103\u0163ii lui Dumnezeu<\/strong>\u00a0 –\u00a0 lucrarea de fa\u0163\u0103 n-ar fi existat, c\u0103ci nu \u015fi-ar fi g\u0103sit argumentul existen\u0163ei\u00a0 –\u00a0 iar Educa\u0163ia Juridic\u0103 n-ar mai fi fost o problem\u0103 de dezb\u0103tut \u00eentre oameni\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci se g\u0103se\u015fte dezb\u0103tut\u0103 gata \u015fi rezolvat\u0103, \u00een Imperiul Divin.<\/p>\n

Din p\u0103cate, dec\u0103derea spiritual\u0103 continu\u0103, a umanit\u0103\u0163ii, \u00eencep\u00e2nd din acel veac de sincop\u0103 (veacul XIII, al legendei despre autenticul Christian Rosenkreuz, care ar fi recapitulat, pentru stocare, \u00eentreaga spiritualitate uman\u0103 de p\u00e2n\u0103-n secolul al XIII-lea, \u015fi, apoi, ar fi deblocat, spiritual, planeta Terra<\/a>[14]) va duce la punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a \u00eens\u0103\u015fi divinit\u0103\u0163ii\u00a0 –\u00a0 deci, cu at\u00e2t mai mult a legisla\u0163iei societ\u0103\u0163ii umane \u015fi a rela\u0163iei om-norm\u0103 (Lege). Prin schisma protestant\u0103 (\u00eenceput\u0103, esen\u0163ial, \u00eenc\u0103 din sec. XII, dar eviden\u0163iat\u0103 formal \u00een sec. XIV-XV) –\u00a0 tot ce era de la sine \u00een\u0163eles, \u00een materie de legisla\u0163ie divin\u0103\u00a0 –\u00a0 este pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii, dimpreun\u0103 cu statutul divinit\u0103\u0163ii. Iat\u0103 de ce consider\u0103m c\u0103 azi, sau de azi \u00eenainte, trebuie s\u0103 ne preocupe reg\u0103sirea reperului stabil absolut<\/strong>\u00a0 –\u00a0 Dumnezeu (prin reg\u0103sirea for\u0163ei invincibile, teribile, a credin\u0163ei), iar nu f\u0103r\u00e2marea \u015fi disiparea, prin scepticism atoaterelativizant, a tuturor reperelor ontologico-existen\u0163iale, a tuturor normelor, ba chiar a NORMEI.<\/p>\n

Am v\u0103zut, mai sus, cum renascentistul Fran\u00e7ois Rabelais <\/strong>(1494-1553) , printre altele, \u015fi jurist\u00a0 –\u00a0 propune (cel pu\u0163in la prima vedere) o ie\u015fire total\u0103, anarhic\u0103, de sub orice norm\u0103-Lege: \u201cF\u0103 ce-\u0163i place<\/em>!\u201d (lucrurile, cum le-am ar\u0103tat, sunt, \u00eens\u0103, mai nuan\u0163ate). Aproape contemporani cu Rabelais, al\u0163i doi utopi\u015fti, englezul Thomas Morus<\/strong> \u015fi italianul Tommaso Campanella<\/strong>, se impun aten\u0163iei (poate prea mari) a umanit\u0103\u0163ii, prin lucr\u0103rile lor fundamentale; Utopia<\/em><\/strong>, respectiv Cetatea Soarelui.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Morus (1478-1535), pasionat de lucr\u0103rile Sf\u00e2ntului Augustin, dar ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd imperativul credin\u0163ei <\/strong>\u00a0–\u00a0 lord-cancelar, monah-episcop \u015fi jurist, totdeodat\u0103\u00a0 –\u00a0 Campanella (1568-1639), monah \u015fi jurist. Ambii, comploti\u015fti anti-monarhici. Deci, subminatori ai Jurisdic\u0163iei Divine\u00a0 –\u00a0 propun\u00e2nd-o, ca substitut, pe cea terestr\u0103.<\/p>\n

\u00cen \u0163ara Utopia \u015fi, mai cu seam\u0103, \u00een cetatea de scaun, Amarauton, preocuparea cet\u0103\u0163enilor pentru educa\u0163ia tineretului este la fel de intens\u0103 \u015fi vast\u0103 ca \u015fi \u00een cetatea platonician\u0103. Rigoarea \u015fi ordinea sunt comandamentele supreme, pentru tineret. Dar nu sub regimul credin\u0163e<\/strong>i, ci sub acela al ra\u0163iunii<\/strong>. \u015ei cine ar condamna acest lucru, ar gre\u015fi\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci Morus sesizeaz\u0103 un mare adev\u0103r( de\u015fi nu-i poate vedea dec\u00e2t consecin\u0163ele, nu \u015fi leacul real): pierderea credin\u0163ei a adus societatea uman\u0103 c\u0103tre anomie \u015fi anarhie\u00a0 –\u00a0 iar Morus formuleaz\u0103 dezastrul spiritual, \u00een mod ambiguu: (p.26)\u201dDar n-ar \u00eensemna atunci c\u0103 r\u00e2nduiala dumnezeiasc\u0103 nu poate s\u0103 aib\u0103 dec\u00e2t at\u00e2ta putere c\u00e2t\u0103 \u00eei \u00eeng\u0103duie legea omeneasc\u0103<\/em><\/strong>? <\/em>\u201c Adic\u0103 oamenii, mic\u015for\u00e2ndu-\u015fi credin\u0163a, \u00ee\u015fi mic\u015foreaz\u0103 \u015fi \u201cb\u0103taia\u201d s\u0103ge\u0163ii \u00een\u0163elegerii(\u015fi accept\u0103rii) legilor\u00a0 –\u00a0 \u015fi, intr\u00e2nd \u00een cercul vicios, diminuarea \u00een\u0163elegerii Spiritului Legii terestre, diminueaz\u0103 \u015fi viziunea omului asupra puterii divine(deci, \u015fi asupra Legii Divine)\u00a0 –\u00a0 \u015fi, ne\u00een\u0163eleg\u00e2ndu-l pe Legislatorul Divin, oamenii nu-\u015fi mai ascult\u0103 \u015fi nu-\u015fi mai \u00een\u0163eleg nici rostul propriilor legi etc. etc.<\/p>\n

Pierderea semnifica\u0163iei spirituale, cosmic-existen\u0163iale, a Legii, credem a fi cauzat\u0103 de pierderea credin\u0163ei, ca for\u0163\u0103 de \u00eenst\u0103p\u00e2nire \u00een Cetatea Cosmico-Divin\u0103 a Spiritului nostru.<\/p>\n

Remarc\u0103m, pentru Amarautonul lui Morus: cultul pentru organizarea muncii de folos ob\u015ftesc\u00a0 –\u00a0 combinat cu respectul fa\u0163\u0103 de voin\u0163a individual\u0103<\/strong>. Liantul moral este absolut necesar(dar el devine doar surogat al for\u0163ei credin\u0163ei religioase), pentru educarea tineretului\u00a0 –\u00a0 tineret\u00a0 \u00eemprejmuit de grija ocrotitoare a cet\u0103\u0163enilor v\u00e2rstnici, dar \u015fi stimulat\u00a0 –\u00a0 la (re) formularea personal\u0103 a problematicii morale: (p.56) \u201cFiecare pr\u00e2nz \u015fi fiecare cin\u0103 se \u00eencep cu citirea unei istorisiri morale, care este \u00eens\u0103 scurt\u0103, pentru a nu deveni plictisitoare. Pornind de la subiectul ei, cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 se dau \u00een vorb\u0103 despre felurite lucruri cuviincioase, dar nici triste, nici lipsite de duh. Ei n-au \u00eens\u0103 obiceiul s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eentr-una, \u015fi numai ei\u00a0 –\u00a0 ci bucuro\u015fi dau r\u00e2ndul \u015fi tinerilor, pe care-i \u00eei \u00eendeamn\u0103 dinadins s\u0103 vorbeasc\u0103, put\u00e2ndu-i judeca astfel dup\u0103 firea \u015fi mintea lor, ce ies mai bine la iveal\u0103 \u00een aceste convorbiri nestingherite<\/em><\/a>[15]<\/strong>\u201d.<\/strong> A nu se \u00eenchina bog\u0103\u0163iei materiale\u00a0 –\u00a0 ci \u015ftiin\u0163ei \u015fi virtu\u0163ii. Dar, ca \u015fi anticul Cicero, \u00een lucrarea Despre binele \u015fi r\u0103ul suprem<\/a>[16]<\/strong><\/em><\/strong>, amarautonienii relativizeaz\u0103 \u015fi (se) interogheaz\u0103 prea mult, filozofeaz\u0103 stufos, abstract\u00a0 –\u00a0 iar pl\u0103cerea<\/strong> nu se poate constitui \u00een adev\u0103rata \u015fi statornica fericire uman\u0103(ca finalitate existen\u0163ial\u0103). Dar \u015fi prea multa ra\u0163ionalitate-ra\u0163ionalizare a fericirii\u00a0 –\u00a0 duce la stingerea \u015fi degenerarea ei. Angajament spiritual prea mult diminuat\u00a0 –\u00a0 \u00een\u00a0 favoarea celui abstract-ra\u0163ional, slab angajant al fiin\u0163ei spirituale \u015fi suflete\u015fti.<\/p>\n

Declarat adept al lui Platon \u015fi Aristotel, Morus \u00eei aduce pe cititori \u201c\u00een turma de porci a lui Epicur\u201d. Virtutea \u00eenseamn\u0103, doar aparent \u015fi temporar, \u201ciubirea \u015fi cinstirea m\u0103re\u0163iei dumnezeie\u015fti<\/em><\/strong>\u201d(cum pretinde Morus)\u00a0 –\u00a0 \u00een realitate, e alergarea spre\u201dvia\u0163a c\u00e2t mai vesel\u0103 \u015fi mai lipsit\u0103 de griji<\/em>\u201d(p.64). Rousseau-ist avant la lettre<\/em>\u00a0 –\u00a0\u00a0 Morus vorbe\u015fte de \u201cnecesitatea de a tr\u0103i potrivit naturii<\/em><\/strong>\u201d, c\u0103ci, spune epicureul Morus, \u201cnatura \u00eens\u0103\u015fi ne porunce\u015fte s\u0103 ducem o via\u0163\u0103 voioas\u0103, adic\u0103 s\u0103 facem din pl\u0103cere chipul cel mai \u00eenalt al faptelor noastre<\/em><\/strong>\u201d. Pl\u0103cere (spune Morus la p. 65):\u201dA n\u0103zui la fericirea ta, f\u0103r\u0103 a c\u0103lca legile, e o dovad\u0103 de \u00een\u0163elepciune; (\u2026) Ei numesc pl\u0103cere orice stare sau mi\u015fcare a sufletului sau a trupului \u00een care omul, c\u0103l\u0103uzit de firea lui, se simte bine (\u2026) acele pl\u0103ceri pe care le dob\u00e2ndim f\u0103r\u0103 a s\u0103v\u00e2r\u015fi vreo nedreptate, din pricina c\u0103rora nu trebuie jertfite alte pl\u0103ceri mai mari \u015fi care, \u00een sf\u00e2r\u015fit, nu sunt urmate de dureri<\/em><\/strong><\/a>[17]\u201d. Virtute= a tr\u0103i potrivit poruncilor naturii. Dar Natura \u2013 oare nu \u00eenseamn\u0103 Crea\u0163ia Lui Dumnezeu \u2013 iar Dumnezeu nu este, oare, Supremul Factor Legislativ Cosmic?! Unde-i Legea, \u00een acest climat epicureu? S\u0103 n-o calci. Dar nu mai spune Morus: \u201es-o cuno\u015fti \u015fi s-o aprofundezi \u00een esen\u0163a ei supraindividual\u0103, suprauman\u0103\u201d. Iat\u0103 o mare pierdere, fa\u0163\u0103 de antecesorii antici (pretin\u015fi a-i fi mae\u015ftri spirituali\u2026), respectiv fa\u0163\u0103 de cei ai Evului Mediu timpuriu.<\/p>\n

Totu\u015fi, educa\u0163ie juridic\u0103 se face tuturor<\/strong>, iar solu\u0163ie legislativ\u0103 exist\u0103 la Morus: legi c\u00e2t mai pu\u0163ine \u015fi mai simple <\/strong>(p.78).<\/p>\n

\u201cDe altfel, \u00een Utopia fiecare e un \u00eenv\u0103\u0163at \u00een ale dreptului, de vreme ce , cum am spus, la ei num\u0103rul legilor e foarte mic, \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, c\u00e2nd este vorba de t\u0103lm\u0103cirea lor, cea mai neme\u015fte\u015fugit\u0103 e socotit\u0103 cea mai dreapt\u0103: Legile, zic ei, au fost f\u0103cute doar pentru ca fiecare s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 drepturile \u015fi datoriile<\/em><\/strong><\/a>[18]\u201d. Despre cantitativul steril al legilor, neadaptate la realitate, vorbea \u015fi Erasmus din Rotterdam, \u00een celebra carte Elogiul nebuniei<\/em><\/strong> (p.80): \u201dPrimii <\/em><\/strong>(n.n.: a\u015fa-zi\u015fii <<\u00een\u0163elep\u0163i>>) \u00eemi vin la \u00eendem\u00e2n\u0103 legiuitorii . Ei se cred \u00eent\u00e2ii \u00eentre \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi nici un muritor nu se \u00eenchipuie mai des\u0103v\u00e2r\u015fit dec\u00e2t ei, pentru c\u0103, asemeni lui Sisif, \u00eemping ne\u00eencetat spre v\u00e2rful muntelui o st\u00e2nc\u0103 ce se pr\u0103v\u0103le\u015fte la loc, de \u00eendat\u0103 ce au ajuns cu ea sus, adic\u0103 \u00eenjgheab\u0103 laolalt\u0103 cinci-\u015fase legi, f\u0103r\u0103 s\u0103 se sinchiseasc\u0103 dac\u0103 au sau nu vreo leg\u0103tur\u0103 cu lucrurile pe care\u00a0 ar trebui s\u0103 le rezolve, \u00eengr\u0103m\u0103desc glose peste glose, citate peste citate, d\u00e2nd astfel de \u00een\u0163eles ob\u015ftei c\u0103 \u015ftiin\u0163a lor este din cale afar\u0103 de complicat\u0103. \u015ei asta din pricin\u0103 c\u0103 le-a intrat \u00een cap c\u0103 nimic nu e demn de laud\u0103 dec\u00e2t ce se na\u015fte din mult\u0103 suferin\u0163\u0103 \u015fi munc\u0103 de istov<\/em>\u201d<\/a>[19]<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u015ei Tommaso Campanella presupune, \u00een Cetatea Solar\u0103<\/em><\/strong>, educa\u0163ia tinerilor, pentru dezvoltarea virtu\u0163ilor\u00a0 –\u00a0 iar virtu\u0163ile presupuse \u015fi propuse de Tommaso Campanella sunt mai \u00eenalte dec\u00e2t \u201cpl\u0103cerea\u201d epicureic\u0103 a lui Morus\u00a0 –\u00a0 \u015fi dau nume magistra\u0163ilor care conduc cetatea:\u00a0 (p.125)\u201dM\u0103rinimie, Vitejie, Castitate, Generozitate, Justi\u0163ia criminal\u0103 \u015fi civil\u0103(\u2026), Cump\u0103tarea\u201d<\/em><\/strong> etc.<\/p>\n

Ierarhie foarte sever\u0103, climatul moral foarte sever\u00a0 –\u00a0 ca-ntr-o sect\u0103 neo-protestant\u0103 de azi. Justi\u0163ia, de\u015fi se vrea dreapt\u0103 \u015fi \u00eeng\u0103duitoare, \u00een acela\u015fi timp\u00a0 –\u00a0 este pervers\u0103 \u015fi s\u0103lbatic\u0103, veterotestamentar\u0103: \u201cCondamnatul nu moare \u00eens\u0103 dec\u00e2t fie sf\u00e2\u015fiat, fie ucis cu pietre de popor, \u00eenceputul f\u0103c\u00e2ndu-l acuzatorul \u015fi martorii; c\u0103ci c\u0103l\u0103i \u015fi lictori nu au, ca s\u0103 nu p\u00e2ng\u0103resc\u0103\u00a0 republica<\/em>\u201d<\/strong><\/a>[20]. \u015ei nu se observ\u0103 c\u0103, tocmai prin s\u0103lb\u0103ticie \u015fi lips\u0103 de r\u0103spundere individual\u0103, conceptul abstract de republic\u0103<\/strong> este compromis total. Solu\u0163ia nu este s\u0103 fie to\u0163i cruzi, pentru a nu se spune c\u0103 unul<\/strong> este crud\u00a0 –\u00a0 ci s\u0103 nu fie nimeni<\/strong> crud, sau s\u0103 fie redus la maxim gradul de cruzime, \u015fi m\u0103rit acela de responsabilitate iubitoare de oameni<\/strong>. Sectarismul ipocrit al cet\u0103\u0163ii lui Campanella ne creeaz\u0103 repulsie; parc\u0103 ar fi URSS-ul lui Stalin, sau Rom\u00e2nia lui Dej, cu procese dominate de dela\u0163iune \u015fi de \u201cculpabilizarea loturilor\u201d: (p.149) \u201cCondamnatul la moarte este silit s\u0103 spun\u0103 \u00een fa\u0163a poporului, cu scrupulozitate, cauzele pentru care crede c\u0103 nu trebuie s\u0103 moar\u0103, \u015fi p\u0103catele celorla\u0163i, care ar trebui \u015fi ei s\u0103 moar\u0103, precum \u015fi gre\u015felile magistra\u0163ilor, afirm\u00e2nd, dac\u0103 a\u015fa crede el \u00een con\u015ftiin\u0163a sa, c\u0103 ace\u015ftia merit\u0103 un supliciu mai mare. Dac\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eenving\u0103 prin argumentele sale, este trimis \u00een exil, dup\u0103 care \u00eentreaga Cetate se purific\u0103 prin rug\u0103ciuni, sacrificii \u015fi\u00a0 emenda\u0163ii<\/em><\/strong><\/a>[21]\u201d. (Dac\u0103 tot sunt porni\u0163i pe omor\u00e2t \u015fi schingiuit, de ce nu-\u015fi lichideaz\u0103 magistra\u0163ii, \u00een cazul c\u00e2nd ace\u015ftia sunt dovedi\u0163i, de c\u0103tre p\u00e2r\u00e2t, ca fiind culpabili?: \u201cCelor \u00eenvinui\u0163i de c\u0103tre p\u00e2r\u00e2t, nu le aduc nici o atingere, ci \u00eei admonesteaz\u0103 numai<\/strong><\/em>\u201d. Nu miroase prea grozav \u00een Cetatea Soarelui!\u2026).Aceasta nu este educa\u0163ie juridic\u0103 –\u00a0 ci anti-juridic\u0103<\/strong>\u00a0 –\u00a0 pentru c\u0103 Legea uman\u0103 este (sau trebuie s\u0103 fie) oglindirea (fie \u015fi aproximativ\u0103, vag\u0103 etc.) , \u00een con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103, a Legii Divine. C\u0103ci legile fundamentale, ale omului-individ \u015fi ale omului social\u00a0 –\u00a0 au fost date de divinitate\u00a0 –\u00a0 dimpreun\u0103 cu comandamentele morale(de aceea, se observ\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 deosebiri calitative de ruptur\u0103<\/strong>, \u00eentre sistemele juridice ale diverselor societ\u0103\u0163i umane terestre). Iar distorsionarea legii, p\u00e2n\u0103 la a \u00eendemna la ceea ce e potrivnic naturii legii\u00a0 –\u00a0 \u00eenseamn\u0103 Anti-Lege (tot a\u015fa cum cel ce e potrivnic naturii lui Hristos, divino-umane, se nume\u015fte Anti-Hrist).<\/p>\n

Nu e de mirare c\u0103, \u00een cet\u0103\u0163ile-stat ale Italiei (unde scrie Campanella), domneau anarhia, legea junglei, sf\u00e2\u015fierile fratricide, \u00een ne\u00eencetate r\u0103zboaie civile \u015fi ale clanurilor aristocratice.<\/p>\n

Ce exemple de educa\u0163ie juridic\u0103 poate avea t\u00e2n\u0103rul, \u00eentr-o cetate \u00een care i se cere\u00a0 s\u0103-i \u201ctoarne\u201d pe cei pe care i-ar vrea mor\u0163i\u00a0 –\u00a0 sau s\u0103 participe la lapid\u0103ri publice\u00a0 –\u00a0 adic\u0103, vrea-nu vrea, s\u0103 se uite \u00een ochii \u00eengrozi\u0163i de moarte ai condamnatului, s\u0103 ridice piatra \u015fi s\u0103 izbeasc\u0103 letal cu ea, obrazul ori fruntea, pe care le prive\u015fte? Se pare c\u0103 Rena\u015fterea, \u00eensemn\u00e2nd epicureism\u00a0 –\u00a0 \u00eentoarce la\u00a0 ultimele veacuri, cele de suprem\u0103 degradare, disolu\u0163ie a puterii Legii\u00a0 –\u00a0 ale Romei antice plebeene \u015fi tiranice, \u00een care Sylla, Nero, Caligula etc. ofereau a\u015fa-zi\u015filor \u201ccet\u0103\u0163eni\u201d (pentru a-i \u0163ine \u00een zgarda josnicelor pl\u0103ceri, a josnicelor instincte\u00a0 –\u00a0 f\u0103r\u0103 eforturi spirituale) spectacole cu gladiatori, cre\u015ftini m\u00e2nca\u0163i de fiare sau incendia\u0163i \u00een gr\u0103dinile palatelor, pe post de \u201cf\u0103clii vii\u201d etc. Unde nu e divinitatea Legii (\u015fi Legea Divin\u0103 \u015fi credin\u0163a \u00een ea)\u00a0 –\u00a0 dispare preocuparea serioas\u0103 pentru umanitatea Legii<\/strong>. Iar umanismul<\/strong>, se vede treaba, nu \u00eenseamn\u0103, din acest punct de vedere, mai mult\u0103 umanitate<\/strong>\u00a0 –\u00a0 ci tocmai dimpotriv\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

N-ar fi drept s\u0103 \u00eencheiem acest subcapitol, f\u0103r\u0103 a aminti, m\u0103car \u00een trecere, ni\u015fte lucr\u0103ri cu totul speciale\u00a0 –\u00a0 \u015fi anume, dou\u0103 c\u0103r\u0163i de pedagogie renascentist\u0103 a conducerii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Evident c\u0103, \u00een paginile lor, g\u0103sim multe elemente de pedagogie juridic\u0103\u00a0 –\u00a0 aplicabil\u0103, \u00eens\u0103, doar de c\u0103tre \u201ccei de sus\u201d\u00a0 –\u00a0 principi-monarhi. Prima lucrare vizat\u0103 de noi, Principele<\/em><\/strong>, a florentinului Niccol\u1edd Machiavelli <\/strong>( ap\u0103rut\u0103 \u00een 1513)\u00a0 este cunoscut\u0103 de \u00eentreaga lume (poate, nociv <\/strong>de bine cunoscut\u0103\u2026). A doua carte pe care o avem \u00een vedere, carte care ar fi meritat cu asupra de m\u0103sur\u0103 s\u0103 fie cunoscut\u0103 de toate neamurile P\u0103m\u00e2ntului, pentru c\u0103 ar fi sporit enorm BINELE social\u00a0 <\/strong>–\u00a0 este, din p\u0103cate, cunoscut\u0103 doar cu numele<\/strong> de \u00een\u015fi\u015fi rom\u00e2nii\u2026\u00a0\u00a0 –\u00a0 \u015fi nu e citit\u0103 de aproape nimeni. E vorba de \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Neagoe Basarab c\u0103tre fiul s\u0103u Theodosie<\/em><\/strong>. Evident, autorul ei este prea\u00een\u0163eleptul \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit cultul domnitor muntean Neagoe Basarab<\/strong>\u00a0 –\u00a0 elaborarea ei se face \u00een anii premerg\u0103tori mor\u0163ii voievodului\u00a0 –\u00a0 1521.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Florentinul Machiavelli \u00ee\u015fi adreseaz\u0103 sfaturile (patriotice, e drept, \u00een sensul str\u00e2mt de atunci\u00a0 –\u00a0 dar \u015fovine \u015fi de un cinism luciferic, care s-a propagat, din p\u0103cate, fulger\u0103tor, \u00een \u00eentreaga politic\u0103 modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103 a lumii europene) celui mai vestit depravat \u015fi criminal al vremii sale\u00a0 –\u00a0 fiului papei incestuos (el \u00eensu\u015fi, fiul, fiind incestuos) \u015fi \u00eens\u00e2ngerat, Alessandro Borgia\u00a0 –\u00a0 Cesare Borgia<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din\u00a0 punctul nostru de vedere, n-am recomanda niciodat\u0103, nici unui conduc\u0103tor politic, un addagiu ca acesta:\u201dpatria este bine ap\u0103rat\u0103, oricare ar fi modul \u00een care o aperi, prin josnicie sau prin glorie<\/em><\/strong>\u201d (cf. Niccol\u1edd Machiavelli, Discursuri<\/em><\/strong>, III, p. 41)\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci noi suntem de p\u0103rere c\u0103:\u201dDec\u00e2t s\u0103 \u00eenvingi printr-o infamie, mai bine cazi lupt\u00e2nd pe drumul onoarei<\/em><\/strong>.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 nu-l \u00eenvinuim, \u00eens\u0103, prea mult, pe \u201cpedagogul\u201d, extrem de \u201c\u00een vog\u0103\u201d, modern, Niccol\u1edd Machivelli (un c\u0103rturar des\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi foarte \u201emintos\u201d, de altfel\u2026dar unde-i prea mult\u0103 minte, \u015fi NUMAI minte, f\u0103r\u0103 de suflet, acolo sufl\u0103 \u015fi v\u00e2ntul NEBUNIEI\u2026\u00a0 –\u00a0 da, \u201ec\u0103rturar\u201d\u2026 – dac\u0103 no\u0163iunea de \u201cc\u0103rturar\u201dn-ar trebui s\u0103 implice, dup\u0103 opinia noastr\u0103, un \u00eenalt grad de responsabilitate, pentru consecin\u0163ele afirma\u0163iilor proprii \u015fi alega\u0163iilor) : el nu este dec\u00e2t seismograful, extrem de fin, al vremurilor care erau \u015fi care s-au dezvoltat dup\u0103 Rena\u015ftere, al catastrofei moral-spirituale, \u00een mijlocul c\u0103reia tr\u0103im, \u015fi noi, azi. Machiavelli este\u00a0 profesorul de oportunism \u015fi cinism al unor\u00a0 vremi degenerate spiritual. \u201cEste mai bine s\u0103 fii violent, dec\u00e2t precaut, deoarece soarta este ca \u015fi o femeie: dac\u0103 vrei s-o st\u0103p\u00e2ne\u015fti, trebuie s-o ba\u0163i \u015fi s\u0103 i te \u00eempotrive\u015fti.(\u2026)Trebuie s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 feluri de a lupta: unul bazat pe legi, iar cel\u0103lalt pe for\u0163\u0103: cel dint\u00e2i este propriu oamenilor, cel\u0103lalt apar\u0163in\u00e2nd animalelor; dar \u00eentruc\u00e2t primul nu este de multe ori suficient, trebuie s\u0103 recurgem la al doilea; deci \u00eei este necesar unui principe s\u0103 \u015ftie s\u0103 fie\u00a0 tot at\u00e2t de bine animal \u015fi om<\/em><\/strong>\u201d<\/a>[22]. \u015ei unui astfel de politolog celebru, instigator la violen\u0163\u0103 premeditat\u0103, mondial\u0103\u00a0 –\u00a0 nu a \u00eendr\u0103znit nimeni s\u0103-i organizeze un\u00a0 proces moral<\/strong>\u00a0 –\u00a0 cum s-a f\u0103cut \u00een cazul lui Nietzsche\u00a0 –\u00a0 \u015fi nu numai. Ba, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui este respectat\u0103 \u015fi utilizat\u0103 de toate politicile mondiale moderne.<\/strong> De aceea, leul<\/strong> \u015fi vulpea (<\/strong>spiritul violent \u015fi viclenia), Ianus-ul machiavelic, st\u0103p\u00e2nesc \u015fi azi lumea, \u00eentr-o blestemat\u0103 \u015fi distructiv\u0103 simbioz\u0103. Simbolurile machiavelice din secolul XVI au fost reluate de politologul Vilfredo Pareto, \u00een secolul XX (cf. \u201cteoria elitelor\u201d, din Tratat de sociologie general\u0103<\/em><\/strong>.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De remarcat c\u0103 aceast\u0103 carte de pedagogie a conducerii nu con\u0163ine niciun capitol despre lege\u00a0 –\u00a0 ci doar despre necesitatea aplic\u0103rii nelegiuirii. Primul \u015fi cel mai recomandat procedeu de a st\u0103p\u00e2ni o \u0163ar\u0103 care a cunoscut legea \u015fi libertatea\u00a0 –\u00a0 este \u201cs-o distrugi<\/em>\u201d<\/a>[23]. \u015ei meticulosul \u015fi eruditul apostol al nelegiuirii aduce, imediat, anumite exemple din istoria Romei\u00a0 –\u00a0 autoritatea moral\u0103 a lumii antice (evident, escamot\u00e2nd premeditat atitudinile de dreptate \u015fi generozitate, din istoria roman\u0103): \u201cRomanii, pentru a-\u015fi men\u0163ine st\u0103p\u00e2nirea \u00een Capua, Cartagina \u015fi Numantia, le-au distrus, \u015fi \u00een felul acesta nu le-au pierdut<\/em><\/strong>\u201d. De unde se vede c\u0103 diavolul e mare savant\u00a0 –\u00a0 \u015fi pedagogii juridici ai zilelor noastre trebuie aten\u0163iona\u0163i, s\u0103 foloseasc\u0103 istoria legislativ\u0103 cu onestitate, nu cu \u201cmachiavelism\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prea mult am insistat asupra unui condottier moral al Rena\u015fterii\u00a0 –\u00a0 \u015fi ne-a r\u0103mas pu\u0163in r\u0103gaz pentru \u00een\u0163eleptul, nobilul, generosul \u015fi binecredinciosul voievod Neagoe Basarab, care, \u00een ultimul an al domniei sale, scrie sfaturi de cea mai profund\u0103 spiritualitate cre\u015ftin\u0103, pentru iubitul \u015fi nenorocosul s\u0103u fiu, Theodosie, care a murit \u00eenainte s\u0103 poat\u0103 pune \u00een aplicare nestematele de \u00een\u0163elepciune cre\u015ftin\u0103 ale tat\u0103lui s\u0103u:\u00a0 \u201c(\u2026) nici foarte s\u0103 te vesele\u015fti de slava lumii ace\u015ftiia, nici iar foarte s\u0103\u00a0 te \u00eentrestezi, ci ne\u00eencetat s\u0103 mul\u0163ume\u015fti lui Dumnezeu de toate<\/a>[24]<\/strong>(\u2026)Hristos dete \u0163ie\u00a0 chip de r\u0103bdare \u015fi de ner\u0103utate, ca s\u0103 faci \u015fi tu a\u015fa celor ce te-au ur\u00e2t \u015fi \u0163e-au f\u0103cut r\u0103u \u015fi s\u0103 nu dai r\u0103u pentru r\u0103u, nici s\u0103-\u0163i aduci aminte pentru rele, ci s\u0103-i milue\u015fti \u015fi s\u0103-i er\u0163i, cum \u015fi st\u0103p\u00e2nul t\u0103u Hristos s-au rugat pentru nemul\u0163umitorii \u015fi ne\u00een\u0163elep\u0163ii jidovi<\/em>\u201d<\/a>[25]<\/strong> (p. 183)\u201dIar domnul care nu va judeca pre dreptate \u015fi pre legea lui Dumnezeu, acela nu iaste domn, nici s\u0103 va chema \u00eendrept\u0103tor \u015fi unsul lui Dumnezeu, ci va fi pierdut \u00een periciunea cea de veci \u015fi pentru f\u0103\u0163\u0103rnicia lui nici fa\u0163a lui Dumnezeu nu o va vedea<\/a>[26]<\/strong>(\u2026) c\u00e2nd ve\u0163i vrea s\u0103 i\u015fi\u0163i la judecat\u0103 \u00een divan, \u00eent\u00e2i v\u0103 s\u0103 cade s\u0103 v\u0103 ruga\u0163i Domnului nostru Iisus Hristos, ca s\u0103 v\u0103 fie \u00eent\u0103rire \u015fi \u00eenv\u00e2rto\u015fare(\u2026) s\u0103 zice\u0163i: \u201c(\u2026) \u015ei ne d\u0103 judecat\u0103 dreapt\u0103, ca nu cumva pentru nedrept\u0103\u0163ile noastre s\u0103 fim lep\u0103da\u0163i \u015fi izgoni\u0163i la \u00eenfrico\u015fata-\u0163i judecat\u0103, \u015fi s\u0103 nu vedem lumina fe\u0163ii tale(\u2026)<\/a>[27]<\/strong>(\u2026)\u00a0 \u201dcu ce dreptate ve\u0163i judeca s\u0103racii \u00eentr-aceast\u0103 lume, cu aceia vor fi judecate \u015fi faptele vostre la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cea cereasc\u0103.\u00a0 Vede\u0163i ce lucru mare este judecata? Pentru aceea \u015fi voi, c\u00e2nd ve\u0163i \u015f\u0103dea s\u0103 judeca\u0163i la divan, s\u0103 \u015faz\u0103 l\u00e2ng\u0103 voi tot oameni buni \u015fi ale\u015fi. \u015ei s\u0103 fie \u015fi boiari tineri l\u00e2ng\u0103 voi, ca s\u0103 ia to\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 bun\u0103 \u015fi dulce din gurile voastre<\/a>[28]<\/strong>\u201d. (\u2026) \u201c\u015ei s\u0103 nu f\u0103\u0163\u0103re\u015fti celui bogat , nici iar s\u0103 miluie\u015fti cu judecata pre cel s\u0103rac, ci s\u0103 faci judecat\u0103 dreapt\u0103 \u015fi boga\u0163ilor \u015fi s\u0103racilor(\u2026)nu cumva s\u0103 fi\u0163i unora dulci \u015fi altora amari(\u2026) \u015fi la judecat\u0103 s\u0103 nu v\u0103 pripi\u0163i, ca nu cumva ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd jalba s\u0103racului, s\u0103-l judeca\u0163i cu nedreptate. Sau dar de-i va fi fric\u0103 \u015fi s\u0103 va ului \u015fi nu va putea spune d\u0103slu\u015fit, ci s\u0103-l \u00eentreba\u0163i de multe ori, p\u00e2n\u0103 i s\u0103 va potoli frica. Deacii cu bl\u00e2nde\u0163e \u015fi cu cuvinte dulci \u00eei zice\u0163i:<<Frate, nu-\u0163i fie fric\u0103(\u2026) , ci te treze\u015fte \u015fi te d\u0103\u015fteapt\u0103 ca din vis, \u015fi-mi spune pre dreptu, ca s\u0103-\u0163i putem lua seama \u015fi noi \u015fi s\u0103 te judec\u0103m pre dreptate>><\/a>[29]<\/strong>(\u2026) Iar de ve\u0163i \u015fi gre\u015fi la judecat\u0103 \u015fi boiarii vo\u015ftri vor pricepe c\u0103 a\u0163i gre\u015fit(\u2026) s\u0103 nu v\u0103 pae c\u0103 v\u0103 fac ru\u015fine sau s\u0103 \u0163ine\u0163i m\u00e2nie \u00een inima\u00a0 voastr\u0103 pentru acel lucru, ci \u00eentr-acel ceas s\u0103 primi\u0163i acel cuv\u00e2ntu \u015fi iar s\u0103 chema\u0163i pre s\u0103rac s\u0103-i face\u0163i dreptate, ca nu cumva, dup\u0103 ce a\u0163i f\u0103cut judecat\u0103 rea, s\u0103 v\u0103 par\u0103 r\u0103u \u015fi a\u0163i vrea s\u0103-i face\u0163i bine \u015fi nu ve\u0163i putea(\u2026). C\u0103 mai bine s\u0103 nu v\u0103 fie voia deplin \u015fi inima \u00eenfr\u00e2nt\u0103, dec\u00e2t s\u0103 faci s\u0103racului str\u00e2mb\u0103tate<\/em><\/strong>\u201d.\u00a0 Dac\u0103 a\u015fa ar\u0103ta \u201cdictatura\u201d domnitorilor Evului Mediu rom\u00e2nesc, ea e preferabil\u0103 oric\u0103rei democra\u0163ii ditirambice \u015fi demagogice. Patriarhalitatea acelei vie\u0163i produce nostalgie paseist\u0103, dar cine e de vin\u0103?! \u00cen nici un caz domnitorii de felul\u00a0 str\u0103lucitului , \u00een\u0163eleptului \u015fi cu frica lui Dumnezeu,\u00a0 Neagoe Basarab. F\u0103r\u0103 seam\u0103n \u00een lume, ca str\u0103lucire a actului de conducere-diriguire social\u0103, ar fi fost domnia unui t\u00e2n\u0103r monarh, care ar fi acceptat, din toat\u0103 inima, s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile sf\u00e2ntului Basarab! Iar educa\u0163ia juridic\u0103 a tinerilor de pe l\u00e2ng\u0103 el ar fi tocmai ce \u015fi cum\u00a0 trebuie: plin\u0103 de dreptate, \u00een\u0163elepciune \u015fi sub obl\u0103duirea spiritului dumnezeiesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ve\u015fnic izvor de minunare \u015fi de smerenie ar trebui s\u0103 fie, pentru orice jurist, conduc\u0103tor, sau om de r\u00e2nd\u00a0 –\u00a0 aceste r\u00e2nduri\u00a0 –\u00a0 dec\u00e2t care pedagogie juridic\u0103 mai \u00eenalt\u0103 numai \u00een sfintele evanghelii vom g\u0103si. C\u00e2t r\u0103u fac lumii cei ce ar putea traduce \u00een toate limbile p\u0103m\u00e2ntului aceast\u0103 carte\u00a0 –\u00a0 \u015fi nu o fac!\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

1.5.Jean-Jacques Rousseau\u00a0 –\u00a0 ultimul mare pedagog\u00a0 (angajat social)\u00a0 al umanit\u0103\u0163ii<\/strong> europene<\/strong><\/p>\n

A fost, apoi, secolul XVII, cu pedagogul Pansofiei <\/em><\/strong>(\u015ftiin\u0163a universal\u0103), fondator al didacticii\u00a0 –\u00a0 prin lucrarea Didactica Magna<\/em><\/strong> : Comenius <\/strong>(Jan Amos Komensky\u00a0 –\u00a0 1592-1670)<\/p>\n

Ne afl\u0103m, acum, \u00een secolul al XVIII-lea: monarhia este \u00een plin\u0103 disolu\u0163ie, prin absolutismul degenerativ, a c\u0103rui culme nev\u0103zut\u0103 a fost atins\u0103 de Ludovic al XIV-lea, \u201cRegele Soare\u201d(1643-1715)\u00a0 –\u00a0 iar culmea vizibil\u0103, st\u00e2rnind reac\u0163ia de ap\u0103rare, deocamdat\u0103 \u00een\u0103bu\u015fit\u0103, a poporului Fran\u0163ei\u00a0 –\u00a0 este Ludovic al XV-lea, de la care, \u00eenafar\u0103 de vestea unor inimaginabile orgii, n-a r\u0103mas dec\u00e2t afirma\u0163ia-culme a iresponsabilit\u0103\u0163ii:\u201dApr\u00e8s moi, le d\u00e9luge<\/em>!\u201d La\u015fitatea acestuia a f\u0103cut ca tr\u0103snetul m\u00e2niei acumulate de c\u0103tre peste m\u0103sur\u0103 batjocoritul popor francez s\u0103 cad\u0103 peste capul unui cvasi-nevinovat: Ludovic al XVI-lea (secondat, pe e\u015fafod, de frumoasa lui so\u0163ie, Maria Antoaneta).<\/p>\n

Ei bine, ironia sor\u0163ii \u015fi a istoriei a f\u0103cut ca domnia celui mai iresponsabil monarh absolut al Fran\u0163ei \u015fi, probabil, Europei, Ludovic al XV-lea (1715-1774) s\u0103 se suprapun\u0103, aproape, peste via\u0163a de genial\u0103, fr\u0103m\u00e2ntat\u0103, sincer\u0103 \u015fi \u00eend\u00e2rjit\u0103 autoanaliz\u0103 \u015fi crea\u0163ie, profund r\u0103scolitoare \u015fi reformatoare de min\u0163i, suflete \u015fi state (dar \u015fi r\u0103scolit\u0103 de contradic\u0163ii grave \u015fi schizofrenii spirituale) –\u00a0 a lui Jean-Jacques Rousseau <\/strong>(1712-1778). \u00cen timp ce unul d\u0103r\u00e2ma Fran\u0163a cu t\u00e2rn\u0103copul\u00a0 –\u00a0 pe dedesubtul plebei, cel\u0103lalt, Rousseau,\u00a0 lucra pentru reconstruc\u0163ia, din temelii cu totul noi, a socialului \u015fi mentalului european. Nu Voltaire, conciliatorul\u00a0 versatil \u015fi corupt\u00a0\u00a0 –\u00a0 \u015fi nici savan\u0163ii enciclopedi\u015fti (d’Holbach, Diderot, H\u00e9lv\u00e9tius, d’Alembert etc.)\u00a0 –\u00a0 ci plebeul Rousseau, care (paradoxal, pentru un at\u00e2t de cald pedagog!) a \u00eencredin\u0163at statului cre\u015fterea celor cinci copii, f\u0103cu\u0163i cu o servitoare analfabet\u0103, avea s\u0103 zguduie min\u0163ile \u015fi sufletele lumii, preg\u0103tind teribilul seism moral, social, politic\u00a0 –\u00a0 tragic \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, al finalului de veac 18 \u015fi \u00eenceput de veac 19.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din morm\u00e2nt, spiritul lui Rousseau i-a condus \u015fi pov\u0103\u0163uit, cu maxim\u0103 autoritate, pe iacobinii regicizi (\u2026cu toate c\u0103 Rousseau, \u00een mod sigur<\/strong>, n-ar fi votat moartea regelui\u2026) –\u00a0 de dincolo de morm\u00e2nt i-a vorbit Rousseau unei Europe cotropite de trupele \u015fi ideile Revolu\u0163iei franceze\u00a0 –\u00a0 trupe care-\u015fi \u00eenchipuiau c\u0103 sunt conduse de un \u00eemp\u0103rat Napoleon I Buonaparte)\u00a0 –\u00a0 \u015fi idei cu care se \u00eempopo\u0163onau ni\u015fte epigoni insignifian\u0163i \u015fi impostori ca Barras, Siey\u00e8s etc.). Dar \u015fi \u00eemp\u0103ratul, \u015fi epigonii au servit de portavoce teribilului Rousseau.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De aceea, c\u00e2nd \u00eencerc\u0103m s\u0103 investig\u0103m, \u00een spa\u0163iul limitat al prezentei lucr\u0103ri, opera pedagogic\u0103 \u015fi, mai cu seam\u0103, de pedagogie juridic\u0103, a lui Rousseau, n-avem dreptul s\u0103 ne m\u0103rginim la tratatul de pedagogie aplicat\u0103, care este cartea Emil sau Despre educa\u0163ie <\/em><\/strong>(1762)\u00a0 –\u00a0 ci trebuie s\u0103 avem \u00een vedere cel pu\u0163in \u00eenc\u0103 dou\u0103 scrieri, fundamentale pentru influen\u0163a lui Rousseau asupra educa\u0163iei revoltate \u015fi revolu\u0163ionare asupra tineretului european:\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Contractul social <\/em><\/strong>(1762) \u015fi Discurs asupra originii \u015fi fundamentelor inegalit\u0103\u0163ii dintre oameni <\/em><\/strong>(1755).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ap\u0103rut\u0103 \u00een acela\u015fi an cu Contractul social<\/em><\/strong>, dar dup\u0103 acesta\u00a0 –\u00a0 cartea Emil sau despre educa\u0163ie<\/em><\/strong> trebuie considerat\u0103 ca o revolu\u0163ie a unor revolu\u0163ii\u00a0 –\u00a0 con\u0163in\u00e2nd, adic\u0103, ecourile seismice ale primelor dou\u0103 lucr\u0103ri (Discursul asupra inegalit\u0103\u0163ii<\/em><\/strong>\u00a0 –\u00a0 1755 \u015fi Contractul\u00a0 <\/em><\/strong>–\u00a0 1762). E o concluzie, dup\u0103 o recapitulare. Nu po\u0163i reforma o societate<\/strong>, \u00eenainte de a reforma, mental \u015fi spiritual, individul.<\/strong> C\u0103ci nu ai cu cine s\u0103 faci reforma social\u0103 \u015fi juridic\u0103 –\u00a0 reforme care nu sunt abstrac\u0163iuni, ci viraje teribile \u00een istoria umanit\u0103\u0163ii, salturi \u00een gol sau transfigur\u0103ri m\u0103re\u0163e. Deci, reforma Normei sociale trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu reformarea t\u00e2n\u0103rului<\/strong> (c\u0103ruia s\u0103 i se propun\u0103, de la-nceputul c\u0103ii vie\u0163ii, de c\u00e2nd e extrem receptiv, un sistem de norme care s\u0103-i permit\u0103 o evolu\u0163ie \u015fi dezvoltare spiritual\u0103 liber\u0103, (auto) revelatoare a valorilor \u00eengropate \u00een el de Dumnezeu. Dar educa\u0163ia despre noua Norm\u0103 nu poate fi f\u0103cut\u0103 dec\u00e2t cu educatori convin\u015fi p\u00e2n\u0103-n fundul sufletului de eficien\u0163a \u015fi viitorul prolific al t\u00e2n\u0103rului, prin noua Normare socio-spiritual\u0103. Deci, educa\u0163ia educatorilor<\/strong>\u00a0 –\u00a0 a p\u0103rin\u0163ilor, \u00een primul r\u00e2nd.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Precum spuneau \u015fi unii filosofi antici (de la care au preluat ideea renascenti\u015ftii) , omul e bun, de la natur\u0103<\/strong>. Societatea uman\u0103 r\u0103u normat\u0103\u00a0 –\u00a0 \u00eel \u00eenr\u0103ie\u015fte, \u00eel perverte\u015fte pe t\u00e2n\u0103r.\u00a0 Tocmai \u00een perioada de dezvoltare interioar\u0103, a sentimentelor \u015fi pasiunilor, a iubirii de sine \u015fi amorului propriu, a observ\u0103rii \u015fi studiului societ\u0103\u0163ii, prin studiul istoriei, a dezvolt\u0103rii capacit\u0103\u0163ii de raportare ra\u0163ional\u0103 la lume, a form\u0103rii dispozi\u0163iilor pentru judecata estetic\u0103 \u015fi moral\u0103\u00a0 –\u00a0 societatea r\u0103u normat\u0103 \u00eei ofer\u0103 t\u00e2n\u0103rului exemple nedemne de for\u0163ele \u015fi disponibilit\u0103\u0163ile sale spirituale.<\/strong> \u015ei, capac la toate, educatori r\u0103i<\/strong>. Ei bine, perioada de la 15 la 18 ani, pe care o denumim adolescen\u0163\u0103\u00a0 <\/strong>–\u00a0 este crucial\u0103, pentru destinul viitor al actualului t\u00e2n\u0103r: ori p\u0103trund \u00een el toate viciile lumii\u00a0 –\u00a0 ori Norma Dreapt\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 El poate fi preg\u0103tit pentru a iubi din toat\u0103 inima, cu toat\u0103 generozitatea\u00a0 –\u00a0 \u015fi, deci, preg\u0103tit s\u0103 ac\u0163ioneze social \u00een numele iubirii\u00a0 –\u00a0 sau poate deveni un nenorocit \u015fi o sec\u0103tur\u0103 nemiloas\u0103, o brut\u0103: (p.169\u00a0 – Cartea a IV-a) \u201cun om aspru la inim\u0103 este \u00eentotdeauna nenorocit, pentru c\u0103 starea lui sufleteasc\u0103 nu-i las\u0103 nici un prisos de sim\u0163ire, pe care s\u0103-l dea suferin\u0163elor altora<\/em>.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 nu ne juc\u0103m cu v\u00e2rsta adolescen\u0163ei\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci ne juc\u0103m nu doar cu soarta unui om, ci cu destinul configurativ al societ\u0103\u0163ii umane proxime: (p.171) \u201cModul cum folosim copil\u0103ria nu e mare lucru, r\u0103ul care se strecoar\u0103 se poate \u00eendrepta, iar binele care se face acum poate s\u0103 vin\u0103 \u015fi ai t\u00e2rziu. Dar nu e la fel cu cea dint\u00e2i v\u00e2rst\u0103 \u00een care omul \u00eencepe cu adev\u0103rat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 <\/em>(n.n.: adolescen\u0163a<\/strong>) . V\u00e2rsta aceasta nu dureaz\u0103 niciodat\u0103 \u00eendeajuns pentru folosin\u0163a pe care trebuie s\u0103 i-o d\u0103m, iar importan\u0163a ei pretinde o aten\u0163ie ne\u00eentrerupt\u0103; iat\u0103 de ce st\u0103rui asupra artei de a o prelungi(\u2026) \u00eempiedica\u0163i-l pe adolescent s\u0103 devin\u0103 b\u0103rbat, \u00een momentul \u00een care nu-i mai r\u0103m\u00e2ne nimic altceva de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 devin\u0103<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Da, pentru c\u0103 s-ar putea s\u0103 v\u0103 \u00eengrozi\u0163i\u00a0 –\u00a0 de ce va ie\u015fi din el. \u015ei vina, evident, nu va fi \u00een primul r\u00e2nd a lui, ci a celor care au s\u0103dit \u00een el buruieni otr\u0103vite, iar nu \u201cmoravuri s\u0103n\u0103toase, bun-sim\u0163, curaj, mari \u015fi nobile func\u0163iuni de \u00een\u0163elepciune \u015fi de ra\u0163iune, care caracterizeaz\u0103 \u015fi cinstesc omul, prin ac\u0163iunile sale frumoase, prin virtu\u0163i, prin \u00eendatoriri \u00een adev\u0103r utile<\/em>\u201d (p. 172).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen contextul acestei v\u00e2rste, prin care t\u00e2n\u0103rul \u201c\u00ee\u015fi l\u0103rge\u015fte rela\u0163iile(\u2026) se de\u015fteapt\u0103 sentimentul raporturilor sale fa\u0163\u0103 de altul \u015fi se treze\u015fte con\u015ftiin\u0163a datoriilor<\/em>\u201d –\u00a0 trebuie ca educatorul s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria sa\u00a0 –\u00a0 pe deplin. Sau, dac\u0103 nu \u015fi-o face, s\u0103 fie sanc\u0163ionat drastic, ca pentru o grav\u0103 crim\u0103 moral\u0103\u00a0 –\u00a0 pentru ne\u00eemplinirea datoriei fa\u0163\u0103 de larga disponibilitate pentru Raport \u015fi Norm\u0103 a t\u00e2n\u0103rului\u00a0 –\u00a0 \u015fi s\u0103 fie \u00eenlocuit cu un educator bun. Nu trebuie pierdut nici un timp, nici o pic\u0103tur\u0103\u00a0 din po\u0163iunea fermecat\u0103 a poten\u0163ialului adolescen\u0163ei. Totul trebuie valorificat optim, spre optima viitoare fiin\u0163are a individului-t\u00e2n\u0103r \u015fi a societ\u0103\u0163ii, al c\u0103rei membru va deveni t\u00e2n\u0103rul actual.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aten\u0163ie! T\u00e2n\u0103rul-individ care, ca om, e o fiin\u0163\u0103 imperfect\u0103, trebuie \u00eenv\u0103\u0163at , spre binele \u015fi \u00eemplinirea sa fericit\u0103, s\u0103 devin\u0103 fiin\u0163\u0103 social\u0103, factor iubitor-armonizator social\u00a0 –\u00a0 altfel, nefericit va fi individul, iar societatea, la r\u00e2ndul ei, va fi de schilozi neferici\u0163i, ur\u00e2cio\u015fi, egoi\u015fti care, din veninul a-socialit\u0103\u0163ii lor, vor dospi germenii distrugerii globale: (p. 162)\u201dDac\u0103 o fiin\u0163\u0103 imperfect\u0103 ar putea s\u0103-\u015fi fie sie\u015fi suficient\u0103, s-ar putea bucura de ceva? Ar fi singur\u0103, ar fi nenorocit\u0103. Nu concep cum cel ce are trebuin\u0163\u0103 de\u00a0 nimic poate iubi ceva; nu concep cum cel care nu iube\u015fte nimic poate fi fericit(\u2026) Noi ne ata\u015f\u0103m de semenii no\u015ftri mai pu\u0163in prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea pl\u0103cerilor lor, c\u00e2t mai ales prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea suferin\u0163elor lor(\u2026) Dac\u0103 trebuin\u0163ele comune ne unesc prin interes, suferin\u0163ele comune ne unesc prin afec\u0163iune<\/em>.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Calvinistul(de fapt, panteist-fideist) genevez este nu doar un reformator vizionar \u015fi extrem de generos, ci \u015fi, paradoxal (dac\u0103 \u0163inem cont c\u0103 doctrina sa i-a influen\u0163at decisiv pe iacobinii atei <\/strong>de la 1789), un \u00eenfocat partizan al atitudinii cre\u015ftine fundamentale\u00a0 –\u00a0 mila <\/strong>\u015fi iubirea <\/strong>fa\u0163\u0103 de to\u0163i \u015fi de toate ale vie\u0163ii terestre\u00a0 –\u00a0 \u00eentru armonia des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a Legii Divine: (p. 164)\u201dCum se produce \u00een noi mila dac\u0103 nu transport\u00e2ndu-ne \u00een afara noastr\u0103 \u015fi identific\u00e2ndu-ne cu animalul care sufer\u0103, p\u0103r\u0103sind, a\u015fa zic\u00e2nd, fiin\u0163a noastr\u0103, pentru a o lua pe a lui? Noi nu suferim numai \u00eentruc\u00e2t judec\u0103m c\u0103 sufer\u0103 el\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci nu suferim \u00een noi, ci \u00een el. De aceea, nimeni nu ajunge sensibil dec\u00e2t atunci c\u00e2nd i se aprinde imagina\u0163ia \u015fi \u00eencepe s\u0103-l duc\u0103 \u00een afar\u0103 de sine<\/em>.\u201d<\/p>\n

Dar, proiect\u00e2nd viziunea asupra individului\u00a0 –\u00a0 \u00eenspre\u00a0 societate, Rousseau face, despre legi, urm\u0103toarea remarc\u0103: (Contractul social<\/em><\/strong>, p. 111)\u201dInflexibilitatea legilor, care le \u00eempiedic\u0103\u00a0 s\u0103 se ml\u0103dieze dup\u0103 evenimente, poate, \u00een anumite cazuri, s\u0103 le fac\u0103 v\u0103t\u0103m\u0103toare \u015fi, \u00een timp de criz\u0103, s\u0103 pricinuiasc\u0103 pieirea statului<\/em>.<\/a>[30]\u201d\u00a0 Patria deasupra individului: \u201c\u015fi niciodat\u0103 nu trebuie s\u0103 pui stavil\u0103 puterii sacre a legilor, dec\u00e2t dac\u0103 este vorba de salvarea patriei<\/em>.\u201d Dreptul \u015fi binele public, deasupra interesului meschin: (Contractul social<\/em><\/strong>, p. 95)\u201dc\u00e2nd cel mai josnic interes \u00ee\u015fi arog\u0103 cu neobr\u0103zare numele sacru al binelui public, atunci voin\u0163a general\u0103 amu\u0163e\u015fte. To\u0163i, c\u0103l\u0103uzi\u0163i de motive t\u0103inuite, nu-\u015fi mai spun p\u0103rerea ca cet\u0103\u0163eni, ca \u015fi cum statul n-ar fi existat niciodat\u0103; \u015fi \u00eencep s\u0103 trec\u0103 \u00een mod fals, sub numele de legi, ni\u015fte decrete nedrepte, care nu au alt scop dec\u00e2t interesul particular<\/em><\/a>[31]\u201d.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul social, deci, trebuie, pentru a fi \u015fi armonizator-reformator social, s\u0103 fie educat \u00een spiritul iubirii \u015fi moralei cre\u015ftine\u00a0 –\u00a0 \u015fi, concomitent, al dreptului sacru(vom vedea, mai jos, contradic\u0163ia grav\u0103 a lui Rousseau\u00a0 –\u00a0 care se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 s\u0103 refuze s\u0103 recunoasc\u0103 originea divin\u0103 \u015fi necesitatea garant\u0103rii-arbitr\u0103rii divine a Legilor)<\/a>[32]. Altfel, surplusul s\u0103u de imagina\u0163ie, care ar fi putut fi folosit, prin justa educa\u0163ie, spre armonizare atotiubitoare, va fi pervertit \u00een n\u0103scocirea de tehnici de-constructive, escamotoare ale legii\u00a0 –\u00a0 tehnici ale fraud\u0103rii \u015fi infrac\u0163ionalit\u0103\u0163ii. Dac\u0103 nu iube\u015fti\u00a0 –\u00a0 ur\u0103\u015fti. Sau e\u015fti indiferent. Tot a\u015fa, dac\u0103 nu construie\u015fti\u00a0 –\u00a0 fie c\u0103 distrugi, fie nu pre\u0163uie\u015fti construc\u0163ia, ca act al norm\u0103rii umano-divine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 nu e educat spre cinste, de c\u0103tre educatorul de meserie\u00a0 –\u00a0 evident c\u0103 se vor g\u0103si indivizi care s\u0103-l \u201ceduce”\u201dinvers, spre f\u0103\u0163\u0103rnicie, obr\u0103znicie, afectare\u00a0 –\u00a0 spre MASCA DE OM<\/a>[33] : \u201dCeea ce este nu \u00eenseamn\u0103 nimic\u00a0 –\u00a0 tot ce-l intereseaz\u0103 este cum pare<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei va vedea \u00een norma social\u0103, \u00een lege, cel mai cr\u00e2ncen du\u015fman, care-l opre\u015fte s\u0103 ajung\u0103 la fericirea promis\u0103, iresponsabil, de c\u0103tre educator (f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103-i fi ar\u0103tat calea just\u0103 c\u0103tre dob\u00e2ndirea fericirii, natura fericirii, semnifica\u0163ia fericirii\u00a0 –\u00a0 cum f\u0103ceau anticii Socrate, Platon, Aristotel, cu ucenicii lor)<\/a>[34]: \u201cDasc\u0103lii se pl\u00e2ng c\u0103 focul acestei v\u00e2rste face tinere\u0163ea de nedisciplinat; v\u0103d c\u0103 e a\u015fa, dar nu e oare vina lor? De \u00eendat\u0103 ce au l\u0103sat ca acest foc s\u0103 aprind\u0103 sim\u0163urile, nu \u015ftiu c\u0103 nu mai poate fi stins? Predicile reci \u015fi lungi ale unui pedant vor \u015fterge oare ele din mintea elevului s\u0103u imaginea pl\u0103cerilor pe care \u015fi le-a \u00eenchipuit? Vor alunga oare din inima sa dorin\u0163ele ce-l fr\u0103m\u00e2nt\u0103? Potoli-vor oare \u00eenfl\u0103c\u0103rarea unui temperament a c\u0103rei folosin\u0163\u0103 o cunoa\u015fte? Nu se va \u00eent\u0103r\u00e2ta el contra piedicilor care se opun singurei fericiri despre care are idee? \u015ei ce va vedea el oare, \u00een legea aspr\u0103, care i se impune f\u0103r\u0103\u00a0 s\u0103 i se poat\u0103 face \u00een\u0163eleas\u0103, dac\u0103 nu capriciul \u015fi ura unui om care caut\u0103 s\u0103-l chinuiasc\u0103? E oare ciudat c\u0103 el, la r\u00e2ndul s\u0103u, se r\u0103zvr\u0103te\u015fte \u015fi \u00eel ur\u0103\u015fte?(\u2026) C\u00e2nd un nenorocit ia banii pe care te prefaci c\u0103 vrei s\u0103-i dai \u015fi se vede \u00eenrolat f\u0103r\u0103 voia lui, strig\u0103 c\u0103 e nedreptate; nu e\u015fti oare \u015fi mai nedrept c\u00e2nd ceri elevului t\u0103u plata \u00eengrijirilor pe care nu le-a voit?<\/em><\/a>[35]\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenva\u0163\u0103-l, deci, pe t\u00e2n\u0103r, c\u00e2t mai e vreme\u00a0 –\u00a0 ce anume trebuie s\u0103 vrea, cum s\u0103 caute s\u0103 vad\u0103 lumea social\u0103, pentru a-i fi bine \u015fi a i se face bine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pricina injusti\u0163iei? Al\u0103turi de l\u0103comia dup\u0103 proprietate particular\u0103, o percep\u0163ie aberant\u0103 asupra lumii : (Discurs asupra inegalit\u0103\u0163ii<\/em><\/strong>, p. 106)\u201d A\u015f dovedi c\u0103 dac\u0103 se vede un m\u0103nunchi de oameni puternici \u015fi boga\u0163i, \u00een culmea m\u0103ririi \u015fi a bog\u0103\u0163iei, \u00een timp ce mul\u0163imea se t\u00e2r\u0103\u015fte \u00een \u00eentuneric \u015fi mizerie, pricina st\u0103 \u00een faptul c\u0103 cei dint\u00e2i nu pre\u0163uiesc lucrurile de care se bucur\u0103 dec\u00e2t at\u00e2ta vreme c\u00e2t ceilal\u0163i sunt lipsi\u0163i de ele \u015fi c\u0103, chiar f\u0103r\u0103 o schimbare a situa\u0163iei, ei ar \u00eenceta de a mai fi ferici\u0163i, dac\u0103 poporul n-ar mai fi nenorocit<\/em><\/a>[36]\u201d. \u015ei un respect nefiresc pentru nemunc\u0103 \u015fi arogan\u0163a goal\u0103:\u201d cu c\u00e2t o familie avea mai mul\u0163i tr\u00e2ntori, cu at\u00e2t devenea mai ilustr\u0103<\/em>\u201d(p.105) . Nu egalitarismul rezolv\u0103 injusti\u0163ia, ci formarea percep\u0163iei valorii umane autentice : ( p. 143)\u201dRangurile cet\u0103\u0163enilor\u00a0 trebuie deci s\u0103 fie reglementate nu dup\u0103 meritul lor personal, ceea ce ar \u00eensemna s\u0103 se lase magistra\u0163ilor posibilitatea de a aplica legea \u00een mod aproape arbitrar, ci dup\u0103 serviciile reale pe care le aduc statului \u015fi care sunt susceptibile de o apreciere mai exact\u0103<\/em><\/a>[37]\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Educatorul s\u0103-i arate educatului neajunsurile sociale \u015fi s\u0103-i explice at\u00e2t originea lor, c\u00e2t \u015fi unde se afl\u0103 antidotul<\/a>[38] :\u00a0 \u201c\u00een starea social\u0103 exist\u0103 o egalitate de drept himeric\u0103 \u015fi zadarnic\u0103, pentru c\u0103 for\u0163a mijloacele destinate a o men\u0163ine servesc ca s\u0103 o distrug\u0103 \u015fi pentru c\u0103 for\u0163a public\u0103 ad\u0103ugat\u0103 celui puternic ca s\u0103-l apese pe cel slab rupe echilibrul deosebit, pus de natur\u0103 \u00eentre ei(\u2026) \u00centotdeauna mul\u0163imea va fi jertfit\u0103 unui mic num\u0103r \u015fi interesul public, interesului particular; \u00eentotdeauna aceste cuvinte pompoase de dreptate \u015fi supunere vor fi uneltele violen\u0163ei \u015fi armele nedrept\u0103\u0163ii, de unde urmeaz\u0103 c\u0103 ordinele distinse(n.n.:clasele privilegiate) care se pretind folositoare celorlalte nu sunt \u00een adev\u0103r folositoare dec\u00e2t lor \u00een\u015file, \u00een dauna celorlalte; prin aceasta putem vedea c\u00e2t\u0103 considera\u0163ie li se datoreaz\u0103 dup\u0103 justi\u0163ie \u015fi dup\u0103 ra\u0163iune(\u2026) (\u2026) pentru c\u0103 masca nu e omul \u015fi pentru c\u0103 nu trebuie s\u0103-i \u00een\u015fele aparen\u0163a acestuia, zugr\u0103vindu-i oamenii, zugr\u0103ve\u015fte-i a\u015fa cum sunt, nu spre a-i ur\u00ee, ci spre a-i pl\u00e2nge \u015fi a nu dori s\u0103 le semene. Cred c\u0103 aceasta e p\u0103rerea cea mai \u00een\u0163eleapt\u0103 pe care o poate avea un om despre specia sa<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei s\u0103 nu fie d\u0103d\u0103cit, ci s\u0103 i se stimuleze g\u00e2ndirea social\u0103 autonom\u0103, singura care va face din el un factor responsabil \u015fi de influen\u0163are pozitiv\u0103, eficient\u0103, a mediului social<\/a>[39]: \u201dFaptele! Faptele!\u00a0 –\u00a0 \u015fi s\u0103 judece el \u00eensu\u015fi; \u00een acest fel \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 oamenii<\/em>\u201d(\u2026)\u015fi<\/a>[40] : \u201dPe temeiul c\u0103rei ciudate judec\u0103\u0163i suntem pu\u015fi s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m at\u00e2tea lucruri inutile, pe c\u00e2nd arta de a ac\u0163iona nu se ia \u00een seam\u0103? (\u2026) Ca s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00een lume, trebuie s\u0103 \u015ftii s\u0103 te por\u0163i cu oamenii, trebuie s\u0103 cuno\u015fti instrumentele cu care \u00eei po\u0163i st\u0103p\u00e2ni; trebuie s\u0103 calculezi ac\u0163iunea \u015fi reac\u0163iunea interesului particular \u00een societatea civil\u0103 \u015fi s\u0103 prevezi at\u00e2t de just evenimentele, \u00eenc\u00e2t s\u0103 fii rareori \u00een\u015felat \u00een \u00eentreprinderile tale sau cel pu\u0163in s\u0103-\u0163i fi asigurat totdeauna mijloacele cele mai bune pentru a reu\u015fi\u201d (\u2026) la orice v\u00e2rst\u0103 este permis s\u0103 fii binef\u0103c\u0103tor; la orice v\u00e2rst\u0103 po\u0163i s\u0103-i ocrote\u015fti, supravegheat de un om \u00een\u0163elept, pe nenoroci\u0163ii care n-au nevoie dec\u00e2t de sprijin(\u2026). Pune-l pe elevul t\u0103u s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 toate ac\u0163iunile bune pe care le poate \u00eendeplini: interesul nevoia\u015filor s\u0103 fie \u00eentotdeauna \u015fi al s\u0103u; s\u0103-i ajute nu numai cu bani, dar \u015fi cu \u00eengrijiri; s\u0103-i servesc\u0103, s\u0103-i protejeze, s\u0103 le consacre persoana \u015fi timpul s\u0103u(\u2026); nu va putea \u00eendeplini \u00een via\u0163\u0103 o sarcin\u0103 mai nobil\u0103 dec\u00e2t aceasta. C\u00e2nd din cei ap\u0103sa\u0163i, pe care nimeni nu\u00a0 i-ar fi ascultat, vor ob\u0163ine dreptate c\u00e2nd o va cere el pentru ei, cu acea fermitate ne\u00eenfr\u00e2nt\u0103 pe care \u0163i-o d\u0103 exercitarea virtu\u0163ii; c\u00e2nd va for\u0163a u\u015file celor mari \u015fi celor boga\u0163i, c\u00e2nd se va duce, dac\u0103 va fi nevoie, p\u00e2n\u0103 la picioarele tronului, s\u0103 fac\u0103 s\u0103 se aud\u0103 vocea nenoroci\u0163ilor, c\u0103rora le sunt \u00eenchise toate por\u0163ile, din pricina mizeriei lor, \u015fi pe care teama de a nu fi pedepsi\u0163i pentru relele care li s-au f\u0103cut \u00eei \u00eempiedic\u0103 chiar a \u00eendr\u0103zni\u00a0 s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei iat\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ce este, \u00een esen\u0163a ei, \u00een natura ei de provenien\u0163\u0103 divin\u0103\u00a0 –\u00a0 \u015fi ce trebuie, noi, oamenii, s\u0103 redescoperim , \u00een legile noastre, \u015fi s-o reconvingem s\u0103 fie\u00a0 –\u00a0 JUSTI\u0162IA<\/a>[41]: \u201cJusti\u0163ia este inseparabil\u0103 de bun\u0103tate(\u2026). Exist\u0103 \u00een fundul sufletelor un principiu \u00eenn\u0103scut de justi\u0163ie \u015fi de virtute, pe temeiul c\u0103ruia, \u00eempotriva propriilor noastre maxime, judec\u0103m ac\u0163iunile noastre \u015fi pe cele ale altuia ca bune sau rele; acestui principiu \u00eei dau numele de con\u015ftiin\u0163\u0103(\u2026). Con\u015ftiin\u0163\u0103!Con\u015ftiin\u0163\u0103! Instinct divin, nemuritoare \u015fi cereasc\u0103 voce; c\u0103l\u0103uz\u0103 sigur\u0103 a unei fiin\u0163e ignorante \u015fi m\u0103rginite, dar inteligente \u015fi libere; judec\u0103tor infailibil al binelui \u015fi al r\u0103ului, care faci pe om asemeni lui Dumnezeu, tu faci perfec\u0163iunea naturii sale \u015fi moralitatea faptelor sale; f\u0103r\u0103 tine nu simt nimic \u00een mine care s\u0103 m\u0103 \u00eenal\u0163e deasupra animalelor dec\u00e2t tristul privilegiu de a r\u0103t\u0103ci din eroare \u00een eroare cu ajutorul unei inteligen\u0163e f\u0103r\u0103 regul\u0103 \u015fi a unei ra\u0163iuni f\u0103r\u0103\u00a0\u00a0 principiu.\u201d<\/a>[42]<\/strong>\u00a0 – \u00a0iar apoi, impresionant<\/a>[43]<\/strong>:\u201dCultul esen\u0163ial este cel al inimii. Dumnezeu nu \u00eenl\u0103tur\u0103 ofranda, c\u00e2nd este sincer\u0103, sub orice form\u0103 i s-ar oferi<\/em>.\u201d<\/p>\n

*<\/p>\n

1.6.Concluzii par\u0163iale…<\/strong><\/p>\n

Una singur\u0103: ce p\u0103cat c\u0103 \u015firul marilor pedagogi \u00een\u0163elep\u0163i (dac\u0103 nu geniali) , care s\u0103-\u015fi pun\u0103 toat\u0103 patima, toat\u0103 fiin\u0163a, s\u0103 se autosacrifice pentru ideea de pedagogie ameliorativ\u0103, revelatorie a divinit\u0103\u0163ii din om\u00a0 –\u00a0 s-a \u00eentrerupt, odat\u0103 cu moartea fizic\u0103 a lui Rousseau!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura sa poate fi preluat\u0103 \u015fi dus\u0103 mai departe (evit\u00e2nd, evident, pe c\u00e2t posibil, contradic\u0163iile \u015fi schizofreniile lui spirituale, care l-au durut, \u00een primul r\u00e2nd, pe el \u00eensu\u015fi, \u015fi au f\u0103cut Contractul social<\/em><\/strong> de neaplicat), pentru folosul \u00eentregii societ\u0103\u0163i umane\u00a0 –\u00a0 de c\u0103tre orice breasl\u0103 de educatori de bun\u0103-credin\u0163\u0103. Numai s\u0103 permit\u0103 structurile (\u015fi finalitatea structurilor) societ\u0103\u0163ii actuale s\u0103 fie \u00eeng\u0103dui\u0163i astfel de educatori ai Armoniei Normative Sociale. Pentru c\u0103, din p\u0103cate, societatea globalizant\u0103 actual\u0103 respinge, cu o brutalitate primitiv\u0103, orice idee activ\u0103 de bun\u0103tate \u015fi generozitate, \u00een educa\u0163ia din \u015fcoli\u00a0 –\u00a0 \u015fi propune, cu insisten\u0163\u0103 nefireasc\u0103, \u00eenlocuirea con\u015ftiin\u0163ei<\/strong> \u015fi sufletului<\/strong>\u00a0 –\u00a0 cu informa\u0163ia(<\/strong>o informa\u0163ie,\u00a0 de cele mai multe ori, diversionist\u0103<\/strong>, dirijat\u0103 \u015fi\u00a0 falsificat\u0103) <\/strong>\u00a0–\u00a0 a pedagogului uman<\/strong>\u00a0 –\u00a0 cu ma\u015fina<\/strong> (computer, Internet, televiziune etc.).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Educa\u0163ia juridic\u0103 a adolescentului nu poate fi f\u0103cut\u0103 de ma\u015fin\u0103rii, de simulacre \u015fi surogate umane: c\u0103ci a-l coninge pe om de necesitatea Normei, condi\u0163ie suprem\u0103 a armoniei interioare \u015fi exterioare (a se vedea Cetatea lui Platon) presupune nu doar credibilitatea educatorului, ci chiar CREDIN\u0162\u0102\u00a0 –\u00a0 at\u00e2t din partea educatorului, c\u00e2t \u015fi din partea subiectului educat. Or, religia ma\u015finilor<\/strong>\u00a0 –\u00a0 este o abera\u0163ie, cu totul neproductiv\u0103, total opac\u0103 la factorul credin\u0163\u0103 spiritual\u0103. \u00cenapoi, la oameni, deci\u00a0 –\u00a0 \u015eI PRIMUL OM SOCIAL S\u0102 FIE CONSIDERAT T\u00c2N\u0102RUL\u00a0 –\u00a0 \u015fi omul va re-\u00eenv\u0103\u0163a, treptat, s\u0103\u00a0 fie OM\u00a0 –\u00a0 adic\u0103 s\u0103-\u015fi redob\u00e2ndeasc\u0103 \u201cchipul \u015fi asem\u0103narea\u201d divinului.<\/p>\n

\u00a0***<\/p>\n

Cartea a Doua: Cea a DESCOPERIRII LEGII CA FORM\u0102 DE EXISTEN\u0162\u0102 UMANO-DIVIN\u0102\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

2.1.Existen\u0163a juridic\u0103<\/strong><\/p>\n

Existen\u0163a cosmic\u0103 este o existen\u0163\u0103 juridic\u0103 de gradul I<\/strong>, pentru c\u0103 ea se raporteaz\u0103 la Legi imulabile \u015fi la punctul de reper absolut: divinitatea.<\/p>\n

Existen\u0163a uman\u0103 este supus\u0103 unei duble jurisdic\u0163ii:<\/p>\n

a-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 din punctul de vedere al existen\u0163ei \u00een sine, biologice\u00a0 –\u00a0 ca \u015fi, mai ales, din punctul de vedere al existen\u0163ei spirituale\u00a0 –\u00a0 deci, existen\u0163a uman\u0103 este, \u015fi ea, o existen\u0163\u0103 juridic\u0103 de gradul I<\/strong>\u00a0 –\u00a0 pentru c\u0103 spiritul omului este \u00een dependen\u0163\u0103 direct\u0103 de func\u0163ia\u00a0 divin\u0103: apar\u0163ine, prin toate mi\u015fc\u0103rile lui, imergente \u015fi emergente, sistemului de legi cosmico-divine, imuabile\u00a0 –\u00a0 \u015fi reperului absolut, divin;<\/p>\n

b-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dar omul<\/strong>, multiplicat oameni<\/strong>\u00a0 –\u00a0 are \u015fi o a doua form\u0103 de existen\u0163\u0103, specific\u0103: existen\u0163a social\u0103. Iar pe aceasta o numim existen\u0163\u0103 juridic\u0103 de gradul II<\/strong>. Este adev\u0103rat c\u0103, toate sistemele juridice primare ale societ\u0103\u0163ii umane ( care sisteme se confund\u0103, \u00een incipitul\u00a0 existen\u0163ei umane social-terestre, cu sistemele etico-morale) au provenien\u0163\u0103 divin\u0103. Absolut toate neamurile \u00ee\u015fi revendic\u0103 codurile de comportament de la zeii lor. Iudeo-cre\u015ftinismul se revendic\u0103 dublu: I- de la Tablele Legii, date direct de Dumnezeu-Iahve, lui Moise\u00a0 –\u00a0 iar acesta, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-le triburilor vechilor evrei; II-de la Hristos-Dumnezeu, care a predicat \u015fi revelat o completare a legisla\u0163iei veterotestamentare (este vorba de FERICIRILE neotestamentare). Aceste dou\u0103 revela\u0163ii corespund, de fapt, la dou\u0103 stadii diferite de evolu\u0163ie spiritual\u0103 terestr\u0103.<\/p>\n

Tot a\u015fa de adev\u0103rat este c\u0103 societatea uman\u0103 modern\u0103, de la Rena\u015ftere \u00eencoace, s-a laicizat \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t au fost elaborate \u015fi promulgate legi care sunt \u00een flagrant\u0103 contradic\u0163ie cu codurile etice de provenien\u0163\u0103 divin\u0103. Dincolo de aprecierea noastr\u0103\u00a0 –\u00a0 acest lucru este o realitate obiectiv\u0103, de care trebuie \u0163inut cont, \u00een discu\u0163ia noastr\u0103.<\/p>\n

\u00cen capitolul care urmeaz\u0103, vom \u00eencerca s\u0103 deducem inconvenientele majore, n\u0103scute de situa\u0163ia desprinderii codurilor legislative sociale moderne, de codurile religios-etice ale antichit\u0103\u0163ii \u015fi Evului Mediu. C\u0103ci, \u00een mod categoric, un sistem de legi care n-are girul unei autorit\u0103\u0163i absolute\u00a0 –\u00a0 poate st\u00e2rni fie nemul\u0163umiri \u015fi revolte multiple\u00a0 –\u00a0 fie poate crea o stare de apatie, de non-combativitate-non-angajare social\u0103, de pasivitate social\u0103\u00a0 –\u00a0 ca form\u0103 de respingere. Ceea ce impieteaz\u0103 enorm asupra aplic\u0103rii \u015fi eficien\u0163ei codului legislativ. Oamenii se \u015ftiu pe ei c\u00e2t de imperfec\u0163i sunt\u00a0 –\u00a0 \u015fi, de aceea, prin deduc\u0163ie, consider\u0103( \u015fi pe bun\u0103 dreptate) c\u0103 legile elaborate \u015fi promulgate de semeni de-ai lor, f\u0103r\u0103 girul divin \u015fi f\u0103r\u0103 raportarea la divin\u00a0 –\u00a0 sunt imperfecte, deci sunt de pus sub semnul relativit\u0103\u0163ii sceptice. Deci, nu merit\u0103 obedien\u0163\u0103, nici efort de \u00een\u0163elegere \u015fi aprofundare. Aceasta \u015fi este cauza, at\u00e2t a revolu\u0163iilor din ultimele dou\u0103 secole (punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a dreptului divin na\u015fte revolu\u0163iile burgheze\u00a0 – punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a \u00eentregului sistem legislativ cre\u015ftin a n\u0103scut \u015fi na\u015fte dictaturile, de tip comunist, fascist etc.\u00a0 \u2013 dar \u015fi oligarhiile liberale, de tip mafiot-imperialist). Percep\u0163ia general\u0103 este c\u0103, \u00een codurile actuale de legi, este reflectat\u0103 tot mai pu\u0163in dorin\u0163a de bine \u015fi interesele larg-ob\u015fte\u015fti\u00a0 –\u00a0 \u015fi, tot mai mult, interese particulare sau ale unor grupuri restr\u00e2nse, oligarhii financiare.<\/p>\n

*<\/p>\n

2.2.\u015etiin\u0163a Dreptului. Dreptul \u015fi Contractul social<\/em> al lui Rousseau<\/strong><\/p>\n

\u015etiin\u0163a Dreptului \u201cstudiaz\u0103 natura juridicului, elementele sale structurale, leg\u0103turile interne ale sistemului dreptului, reprezint\u0103 o generalizare a experien\u0163ei socio-umane \u00eentr-un anumit domeniu de activitate, un complex de concepte, no\u0163iuni, categorii \u015fi principii, precum \u015fi un ansamblu de forme \u015fi metode de investigare \u015fi cercetare a fenomenului juridic<\/em>.\u201d<\/a>[44] Aceasta este teoria despre DREPT, func\u0163ionarea \u015fi utilizarea lui.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, obiectul \u015ftiin\u0163ei DREPTULUI\u00a0 –\u00a0 DREPTUL (etimologic, din latinescul directus<\/strong>=sens direct, respectiv regul\u0103 de conduit\u0103<\/strong>) \u201c (\u2026) este forma con\u015ftiin\u0163ei sociale sub care se exprim\u0103 normele de conduit\u0103 ale oamenilor, a unora fa\u0163\u0103 de al\u0163ii \u015fi a tutrora fa\u0163\u0103 de \u00eentreaga societate<\/em>\u201d<\/a>[45]\u00a0 –\u00a0 iar Rousseau afirm\u0103 c\u0103\u00a0 \u201creprezint\u0103 ansamblul\u00a0 normelor generale de conduit\u0103 instituite \u015fi recunoscute de puterea de stat, norme care exprim\u0103 voin\u0163a social\u0103 general\u0103 \u015fi au ca scop reglementarea rela\u0163iilor sociale, \u00een acord cu interesele fundamentale ale\u00a0 societ\u0103\u0163ii \u015fi a c\u0103ror respectare este garantat\u0103, la nevoie, prin for\u0163a coercitiv\u0103 a statului<\/em>.\u201d<\/a>[46]<\/p>\n

Chiar a\u015fa: statul se pare c\u0103 a fost creat s\u0103 aib\u0103 calitatea de institu\u0163ie politic\u0103 central\u0103, care s\u0103 vegheze la aplicarea dreptului, \u00een cadrul unei societ\u0103\u0163i umane.<\/p>\n

Din tot ce-am afirmat \u00een capitolul anterior, credem c\u0103 rezult\u0103\u00a0 concep\u0163ia ini\u0163ial\u0103, din sistemele filosofice vechi: Norma asigur\u0103 Ordinea, Ordinea asigur\u0103 Via\u0163a. \u00cen cazul societ\u0103\u0163ii umane\u00a0 –\u00a0 Norma \u015fi Ordinea asigur\u0103 via\u0163a social\u0103. A\u015fa cum, \u00een biologie, structurile aberante, mon\u015ftrii, care reprezint\u0103 abateri de la norma divin\u0103 a construc\u0163iei vie\u0163ii, sunt elimina\u0163i de via\u0163\u0103\u00a0 –\u00a0 tot a\u015fa, a-socialii(sau anti-socialii) ca mon\u015ftri sociali, care perturb\u0103 Ordinea Organismului Social\u00a0 –\u00a0 sunt elimina\u0163i (sau, m\u0103car, izola\u0163i). Altfel, exist\u0103 pericolul ca \u00eensu\u015fi Organismul Social , prin contaminare, prin proliferarea dezordinii\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (precum procesul cancerigen, care \u00eennebune\u015fte toate celulele corpului \u015fi produce metastaza, ca blocare global\u0103 a vie\u0163ii)\u00a0 –\u00a0 s\u0103 intre \u00eentr-o metastaz\u0103 social\u0103, \u015fi Organismul Social s\u0103 piar\u0103. Nu sunt rare cazurile , \u00een istorie, ba chiar \u00eentrist\u0103tor de dese, c\u00e2nd imperii \u00eentregi, intrate \u00een metastaz\u0103 social\u0103, au disp\u0103rut. \u015ei au fost \u00eenlocuite fie de natura primar\u0103 (jungla), fie de alte popoare, s\u0103n\u0103toase juridic.<\/p>\n

Problema este la alt nivel: atunci c\u00e2nd se afirm\u0103 c\u0103\u201dnorma exprim\u0103 voin\u0163a social\u0103 general\u0103<\/em>\u201d\u00a0 –\u00a0 imediat se nasc dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri:<\/p>\n

a-societatea viitoare (compus\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, din fiin\u0163e ca indivizi volitivi) \u015ftie, oare, ce vrea, pentru a-i fi bine?<\/strong> Cine \u00eei d\u0103 ideea despre ce-i bine, pentru ea, s\u0103 vrea? C\u0103ci Pytagora spune: \u201cPoporului care se pl\u00e2nge de s\u0103r\u0103cie , d\u0103-i p\u00e2ine \u015fi nu libertate<\/em>\u201d.<\/p>\n

b-cine garanteaz\u0103 c\u0103 \u201cvoin\u0163a\u201d este \u201csocial\u0103 \u015fi general\u0103\u201d\u00a0 –\u00a0 \u015fi nu a unei oligarhii (dac\u0103 nu, uneori, chiar a unui individ \u2013tiran)?<\/p>\n

Dup\u0103 cum lesne se poate observa, \u00een spatele cuvintelor\u00a0 –\u00a0 se profileaz\u0103 necesitatea unui garant dinafara societ\u0103\u0163ii<\/strong>\u00a0\u00a0 (sau din\u0103untrul nev\u0103zut al societ\u0103\u0163ii\u00a0\u00a0 –\u00a0\u00a0 \u201cspiritul\u201d societ\u0103\u0163ii)\u00a0 –\u00a0 oricum, un arbitru superior ca situare existen\u0163ial-moral\u0103, \u015fi absolut neutru fa\u0163\u0103 de interesele societ\u0103\u0163ii active, care societate \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea din iner\u0163ie, cuprins\u0103 de focul treburilor existen\u0163ei;\u00a0 dar dac\u0103, cumva, se creeaz\u0103 premizele obiective sau subiective ale opririi activit\u0103\u0163ii sociale\u00a0 –\u00a0 va folosi r\u0103gazul opririi, pentru a medita la rostul \u015fi finalitatea ac\u0163iuniii, tocmai \u00eentrerupte. Aceste rupturi de ritm ale activit\u0103\u0163ii umane din ultimele dou\u0103 secole\u00a0 –\u00a0 au provocat revela\u0163ia lipsei Arbitrului Superior, ca garant al norm\u0103rii leg\u0103turilor inter-umane, din cadrul activit\u0103\u0163ii sociale\u00a0 –\u00a0 \u015fi s-a produs, \u00een consecin\u0163\u0103, revolu\u0163ii, rea\u015fez\u0103ri, reorient\u0103ri etc. Dar aceste convulsii s-au produs tot pe vertical\u0103, \u015fi tot f\u0103r\u0103 g\u0103sirea unui Arbitru superior activit\u0103\u0163ii subiectiv-umane. Un Arbitru situat deasupra patimilor \u015fi intereselor (de grup sau individuale) sosocial-umane\u00a0 –\u00a0 un Arbitru Neutru.<\/p>\n

\u00cen aceasta const\u0103, de 200 de ani, dramatismul Contractului social<\/em><\/strong>, imaginat de J.J. Rousseau<\/strong>. Pe de o parte, Rousseau<\/strong> afirm\u0103, \u00een esen\u0163\u0103:\u201dFiecare din noi, \u00een cadrul contractului, pune \u00een comun persoana \u015fi toat\u0103 puterea lui, sub conducerea suprem\u0103 a voin\u0163ei generale, \u015fi primim, in corpore, pe fiecare membru, ca parte indivizibil\u0103 a \u00eentregului<\/em>.\u201d<\/p>\n

Sau, \u00een comentariul lui H.H. Stahl:\u201dFiecare individ cedeaz\u0103 comunit\u0103\u0163ii toate drepturile sale. Dar, \u00een acela\u015fi timp, fiecare membru al comunit\u0103\u0163ii, ca parte a comunit\u0103\u0163ii, prime\u015fte \u00een dar drepturile celorlal\u0163i membri ai comunit\u0103\u0163ii, lega\u0163i, \u00een mod indivizibil, de \u00eentreg. Astfel, \u00een aceea\u015fi form\u0103, fiecare individ e privit sub dou\u0103 aspecte deosebite: ca particular \u015fi apoi ca parte a suveranului.<\/em>\u201d<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103, Rousseau recunoa\u015fte:\u00a0 (p. 95)\u201d\u00cen sf\u00e2r\u015fit, c\u00e2nd statul, ajuns aproape de ruin\u0103, nu mai d\u0103inuie\u015fte dec\u00e2t \u00eentr-o form\u0103 iluzorie \u015fi goal\u0103, c\u00e2nd leg\u0103tura social\u0103 e rupt\u0103 \u00een toate inimile, c\u00e2nd cel mai josnic interes \u00ee\u015fi asigur\u0103 cu neobr\u0103zare numele sacru al binelui public, atunci voin\u0163a general\u0103 amu\u0163e\u015fte. To\u0163i, c\u0103l\u0103uzi\u0163i de motive t\u0103inuite, nu-\u015fi mai spun p\u0103rerea ca cet\u0103\u0163eni, ca \u015fi cum statul n-ar fi existat niciodat\u0103, \u015fi \u00eencep s\u0103 treac\u0103 \u00een mod fals, sub numele de legi, ni\u015fte decrete nedrepte, care nu au alt scop dec\u00e2t interesul particular.<\/em>\u201d<\/p>\n

Cine este, deci, Suveranul cu Suveranitate<\/strong>, al lui Rousseau? Este expresia egoismului membrilor corpului social. Rousseau recunoa\u015fte, silit de legea social\u0103, necesitatea Garantului Suprem, Arbitrului Neutru: (p.30)\u201dOare nu tocmai pentru aceea c\u0103 nu se afl\u0103 nimeni care s\u0103 nu-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 cuv\u00e2ntul <<fiecare>>\u015fi care s\u0103 nu\u00a0 g\u00e2ndeasc\u0103 la el \u00eensu\u015fi, atunci c\u00e2nd voteaz\u0103 pentru to\u0163i? <\/em>\u201c\u00a0 –\u00a0 \u015fi p. 41 :\u201d Pentru ca un popor care ia fiin\u0163\u0103 s\u0103 poat\u0103 gusta maximele s\u0103n\u0103toase ale politicii \u015fi s\u0103 urmeze regulile fundamentale ale ra\u0163iunii de stat, ar trebui ca efectul s\u0103 poat\u0103 deveni cauz\u0103(\u2026) ca oamenii s\u0103 fie, deci, \u00eenainte de a avea legi, ceea ce trebuie s\u0103 devin\u0103 datorit\u0103 lor(\u2026).Iat\u0103 ce i-a silit dintotdeauna pe p\u0103rin\u0163ii na\u0163iunilor s\u0103 recurg\u0103 la interven\u0163ia cerului \u015fi s\u0103-i \u00eenzestreze pe zei cu propria lor \u00een\u0163elepciune(\u2026) Dar nu \u00eei este dat oric\u0103rui om\u00a0 s\u0103 fac\u0103 zeii s\u0103 vorbeasc\u0103, nici s\u0103 fie crezut atunci c\u00e2nd veste\u015fte c\u0103 e interpretul lor. Sufletul cel mare al legislatorului este adev\u0103rata minune care trebuie s\u0103 fac\u0103 dovada misiunii sale<\/em><\/a>[47]\u201d.\u00a0 Dar cine garanteaz\u0103 pentru \u201csufletul mare\u201d al fiec\u0103rui om-legislator? C\u0103ci tot om e(pentru c\u0103 a\u015fa vrea Rousseau\u2026), \u015fi oamenii sunt prea n\u0103uci\u0163i de nedreptate , ca s\u0103-\u015fi dea seama raritatea-nonraritatea legislatorilor: ei \u015ftiu doar despre interesele legislatorilor dintotdeauna.Comenteaz\u0103 H.H. Stahl:\u201dSocietatea burghez\u0103\u00a0 nu poate face apel la nimic mai sigur dec\u00e2t la egoism.<\/em>\u201d<\/p>\n

Fr\u0103m\u00e2ntatul genevez, cu geniul s\u0103u, acum amar, consemneaz\u0103 \u00eeng\u00e2ndurat:\u201dPoporul\u00a0 nu poate fi niciodat\u0103 corupt, dar adeseori este \u00een\u015felat\u00a0 –\u00a0 \u015fi atunci el pare a voi ceea ce este r\u0103u\u201d.<\/em> \u015ei consecin\u0163a confuziei voin\u0163\u0103 social\u0103-voin\u0163\u0103 oligarhic\u0103 (\u00eentre\u0163inut\u0103 mereu, \u015fi azi): \u201cOmul s-a n\u0103scut liber, dar pretutindeni este \u00een lan\u0163uri<\/strong><\/em> (<\/strong>s.n.).\u201d<\/p>\n

Revolu\u0163iile, cu excep\u0163ia unicei revolu\u0163ii spirituale planetare (cea de pe Golgota) nu au reprezentat niciodat\u0103 solu\u0163ii, ci noi motive de noi abuzuri, exercitate de tot mai multe \u015fi mai variate segmente ale corpului social (de la dictatura regal\u0103<\/strong>\u00a0 –\u00a0 la dictatura proletariatului<\/strong>\u00a0 –\u00a0 nu e dec\u00e2t un pas ). \u015ei revolu\u0163ia, pentru c\u0103 nu se face \u00een domeniul spiritual, ci e o zv\u00e2rcolire oarb\u0103, f\u0103r\u0103 finalitate umano-divin\u0103\u00a0 –\u00a0 obose\u015fte, p\u00e2n\u0103 la infarct, corpul social, care poate c\u0103dea, imediat dup\u0103 toiul revolu\u0163iei, \u00een com\u0103 profund\u0103, sau ajunge la deces :\u201dAlungarea tiranilor n-ar putea avea loc de dou\u0103 ori la acela\u015fi popor(\u2026) Atunci<\/em> (n.n.: prin repetarea revolu\u0163iei) tulbur\u0103rile \u00eel pot distruge, f\u0103r\u0103 ca revolu\u0163iile s\u0103-l mai poat\u0103 restabili\u00a0 –\u00a0 astfel c\u0103, de \u00eendat\u0103 ce lan\u0163urile lui sunt zdrobite, statul se spulber\u0103 \u015fi nu mai exist\u0103: de aici \u00eenainte \u00eei trebuie un st\u0103p\u00e2n, iar nu un eliberator. Popoare libere, nu uita\u0163i aceast\u0103 maxim\u0103: libertatea poate fi dob\u00e2ndit\u0103, dar niciodat\u0103 rec\u00e2\u015ftigat\u0103<\/strong>.<\/em>\u201d Da, urmeaz\u0103 tic\u0103lo\u015firea popoarelor, coruperea lor spiritual\u0103, ad\u00e2nc\u0103, prin care-\u015fi vor accepta rangul de sclave. Pytagora spunea, cu peste 2.500 de ani \u00een urm\u0103: (p. 91)\u201dR\u0103m\u00e2i sclav, dac\u0103 nu pre\u0163uie\u015fti mai mult dec\u00e2t st\u0103p\u00e2nii t\u0103i. Poporule! Numai virtutea are dreptul s\u0103 se r\u0103scoale<\/em>!\u201d<\/p>\n

Eroarea lui Rousseau (de care acesta este semi-con\u015ftient, dup\u0103 cum am v\u0103zut mai sus) \u015fi a urma\u015filor s\u0103i de azi ( unii dintre ace\u015ftia din urm\u0103, direct interesa\u0163i \u00een perpetuarea erorii \u015fi a consecin\u0163elor ei) provine:<\/p>\n

a-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 din faptul de a considera p\u0103r\u0163ile contractante ca neav\u00e2nd nevoie de arbitru-garant al respect\u0103rii prevederilor contractului, dar chiar \u015fi al valabilit\u0103\u0163ii, \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, a termenilor contractului (\u015fi Rousseau se auto-am\u0103ge\u015fte cu Legislatorul Rarissim, cel cu \u201csuflet mare\u201d\u2026);<\/p>\n

b-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 din faptul de a considera c\u0103 arbitrul-garant sunt Legile emergente: \u00een definitiv, dac\u0103 nu se descoper\u0103 imergen\u0163a sacral\u0103 a Legii\u00a0 –\u00a0 ceea ce se vede este o elaborare artificial\u0103, a unui corp social restr\u00e2ns ; legislatorii sunt ni\u015fte oameni care se unesc spre a face nu legi pentru a r\u0103spunde\u201dvoin\u0163ei sociale generale\u201d\u00a0 –\u00a0 ci unor interese de grup. De aceea, societatea-stat e surd\u0103(\u015fi r\u0103m\u00e2ne surd\u0103) la durerile \u015fi injusti\u0163iile cotidiene: scopul conform\u0103rii corpului legislativ nu era alinarea durerilor tuturor <\/strong>(c\u0103ci, nu-i a\u015fa?\u00a0\u00a0 – asta ar \u00eensemna \u201cvoin\u0163a general\u0103 a societ\u0103\u0163ii\u201d, pus\u0103 \u00een termeni de necesitate)\u00a0 –\u00a0 ci rezolvarea problemelor egoiste ale unui grup social<\/strong>, mai mare sau mai mic.<\/p>\n

De aceea, \u015fi suspiciunea care planeaz\u0103 asupra legilor \u015fi aplic\u0103rii lor\u00a0 –\u00a0 de aici, \u015fi greutatea educatorului de a se face \u00een\u0163eles \u015fi, mai ales, crezut, de c\u0103tre subiectul-educat, atunci c\u00e2nd vrea s\u0103-l conving\u0103 de sublimul legii. Dar situa\u0163ia real\u0103 este mult mai rea: nu exist\u0103, practic, nici m\u0103car inten\u0163ia ca, \u00een \u015fcoal\u0103, s\u0103 se instituie EDUCA\u0162IA JURIDIC\u0102.<\/p>\n

*<\/p>\n

2.3.Dreptul \u015fi Pedagogia\u00a0 – \u015ftiin\u0163e care studiaz\u0103 \u015fi formeaz\u0103 personalitatea uman\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La o privire neatent\u0103, s-ar putea spune c\u0103 Dreptul \u015fi Pedagogia au teritorii prea dep\u0103rtate \u015fi specifice, pentru a li se cere s\u0103 conlucreze: Dreptul normeaz\u0103, Pedagogia educ\u0103. Dar pentru ce sunt elaborate normele de drept?\u00a0 Pentru CONDUITA SOCIAL\u0102. \u015ei comportamentul social este , oare, determinat exclusiv <\/strong>de norma de drept? Nici vorb\u0103: dac\u0103 omul-individ ar nimeri, din gre\u015feal\u0103, \u00een mediul social normat de drept, f\u0103r\u0103 ca respectivul om-individ s\u0103 fi fost preg\u0103tit, \u00een prealabil, prin alt\u0103 normare, mai bl\u00e2nd\u0103, dar mai insidioas\u0103 \u015fi profund\u0103\u00a0 –\u00a0 NORMAREA PEDAGOGIC\u0102\u00a0 –\u00a0 acel om-individ s-ar adapta foarte greu la mediul social normat juridic\u00a0 –\u00a0 \u015fi, mai r\u0103u, ar considera normarea juridic\u0103 drept un factor arbitrar, f\u0103r\u0103 nici o ob\u00e2r\u015fie sau continuitate existen\u0163ial\u0103 (ceea ce, din p\u0103cate, unii membri ai societ\u0103\u0163ii, \u015fi g\u00e2ndesc-simt, devenind agresiv-negatori,\u00a0 fa\u0163\u0103 de orice stare normat\u0103 a societ\u0103\u0163ii\u00a0 –\u00a0 situ\u00e2ndu-se, astfel, \u00een zona periferic-social\u0103, ca pegr\u0103, ca paria). \u015ei, prin urmare, ar considera mediul social normat juridic drept un mediu ostil, alienant al fiin\u0163ei umane. Tot a\u015fa cum, de fapt, \u00eel considera \u015fi Rousseau \u00eensu\u015fi, pe cel al sec. al XVIII-lea.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 t\u00e2n\u0103rul subiect-educat, prin normele pedagogiei, ar nimeri \u00eentr-un mediu social str\u0103in de normare, anomic –\u00a0 ar pune la \u00eendoial\u0103 valabilitatea \u015fi finalitatea efortului educa\u0163ional de pus asupra sa, de c\u0103tre educator( i ). Fiin\u0163a sa s-ar lep\u0103da, destul de repede, de efectele norm\u0103rii pedagogice\u00a0 –\u00a0 \u015fi s-ar adapta la armonia junglei sociale\u00a0 –\u00a0 pe viitor, dispre\u0163uind total orice form\u0103 de normare preventiv\u0103, pedegogic\u0103\u00a0 –\u00a0 \u015fi refuz\u00e2ndu-i pe urma\u015fii s\u0103i pentru ac\u0163iunea pedagogic\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-i s\u0103 se dezvolte ca fiare anomice. C\u0103ci, definitiv, pedagogia nu este pe deplin, cum spunea Rousseau, \u00een sensul naturii, ci, mai cur\u00e2nd, \u00eempotriva sensului naturii, aduc\u00e2nd specificitate ac\u0163iunii umane: e drept c\u0103 Rousseau d\u0103, ca model educa\u0163ional, stupul de albine<\/strong>\u00a0 –\u00a0 dar tot naturii apar\u0163in \u015fi haita de lupi \u015fi mediul junglei. Or, educa\u0163ia pedagogic\u0103 \u00eenal\u0163\u0103 fiara spre orizontul de om: c\u00e2nd ac\u0163iunea pedagogic\u0103 este sistat\u0103, se creeaz\u0103 \u015fi premizele re-c\u0103derii omului , \u00eenapoi la rangul de fiar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sintetiz\u00e2nd observa\u0163iile de mai sus, rezult\u0103 c\u0103 Dreptul \u015fi Pedagogia sunt \u015ftiin\u0163e cu efect absolut complementar asupra fiin\u0163ei umane. Una f\u0103r\u0103 alta nu-\u015fi au justificare, deci nici eficien\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De ce nu se contopesc, atunci, teritoriile de ac\u0163iune ale celor dou\u0103 \u015ftiin\u0163e?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru bunul motiv c\u0103, chiar dac\u0103 ele lucreaz\u0103 asupra aceleia\u015fi fiin\u0163e umane (elementul invariant, constant), aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 uman\u0103 este preluat\u0103, spre lucrare, \u00een dou\u0103 momente diferite ale evolu\u0163iei ei, fizice \u015fi spirituale. Omul fiind o realitate evolutiv\u0103, iar \u015ftiin\u0163ele, \u00een modernitate, nemaifiind,\u00a0 ca-n antichitate, sau ca \u00een Evul Mediu-Rena\u015ftere\u00a0 – atot\u00eenglobatoare, ci specializate<\/strong>, deci blocate pe fragmente de expertizare \u015fi cunoa\u015ftere\u00a0 –\u00a0 este nevoie de relativa autonomie de ac\u0163iune a Dreptului, respectiv Pedagogiei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a-Pedagogia \u00eel preia pe \u201cpuiul de om\u201d, \u00eenc\u0103 din primele luni de via\u0163\u0103, \u015fi-i prelucreaz\u0103 sim\u0163urile, capacit\u0103\u0163ile de mi\u015fcare etc.\u00a0 –\u00a0 apoi cuv\u00e2ntul, gestul etc., apoi sentimentele, g\u00e2ndurile, idealurile etc. Nu se poate spune c\u0103 Pedagogia lucreaz\u0103 \u00eentr-un mod mai abstract, iar Dreptul \u00eentr-un mod mai concret. C\u0103ci Omul, subiectul-invariant, at\u00e2t al Pedagogiei, c\u00e2t \u015fi al Dreptului, este c\u00e2t se poate de concret \u015fi real. At\u00e2ta doar c\u0103 Pedagogia lucreaz\u0103 asupra in-formatului, asupra unei pl\u0103made foarte proteice, c\u0103reia \u00eei poate da orice form\u0103 vrea sau trebuie. Fire\u015fte, \u0163in\u00e2nd cont \u015fi de codul genetic, de datele ereditare , dar \u00een nici un caz cu exclusivitate, mai ales \u00een epoca noastr\u0103 , \u00een care comandamentul central este tocmai \u00eenvingerea eredit\u0103\u0163ii<\/strong>, prin\u00a0 stimularea maxim\u0103 a factorilor spirituali din om. Spiritul \u00eenvinge ereditatea<\/strong>\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci, spre deosebire de viziunea marxist\u0103<\/strong> (at\u00e2t de \u00eemb\u00e2csit\u0103, \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2nea la credin\u0163a nestr\u0103mutat\u0103 c\u0103 ECONOMICUL determin\u0103, absolut \u015fi inexorabil, existen\u0163a uman\u0103\u00a0 –\u00a0 \u015fi nici viziunea ateu-liberal\u0103 nu e deloc departe de esen\u0163a materialist\u0103 marxist\u0103!!!)\u00a0 –\u00a0 viziunea spiritualist\u0103<\/strong> (at\u00e2t cea rousseau-ist\u0103, a secolului XVIII, c\u00e2t \u015fi antroposofia \u015ecolii[\u00eenc\u0103 experimentale] steineriene Waldorf, din secolul XX etc.) baz\u00e2ndu-se pe fapte reale\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (precum cere Rousseau:\u201dFaptele! Faptele<\/em>!\u201d), demonstreaz\u0103 c\u0103 o fiin\u0163\u0103 cu spirit puternic, bine educat \u015fi bine poten\u0163at, \u00eenfr\u00e2nge orice barier\u0103\u00a0\u00a0\u00a0 economic\u0103, ba chiar \u015fi surprinz\u0103tor de multe bariere materiale, prejudec\u0103\u0163i materiale. A\u015fa-zisele experimente parapsihologice, care eviden\u0163iaz\u0103, \u00een orice om, poten\u0163ele telepatice, telekinetice, antigravita\u0163ionale etc.\u00a0 –\u00a0 stau m\u0103rturie, \u015fi ele (dac\u0103 e nevoie, neap\u0103rat, de excesul de zel al demonstra\u0163iei spectaculos- \u201cconcrete\u201d\u2026).<\/p>\n

c-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dreptul se va g\u0103si, deci, \u00een situa\u0163ia de a prelua un rezultat, mai mult sau mai pu\u0163in definitiv\u00a0 –\u00a0 o fiin\u0163\u0103 definitivat\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in, \u00een formarea ei, corporal-material\u0103 \u015fi corporal-spiritual\u0103. \u015ei, s-ar putea spune, dac\u0103 am aplica metoda mecanicist\u0103\u00a0 –\u00a0 c\u0103 Dreptul, afl\u00e2ndu-se \u00een fa\u0163a unui obiect devenit invariant, cu interiorul \u015fi exteriorul , de acum \u00eencolo, neschimbate\u00a0 –\u00a0 poate s\u0103 dea comenzi brutale, jandarmere\u015fti, acestei f\u0103pturi monolitice. \u015ei, dac\u0103 nu se supune comenzilor definitiv normative\u00a0 –\u00a0 s\u0103 distrug\u0103 monolitul-fiin\u0163\u0103.<\/p>\n

Nu e a\u015fa. E adev\u0103rat c\u0103 Pedagogia, av\u00e2nd ca obiect o pl\u0103mad\u0103 proteic\u0103, trebuie s\u0103 aplice, la r\u00e2ndu-i, legi \u015fi metode oarecum proteice, s\u0103 schimbe metodele din mers, s\u0103 se adapteze la fiecare caz-individ \u00een parte \u015fi la fiecare moment al evolu\u0163iei sale, rapide sau lente\u00a0 –\u00a0 iar Dreptul, av\u00e2nd de-a face cu o corporalitate uman\u0103 mai stabil\u0103, interior \u015fi exterior, poate adopta norme mai stabile, mai pu\u0163in schimb\u0103toare, mai pu\u0163in flexibile. Dar fiin\u0163a uman\u0103 nu este monolit, ci este \u00een continu\u0103 schimbare subtil\u0103\u00a0\u00a0 –\u00a0 chiar dac\u0103 schimb\u0103rile, dup\u0103 v\u00e2rsta de 18 ani, sunt mai pu\u0163in rapide \u015fi mai pu\u0163in evidente, fa\u0163\u0103 de perioada 0-18 ani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Av\u00e2nd \u00een vedere acest lucru, Dreptul nu-\u015fi poate permite, fa\u0163\u0103 de f\u0103ptura uman\u0103 evolutiv\u0103, atitudinea extrem rigid\u0103, de \u201ccazarm\u0103\u201d, de parc\u0103 ar fi vorba de ni\u015fte robo\u0163i umani. Ci Dreptul trebuie s\u0103 continue ce-a \u00eenceput Pedagogia\u00a0 –\u00a0 s\u0103 continue, adic\u0103, educa\u0163ia f\u0103pturii umane mai lent evolutive, prin normare \u015fi adaptare \u015fi re-adaptare a normelor, la educa\u0163ia individual\u0103\u00a0 –\u00a0 dar, fire\u015fte, \u015fi la cea\u00a0 social\u0103, a fiin\u0163ei umane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dreptul trebuie s\u0103 devin\u0103 o Pedagogie \u00een forme mai dinamice, mai ferm\u0103, mai pu\u0163in proteiform\u0103. <\/strong>Dar s\u0103 respecte realitatea evolutiv\u0103 a fiin\u0163ei umane\u00a0 –\u00a0 \u015fi, deci, s\u0103 fie o Pedagogie de moment II (Pedagogie social\u0103)\u00a0 –\u00a0 l\u0103s\u00e2nd Pedagogia propriu-zis\u0103 s\u0103 fie Pedagogie de moment I<\/strong> (Pedagogie individual\u0103, de observare \u015fi stimulare a evolu\u0163iei de structur\u0103, definitorii pentru fiin\u0163a-personalitate uman\u0103). Fiin\u0163a uman\u0103 este permanent educabil\u0103 (\u00a0 pentru c\u0103 e relativ flexibil\u0103)\u00a0 –\u00a0 pe tot parcursul existen\u0163ei ei terestre. La orice v\u00e2rst\u0103<\/a>[48].<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 nu uit\u0103m ce-am precizat mai sus: Dreptul trebuie s\u0103 respecte, mai mult dec\u00e2t Pedagogia propriu-zis\u0103, cea de moment I<\/strong>\u00a0 –\u00a0 \u015fi o alt\u0103 realitate, oarecum nou\u0103, a fiin\u0163ei evolutiv-umane: SOCIALUL. Omul-individ educat, \u00een cas\u0103 \u015fi \u015fcoal\u0103, nu trebuie considerat a-social, rupt de realitatea social\u0103. Dar Psihologia social\u0103 ne spune c\u0103 percep\u0163ia raporturilor sociale devine puternic\u0103 abia dup\u0103 v\u00e2rsta de 14 ani. Deci, chiar dac\u0103 se spune, uneori, c\u0103 \u015fcoala prea e un clopot de sticl\u0103, prea-i fere\u015fte pe tinerii-elevi de influen\u0163ele dure, directe \u015fi brutale ale mediului social\u00a0 –\u00a0 \u015fi-i face, astfel, vulnerabili, \u00een vederea viitorului contact, definitiv, cu mediul social \u201cjungl\u0103\u201d\u00a0 –\u00a0 realitatea e, oarecum, alta:<\/p>\n

\u00a0 a-percep\u0163ia asupra mediului \u015fi rela\u0163iilor sociale e slab\u0103, la copilul sub 14 ani ;<\/p>\n

\u00a0 b-de obicei, dac\u0103 am l\u0103sa mediul social, cu invarian\u0163a, inflexibilitatea lui brutal\u0103, cu toate ispitele lui brutale \u015fi, deseori, cu influen\u0163e degenerative, perverse\u00a0 –\u00a0 s\u0103 ac\u0163ioneze asupra pl\u0103madei proteiforme a sufletului \u015fi trupului de copil\u00a0 –\u00a0 am distruge aceast\u0103 pl\u0103mad\u0103. \u201cFiecare lucru la timpul lui\u201d\u00a0 –\u00a0 nu e o lozinc\u0103, ci exprim\u0103 o realitate profund\u0103: I- trebuie preg\u0103tit\u0103, \u00eent\u00e2i, structura conformativ\u0103 a corporalit\u0103\u0163ii umane, fizice \u015fi spirituale; II- trebuie construit\u0103 structura de rezisten\u0163\u0103 a copilului, \u00een vederea confrunt\u0103rii cu realitatea invariant\u0103 a socialului(sau variabil\u0103 dup\u0103 legile dure ale socialului mercantil)\u00a0 –\u00a0 social despre care Rousseau spune c\u0103 este contrar naturalului, \u00een r\u0103u; III- preg\u0103tirea anticorpilor, pentru ca corporalitatea fizic-spiritual\u0103 a copilului, viitor adolescent, s\u0103 \u015ftie s\u0103 r\u0103spund\u0103, at\u00e2t defensiv, c\u00e2t \u015fi ofensiv\u00a0 –\u00a0 adic\u0103, s\u0103 fie preg\u0103tit\u0103 at\u00e2t s\u0103 se apere de noxele spirituale ale mediului social, c\u00e2t \u015fi s\u0103 fie preg\u0103tit\u0103 \u015fi \u00eenzestrat\u0103 cu cuno\u015ftin\u0163ele necesare modific\u0103rii , de structur\u0103 \u015fi esen\u0163\u0103, a mediului social\u00a0 –\u00a0 \u00een sens ameliorativ.<\/p>\n

\u015ei, atunci, de ce Dreptul n-ar folosi autoritatea \u015fi for\u0163a, preponderent invariant\u0103, pentru dezvoltarea unei PEDAGOGII ANTICIPATIVE?\u00a0 Adic\u0103, s\u0103 se implice direct \u00een Pedagogia de moment I,<\/strong> pentru a anticipa realit\u0103\u0163ile din momentul II<\/strong>, pentru a-\u015fi preg\u0103ti, de fapt, o via\u0163\u0103 \u015fi ac\u0163iune mai u\u015foar\u0103, \u00een raport cu viitorii tineri-cet\u0103\u0163eni?\u00a0 \u00cen sensul c\u0103 normele de Drept ar fi primite (prin prealabila \u00een\u0163elegere-aprofundare organic\u0103 )\u00a0 mai u\u015for \u015fi firesc, de c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul, devenit cet\u0103\u0163ean responsabil, activ, participativ la mediul social\u00a0 –\u00a0 dac\u0103 t\u00e2n\u0103rul, \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile \u015fcolii (Pedagogia de moment I)<\/strong> ar fi prevenit, sistematic, \u00een sens educativ, de existen\u0163a normativ\u0103 slab-proteic\u0103 a Pedagogiei de moment II<\/strong> (al educa\u0163iei sociale continue \u015fi existen\u0163ei umane), ca moment al intr\u0103rii adolescentului \u00een existen\u0163a social\u0103 efectiv\u0103, \u00een invarian\u0163ii parametri(sau pu\u0163in variabilii factori sociali, dependen\u0163i de alte legi de existen\u0163\u0103, dec\u00e2t legile naturale) ai mediului social.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere flexibilitatea din ce \u00een ce mai redus\u0103 (dar niciodat\u0103 anulat\u0103!) a fiin\u0163ei umane, dup\u0103 18 ani, \u015etiin\u0163a Dreptului trebuie s\u0103 se implice \u00een prevenirea reac\u0163iilor adverse, fa\u0163\u0103 de normativele non-proteiforme ale mediului socio-juridic. Dar \u015etiin\u0163a Dreptului trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere, mereu, c\u0103 legea nu-i \u201cb\u0103tut\u0103-n cuie\u201d, at\u00e2ta vreme c\u00e2t este produc\u0163ie uman\u0103 (originea ei relativ\u0103 fiind tot uman\u0103) \u015fi elaborat\u0103 pentru uzul oamenilor. Doar comandamentele divine sunt neschimbate\u00a0 –\u00a0 \u015fi ele nu se refer\u0103 la am\u0103nuntele evolutive ale fiin\u0163ei umane, ci la structura general\u0103 a omului \u015fi a evolu\u0163iei umane. Dreptul trebuie s\u0103 fie preg\u0103tit, \u00een orice moment socio-istoric,\u00a0 s\u0103 se adapteze EL la realit\u0103\u0163ile obiective ale evolu\u0163iei spiritual-umane (\u015fi, tocmai de aceea, este necesar ajutorul Psihologiei juridice<\/em><\/strong>, ca \u015fi al Psihologiei generale<\/em><\/strong>)\u00a0 –\u00a0 \u015fi nu s\u0103 mutileze omul, \u00eempotriva firii, \u00eempotriva legilor evolutive \u015fi a realit\u0103\u0163ilor socio-istorice obiective.Legile-norme trebuie s\u0103 se plieze pe : I- realitatea evolutiv\u0103 uman\u0103<\/strong> \u015fi pe II-\u00a0 realitatea socio-istoric\u0103 evolutiv\u0103 obiectiv\u0103<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Atitudinea preventiv\u0103 a Dreptului normativ, prin care Dreptul \u201c\u00ee\u015fi face via\u0163a mai u\u015foar\u0103\u201d(preg\u0103tind subiec\u0163ii educa\u0163i, de c\u0103tre Pedagogie, pentru realitatea slab variabil\u0103 a mediului social, normat juridic\u00a0 –\u00a0 \u015fi prevenind, astfel, reac\u0163iile adverse ale subiectului, care ar \u00eengreuna nespus, precum o \u015fi fac acum\u00a0 –\u00a0 activitatea social\u0103 normativ-juridic\u0103)\u00a0 –\u00a0 se nume\u015fte EDUCA\u0162IE JURIDIC\u0102<\/strong>. \u015ei ea trebuie s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u00een mediul anticipativ social<\/strong> : \u015eCOALA. Pentru c\u0103, aici, eficien\u0163a anticip\u0103rii ar putea fi sporit\u0103\u00a0 rodnic, \u015fi prin metodele proteice, intens adaptative, ale mediului Pedagogiei momentului I.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei mai este ceva:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dreptul \u015fi Pedagogia trebuie s\u0103 se verifice reciproc, dac\u0103 tot \u00ee\u015fi \u00eempart momentele evolutive ale aceluia\u015fi OBIECT\u00a0 –\u00a0 SUBIECT EDUCAT. \u015ei s\u0103-\u015fi indice, reciproc, nivelul de responsabilitate \u015fi sanc\u0163iune. C\u0103ci existen\u0163a obiectiv\u0103 a momentelor I \u015fi II este una unitar\u0103, \u00een fapt. Iar rezultatele negative (recte: starea m\u0103rit\u0103 de infrac\u0163ionalitate social\u0103) trebuie s\u0103 aib\u0103 ca responsabil nu pe cel educat, \u00een primul r\u00e2nd( c\u0103ci, cu toat\u0103 participarea lui la actul educativ, el este, totu\u015fi, preponderent, un receptor, este un produs, un rezultat<\/strong>: NU\u00a0 copilul \u00eei face pe pedagogi\u00a0 –\u00a0 pedagogi, dec\u00e2t \u00eentr-un sens teoretic \u015fi formal-administrativ\u00a0 –\u00a0 ci pedagogii au responsabilitatea de a trezi \u015fi stimula-eficientiza, \u00een copil,<\/strong> apoi \u00een t\u00e2n\u0103r<\/strong>\u00a0 –\u00a0 for\u0163ele prin care acesta va r\u0103spunde la comandamentele existen\u0163ial-divine, c\u00e2t \u015fi la cele socio-istorice umane). \u015ei pentru ca s\u0103 nu cumva s\u0103 se ajung\u0103 la acuze reciproce excesive, grave, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu chestiunea \u00een cauz\u0103 (responsabilitatea pentru gradul de educa\u0163ie socio-istoric\u0103, a subiectului educat), e bine ca Dreptul s\u0103 renun\u0163e la atitudinea sa de independentism\u00a0 –\u00a0 \u015fi s\u0103 coboare \u00een \u015fcoli<\/strong>. EDUCA\u0162IA JURIDIC\u0102 s\u0103 fie efectiv<\/strong> apanajul unui jurist, cu norm\u0103 didactic\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, av\u00e2nd rubric\u0103 \u00een catalog\u00a0 –\u00a0 la care rubric\u0103 s\u0103 se pun\u0103 note<\/strong>, nu calificative\u00a0 –\u00a0 pentru a m\u0103ri, astfel, scala aprecierii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iar metodele juristului-profesor s\u0103 fie cele proteiforme, ale Pedagogiei\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci numai a\u015fa \u00ee\u015fi va putea permite, \u00een viitor, aplicarea non-proteiform\u0103 a normei juridice, a Pedagogiei de moment II<\/strong>. Poate, atunci, abia (atunci \u015fi nici atunci), i se va putea spune,\u00a0 f\u0103r\u0103 prea mari remu\u015fc\u0103ri, omului matur, sanc\u0163ionat normativ:\u201d\u0162i-am dat aten\u0163ie, \u0163i-am oferit, zi de zi, ani \u00een \u015fir, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 asupra normelor de ontologie socio-istoric\u0103\u00a0 –\u00a0 te-am educat \u015fi avertizat \u00een tot felul. Nu educatorii t\u0103i sunt de vin\u0103 pentru pedeapsa ta: tu singur te pedepse\u015fti, pentru refractaritatea ta spiritual\u0103, pentru \u00eenc\u0103p\u0163\u00e2narea \u015fi refuzul t\u0103u de a deveni semenul, fratele nostru \u00eentru societatea istoric\u0103.\u201d \u015ei, poate, nici m\u0103car \u00een acest caz, educatorii nu vor putea fi absolvi\u0163i de rebutul social\u00a0 –\u00a0 t\u00e2n\u0103rul educat, devenit, \u00eentre timp, obiectul inculpat. C\u0103ci, unde este eficien\u0163a muncii lor de educatori, dac\u0103 ei produc mai mult rebuturi sociale, dec\u00e2t \u201cpiese bune\u201d?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen cazul \u00een care se vor ob\u0163ine rebuturi sociale, adic\u0103 indivizi de moment pedagogic II, <\/strong>adu\u015fi pe banca acuza\u0163ilor, ca infractori, criminali\u00a0 –\u00a0 pe aceast\u0103 banc\u0103 s\u0103 ia loc \u015fi factorii educativi, ai momentelor I \u015fi II\u00a0 –\u00a0 \u015fi s\u0103 asculte sentin\u0163a, \u00eensu\u015findu-\u015fi-o\u00a0 –\u00a0 ca ca factori-subiec\u0163i direct implica\u0163i \u00een modul de aplicare a normei socio-juridice. Fiin\u0163a uman\u0103 fiind unitar\u0103, dar unitar\u0103 \u00een cadrul celor dou\u0103 momente principale\u00a0 ale evolu\u0163iei material-spirituale \u015fi psihice\u00a0 –\u00a0 \u015fi fiin\u0163a-subiect educat fiind, totu\u015fi, REZULTATUL educa\u0163iei, iar nu AUTORUL educa\u0163iei\u00a0 – trebuie f\u0103cu\u0163i co-responsabili, pentru e\u015fec (dac\u0103 nu cumva chiar PRINCIPALI RESPONSABILI ) autorii educa\u0163iei: reprezentan\u0163ii \u015fcolii, respectiv ai justi\u0163iei cu caracter anticipativ.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noi consider\u0103m, av\u00e2nd \u00een vedere datele stadiului actual al evolu\u0163iei spirituale umane pe Terra\u00a0 –\u00a0\u00a0 care spun c\u0103 tr\u0103im epoca victoriei for\u0163elor spirituale <\/strong>(voin\u0163a spiritual\u0103) asupra eredit\u0103\u0163ii<\/strong>\u00a0 –\u00a0 c\u0103, \u00een afar\u0103 de cazurile patologice \u015fi teratologice (mon\u015ftrii umani)\u00a0 –\u00a0 cel care a fost subiectul educat este rebutat\u00a0 –\u00a0 tocmai pentru c\u0103 pedagogii (profesori \u015fi juri\u015fti, \u00een momentul I,<\/strong> anticipativ pentru capacitatea juridic\u0103 a momentului II<\/strong>) au fost neglijen\u0163i <\/strong>sau incompeten\u0163i<\/strong>. Sau de rea-credin\u0163\u0103. Ei trebuie considera\u0163i ca fiind primii factori de rebutare<\/strong>\u00a0 –\u00a0 \u015fi sanc\u0163iona\u0163i cel pu\u0163in\u00a0 la paritate de pedeaps\u0103, cu fostul (\u015fi actualul) subiect educat. \u00cen felul acesta, mereu se va pune problema responsabilit\u0103\u0163ii reale, \u201cde ob\u00e2r\u015fie\u201d\u00a0 –\u00a0 \u015fi nu se va mai putea face educa\u0163ie de m\u00e2ntuial\u0103<\/strong>, \u015fi nu se va trata adolescentul ca fiind singurul vinovat de e\u015fecul s\u0103u social. (Evident, \u015fi implicarea \u015fi responsabilitatea factorului politic<\/strong> \u00een educa\u0163ie\u00a0 –\u00a0 vor trebui s\u0103 creasc\u0103, exponen\u0163ial). Eliminarea din mediul social, izolarea \u00een penitenciar etc.\u00a0 a t\u00e2n\u0103rului\u00a0 –\u00a0 nu corespund vinii \u015fi defec\u0163iunii reale din sistemul social, defec\u0163iune care a f\u0103cut posibil\u0103 rebutarea social\u0103 a subiectului educat. Dac\u0103 nu va fi acceptat\u0103 discu\u0163ia despre IZVORUL VINII, despre \u201cDEFICIEN\u0162A-MAM\u0102\u201d\u00a0 –\u00a0 nu se vor ob\u0163ine dec\u00e2t paleative sociale\u00a0 –\u00a0 iar nu tratamente \u015fi vindec\u0103ri sociale.\u00a0 Evident c\u0103 \u015fi pedagogii (profesori \u015fi juri\u015fti) rebuta\u0163i profesional (<\/strong>pentru c\u0103 ei sunt REBUTORI, creatori de rebuturi\u00a0 –\u00a0 iar finalitatea muncii lor nu este rebutul !\u00a0 –\u00a0 ei nu trebuie pl\u0103ti\u0163i pentru rebuturi!) <\/strong>\u00a0sunt, la r\u00e2ndul lor, rezultatul unei deficien\u0163e de Pedagogie de moment I \u015fi\/sau II <\/strong>(de fapt, unitatea educa\u0163iei urmeaz\u0103 unitatea fiin\u0163ei umane\u00a0 –\u00a0 rezult\u0103 c\u0103 cele dou\u0103 momente sunt complementare, sunt de continuitate, iar nu de ruptur\u0103\u00a0 –\u00a0 unitare, nu alternative \u015fi nu selective). Nu \u015fi-au \u00eensu\u015fit, ei \u00een\u015fi\u015fi, responsabilitatea existen\u0163ei \u015fi muncii lor sociale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se va spune c\u0103 dorim culpabilizarea colectiv\u0103, dup\u0103 modelul comunist. Dar, oare, societatea nu este \u015fi o realitate continu\u0103, pentru func\u0163ionalitatea ei\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci societatea este global-uman\u0103, iar nu frac\u0163ional-uman\u0103? Societatea nu trebuie s\u0103 fie fracturat\u0103 uman\u00a0 – ci trebuie conceput\u0103 ca un macro-organism uman func\u0163ional. Da, societatea bolnav\u0103 na\u015fte oameni bolnavi. \u00cemboln\u0103virea\u00a0 indivizilor survine NU DIN VINA LOR\u00a0 –\u00a0 ci din vina macro-organismului uman-social, c\u0103ruia i-au fost distru\u015fi , sau redu\u015fi\u00a0 –\u00a0 anticorpii. \u015ei un medic care-\u015fi ucide pacientul, prin neglijen\u0163\u0103 sau incompeten\u0163\u0103, este pedepsit de lege!<\/strong> Consider\u0103m c\u0103 r\u0103ii pedagogi sunt r\u0103ii medici spirituali ai societ\u0103\u0163ii\u00a0 –\u00a0 \u015fi, deci, EI<\/strong> trebuie pedepsi\u0163i\u00a0 –\u00a0 iar nu bolnavii lor prost \u00eengriji\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 ascult\u0103m, din nou, vocea lui Pytagora:\u201dNu supunerea poporului e ceea ce lipse\u015fte legiuitorului. Legiuitorilor! Voi sunte\u0163i aceia ce nu \u0163ine\u0163i seama cum se cuvine de nevoile poporului.<\/em>\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103 medicii pot fi, \u015fi ei, victime ale unei boli metafizice? A unei sc\u0103deri a poten\u0163ialului spiritual divin din umanitate, prin p\u0103cate de ordin general \u015fi colectiv? Se poate. \u00cen acest caz, trebuie s\u0103 vorbim despre o vin\u0103 moral\u0103(greu atribuibil\u0103, prin dificila identificare \u015fi nominalizare a R\u0103ului-germen de boal\u0103)\u00a0 –\u00a0 \u015fi se poate institui un tribunal moral, care s\u0103 aib\u0103 pe rol procesul a \u00eens\u0103\u015fi societ\u0103\u0163ii umane, din momentul istoric respectiv(gen tribunalul moral modern, care-\u015fi propune rejudecarea\u00a0 procesul lui Hristos, prin inculparea factorilor colectivi ai societ\u0103\u0163ii care l-a condamnat la crucificare pe Iisus).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar, dincolo de aceste evanescen\u0163e, r\u0103m\u00e2ne figura, vinovat\u0103 sau glorioas\u0103, a MEDICULUI. De ce, c\u00e2nd e medic bun, i se dau recompense \u015fi i se face reclam\u0103 pozitiv\u0103\u00a0 – iar c\u00e2nd gre\u015fe\u015fte \u015fi ucide, se las\u0103 o t\u0103cere suspect\u0103 \u015fi se arat\u0103 , ca vinovat\u00a0 –\u00a0 \u201cmortul\u201d? Nu \u201cmortul social\u201d e vinovatul\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci, dac\u0103 vom continua s\u0103 judec\u0103m a\u015fa, vor ap\u0103rea, pe band\u0103 rulant\u0103, alte mii de \u201cmor\u0163i sociali\u201d, rebuta\u0163i sociali\u00a0 –\u00a0 \u015fi se va considera cauza mor\u0163ii lor sociale o enigm\u0103, \u015fi vom ridica din umeri, fatali\u015fti\u00a0 –\u00a0 a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 fim \u015fi noi sui\u0163i pe targ\u0103, ori pe catafalc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu. Responsabilitatea trebuie identificat\u0103 ferm \u015fi corect.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iar pentru a preveni severitatea unor pedepse cu autori corect identifica\u0163i\u00a0 –\u00a0 consider\u0103m c\u0103 \u00eensu\u015fi corpul medical-social (recte, profesorii \u015fi juri\u015ftii, solidari) ar trebui s\u0103 solicite, insistent, introducerea acestei materii: EDUCA\u0162IE JURIDIC\u0102<\/strong>, \u00een \u015fcoli, \u00een cataloage, dar, mai ales, \u00een con\u015ftiin\u0163a tinerilor, afla\u0163i la v\u00e2rsta psihologic\u0103 a maleabilit\u0103\u0163ii \u015fi flexibilit\u0103\u0163ii spirituale maxime(propice educa\u0163iei), a responsabilit\u0103\u0163ii , a spiritului de demnitate \u015fi onoare. Ei, tinerii, vor detecta invarian\u0163ii nocivi ai legii\u00a0 –\u00a0 \u015fi-i vor semnala juri\u015ftilor-profesori. Iar ace\u015ftia trebuie s\u0103 reac\u0163ioneze prompt, elimin\u00e2nd(iat\u0103 relativul proteism al momentului II, al Pedagogiei) factorii de perturbare spiritual\u0103, pe care nimeni, mai bine dec\u00e2t sufletul \u015fi mintea tinere, nu-i pot identifica mai f\u0103r\u0103 gre\u015f. Astfel, prin colaborare preventiv\u0103 \u015fi anticipativ\u0103 se va putea reconstrui, mereu, corpusul de legi, poate reformula textul legilor, pentru ca mediul legislativ social s\u0103-i primeasc\u0103 deschis, relaxat, cu optimism \u015fi z\u00e2mbet pe buze\u00a0 –\u00a0 pe tinerii ie\u015fi\u0163i din \u015fcoli(moment Pedagogic I<\/strong>) \u015fi intra\u0163i \u00een momentul Pedagogic II<\/strong>, societatea relativei invarian\u0163e, societatea deciziilor cu vigoare, stabilitate , durat\u0103 \u015fi grad m\u0103rit de generalizare (\u015fi grad sensibil mic\u015forat, de proteiformitate).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iar nu, t\u00e2n\u0103rul \u015fi mediul social-juridic, s\u0103 se priveasc\u0103 reciproc ostil\u00a0 –\u00a0 de la \u00eenceputul\u00a0 cuno\u015ftin\u0163ei lor, anticip\u00e2nd confruntarea \u015fi, deci, e\u015fecul armoniei, ordinii sociale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pledoaria noastr\u0103 pentru introducerea EDUCA\u0162IEI JURIDICE, ca materie de baz\u0103 \u00een \u015fcoli este, deci, pledoarie at\u00e2t pentru binele profesorilor \u015fi juri\u015ftilor\u00a0 –\u00a0 deci, pledoarie \u00ceN NUMELE profesorilor \u015fi juri\u015ftilor\u00a0 –\u00a0 c\u00e2t \u015fi pledoarie pentru mult-visata \u015fi dorita ORDINE \u015eI ARMONIE SOCIAL\u0102( dac\u0103 se poate, chiar o re\u00eentoarcere la \u201cv\u00e2rsta de aur\u201d, evocat\u0103 de at\u00e2\u0163ia a\u015fa-zi\u015fi \u201cutopi\u015fti\u201d, printre care \u015fi Eminescu\u00a0 –\u00a0 dar, de ce nu? cui nu i-ar conveni o societate a Armoniei?\u2026)\u00a0 –\u00a0 deci, nu at\u00e2t \u00een numele societ\u0103\u0163ii umane prezente, \u00een general\u00a0 –\u00a0 c\u00e2t, mai ales, \u00een numele societ\u0103\u0163ii\u00a0 umane viitoare\u00a0 –\u00a0 \u00een care se vor situa copiii no\u015ftri, \u015fi\u201curma\u015fii urma\u015filor no\u015ftri, \u00een veacul vecilor\u201d. De ce s\u0103 l\u0103s\u0103m, la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, soarta lor(ba, chiar s-o \u201cz\u0103logim\u201d intereselor noastre, personale \u015fi de moment)\u00a0 –\u00a0 c\u00e2nd putem s-o anticip\u0103m \u015fi s-o influen\u0163\u0103m , fertil \u015fi pozitiv, prin efortul nostru educativ preventiv, de azi\u00a0 –\u00a0 proiect\u00e2ndu-ne, pe noi \u00een\u015fine, \u00eentr-o lume a fiin\u0163ei umane viitoare ameliorate?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/p>\n

Cartea a Treia: Cea a N\u0102DEJDII DE M\u00c2NTUIRE, PRIN DESCOPERIREA LUI HRISTOS-LEGEA IUBIRII<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>DREPT-PEDAGOGIE-RELIGIE<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>3.1. Pytagora, Legislatorul \u015fi autoritatea sacerdotal\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am v\u0103zut c\u00e2t de organic sunt legate, \u00eentre ele, Dreptul \u015fi Pedagogia, ca fiind dou\u0103 momente ale Pedagogiei Omului: pedagogia individului<\/strong>, respectiv pedagogia social\u0103<\/strong>. Dar, totodat\u0103,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 am v\u0103zut , \u00een capitolul anterior, cum Rousseau resimte, \u00een sec. al XVIII-lea, ca \u015fi noi, \u00een sec. XXI, lipsa unui garant-arbitru al Contractului social<\/strong>(Divinitatea)\u00a0 –\u00a0 al Legilor Dreptului<\/strong>, de fapt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cent\u00e2lnim la Pytagora(560-500 a.Chr.), \u00een Legile morale \u015fi politice, <\/em><\/strong>pasaje care ar p\u0103rea ciudate, prin con\u0163inutul \u00eendemnurilor lor:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a-\u201cDac\u0103\u00a0 socote\u015fti c\u0103 nu te po\u0163i lipsi de faima \u00eendeletnicirii de a c\u00e2rmui poporul, renun\u0163\u0103 la titlul sublim \u015fi sf\u00e2nt, de legiuitor, c\u0103ci nu e\u015fti demn de el: f\u0103-te preot<\/em>!\u201d<\/a>[49]<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cC\u00e2nd magistrul vorbe\u015fte, preotul s\u0103 tac\u0103!\u201d<\/a>[50]<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cMagistrat al unei republici! Nu \u00eeng\u0103dui preo\u0163ilor s\u0103 se ocupe de educa\u0163ia poporului!\u201d<\/a>[51]<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cNu fi legiuitorul care \u015fi-a v\u00e2ndut libertatea ca s\u0103\u00a0 cumpere Zei<\/a>[52]<\/strong>; un asemenea popor nu are nevoie dec\u00e2t de preo\u0163i!\u201d<\/a>[53]<\/strong>\u00a0 ; <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cNu vorbi de libertatea poporului care se simte legat de zei; nu fi legiuitorul unui popor care \u0163ine la preo\u0163ii s\u0103i\u201d<\/a>[54]<\/strong>\u00a0 –\u00a0 dar zice, apoi:<\/em><\/p>\n

b-\u201cPreo\u0163ii spun zeilor ce vor Magistra\u0163ii din Crotona! Nu v\u0103 purta\u0163i cu legile dup\u0103 pilda preo\u0163ilor!\u201d<\/a>[55]<\/strong>;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cCrotonieni! Nu duce\u0163i daruri <\/strong>zeilor ca s\u0103-i lini\u015fti\u0163i; ar fi o jignire; \u00eei lua\u0163i drept ni\u015fte copii?\u201d<\/a>[56]<\/strong>;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cPopor din Crotona! Ca s\u0103-\u0163i g\u0103zduie\u015fti preo\u0163ii nu refuza ospitalitatea pentru \u00een\u0163elep\u0163i; ace\u015ftia din urm\u0103\u00a0 te vor costa mai pu\u0163in dec\u00e2t ceilal\u0163i!\u201d<\/a>[57]<\/strong>;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201c\u201dCrotonieni! Urm\u00e2nd pilda atenienilor, nu v\u0103 irosi\u0163i t\u0103m\u00e2ia pentru zei care nu se v\u0103d,<\/strong> str\u0103ini \u015fi necunoscu\u0163i<\/strong>. Timpul lor va sosi atunci c\u00e2nd ace\u015ftia vor binevoi s\u0103 se arate ochilor t\u0103i!\u201d<\/a>[58]<\/strong>;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cOameni de stat! Nu v\u0103 l\u0103sa\u0163i \u00een voia pl\u0103cerii de a face legi noi! Toate legile bune au fost g\u0103site. <\/strong>M\u0103rgini\u0163i-v\u0103 s\u0103 \u00eendrepta\u0163i neajunsurile <\/strong>pricinuite de trecerea timpului\u201d<\/a>[59]<\/strong>\u00a0 –\u00a0 proclam\u00e2nd, \u00eens\u0103 , TRANSCENDEN\u0162A ORIGINAR\u0102 A LEGILOR:<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201c\u00cenainte de a exista legiuitori, au existat legi<\/strong><\/em>!\u201d<\/a>[60]<\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pytagora nu-i dispre\u0163uie\u015fte sau neag\u0103 pe zei\u00a0\u00a0 –\u00a0 divinitatea. Dimpotriv\u0103, c\u00e2nd afirm\u0103\u201dToate legile bune au fost g\u0103site<\/em>\u201d\u00a0 –\u00a0 el vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 divinitatea a revelat legile, codurile etice\u00a0 –\u00a0 deci a ac\u0163ionat direct legislativ \u00een s\u00e2nul popoarelor<\/strong>. La fel, Pytagora \u00eei respect\u0103 cu adev\u0103rat<\/strong> pe zei, atunci c\u00e2nd refuz\u0103 ofrandele: doar zeii nu sunt copii, s\u0103 a\u015ftepte daruri-juc\u0103rii! La fel, c\u00e2nd spune c\u0103 timpul revela\u0163iei divine e hot\u0103r\u00e2t de zei, nu de oameni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pytagora a constatat, \u00eens\u0103, c\u0103 misiunea sacerdotal\u0103 nu mai era \u00eemplinit\u0103 \u015fi nu mai era respectat\u0103 chiar de oficiatorii ei: preo\u0163ii deveneau, tot mai mult, profitorii<\/strong> zeilor\u00a0 –\u00a0 \u015fi, deci, tot mai pu\u0163in\u00a0 –\u00a0 slujitorii <\/strong>zeilor! Chiar dac\u0103 divinitatea se revela unora dintre ei\u00a0 –\u00a0\u00a0 preo\u0163ii, pe puntea dintre ei \u015fi divinitate, impuneau, tot mai mult \u015fi mai sup\u0103r\u0103tor, interesele lor personale, sau de cast\u0103\u00a0 –\u00a0 \u015fi , tot mai pu\u0163in, interesele ob\u015ftii, poporului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 degenerare a misiunii sacerdotale \u015fi deturnare a semnifica\u0163iilor misiunii sacerdotale \u00eel determin\u0103 pe Pytagora s\u0103 deosebeasc\u0103, clar, \u00eentre templul divinit\u0103\u0163ii\u00a0 –\u00a0 \u015fi slujitorii s\u0103i. Cum am spune azi, \u00een cre\u015ftinism\u00a0 –\u00a0 \u00eentre divinitate <\/strong>\u015fi institu\u0163ia slujitoare de divinitate<\/strong>\u00a0\u00a0 –\u00a0 \u00eentre Biserica-Hristos\u00a0 –\u00a0 \u015fi institu\u0163ia terestr\u0103 a Bisericii, cu slujitorii ei, tot mai mult ni\u015fte contabili \u015fi administratori ai propriului interes, neglij\u00e2nd sau p\u0103r\u0103sind func\u0163ia pontifical\u0103\u00a0 <\/strong>( pontifex<\/strong>= f\u0103c\u0103tor de pod, \u00eentre umanitate \u015fi dumnezeire).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De aceea, at\u00e2ta hot\u0103r\u00e2re, aproape brutal\u0103, \u00een a-i desp\u0103r\u0163i, pe cet\u0103\u0163enii care vor legi\u00a0 –\u00a0 de influen\u0163a preo\u0163ilor. Pentru c\u0103, a\u015fa cum au falsificat raporturile omului cu divinitatea, deturn\u00e2nd totul \u00eentru profitul lor personal\u00a0 –\u00a0 tot a\u015fa vor falsifica \u015fi rela\u0163ia de garan\u0163ie, \u00eentre girantul-divinitate<\/strong> \u015fi giratul-popor<\/strong>\u00a0 –\u00a0 interpun\u00e2ndu-se \u015fi falsific\u00e2nd legile, \u00een folosul lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca Socrate-Platon, ca \u015fi Rousseau, mult mai t\u0103rziu\u00a0 –\u00a0 Pytagora crede \u00eentr-un LEGISLATOR\u00a0 –\u00a0 am spune azi: cu func\u0163ie mesianic\u0103, ales de divinitate, peste capul sacerdo\u0163ilor.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3.2. Socrate-Platon, Legislatorul \u015fi \u201cBinele Suprem\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu un veac mai t\u00e2rziu, Socrate-Platon recuno\u015fteau clar c\u0103 divinitatea, \u015fi numai ea, ofer\u0103 spiritului uman cump\u0103na justi\u0163iei, capacitatea de a deosebi nedreptul de drept:\u201dC\u0103ci \u00eentr-adev\u0103r a\u0163i primit ceva divin \u00een voi, necrez\u00e2nd c\u0103 nedreptatea este mai bun\u0103 dec\u00e2t dreptatea<\/em>\u201d.<\/a>[61]<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Zeii, \u201ccei care nu pot face dec\u00e2t bine<\/em>\u201d, sunt la izvorul Drept\u0103\u0163ii-Dreptului, universul platonician fiind unitar\u00a0 –\u00a0 at\u00e2t Legislatorul din dialogul Republica<\/em><\/strong>, c\u00e2t \u015fi Onomaturgul (tot un legislator\u00a0 – al Cuv\u00e2ntului-Demiurgie), din dialogul Cratylos\u00a0 <\/em><\/strong>–\u00a0 este fie zeu, fie inspirat de zeu. El este \u201cnoul Orfeu\u201d, armonizator, de fapt \u015fi de drept, al Cet\u0103\u0163ii, unific\u00e2nd lumea \u015fi red\u00e2nd unitatea interioar\u0103 sufletului uman. \u201c\u015etiin\u0163a total\u0103\u201d, care este Ordinea-Armonie a Cet\u0103\u0163ii Regale, prin Legislator\u00a0 –\u00a0 [paznicii-filosofi-Omul Regal (conduc\u0103torul socio-spiritual) ]\u00a0 –\u00a0 este posibil de aplicat eficient, deci real\u00a0 –\u00a0 doar prin credin\u0163\u0103.\u00a0 Doar prin ea se ajunge la \u201cbinele suprem\u201d al Virtu\u0163ii, care, la r\u00e2ndul lui, este ce este pentru c\u0103 e darul revelat al divinit\u0103\u0163ii, oglindirea divinului \u00een Cetatea terestro-uman\u0103. Deci, oamenii, prin DREPTATE, se \u00eendumnezeiesc:\u201dNedes\u0103v\u00e2r\u015fitul nu este, \u00een nici un caz, normal<\/em>\u201d.<\/a>[62] Adic\u0103 lumea noastr\u0103, necredincioas\u0103 \u015fi anomic\u0103, este anormal\u0103, \u015fi este a\u015fa, pentru c\u0103 respinge divinul. Lumea normal\u0103 este doar cea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, iar des\u0103v\u00e2r\u015firea este chipul divin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sufletul trebuie, deci, s\u0103 priveasc\u0103, mereu, \u00een sus, pentru a vedea Lumina Divin\u0103, revelatorie a NORMALIT\u0102\u0162II-ORDINE(LEGISLATIV\u0102)-ARMONIE:\u201dEste, prin urmare, sarcina noastr\u0103, a celor ce dur\u0103m cetatea, s\u0103 silim sufletele cele mai bune s\u0103 ajung\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura pe care mai \u00eenainte am numit-o <<suprem\u0103>>, anume s\u0103 vad\u0103 Binele \u015fi s\u0103 \u00eentreprind\u0103 acel urcu\u015f\u201d.<\/em><\/a>[63]<\/p>\n

*<\/p>\n

3.3.Giambattista Vico \u015fi \u201cv\u00e2rstele\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La cel\u0103lalt cap\u0103t al istoriei, \u00een modernitate\u00a0 –\u00a0 \u00een 1725, Gimbattista Vico recapituleaz\u0103 scara descendent\u0103 a Dreptului, tipurile de autorit\u0103\u0163i, care au n\u0103scut tipurile de jurispruden\u0163\u0103: \u201cPrima este autoritatea divin\u0103<\/strong>, care nu cere ajutor providen\u0163ei; a doua este autoritatea eroic\u0103<\/strong>, cuprins\u0103 \u00een \u00eentregime \u00een formulele solemne ale legilor; a treia e autoritatea uman\u0103,<\/strong> care st\u0103 \u00een \u00eencrederea acordat\u0103 unor oameni \u00eencerca\u0163i \u015fi care au dovedit o deosebit\u0103 pruden\u0163\u0103 \u00een ceea ce poate au f\u0103cut, precum \u015fi o mare \u00een\u0163elepciune \u00een \u00een\u0163elegerea lucrurilor<\/em>\u201d<\/a>[64].<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei vorbe\u015fte cu nostalgie despre p\u0103strarea legilor , \u00een dep\u0103rtata antichitate:\u201dAceast\u0103 p\u0103strare a legilor a fost respectat\u0103 cu stricte\u0163e \u00een v\u00e2rsta zeilor; \u015fi observarea legilor divine se cheam\u0103 de aceea <<religie>>. Celor trei v\u00e2rste le corespund trei tipuri de jurispruden\u0163\u0103: divin\u0103, eroic\u0103 \u015fi uman\u0103.<\/em>\u201d<\/a>[65]Despre prima spune: \u201cEste ceea ce Dante ar numi <<indiarsi>>, adic\u0103 a p\u0103trunde \u00een mintea lui Dumnezeu\u00a0 –\u00a0 Jurispruden\u0163a aceasta socotea c\u0103 este drept numai ceea ce corespundea ceremoniilor divine solemne<\/em>\u201d<\/a>[66].<\/p>\n

*<\/p>\n

3.4.\u00a0 Rousseau\u00a0 –\u00a0 \u00eentre Legislatorul Obsedant \u015fi Reforma e\u015fuat\u0103. Medita\u0163ii asupra r\u0103d\u0103cinilor Legii Moderne<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Credem a se afla cu greu, \u00een istoria umanit\u0103\u0163ii, un caz mai tipic de schizofrenie spiritual\u0103, dec\u00e2t cel al lui J.J. Rousseau, \u00een discu\u0163ia sa despre legi. \u00cen sinele acestuia se na\u015fte o lupt\u0103 mental\u0103 \u015fi o ruptur\u0103 de ra\u0163ionament \u015fi atitudine de nerezolvat, \u00eentre:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a-dorin\u0163a obstinat\u0103 de a face bine omenirii sociale\u00a0 –\u00a0 dup\u0103 ce a lipsit-o de divinitate(ca garant al legilor terestre), \u015fi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b-neputin\u0163a cras\u0103 de a face vreun bine REAL omenirii sociale, tocmai pentru c\u0103 a lipsit-o de prezen\u0163a spiritual-divin\u0103, \u00een mijlocul ei, \u00een expresia terestr\u0103 a Legii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se va vedea clar, \u00een cele de mai jos, c\u0103 singur\u0103 prezen\u0163a divin\u0103 \u00een umanitate poate da sens eforturilor umanit\u0103\u0163ii de a fi umanitate\u00a0 –\u00a0 \u015fi eforturilor oric\u0103rui \u201cagent social, filantrop sau reformator al societ\u0103\u0163ii umane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen cele ce vor urma, ne vom folosi, \u00een primul r\u00e2nd, de textul CONTRACTULUI SOCIAL<\/em><\/strong>\u00a0 –\u00a0 dar \u015fi de alte texte rousseau-iste , adiacente CONTRACTULUI<\/em><\/strong>\u2026: Proiect pentru Corsica, Discurs asupra inegalit\u0103\u0163ii, Considera\u0163ii asupra guvern\u0103m\u00e2ntului Poloniei.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Teza central\u0103 a Contractului social rezid\u0103 \u00een urm\u0103toarea aser\u0163iune:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cFIECARE DIN NOI PUNE \u00ceN COMUN PERSOANA \u015eI TOAT\u0102 PUTEREA LUI, SUB CONDUCEREA SUPREM\u0102 A VOIN\u0162EI GENERALE, \u015eI PRIMIM IN CORPORE PE FIECARE MEMBRU, CA PARTE INDIVIZIBIL\u0102 A \u00ceNTREGULUI<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Comentariul\u00a0 f\u0103cut de traduc\u0103torul Contractului…, <\/em><\/strong>H.H. Stahl:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cPasajul trebuie \u00een\u0163eles \u00een felul urm\u0103tor: fiecare individ cedeaz\u0103 comunit\u0103\u0163ii toate drepturile sale. Dar, \u00een acela\u015fi timp, fiecare devine membru al comunit\u0103\u0163ii. Ca parte a comunit\u0103\u0163ii prime\u015fte \u00een dar drepturile celorlal\u0163i membri ai comunit\u0103\u0163ii, lega\u0163i, \u00een mod indivizibil, de \u00eentreg. Astfel, \u00een aceea\u015fi formul\u0103, fiecare individ e privit sub dou\u0103 aspecte deosebite: ca particular \u015fi apoi ca parte a suveranului<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Debaras\u00e2ndu-se (cel pu\u0163in \u00een inten\u0163ie) de divinitate, \u015fi dorind a opera cu termenii unei mecanici abstracte\u00a0 –\u00a0 Rousseau se vede \u00eempins, de fapt, \u00eentr-o \u201cmecanic\u0103\u201d periculoas\u0103 a spiritului. C\u0103ci, dac\u0103 Rousseau\u00a0 respinge (\u015fi a\u015fa \u015fi face, verbal) con\u0163inutul t\u0103lm\u0103cirii, de c\u0103tre Filon din Alexandria, a judec\u0103\u0163ii lui Caligula<\/a>[67] c\u0103, din moment ce regii sunt zei, popoarele nu pot fi dec\u00e2t vite\u00a0 –\u00a0 Rousseau se g\u0103se\u015fte \u00een fa\u0163a situa\u0163iei paradoxale de a-\u015fi trata obiectul demonstra\u0163iei, COMUNITATEA UMAN\u0102, ca pe o turm\u0103 de dobitoace<\/strong>, f\u0103r\u0103 voin\u0163\u0103 \u015fi logic\u0103\u00a0 –\u00a0 sau a socoti c\u0103, comunitatea uman\u0103 terestr\u0103 este capabil\u0103 de atitudini sinuciga\u015fe, aberante.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Comunitatea uman\u0103 nu e obiect de joac\u0103: nu se poate vorbi at\u00e2t de tran\u015fant \u015fi degajat despre cedarea, de c\u0103tre to\u0163i indivizii umani sociali, a drepturilor lor<\/strong>, c\u0103tre \u201ccomunitatea uman\u0103\u201d\u00a0 –\u00a0 ca despre cedarea unor obiecte, ca despre o transla\u0163ie pur mecanic\u0103, operat\u0103 \u00een cadrul unor mecanisme \u015fi slujindu-se, probabil, tot de mecanisme. Ce e \u201ccomunitatea\u201d aceasta\u00a0 –\u00a0 \u015fi \u00een ce scop superior <\/strong>ar ceda, un individ-membru al ei, drepturile sale de individ\u00a0 –\u00a0\u00a0 –\u00a0 \u015fi care sunt, \u00een definitiv, \u201cdrepturile\u201d sale? Care e compozi\u0163ia interioar\u0103 uman-individual\u0103, care este CEDAT\u0102, \u00een cadrul acestei ciudate \u201calchimii\u201d sociale?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Comunitatea uman\u0103, conform lui Rousseau, poate fi:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a-natural\u0103 <\/strong>\u00a0–\u00a0 \u015fi singura pur\u0103, de acest fel, este FAMILIA;<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b-social\u0103<\/strong>, sau social-politic\u0103, creat\u0103 dup\u0103 modelul familiei, dar neput\u00e2nd func\u0163iona, spune Rousseau, dec\u00e2t prin contract social<\/strong>\/vs\/ tiranie<\/strong>( eventual, despotism:<\/strong> dac\u0103 tiranul\u00a0 poate, eventual, s\u0103 nu fie despot, \u00een schimb, orice despot este tiran\u00a0 –\u00a0 despotul fiind conduc\u0103torul total egoist, care conduce f\u0103r\u0103 lege, dup\u0103 bunul plac). C\u0103ci contractul <\/strong>st\u0103, \u00een definitiv, spune tot Rousseau, \u015fi la baza familiei<\/a>[68]: \u201cFamilia e, deci, dac\u0103 vre\u0163i, primul model al societ\u0103\u0163ilor politice: \u015feful e o imagine a tat\u0103lui, iar poporul e o imagine a copiilor: fiind n\u0103scu\u0163i cu to\u0163ii liberi \u015fi egali, ei nu-\u015fi \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 libertatea dec\u00e2t \u00een folosul lor. Deosebirea st\u0103 doar \u00een faptul c\u0103, \u00een familie, dragostea tat\u0103lui pentru copiii s\u0103i este r\u0103splata \u00eengrijirii ce le-o d\u0103. Pe c\u00e2nd \u00een stat, pl\u0103cerea de a comanda<\/strong>(s.n.) \u00eenlocuie\u015fte aceast\u0103 dragoste, pe care \u015feful nu o are fa\u0163\u0103 de supu\u015fii s\u0103i<\/em>.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iat\u0103, deci, cum comunitatea-societatea (cetatea cet\u0103\u0163enilor) e o zon\u0103 de primejdie (iar nu de indivizibilitate-\u00eentreg), prin apari\u0163ia \u015fefului-NON-TAT\u0102(sau: anti-tat\u0103. \u201cpl\u0103cerea de a comanda \u00eenlocuie\u015fte dragostea fa\u0163\u0103 de copiii supu\u015fi<\/em>\u201d). \u015ei, atunci, cum s\u0103 se opereze at\u00e2t de frivol cu individualitatea \u015fi drepturile individului, c\u00e2nd, ced\u00e2ndu-le, le-ar \u00eenstr\u0103ina c\u0103tre o zon\u0103 echivoc\u0103, nest\u0103p\u00e2nit\u0103 de sentimente cinstite\u00a0 –\u00a0 nu exist\u0103 deloc garan\u0163ia c\u0103 cedarea dreptului pesonal nu \u00eenseamn\u0103 pierderea definitiv\u0103 a oric\u0103rui drept, f\u0103r\u0103 vreo compensa\u0163ie de vreun fel superior, nicicum s\u0103 primeasc\u0103 \u201c\u00een dar\u201d drepturile celorlal\u0163i membri sociali. Repet\u0103m, : dac\u0103, nu cumva, \u00een subcon\u015ftient, Rousseau nu \u00eei consider\u0103, pe indivizii sociali, ca \u015fi Caligula\u00a0 –\u00a0 \u201cvite\u201d. Sau, poate, drepturile individuale ale componentului corpului social sunt at\u00e2t de ne\u00eensemnate(\u00een concep\u0163ia lui Rousseau), \u00eenc\u00e2t nici nu merit\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 la ele individul social.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum, dar, putem explica aceast\u0103 non\u015falan\u0163\u0103 a opera\u0163iunii de \u201cmecanic\u0103 social\u0103\u201d(care mascheaz\u0103, \u00een fapt, o opera\u0163iune de trafic ilicit spiritual), care con\u0163ine transferul TOTAL de drept individual\u00a0 –\u00a0 c\u0103tre o comunitate care nu-\u0163i ofer\u0103 o garan\u0163ie la fel de TOTAL\u0102(precum este cedarea), a \u00eentoarcerii c\u0103tre tine-individ, a acestor drepturi , sub forma, extrem de generoas\u0103 \u00een inten\u0163ie, dar extrem de nesigur\u0103 \u00een realitzare, a \u201cdarului drepturilor tuturor celorlal\u0163i membri\u201d? C\u0103ci comunitatea are \u201c\u015fefi\u201d, care au \u201cpl\u0103cerea de a comanda\u201d, iar nu de a \u00eentoarce, \u00een forme echitabile, m\u0103car(dac\u0103 nu farmaceutice, ori sporite\u2026) DREPTUL\u00a0 –\u00a0 c\u0103tre indivizii comunit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum se explic\u0103? Nu se explic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce este SUVERANUL, \u00een viziunea lui Rousseau\u00a0 –\u00a0 SUVERAN c\u0103ruia se prezum\u0103 c\u0103 individul ar trebui s\u0103-i devin\u0103 PARTE (concomitent cu starea lui de individ-\u201cparticul\u0103\u201d)? Spune Rousseau<\/a>[69]: \u201cNu este dec\u00e2t o fiin\u0163\u0103 colectiv\u0103<\/em>\u201d\u00a0 –\u00a0 de tipul Suveranului Consiliu al Republicii Geneva(al c\u0103rei onorat cet\u0103\u0163ean este J.J.Rousseau). Ce for\u0163\u0103 are SUVERANUL? Este el, oare, factor LEGISLATIV\u00a0 –\u00a0 (ceea ce ar fi extrem de important, c\u0103ci Rousseau consider\u0103 comunitate ideal\u0103\u00a0 –\u00a0 REPUBLICA, iar republic\u0103 este\u201dorice stat reglementat prin legi\u201d)? Este \u015fi nu este\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci SUVERANUL nu este legislator REAL\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci Rousseau, printr-un reflex mo\u015ftenit de la str\u0103mo\u015fii s\u0103i ne-\u201cilumina\u0163i\u201d, recunoa\u015fte c\u0103 <\/a>[70]\u201cAr trebui zei s\u0103 dea legi oamenilor<\/em>\u201d<\/a>[71]\u00a0 –\u00a0 dar, se spune<\/a>[72]: \u201dare, \u00een calitate de corp politic, o putere absolut\u0103 asupra tuturor membrilor s\u0103i(\u2026) \u015fi aceast\u0103 putere diriguit\u0103 de c\u0103tre puterea general\u0103, poart\u0103(\u2026)numele de suveranitate<\/strong><\/em>\u201d. N-o fi el zeu, \u015fi nici nu r\u00e2vne\u015fte prea tare s\u0103 fie zeu\u00a0 –\u00a0 dar se descurc\u0103 bini\u015for, cu \u201cputerea absolut\u0103\u201d, aici, pe p\u0103m\u00e2nt\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De fapt, SUVERANUL CU SUVERANITATE este expresia EGOISMULUI MEMBRILOR CORPULUI SOCIAL (\u015fi, dac\u0103 am g\u00e2ndi ca Rousseau, adic\u0103 materialice\u015fte, i-am l\u0103sa \u00een plata Domnului, s\u0103 se descurce \u015fi s\u0103 se p\u0103ruiasc\u0103 \u00eentre ei\u00a0 –\u00a0 dar chestiunea nu e a\u015fa cum o spune Rousseau\u00a0 –\u00a0 sau nu e DOAR a\u015fa)<\/a>[73]: \u201cOare nu tocmai pentru aceea c\u0103 nu se afl\u0103 nimeni care s\u0103 nu-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 cuv\u00e2ntul <<fiecare>> \u015fi care s\u0103 nu se g\u00e2ndeasc\u0103 la el \u00eensu\u015fi atunci c\u00e2nd voteaz\u0103 pentru to\u0163i<\/em>\u201d\u00a0 –\u00a0 \u015fi comentariul adecvat al lui H.H.Stahl:\u201dSocietatea burghez\u0103 nu poate face apel la nimic mai sigur dec\u00e2t la egoism. \u015ei, dac\u0103 e a\u015fa \u015fi, \u00eentr-o societate obsedat\u0103 de materie, iar nu de spirit, a\u015fa \u015fi trebuie s\u0103 fie\u00a0 –\u00a0 de ce n-ar fi suspect de comportament ipocrit \u015fi egoist \u00eensu\u015fi\u201d<\/em>\u00a0 –\u00a0 sau: mai ales<\/strong>\u00a0 – zicem noi\u2026 – \u201esuveranul-corp colectiv<\/em>\u201d( trafic\u00e2nd cu \u201cvoin\u0163a general\u0103\u201d)? C\u0103ci tot Rousseau (cu mari fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri de con\u015ftiin\u0163\u0103) recunoa\u015fte<\/a>[74]: \u201cPoporul nu poate fi niciodat\u0103 corupt, dar adeseori este \u00een\u015felat \u015fi atunci a voi ceea ce este r\u0103u<\/em>\u201d. De aceea, \u015fi este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103, mult timp \u00eenc\u0103, afirma\u0163ia lui Rousseau: \u201cOmul s-a n\u0103scut liber, dar pretutindeni este \u00een lan\u0163uri<\/em>\u201d. Experimente , \u201ccontracte\u201d cu poporul(\u201ccontracte\u201d care s-au dovedit p\u0103guboase unilateral: pentru popor\u2026) au mai f\u0103cut \u015fi al\u0163ii dec\u00e2t \u201cilumina\u0163ii\u201d veacului XVIII\u00a0 – \u00een epocile ulterioare, de intens\u0103 \u015fi cronic\u0103 despiritualizare \u015fi luciferizare: comuni\u015ftii, nazi\u015ftii, liberalii \u201cdemocra\u0163i\u201d\u015fi \u201cliber cuget\u0103tori\u201d\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen definitiv, \u00eentr-o societate bazat\u0103 pe EGOISM, \u00een mod esen\u0163ial\u00a0 –\u00a0 de ce ar mira abuzurile de \u00eencredere, \u00eenc\u0103lcarea flagrant\u0103 a contractelor de tot felul\u00a0 –\u00a0 c\u00e2te atitudini efective de \u00ceN\u015eELARE A OAMENILOR DE C\u0102TRE SUVERAN nu se pot declan\u015fa, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 poat\u0103 exista un factor reglator, un mecanism de \u201cfeed beck\u201d? Revolu\u0163iile nu au reprezentat niciodat\u0103, cu excep\u0163ia unicei revolu\u0163ii spirituale planetare\u00a0 –\u00a0 cea de pe Golgota\u00a0 –\u00a0 solu\u0163ii, ci noi motive de noi abuzuri, exercitate de c\u0103tre tot mai multe \u015fi mai variate segmente ale corpului social. Mai c\u0103 am fi de acord cu Rousseau, care m\u0103rturise\u015fte, la un moment dat, c\u0103 \u201calungarea tiranilor(\u2026) n-ar putea avea loc de dou\u0103 ori la acela\u015fi popor(\u2026). Atunci(n.n.:prin repetarea revolu\u0163iei) tulbur\u0103rile \u00eel pot distruge f\u0103r\u0103 ca revolu\u0163ile s\u0103-l mai poat\u0103 restabili\u00a0 –\u00a0 astfel c\u0103, de\u00eendat\u0103 ce lan\u0163urile lui sunt zdrobite, statul se spulber\u0103 \u015fi nu mai exist\u0103: de aici \u00eenainte \u00eei trebuie un st\u0103p\u00e2n, iar nu un liberator. Popoare libere, nu uita\u0163i\u00a0 aceast\u0103 maxim\u0103:<<libertatea poate fi dob\u00e2ndit\u0103, dar niciodat\u0103 rec\u00e2\u015ftigat\u0103>><\/em>.\u201d<\/a>[75]<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Popoarele au nevoie de revela\u0163ii spirituale, de cur\u0103\u0163iri morale\u00a0 –\u00a0 iar nu de dubioase m\u0103celuri materiale, din care folosul \u00eel trag, totdeauna, for\u0163ele oculte din umbr\u0103, \u015fmecherii \u201csuverani\u201d, corpuri nu binef\u0103c\u0103toare, nu instituite \u00eentru BINELE PUBLIC, ci ca ni\u015fte mafii, nes\u0103turate niciodat\u0103 de puterile materiei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Zice Rousseau: \u201cSuveranul , ca legislator, redacteaz\u0103 doar legile . Acela care redacteaz\u0103 legi nu are deci, sau nu trebuie s\u0103 aib\u0103 nici un drept legislativ\u00a0 –\u00a0 iar poporul nu poate, nici dac\u0103 ar voi-o, s\u0103 se lepede de acest drept netransmisibil, pentru c\u0103, potrivit pactului fundamental, numai voin\u0163a general\u0103 poate obliga pe particulari, \u015fi nu po\u0163i fi niciodat\u0103 sigur c\u0103 o voin\u0163\u0103 particular\u0103 este conform\u0103 cu voin\u0163a general\u0103, dec\u00e2t dup\u0103 ce ai supus-o liberului sufragiu al poporului<\/em>\u201d [popor despre care\u00a0 spunea \u00eensu\u015fi Rousseau c\u0103 poate fi deturnat de la bine\u00a0 –\u00a0 \u015fi, atunci, nu vedem, pe de o parte, de ce s\u0103 nu se poat\u0103 sustrage \u201coperei\u201d legislative\u00a0 –\u00a0 cine l-ar \u00eempiedica?\u00a0\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci, pe de alt\u0103 parte, nu vedem cum ar putea fi opri\u0163i din opera lor de deturnare a poporului de la binele REAL, cei interesa\u0163i material de o astfel de deturnare: Rousseau e categoric \u00een exprimare\u00a0 –\u00a0 dar nu se bazeaz\u0103, \u00een demonstra\u0163ia sa, pe for\u0163e categorice, \u00een zona binelui\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci singurele for\u0163e CATEGORICE, absolut garantate, sunt doar for\u0163ele divine].<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Revenim: Suveranul nu are drept legislativ integral, pentru c\u0103 poporul trebuie obligat (\u201cobligat\u201d\u00a0 –\u00a0 spune Rousseau : obligat de cine? De moral\u0103? De con\u015ftiin\u0163\u0103? Dar o obliga\u0163ie at\u00e2t de categoric\u0103 precum o pretinde Rousseau n-ar putea avea loc dec\u00e2t \u00eentr-un context fie dictatorial-tiranic, sau despotic, fie \u00eentr-un climat religios c\u00e2t se poate de profund\u00a0 –\u00a0 or, Rousseau exclude ambele variante)\u00a0\u00a0 –\u00a0 s\u0103-\u015fi exercite, prin sufragiu, for\u0163a legislativ\u0103 \u201c –\u00a0 un fel de <<termometru>> al voin\u0163ei generale. \u015ei iar ne vedem sili\u0163i a repeta \u00eentrebarea: dar dac\u0103 \u201ctemperatura\u201d termometrului a fost falsificat\u0103 de \u201cspeciali\u015fti sociali\u201d \u00een m\u0103sluire \u015fi diversiune \u015fi dezinformare\u00a0 –\u00a0 toate acestea func\u0163ion\u00e2nd din plin, ca propagand\u0103, \u00een preajma revolu\u0163iei franceze regicide din 1789?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cine mai poate fi sigur de instinctul poporului, c\u00e2nd acesta e prad\u0103 atitudinii permanent \u015fi consecvent egoiste?\u00a0 –\u00a0 pentru c\u0103 nu i se arat\u0103 omului , de c\u0103tre \u201cspeciali\u015ftii sociali\u201d, dec\u00e2t \u0163inte materiale, false, sau abstrac\u0163iuni complicate, sofistice unele\u00a0 –\u00a0 prea rafinate, sau prea labirintice \u015fi nefire\u015fti, \u00een orice caz, pentru cei cu viziune \u201csimpl\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d: \u015fefii \u201ccu pl\u0103cere de a comanda\u201d\u00a0 –\u00a0 pl\u0103cerea de putere instituindu-se, de fapt, prin \u201ccomandamentul\u201d mult mai urgent dec\u00e2t orice, al josnicelor interese \u015fi c\u00e2\u015ftiguri materiale inechitabile, nemeritate\u00a0 –\u00a0 dar imediate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Zona comunit\u0103\u0163ii umane-cetate se dovede\u015fte mult prea primejdioas\u0103, pentru a-i \u00eencredin\u0163a, fiecare individ \u015fi to\u0163i indivizii la un loc\u00a0 –\u00a0 TOATE drepturile lor, \u00een mod ABSOLUT.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dec\u00e2t dac\u0103, am spus-o mai sus, aceste drepturi nu \u00eenseamn\u0103 cine \u015ftie ce. Ce \u00eenseamn\u0103, a\u015fadar, \u015fi \u00een ce constau aceste drepturi ale individului-cet\u0103\u0163ean<\/strong>? Rousseau n-o spune dec\u00e2t vag, pe ocolite\u00a0 –\u00a0 dar \u201crestul nespus\u201d se poate \u00eentregi, \u00een mintea noastr\u0103, a celor de azi, care \u015ftim \u201ccontururile\u00a0 h\u0103r\u0163ii materialismului\u201d: \u201c\u00cen locul unui mod de via\u0163\u0103 nesigur \u015fi precar, un altul mai bun \u015fi mai sigur\u00a0 –\u00a0 \u00een locul independen\u0163ei naturale, libertatea\u00a0 –\u00a0 \u00een locul puterii de-a d\u0103una altora, propria siguran\u0163\u0103\u00a0 –\u00a0 \u015fi \u00een locul for\u0163ei proprii, pe care al\u0163ii ar fi putut-o \u00eenfr\u00e2nge, un drept pe care uniunea social\u0103 \u00eel face de ne\u00eenfr\u00e2nt. \u00cens\u0103\u015fi via\u0163a, pe care \u015fi-au \u00eencredin\u0163at-o statului, este necontenit ocrotit\u0103 de acesta”\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deci, avu\u0163ia cet\u0103\u0163eanului-component al poporului, const\u0103 \u00een:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a-mod de via\u0163\u0103<\/strong>(\u00een\u0163eleg\u00e2nd prin aceasta bunuri materiale \u015fi facilit\u0103\u0163i materiale, mai mari sau mai mici);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b-libertate<\/strong>(care e un concept extrem de labil, \u00een cadrul concep\u0163iilor materialiste\u00a0 –\u00a0 iar la R. chiar mai\u201dclar\u201d, \u00een relativitatea \u015fi echivocul s\u0103u amenin\u0163\u0103tor, chir periculos: Rousseau emite o teorie a dictaturilor revolu\u0163ionare\u00a0 –\u00a0 \u00een care spune c\u0103, pentru \u201ca asigura libertatea tuturor, statul trebuie s\u0103-\u015fi exercite constr\u00e2ngerea asupra tuturor\u201d<\/a>[76]);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 c-siguran\u0163a<\/strong>-securitatea personal\u0103(\u015fi ea, un concept cu mare grad de echivoc, atunci c\u00e2nd se pune problema transpunerii lui \u00een realitate\u00a0 –\u00a0 din moment ce nu se poate calcula niciodat\u0103 unde \u00eencepe zona de drept a celorlal\u0163i, fa\u0163\u0103 de un \u201cmine\u201d\u00a0 –\u00a0 mai ales c\u00e2nd societatea este conceput\u0103 cu fundamentele pe EGOISMUL DECLARAT, iar \u015fefii au \u201cdrag\u201d de \u201ccomand\u0103\u201d-putere, iar nu de calcule matematico-sociale, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu zonele de libertate ale supu\u015filor);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 d-for\u0163a<\/strong>( cea proprie, \u00eenlocuit\u0103 de dreptul legal<\/strong>\u00a0 –\u00a0 ceea ce ne introduce \u00eentr-un nou cerc vicios\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci nu putem \u015fti ce e drept, dec\u00e2t \u015ftiind ce e for\u0163a<\/strong>\u00a0 –\u00a0 \u015fi for\u0163a,<\/strong> Rousseau vrea s-o \u00eengr\u0103deasc\u0103 prin drept <\/strong>\u00a0–\u00a0 adic\u0103 prin ceva nedefinibil prin sine, sau prin ceva superior sie\u015fi \u015fi superior tuturor termenilor prin\u015fi \u00een v\u00e2rtejul defini\u0163iei: \u00een loc s\u0103 accepte etalonul divin, transcenden\u0163a\u00a0 –\u00a0 Rousseau oblig\u0103, mereu, la definiri \u00een cadrul rela\u0163iilor cu for\u0163ele<\/strong> egale, inter\u015fanjabile \u015fi interfunc\u0163ionale, care \u201cm\u00e2r\u00e2ie\u201d, \u00eentr-o agresivitate ce amenin\u0163\u0103 continuu edificiul social, \u015fi a\u015fa extrem de \u015fubred, conceput mental de Rousseau);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 e-\u00eens\u0103\u015fi via\u0163a<\/strong>. Da, via\u0163a individului. Ce \u00eenseamn\u0103 via\u0163a lui? Biologie curat\u0103, ordinar\u0103\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci nu se \u00eentrevede nici un \u0163el superior \u015fi durabil \u00een eternitate(fie \u015fi \u00een eternitatea relativ\u0103)\u00a0 –\u00a0 dec\u00e2t acela de a-\u015fi ap\u0103ra pielea lui de individ biologic, la\u015f \u015fi egoist. \u015ei aceasta, prin situarea \u00eentr-o \u201cturm\u0103\u201d de la\u015fi \u015fi egoi\u015fti. Unde mai e \u201csecuritatea\u201d? Un \u201canimal uman\u201d la\u015f-egoist renun\u0163\u0103 total la drepturile sale (\u00een spe\u0163\u0103, la VIA\u0162\u0102)\u00a0 –\u00a0 \u00een favoarea unei mul\u0163imi de la\u015fi-egoi\u015fti, printre care se ascund, cu abilitate, cei cu \u201cdrag de comand\u0103\u201d. Profitorii de meserie. Atunci, nu-i de a\u015fteptat ca iubita lui via\u0163\u0103 s\u0103-i fie \u00een primejdie maxim\u0103<\/strong>, \u015fi s\u0103 devin\u0103 obiect de \u015fantaj \u015fi tranzac\u0163ie de tip sclavagist(\u201c\u00ee\u0163i las via\u0163a, dac\u0103 \u00eemi dai tot ce ai fi f\u0103cut cu via\u0163a , dac\u0103 ar fi fost a ta\u201d)\u00a0 –\u00a0 tocmai de ce se ferea mai abitir Rousseau? C\u0103ci iat\u0103 ce zicea el<\/a>[77]: \u201c\u00centemeind dreptul de via\u0163\u0103 \u015fi de moarte pe dreptul de a \u00eenrobi, \u015fi dreptul de a \u00eenrobi pe dreptul de via\u0163\u0103 \u015fi de moarte, nu e limpede oare c\u0103 astfel se ajunge \u00eentr-un cerc vicios?(\u2026) Primind robia drept pre\u0163 al vie\u0163ii sale[robul] n-a primit din partea \u00eenving\u0103torului nici o favoare: \u00een loc s\u0103-l omoare f\u0103r\u0103 folos, acesta l-a omor\u00e2t \u00een mod util(\u2026). Deci, oricum ai privi lucrurile, dretul la sclavaj e nul, nu numai pentru c\u0103 e nelegitim, ci \u015fi pentru c\u0103 e absurd \u015fi lipsit de \u00een\u0163eles. Aceste cuvinte , sclavie<\/strong> \u015fi drept,<\/strong> sunt contradictorii: ele se exclud reciproc. Fie c\u0103 ar veni din partea unui om c\u0103tre alt om, ori din partea unui popor c\u0103tre alt popor, acest fel de discurs va fi la fel de lipsit de sens:<<Fac cu tine o conven\u0163ie, cu totul \u00een dauna \u015fi \u00een folosul meu, pe care o voi respecta c\u00e2t \u00eemi va pl\u0103cea, \u015fi pe care tu o vei respecta c\u00e2t \u00eemi va pl\u0103cea>><\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oric\u00e2t ar \u00eencerca s\u0103 r\u00e2d\u0103 Rousseau\u00a0 –\u00a0 aceasta este situa\u0163ia creat\u0103 \u00een orice societate dez-dumnezeit\u0103: SCLAVIA celui mai naiv \u015fi mai slab fizic, fa\u0163\u0103 de cel \u015fmecher \u015fi tare fizice\u015fte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nimeni nu neag\u0103 (\u015fi nu trebuie s\u0103 nege) premiza de bun\u0103-credin\u0163\u0103 \u015fi de bun\u0103-voin\u0163\u0103(fa\u0163\u0103, \u00eens\u0103, de o umanitate abstract\u0103, obiect experimental viitor), de la care pleac\u0103 Rousseau, \u00een excursul s\u0103u. El ar voi:<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 I\u00a0 – o societate revolu\u0163ionat\u0103 moral<\/strong>\u00a0 –\u00a0 dar f\u0103r\u0103 s\u0103 accepte c\u0103 morala, <\/strong>dac\u0103 nu e de esen\u0163\u0103 divin\u0103<\/a>[78], e vorb\u0103 goal\u0103, o conven\u0163ie aproximativ\u0103, r\u0103mas\u0103 \u00eentre foile de h\u00e2rtie ale filosofului reformator<\/a>[79]: \u201eCel care cuteaz\u0103 s\u0103 porneasc\u0103 la f\u0103urirea unui popor trebuie s\u0103 se simt\u0103 \u00een stare s\u0103 schimbe , ca s\u0103 spunem a\u015fa, \u00eens\u0103\u015fi natura uman\u0103, s\u0103 transforme pe fiecare individ, care prin el \u00eensu\u015fi e un \u00eentreg perfect \u015fi solitar, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 devin\u0103 o parte dintr-un \u00eentreg mai mare, de la care acest individ prime\u015fte, \u00eentruc\u00e2tva, \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a \u015fi fiin\u0163a sa, el trebuie s\u0103 se simt\u0103 \u00een stare s\u0103 schimbe constitu\u0163ia omului, pentru a o \u00eent\u0103ri. S\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 existen\u0163a fizic\u0103 \u015fi independent\u0103 pe care am primit-o cu to\u0163ii de la natur\u0103, printr-o existen\u0163\u0103 par\u0163ial\u0103 \u015fi moral\u0103<\/em>[moralitate\u00a0 –<\/strong>\u00a0 \u00een cadrul strict material\u2026]\u00a0 –\u00a0 s\u0103 ia omului for\u0163ele lui proprii \u015fi s\u0103-i dea \u00een schimb altele, str\u0103ine, de care s\u0103 nu se poat\u0103 folosi dec\u00e2t cu ajutorul altora. Cu c\u00e2t aceste for\u0163e naturale vor fi mai stinse \u015fi mai anihilate <\/em>[n.n.: ciudat pentru autorul lui Emil <\/em><\/strong>s\u0103 afirme c\u0103 lumea ar \u00eencepe de la \u201cilumina\u0163i\u201d\u2026\u00a0 –\u00a0 c\u0103, adic\u0103, omul n-ar fi cunoscut, \u00eenainte de sec. 18, epoci de evolu\u0163ie spiritual\u0103 cu mult superioare\u00a0 –\u00a0 fie \u015fi doar stihinice], cu at\u00e2t cele c\u00e2\u015ftigate vor fi mai mari \u015fi mai durabile, cu at\u00e2t legisla\u0163ia va fi mai solod\u0103 \u015fi mai perfect\u0103 <\/em>(\u2026). \u201eAstfel c\u0103 se poate spune c\u0103 legisla\u0163ia a atins cel mai \u00eenalt grad de perfec\u0163ie spre care poate n\u0103zui, abia atunci fiecare cet\u0103\u0163ean nu este nimic \u015fi nu poate\u00a0 nimic dec\u00e2t prin to\u0163i ceilal\u0163i, iar for\u0163a c\u00e2\u015ftigat\u0103 de \u00eentreg va fi egal\u0103 sau superioar\u0103 sumei for\u0163elor naturale ale tuturor indivizilor<\/em>.\u201d V-a\u0163i l\u0103murit, credem, de unde \u00eencepe ofensiva REAL\u0102 \u00eempotriva LIBERT\u0102\u0162II. Acest discurs social-liberal dezv\u0103luie c\u0103 libertatea trebuie s\u0103 fie atacat\u0103 \u015fi distrus\u0103 din ambele p\u0103r\u0163i:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 a-dinspre\u00a0 zona cer-al-religiei, prin ateizarea lumii, \u015fi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b-dinspre \u00eensu\u015fi individul stingher, f\u0103r\u0103 Dumnezeu: el este somat s\u0103 renun\u0163e la sinele s\u0103u, pentru a fi \u201creformat\u201d de al\u0163ii. Cine \u201cal\u0163ii\u201d? B\u0103nui\u0163i, credem\u2026\u201dDori\u0163ii\u201d de putere, de \u201cpl\u0103cerea de a comanda\u201d.<\/p>\n

\u00cen esen\u0163\u0103, discursul lui Rousseau anun\u0163\u0103 \u015fi proclam\u0103\u00a0 –\u00a0 paralizia cerebral\u0103, mancurtizarea omului-individ\u00a0\u00a0 –\u00a0 \u00een numele unui fals \u201cbine public\u201d\u00a0 –\u00a0 c\u0103ci societatea \u201cilumina\u0163ilor\u201d nu are \u0163eluri spirituale, ci pur materiale. \u201cBinele public, deci, nu va fi \u201cnormalizarea func\u0163ion\u0103rii spirituale a entit\u0103\u0163ii spirituale-NEAM\u201d\u00a0 –\u00a0 ci preg\u0103te\u015fte comunismul bol\u015fevic din 1917, stalinizarea, precum \u015fi\u2026nu doar vetusta \u201cinterna\u0163ional\u0103 proletar\u0103\u201d, ci (cu prec\u0103dere!) mondializarea plutocratic\u0103 liberal\u0103<\/strong>, de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi, mai ales, de dup\u0103 anul 1989\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015etia, oare, marele \u015fi p\u0103tima\u015ful g\u00e2nditor Rousseau, cui \u015fi pentru ce slujea? Probabil c\u0103 nu \u015ftia. C\u0103ci schizofrenia lui spiritual\u0103 izbucne\u015fte tot mai des, culmin\u00e2nd cu criza dedubl\u0103rii, cu privire la LEGISLATOR: Rousseau se simte, el \u00eensu\u015fi, paralizat, \u00een fa\u0163a g\u00e2ndului despre NATURA LEGILOR BINEF\u0102C\u0102TOARE PENTRU UMANITATE. Rousseau e gata s\u0103 cedeze, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2natul ateu( ? ) e gata s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 pierde totul de sub control, simte CLAR c\u0103, pentru reforma moral-legislativ\u0103 REAL\u0102, trebuie ac\u0163ionat acel \u201cceva\u201d care-i repugn\u0103: INTERIORUL SPIRITUAL AL UMANIT\u0102\u0162II\u00a0 –\u00a0 misterios \u015fi inaccesivil oric\u0103rui \u201ciluminat\u201d\u00a0 –\u00a0 dar at\u00e2t de fascinant … \u015ei Rousseau aproape c\u0103 ar c\u0103dea \u00een extaz, pr\u0103bu\u015findu-se din paginile propriei c\u0103r\u0163i:\u201dPentru ca un popor care ia fiin\u0163\u0103 s\u0103 poat\u0103 gusta maximele s\u0103n\u0103toase ale politicii \u015fi s\u0103\u00a0 urmeze regulile fundamentale, ale ra\u0163iunii de sta, ar trebui ca efectul s\u0103 poat\u0103 deveni cauz\u0103, ca spiritul social, care trebuie s\u0103 rezulte din legiferare, s\u0103 prezideze la crearea legisla\u0163iei, ca oamenii s\u0103 die, deci, \u00eenainte de a avea legi, ceea ce trebuie s\u0103 devin\u0103 datorit\u0103 lor.\u201c<\/em> Adic\u0103, spunem lor, s\u0103 intervin\u0103 gra\u0163ia divin\u0103, care s\u0103-l re\u00eentroneze pe om \u00een sfin\u0163enia spiritului s\u0103u, m\u00e2ntuindu-l de cel r\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Poporul, deci (trecem noi <\/strong>peste baricada mental\u0103, pe care Rousseau \u015fi-o autoimpune), ar trebui s\u0103 \u015ftie de Dumnezeu, s\u0103 aib\u0103 \u00eentr-\u00eensul LEGEA LUI DUMNEZEU(singura \u015fans\u0103 eliberatoare real\u0103)\u00a0 –\u00a0 fapt care, probabil, nu doar ar u\u015fura nem\u0103surat de mult efortul oric\u0103rui legislator uman\u00a0 –\u00a0 ci l-ar face, pur \u015fi simplu, superfluu;<\/p>\n

I-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 o societate bazat\u0103 pe echitate<\/strong>\u00a0 (\u015fi aici, Rousseau sufer\u0103 de un nou atac de schizofrenie spiritual\u0103: pe de o parte, se exercitau ocultele presiuni ale \u201cilumina\u0163ilor\u201d\u2026liberali\u2026, care doreau r\u0103m\u00e2nerea propriet\u0103\u0163ii, cu schimbarea doar a proprietarilor\u2026\u201csacrosancta\u201d proprietate liberal\u0103\u2026\u00a0 –\u00a0 pe de alta, Rousseau \u00ee\u015fi d\u0103 seama clar c\u0103 proprietatea, dac\u0103 e absolutizat\u0103, ca factor de construc\u0163ie social\u0103\u00a0 –\u00a0 devine, tocmai pe dos,\u00a0 factor de disolu\u0163ie social\u0103\u00a0 –\u00a0 prin ruptura tot mai ad\u00e2nc\u0103, spiritual\u0103 \u015fi material\u0103, dintre boga\u0163i \u015fi s\u0103raci, \u015fi prin lupta, aparent, doar social\u0103\u2026 –\u00a0 m\u0103cin\u0103toare de for\u0163e, fizice \u015fi spirituale) este dezbinatoare decisiv\u0103 \u015fi definitiv\u0103 a corpului social, a leg\u0103turii dintre stat \u015fi suveran.<\/p>\n

II-\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Rousseau consider\u0103 , la modul cartezian, c\u0103 leg\u0103tura dintre stat \u015fi suveran este similar\u0103 celei dintre suflet-corp\u00a0 –\u00a0 \u00eens\u0103, iar, suflet NU dumnezeiesc, ci animal-senzitiv<\/a>[80]:\u00a0 \u201cG\u00e2ndirea mea nu e de a distruge \u00een mod absolut proprietatea particular\u0103, c\u0103ci acest lucru e cu neputin\u0163\u0103 <\/em>(n.n.: despre c\u00e2te lucruri \u201ccu neputin\u0163\u0103\u201d a\u00a0 fabulat Rousseau p\u00e2n\u0103 aici, parc\u0103 nu \u00eenc\u0103pea \u015fi acesta?\u00a0 –\u00a0 dar presiunile\u2026), ci de a o \u00eenchide \u00een limitele cele mai str\u00e2mte, a-i da o m\u0103sur\u0103, o regul\u0103, o fr\u00e2n\u0103 care s-o st\u0103p\u00e2neasc\u0103, s-o dirijeze, s-o subjuge <\/strong><\/em>(s.n.: curios cum apar, mereu, la acest \u00eenfl\u0103c\u0103rat ap\u0103r\u0103tor al libert\u0103\u0163ii, verbe ale \u00eengr\u0103dirii violente<\/strong>\u2026) \u015fi s-o \u0163in\u0103 \u00eentotdeauna subordonat\u0103 binelui public(\u2026). Proprietatea statului s\u0103 fie c\u00e2t mai mare, c\u00e2t mai puternic\u0103, iar cea a cet\u0103\u0163enilor c\u00e2t mai mic\u0103 \u015fi c\u00e2t mai stabil\u0103 cu putin\u0163\u0103<\/em>\u201d. Da, a c\u0103\u0163eilor\u00a0 –\u00a0 dar a dul\u0103ilor?\u00a0 \u015ei mai departe:\u201dStarea\u00a0 de societate nu e de folos oamenilor dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care au to\u0163i c\u00e2te ceva \u015fi nimeni nu are nimic de prisos\u201d<\/em> [n.n.: nici un liberal de azi nu l-ar mai iubi pe Rousseau, dac\u0103 l-ar citi cu aten\u0163ie<\/strong>\u2026]. Dar solu\u0163ia real\u0103\u00a0 –\u00a0 adic\u0103: cum s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 visat\u0103, imaginat\u0103 func\u0163ionare, s\u0103 devin\u0103 una DE FAPT \u00a0–\u00a0 r\u0103m\u00e2ne o enigm\u0103 pentru noi\u00a0 –\u00a0 \u015fi un deziderat nu doar ne\u00eemplinit, ci de care se dep\u0103rteaz\u0103, pe zi ce trece, tot mai mult, \u201cilumina\u0163ii\u201d de tipul binevoitor-ROUSSEAU.<\/p>\n

C\u0103ci, precum s-a zis mai sus, nu po\u0163i considera ca GARANTAT SOCIAL un corp social NUMAI prin sine \u00eensu\u015fi, dac\u0103 acest corp social con\u015ftientizeaz\u0103 doar nivelul biologic, de pofte josnice(dorin\u0163e, voin\u0163e etc.\u00a0 –\u00a0 toate legate de domeniul strict material). Nimeni nerenun\u0163\u00e2nd, esen\u0163ial, la EGOISM\u00a0 –\u00a0 nu po\u0163i construi o societate cu vreo dimensiune altruist\u0103 (c\u0103ci a renun\u0163a la propriul drept, \u00een prezent\u00a0 –\u00a0 presupune un idealism altruist, deoarece \u00eenseamn\u0103 c\u0103 tu CREZI \u00een viitor \u015eI \u00ceN CEVA SUPERIOR\u00a0 –\u00a0 or, cineva redus la biologic, nu las\u0103 vrabia din m\u00e2n\u0103, pentru cioara din par\u2026). Ba, nici m\u0103car nu po\u0163i obliga(dec\u00e2t prin modalit\u0103\u0163i tiranic-teroriste) pe cineva s\u0103 CEDEZE( nu TOTAL, cum spune Rousseau\u00a0 –\u00a0 dar nici m\u0103car PAR\u0162IAL) DREPTURILE (\u015fi ele, reduse la strictul orizont biologic)\u00a0 –\u00a0 dac\u0103 nu are garan\u0163ia SUPRA-BIOLOGIC\u0102(zicem noi: divin\u0103) c\u0103 nu-\u015fi va pierde \u201cdarul\u201d s\u0103u c\u0103tre stat(nicicum s\u0103 se mai pun\u0103 problema a\u015ftept\u0103rii \u201cdarurilor\u201d din partea celorlal\u0163i, c\u0103tre sine rev\u0103rsate\u2026). \u00cen definitiv, ce \u201cdar\u201d are de d\u0103riut fiecare, \u00eentr-o societate rousseau-ist\u0103?\u00a0 BIOLOGICUL\u00a0 –\u00a0 singurul lucru pe care-l posed\u0103 individul sosial. Cum s\u0103-\u015fi dea cineva STRIST MATERIAL(constituit juridic \u015fi existen\u0163ial)\u00a0 –\u00a0 materialitatea<\/strong> (aneantiz\u00e2ndu-se\u2026)\u00a0 –\u00a0 c\u0103tre o alt\u0103 materialitate \u00eentrutotul similar\u0103 materialit\u0103\u0163ii lui? \u015ei de ce ar face-o, spre ce c\u00e2\u015ftig nemaipomenit? Pentru un vis de securitate viitoare(prezumtiv\u0103) sporit\u0103? Dar individul biologic, ne vedem sili\u0163i a repeta\u00a0 –\u00a0 nu poate vedea \u015fi concepe existen\u0163a \u015fi lumea\u00a0 –\u00a0 dec\u00e2t LA MODUL STRICT BIOLOGIC\u00a0 –\u00a0 adic\u0103 \u00ceN PREZENT. Degeaba r\u00e2de Rousseau de teoria lui Caligula, c\u0103ci el \u00eensu\u015fi, Rousseau, vorbe\u015fte despre omul-bestie. Ce contract s-ar putea stabili cu fiarele biologice?<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u015fi Rousseau, cu \u201cidealismul\u201d s\u0103u materialist obstinat, percepe adev\u0103rul, \u00eentr-o nou\u0103 criz\u0103 de dedublare a personalit\u0103\u0163ii<\/a>[81]: \u201c\u00cen sf\u00e2r\u015fit, c\u00e2nd statul, ajuns aproape de ruin\u0103, nu mai d\u0103inuie\u015fte dec\u00e2t \u00eentr-o form\u0103 iluzorie \u015fi goal\u0103, c\u00e2nd leg\u0103tura social\u0103 e rupt\u0103 \u00een toate inimile, c\u00e2nd cel mai josnic interes \u00ee\u015fi arog\u0103 cu neobr\u0103zare numele sacru al binelui public, atunci voin\u0163a general\u0103 amu\u0163e\u015fte. To\u0163i, c\u0103l\u0103uzi\u0163i de motive t\u0103inuite,\u00a0 nu-\u015fi mai spun p\u0103rerea ca cet\u0103\u0163eni, ca \u015fi cum statul n-ar fi existat niciodat\u0103, \u015fi \u00eencep s\u0103 treac\u0103 \u00een mod fals, sub numele de legi, ni\u015fte decrete nedrepte, care nu au alt scop dec\u00e2t interesul particular\u201d<\/em>.<\/p>\n

Rousseau spune aceasta vis-\u00e0-vis de societatea aristocratic\u0103, aflat\u0103 \u00een plin proces de despiritualizare \u015fi descompunere moral\u0103\u00a0 –\u00a0 dar ce-au f\u0103cut, ce altceva au f\u0103cut \u015fi fac \u201cilumina\u0163ii\u201d liberali, de la iacobini \u00eencoace, dec\u00e2t s\u0103 promulge legi pentru \u201cinteresul particular\u201d?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deci: a- ca particular,<\/strong> individul este egoist\u00a0 –\u00a0 \u015fi, deci, vrea garan\u0163ii c\u0103 va c\u00e2\u015ftiga mai ult dec\u00e2t va pierde\u00a0 –\u00a0 or, aceste garan\u0163ii, dup\u0103 Rousseau, i le ofer\u0103 ni\u015fte egoi\u015fti asemenea lui, avizi de c\u00e2\u015ftig \u015fi complet reticen\u0163i la cedarea c\u0103tre al\u0163ii\u00a0 –\u00a0 a ceva, a orice e folosibil spre \u201cbiologic\u201d;<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b-ca\u00a0 parte a suveranului<\/strong>\u00a0 –\u00a0 individul nu poate fi dec\u00e2t formal schimbat \u00eentr-un \u201c\u015fef\u201d\u00a0 –\u00a0 \u015fi, atunci, nu-l putem g\u00e2ndi \u00een ambele locuri sociale deodat\u0103: \u015fi jos, \u00een gloat\u0103, \u015fi sus, ca arbitru al gloatei. E de neconceput, moral vorbind, s\u0103-l consideri posibil de transfigurat metafizic, \u00eentr-un suveran metafizic ( ca expresie a colectivit\u0103\u0163ii, ca supra-individ altruist, preg\u0103tit nu doar s\u0103 se protejeze pe sine, ci s\u0103 le redea drepturile umane \u015fi altora)\u00a0 –\u00a0 f\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de egoismul fundamental al membrilor societ\u0103\u0163ii umane\u00a0 imaginate de Rousseau\u00a0 –\u00a0 O SOCIETATE A C\u0102M\u0102TARILOR\u00a0 – c\u0103ci cel ce se vede SUVERAN, nu se mai vede \u015fi \u201cindivid din gloat\u0103\u201d\u00a0 –\u00a0 \u015fi, din locul de sus, vrea s\u0103 profite, ca \u201c\u015fef\u201d, fur\u00e2nd c\u00e2t poate din drepturile celor deasupra c\u0103rora se pozi\u0163ioneaz\u0103 social.<\/p>\n

O dubl\u0103 ipostaziere\u00a0 –\u00a0 de INDIVID PARTICULAR \u015fi de SUPRA-INDIVID METAFIZIC(SUVERAN)\u00a0 –\u00a0 \u00een cazul aceluia\u015fi om\u00a0 –\u00a0 nu poate ficonceput\u0103 dec\u00e2t \u00eentr-o societate reformat\u0103 moral (\u201creformat\u0103 \u00eenainte s\u0103 vin\u0103 reformatorii ilumina\u0163i\u201d\u2026), din ad\u00e2ncuri: O SOCIETATE RELIGIOAS\u0102. \u015ei, spunem noi, \u00een primul r\u00e2nd o societate autentic cre\u015ftin\u0103\u00a0 –\u00a0 dup\u0103 modelul comunit\u0103\u0163ilor cre\u015ftine ale sfintelor \u00eenceputuri\u00a0 –\u00a0 secolele I-IV, de la \u00eenceputul mileniului I.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oricum ar \u00eentoarce-o Rousseau\u00a0 –\u00a0 se love\u015fte de Dumnezeu\u00a0 –\u00a0 \u015fi o recunoa\u015fte, cu obid\u0103 \u015fi ciud\u0103 (\u015fi calomniind divinitatea: \u201czeii\u201d ar fi \u00eenzestra\u0163i de\/cu\u00a0 \u00een\u0163elepciunea oamenilor\u2026)<\/a>[82]: \u201cIat\u0103 ce i-a silit dintotdeauna pe p\u0103rin\u0163ii na\u0163iunilor s\u0103 recurg\u0103\u00a0 la interven\u0163ia cerului \u015fi s\u0103-i \u00eenzestreze pe zei cu propria lor \u00een\u0163elepciune, astfel \u00eenc\u00e2t popoarele, supuse fiind legilor statului ca \u015fi celor ale naturii \u015fi recunosc\u00e2nd aceea\u015fi putere \u00een crearea omului ca \u015fi \u00een aceea a cet\u0103\u0163ii, s\u0103 asculte de bun\u0103voie \u015fi s\u0103 poarte jugul fericirii publice.<\/em>\u201d C\u00e2t de relative sunt toate !\u00a0 –\u00a0 dar, parc\u0103, nimic nu se face, dac\u0103 omul nu se g\u00e2nde\u015fte, <\/strong>m\u0103car, la Dumnezeu\u2026Altfel, \u00een definitiv, ce-i acela \u201cbine public\u201d? Fiecare \u00een\u0163elege:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a-fie cum \u00eei convine,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b-fie cum au al\u0163ii, mai vicleni ca el, interesul s\u0103-l determine s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ar trebui s\u0103-i fie convenabil, de folos\u00a0 –\u00a0 de fapt, convenabil \u015fi de folos fiind pentru o oligarhie de escroci sociali(na\u0163ionali \u015fi\/sau mondiali).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Marea eroare a lui Rousseau \u015fi a urma\u015filor s\u0103i(ace\u015ftia din urm\u0103, direct interesa\u0163i \u00een perpetuarea erorii \u015fi a consecin\u0163elor ei) provine:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a-fie din faptul de a considera p\u0103r\u0163ile contractante ca neav\u00e2nd nevoie de arbitru-garant al respect\u0103rii prevederilor contractului, dar chiar \u015fi al valabilit\u0103\u0163ii, \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, a termenilor contractuali(ceea ce ar fi o absurditate de neadmis, pentru un jurist),<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b-fie din faptul de a considera c\u0103 arbitrul-garant sunt LEGILE\u00a0 –\u00a0 dar legile elaborate \u201cartificial\u201d, de c\u0103tre \u201cnoua ordine mondial\u0103\u201d. De fapt, de un corp social restr\u00e2ns, de impostori juridici mondiali, care se prefac a fi deasupra corpului social real. Ace\u015ftia nu numai c\u0103 nu sunt \u201celita\u201d social\u0103, dar devin tot mai dubio\u015fi, prin modul cum silesc umanitatea s\u0103 \u201cnavigheze\u201d istoric\u00a0\u00a0 –\u00a0 ei,<\/strong> \u015fi nu al\u0163ii, sunt contravenien\u0163ii care, din pricina infrac\u0163iunilor comise: \u00een\u015fel\u0103ciune, fraud\u0103, abuz de \u00eencredere\u00a0\u00a0 –\u00a0 ar trebui izola\u0163i-exclu\u015fi din corpul social real, \u015fi \u00een nici un caz accepta\u0163i-tolera\u0163i ca \u201clegislatori\u201d\u00a0 –\u00a0\u00a0 ter\u0163i, garan\u0163i ai polarit\u0103\u0163ii contractuale indivizi-suveran, \u015fi cu totul fal\u015fi garan\u0163i ai unui a\u015fa-zis mecanism de cedare \u015fi primire, reciproc avantajoas\u0103, de putere-\u201cdar\u201d, din partea contractan\u0163ilor. \u00cen realitate, ace\u015fti contravenien\u0163i mondiali se interpun \u00eentre p\u0103r\u0163ile\u00a0 contractante \u015fi, sub chip c\u0103 arbitreaz\u0103 de pe pozi\u0163ii superior-morale, chiar cu preten\u0163ii de cvasi-sacralitate(\u201cputernicii \u201c\u2026)\u00a0 –\u00a0 \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fesc, f\u0103r\u0103 ru\u015fine, f\u0103r\u0103 nici un fel de scrupule, ceea ce se \u201cscurge\u201d, ca cedare de putere \u015fi \u201cdaruri\u201d, din ambele p\u0103r\u0163i: \u015fi dinspre individ spre corpul social, \u015fi dinspre corpul social spre individ. Aceste \u201clegi\u201d sunt false legi, c\u0103ci ele nu mai pot fi garante \u015fi arbitrante: ele nu au gradul de impersonalitate (relativ\u0103) al legilor-variante ale LEGII DIVINE\u00a0 –\u00a0 ci ele apar\u0163in de p\u0103r\u0163ile contractante, fac parte din zona \u201crivalilor contractan\u0163i\u201d. Ele nu apar\u0163in unui arbitru, ca ter\u0163 situat , moral, deasupra p\u0103r\u0163ilor contractante(\u015fi, deci, neimplicat direct \u00een interesele con\u0163inute \u00een termenii contractului)\u00a0 –\u00a0 ci apar\u0163in cuiva din interiorul celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i contractante: indivizii \u201ccu dragoste de comand\u0103\u201d, indivizi marca\u0163i de setea de satisfacere a intereselor lor personale (sete pe care o implic\u0103 total, \u00een formularea \u015fi \u00een traducerea \u00een via\u0163\u0103-realitate social\u0103, a termenilor contractuali). Dac\u0103 omenirea nu ar fi orbit\u0103 de curentele de g\u00e2ndire antispiritualist\u0103, ar vedea marea \u201ccacialma\u201d, care asigur\u0103 \u201cilumina\u0163ilor\u201d zilelor nostre puterea de fapt \u015fi de drept( ! ) asupra umanit\u0103\u0163ii: se face parad\u0103 de \u201c\u015etiin\u0163a juridic\u0103\u201d, ca fiind desprins\u0103 total de teologie\u00a0 –\u00a0 laicizat\u0103<\/strong>\u00a0 –\u00a0 c\u00e2nd, de fapt, nu exist\u0103, \u00een \u00eentreaga lume, vreun cod de legi care s\u0103 nu-\u015fi aib\u0103 originea(\u00een modul cel mai propriu \u015fi mai profund, mai \u201c\u015ftiin\u0163ific\u201d) \u00een codurile de legi morale SACRE, ca revela\u0163ii divine. Lumea modern\u0103 ar trebui s\u0103 func\u0163ioneze m\u0103car pe LEGEA INVARIANT MOZAICO-IUDAIC\u0102\u00a0 –\u00a0 dac\u0103 nu pe LEGEA INVARIANT( mult superior-spiritual\u0103) HRISTIC\u0102. Din p\u0103cate, \u201cilumina\u0163ii\u201d au pervertit \u00een a\u015fa hal at\u00e2t variantele laicizate ale legilor revelate, c\u00e2t \u015fi mintea oamenilor\u00a0 –\u00a0 \u00eenc\u00e2t nici o lege nu mai recunoa\u015fte \u00een ea chipul ARBITRULUI DIVIN, nu mai reflect\u0103 impersonalitatea sublim\u0103 a CODURILOR MORALE REVELATE\u00a0 –\u00a0 iar oamenii(corpul social) sunt \u00een\u015fela\u0163i, orbi\u0163i de la obraz, de sute de ani, c\u0103 legile UMANE(\u201cILUMINATE\u201d\u2026) au \u015fi pot avea autoritate absolut\u0103. UMANISMUL \u015fi, apoi, ILUMINISMUL\u00a0 –\u00a0 nu sunt altceva dec\u00e2t numele campaniei furibunde de mancurtizare a umanit\u0103\u0163ii (cel pu\u0163in \u00een zona european\u0103)\u00a0 –\u00a0 de convingere a oamenilor asupra unui lucru absurd: precum c\u0103 ni\u015fte impostori pot \u0163ine locul lui Dumnezeu. Deci, pot fi factori legislativi\u00a0 –\u00a0 LEGISLATORI \u00ceN ABSOLUT(din moment ce pot pronun\u0163a chiar pedeapsa cu moartea<\/strong>!).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din momentul \u00een care legea nu mai provine din LEGEA INVARIANT-DIVIN\u0102, ca variant\u0103\u00a0 adaptat\u0103 social, spa\u0163ial \u015fi temporal la o anumit\u0103 <\/strong>societate, a unei anumite<\/strong> epoci , dintr-un anumit<\/strong> spa\u0163iu spiritual (repet\u0103m: \u00een\u0163elegem prin LEGE INVARIANT-DIVIN\u0102, \u00een modernitate, fie INVARIANTUL SACRAL-SINAI=LEGILE MOZAICO-IUDAICE, revelate , <\/strong>ale Vechiului Testament<\/strong>\u00a0 –\u00a0 fie INVARIANTUL HRISTIC=FERICIRILE enun\u0163ate-revelate de Hristos, \u00een Iudeea anilor 30-33, mileniul I\u00a0 –\u00a0 ca nou\u0103 lege, a umanit\u0103\u0163ii chemate la re-spiritualizare\u00a0 –\u00a0 lege ca testament-leg\u0103m\u00e2nt-relegare a Omului de Dumnezeu)\u00a0 –\u00a0 legea nu mai are valabilitate de lege, ci e un text oarecare, f\u0103r\u0103 nici o autoritate. C\u0103ci autoritatea garant\u0103<\/strong>(de raportare ontologic\u0103) trebuie s\u0103 fie divin\u0103, \u015fi numai divin\u0103(doar Dumnezeu a creat Lumea \u015fi Omul!)\u00a0 –\u00a0 \u015fi doar DELEGAT\u0102 c\u0103tre legislatorul terestru, care reveleaz\u0103 legea divin\u0103(Moise sau Hristos, \u00een ipostaza lui uman-corporal\u0103\u00a0 –\u00a0 dar cu autoritatea, par\u0163ial ocultat\u0103 de trupul\u00a0 material\u00a0 –\u00a0 de VERB DIVIN). \u015ei, \u00een continuare, dar cu leg\u0103tur\u0103 indestructibil\u0103 de INVARIANTUL REVELAT \u015fi de LEGISLATORUL PRIM-DELEGAT (Moise-omul sau Hristos-Dumnezeul \u00centrupat)\u00a0 \u00a0–\u00a0 delegat\u0103 de gradul doi c\u0103tre factorii umani legislativi (popor, corp social, suveran sau cum vor vrea s\u0103 le spunem sau s\u0103-i consider\u0103m, din punct de vedere formal: c\u0103ci esen\u0163ialul APLICABIL al LEGII\u00a0 va r\u0103m\u00e2ne, pentru cei care refuz\u0103 orbirea\u00a0 –\u00a0 AUTORITATEA DIVIN\u0102\u00a0 –\u00a0 iar nu delega\u0163ii vizibili, corporal-umani).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Repet\u0103m: din p\u0103cate, azi, lucrurile nu stau a\u015fa\u00a0 –\u00a0 din pricina unor grave distorsion\u0103ri, produse de impostorii \u201cilumina\u0163i\u201d. Legea, azi (\u015fi de c\u00e2teva sute de ani \u00eencoace) provine din interiorul <\/strong>corpului social (iar nu din exterior<\/strong>, dinspre un ter\u0163 al REVELA\u0162IEI ORDINII DIVINE)\u00a0 –\u00a0 dinspre un segment interesat strict personal<\/strong> (f\u0103r\u0103 nici o urm\u0103 de impersonalitate-transpersonalitate\u00a0 <\/strong>–\u00a0 care trebuie s\u0103 fie caracteristica fundamental\u0103 a unei legi \u00een care se pun \u00een discu\u0163ie chiar VIA\u0162A \u015eI MOARTEA OMULUI\u2026)\u00a0 –\u00a0 interesul \u0163in\u00e2nd de ajustarea grosolan\u0103 \u015fi criminal\u0103 , prin total abuz de \u00eencredere, \u00een raport cu umanitatea\u00a0 –\u00a0 a \u201ccontractului social\u201d (ca fals contract, f\u0103r\u0103 ter\u0163 garant, prin autoritate moral\u0103 superioar\u0103) la interesele specifice ale uneia <\/strong>dintre p\u0103r\u0163ile contractante\u00a0 –\u00a0\u00a0 \u015fi nici m\u0103car \u00een \u00eentregul ei: profit\u0103 o mafie parazit\u0103, un segment uman infim, pozi\u0163ionat la intersec\u0163ia indivizilor particulari cu suveranul sau cu corpul social global. Pozi\u0163ionare infrac\u0163ional\u0103, c\u0103ci duce la raptul drepturilor\u00a0 –\u00a0 at\u00e2t individuale, c\u00e2t \u015fi sociale\u00a0 –\u00a0 \u015fi scurgerea lor\u00a0 \u00eenafara societ\u0103\u0163ii, \u00een zona unui grup de interese egoiste, meschine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S-ar putea replica: Hristos a spus \u201cDa\u0163i cezarului ce este al cezerului \u015fi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu<\/em>\u201d. Noi nu putem spune, \u00eens\u0103, dimpreun\u0103 cu Fustel de Coulange<\/a>[83]: \u201ccre\u015ftinismul este prima religie care n-a avut preten\u0163ie ca dreptul s\u0103 depind\u0103 de ea(\u2026). \u00cen ceea ce prive\u015fte guvernarea statului, se poate spune c\u0103 cre\u015ftinismul a transformat-o \u00een esen\u0163a sa, tocmai pentru c\u0103 nu s-a ocupat de ea<\/em>.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu\u00a0 –\u00a0 pentru c\u0103 Hristos, chiar dac\u0103 a semnalat oamenilor lumea spiritual\u0103 \u015fi pr\u0103pastia care se ad\u00e2nce\u015fte tot mai mult, prin p\u0103catele omului, \u00eentre lumea trupului \u015fi lumea spiritului\u00a0 –\u00a0 el nu a f\u0103cut acest lucru ca pe o simpl\u0103 constatare a unei realit\u0103\u0163i de neschimbat, a unui destin implacabil. Hristos nu poate fi conceput ca accept\u00e2nd ineluctabilul!<\/strong> El a pornit sublima lupt\u0103 \u015fi oper\u0103 de implicare efectiv\u0103<\/strong>, activ\u0103, a lumii materiale, a oamenilor(\u201ccorp social\u201d\u2026)\u00a0 –\u00a0 \u00een transfigurare,<\/strong> \u00een conformarea la lumea superioar\u0103-spiritual\u0103. Altfel, care ar fi \u015fansa acordat\u0103 omului \u015fi lumii, dac\u0103 Hristos ar l\u0103sa schizofrenia ontic\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 de cap? Hristos implic\u0103 lumea spiritual\u0103 \u00een lumea material\u0103, transfigur\u00e2nd-o\u00a0 \u015fi invit\u00e2nd-o, totodat\u0103, la exerci\u0163iul transfigur\u0103rii, pe aceasta din urm\u0103. Nu po\u0163i spune, dac\u0103 e\u015fti cre\u015ftin adev\u0103rat:\u201dAm \u015fi voi avea, de-a pururi, dou\u0103 fiin\u0163e, pe care nu le voi \u00eemp\u0103ca niciodat\u0103: una din ele apar\u0163ine statului, \u015fi va apar\u0163ine pentru vecie\u00a0 –\u00a0 \u015fi alta apar\u0163ine religiei, \u015fi va apar\u0163ine ei pentru vecie<\/em>\u201d. Nu, Hristos nu \u00eentre\u0163ine schizofrenia, ci o conduce spre ameliorare\u00a0 –\u00a0 promi\u0163\u00e2nd o viitoare transfigurare total\u0103 a omenirii, \u00eentru recuperarea paradisiac\u0103 ! \u201cIlumina\u0163ii\u201d \u015fi doar ei provoac\u0103 perpetuarea \u015fi agravarea schizofreniei moral-spirituale \u015fi social-ontologice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din moment ce rela\u0163iile prin legi ale statului implic\u0103 VIA\u0162A \u015eI MOARTEA OMULUI, \u00eei implic\u0103 acestuia modific\u0103ri ale statutului s\u0103u ontic, ale existen\u0163ei sale duble \u015fi simultane(trupeasc\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103)\u00a0 –\u00a0 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Hristos a spus, de fapt, ceva ce trebuie \u00een\u0163eles \u00een spiritul lui Hristos, iar nu \u00een litera falsificat\u0103 de oamenii-\u201csuverani\u201d(cu dragoste de putere\u2026), care doresc blocarea culoarului dintre om \u015fi divinitate, pentru a dep\u0103rta glasul divin, de urechile \u201ccorpului social\u201d\u00a0 –\u00a0 spre a-\u015fi face ei jocul intereselor rentabile: \u201cDa\u0163i cezarului ceea ce consider\u0103 el ACUM, adic\u0103 \u00eenainte de pornirea sfintei Mele lucr\u0103ri \u00een lume, c\u0103 ar fi al s\u0103u (dar voi \u015fti\u0163i bine c\u0103 nimic nu apar\u0163ine, \u00een fapt, omului, ci totul apar\u0163ine lui Dumnezeu Atoatecreatorul<\/strong>)\u00a0 –\u00a0 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd, prin sf\u00e2nta Mea lucrare \u00een aceast\u0103 lume, s\u0103 dea \u015eI EL ce este al lui Dumnezeu, lui Dumnezeu(adic\u0103 totul, adic\u0103 s\u0103-\u015fi descopere spiritul)\u00a0 –\u00a0 va \u00een\u0163elege c\u0103 ierarhia p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 trebuie s\u0103 reflecte \u015fi s\u0103 dubleze ierarhia cereasc\u0103, treptat(\u201cprecum \u00een cer, a\u015fa \u015fi pre p\u0103m\u00e2nt\u201d)\u00a0 –\u00a0 p\u00e2n\u0103 la suprema revela\u0163ie a contopirii \u00eentru unica realitate REAL\u0102: SPIRITUL DUMNEZEIESC\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deci: Fundamentele dreptului modern, care sunt falsificate de \u201cilumina\u0163i\u201d\u00a0 –\u00a0 trebuie reconsiderate cu toat\u0103 \u00een\u0163elepciunea \u015fi bun\u0103credin\u0163a\u00a0 –\u00a0\u00a0 cu toat\u0103 hot\u0103r\u00e2rea \u015fi vigoarea, reg\u00e2ndite , reformulate \u015fi reapropiate de ceea ce trebuie s\u0103 redevin\u0103 DREPTUL TEOLOGIC, ca \u00eentoarcere la originaritatea legal\u0103, ca reg\u0103sire de sine a ORDINII, \u00een \u201ccorpul social\u201d, \u00eentru m\u0103surile divine. Ca revenire a r\u0103d\u0103cinii LEGII la LOGOS-ul DIVIN\u00a0 –\u00a0 la sursa de alimentare spiritual\u0103 cu Adev\u0103r-Justi\u0163ie, numit\u0103 ORDINE DIVIN\u0102.<\/p>\n

*<\/p>\n

3.5.Nikolai Berdiaev \u015fi Noul Ev Mediu: \u201cMuta\u0163ia L\u0103untric\u0103\u201d \u015fi transcenderea istoriei-lege<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen fine, rusul Nikolai Berdiaev, \u00een plin secol XX (Un Nou Ev Mediu,<\/em><\/strong> Omniscop, Craiova, 1995), afirm\u0103 c\u0103 umanitatea, dup\u0103 r\u0103t\u0103cirile spirituale ale veacurilor moderne, se situeaz\u0103 \u00eentr-un moment de criz\u0103 suprem\u0103, care nu se va putea rezolva dec\u00e2t printr-o transfigurare, printr-o nemaiv\u0103zut\u0103 revolu\u0163ie interioar\u0103 \u015fi exterioar\u0103, prin care adev\u0103ratele dimensiuni divino-umane vor fi revelate. Dup\u0103 experien\u0163a falimentar\u0103 a socialismului \u015fi capitalismului, ambele situate \u00een zona Antihristului-Antispiritului (socialismul \u201cdiviniz\u00e2nd munca material\u0103<\/em>\u201d<\/a>[84], \u00een dispre\u0163ul valorilor calitative, \u201cuit\u00e2nd scopul \u015fi sensul vie\u0163ii<\/em>\u201d, aduc\u00e2nd \u201csatanocra\u0163ia<\/em>\u201d:\u201dun astfel de monstru nu cuprinde un suflet omenesc nou, c\u0103ci nu-l con\u0163ine deloc\u201d<\/em><\/a>[85]\u00a0 –\u00a0 capitalismul a\u015fa-zis democratic reific\u00e2nd societatea uman\u0103, \u201cnivel\u00e2nd individualitatea uman\u0103<\/em>\u201d<\/a>[86], \u201catomiz\u00e2nd societatea<\/em>\u201d<\/a>[87], \u201cignor\u00e2nd, \u00een realitate, poporul\u201d<\/em><\/a>[88], \u201cn\u0103sc\u00e2nd toate nenorocirile societ\u0103\u0163ii<\/em>\u201d<\/a>[89]\u00a0 –\u00a0 concluzia:\u201dSub ve\u015fm\u00e2ntul burghez sau socialist se poate ad\u0103posti aceea\u015fi substan\u0163\u0103 sau, mai degrab\u0103, aceea\u015fi lips\u0103 de substan\u0163\u0103<\/em>\u201d<\/a>[90])\u00a0 –\u00a0 lumea, p\u0103m\u00e2ntul\u00a0 –\u00a0 se cutremur\u0103 \u015fi cedeaz\u0103 sub picioarele noastre. Au disp\u0103rut \u201csperan\u0163a \u015fi iluzia, totul este dezgolit \u015fi demascat<\/em>\u201d\u00a0 –\u00a0 omul care s-a \u00eempotrivit teocra\u0163iei Evului Mediu, voind s\u0103 se echilibreze spiritual\u00a0 –\u00a0 \u201ca trecut la afirmarea de sine \u015fi aceast\u0103 afirmare a sf\u00e2r\u015fit cu exterminarea omului prin sine \u00eensu\u015fi, autoexterminarea<\/em>\u201d<\/a>[91]. C\u0103ci \u201cautonomia nu trebuie s\u0103 fie dec\u00e2t un drum spre TEONOMIE, spre o stare de suflet superioar\u0103, spre libera acceptare a voin\u0163ei lui Dumnezeu, spre libera subordonare a acesteia<\/em>\u201d<\/a>[92]<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 N. Berdiaev traseaz\u0103, \u00een cartea sa Un Nou Ev Mediu<\/em><\/strong>, drumul Omului, printre obstacole \u00eenfior\u0103toare, pentru A SE LEP\u0102DA DE ANOMIE \u015eI A AJUNGE LA TEONOMIE. \u00cen fapt, acesta este \u015fi drumul t\u00e2n\u0103rului, care repet\u0103 drumul umanit\u0103\u0163ii, \u00een propria persoan\u0103 evolutiv-spiritual\u0103\u00a0 –\u00a0 de la ANOMIA copil\u0103riei\u00a0 –\u00a0 la con\u015ftientizarea universului normat dublu: prin legi cosmice divine \u015fi prin legi sociale.C\u00e2nd aceast\u0103 dubl\u0103 marcare se va armoniza spiritual, \u00een con\u015ftiin\u0163a adolescentului\/maturului(cosmico-divinul \u015fi socialul intr\u00e2nd sub acela\u015fi cerc al \u00een\u0163elegerii)\u00a0 –\u00a0 se va ajunge la starea de TEONOMIE. Omul-t\u00e2n\u0103r trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103-\u015fi va rezolva destinul nu\u00a0 prin egoismul copil\u0103riei, nici prin schizofrenia actual\u0103 cosmic-social\u00a0 –\u00a0 ci prin solidaritatea social\u0103, conform\u0103 cu armonia cosmico-divin\u0103. Problema destinului individual este \u201cirezolvabil\u0103 \u00een limitele istoriei\u201d\u00a0 –\u00a0 spune filosoful rus: \u201c\u00cen limitele istoriei, este irezolvabil \u015fi conflictul tragic al destinului individual cu destinul \u00eentregii umanit\u0103\u0163i. De aceea, istoria trebuie s\u0103 se \u00eencheie. Lumea trebuie s\u0103 intre \u00eentr-o realitate superioar\u0103, \u00eentr-un timp integral, \u00een care s\u0103 se rezolve problema destinului individual uman, iar conflictul tragic al acestui destin individual cu destinul universal trebuie s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie. (\u2026) Istoria nu are o evolu\u0163ie infinit\u0103 \u00een timpul nostru, nu are firescul fenomenelor naturale tocmai pentru c\u0103 istoria este declin. Aceasta este ultima concluzie a metafizicii istoriei(\u2026) Metafizica istoriei ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 ceea ce este irezolvabil \u00een limitele istoriei se rezolv\u0103 dincolo de limitele ei. Acesta \u015fi este cel mai important argument \u00een favoarea faptului c\u0103 istoria nu este f\u0103r\u0103 sens, c\u0103 ea are un rost superior. Dac\u0103 ar avea numai un sens p\u0103m\u00e2ntesc imanent, tocmai \u00een acest caz ar fi absurd\u0103, f\u0103r\u0103 sens, pentru c\u0103 atunci toate dificult\u0103\u0163ile fundamentale, legate de natura timpului, ar fi irezolvabile, sau toate rezolv\u0103rile ar fi fictive, aparente \u015fi neadev\u0103rate. O astfel de metafizic\u0103 a istoriei relativ pesimist\u0103 rupe mreaja iluziilor legate de divizarea viitorului \u015fi r\u0103stoarn\u0103 ideea de progres, dar \u00eent\u0103re\u015fte speran\u0163a \u015fi n\u0103zuin\u0163a \u00een solu\u0163ionarea suferin\u0163ei istoriei din perspectiva eternit\u0103\u0163ii, din perspectiva realit\u0103\u0163ii ve\u015fnice. (\u2026) Trebuie s\u0103 aib\u0103 loc o anumit\u0103 muta\u0163ie l\u0103untric\u0103(<\/strong>s.n.), dup\u0103 care istoria universal\u0103 nu se va mai \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa \u00een perspectiva fluxului distrug\u0103tor al timpului, aruncat\u0103 parc\u0103 \u00een afar\u0103 din ad\u00e2ncul spiritului\u00a0 –\u00a0 ci \u00een perspectiva eternit\u0103\u0163ii, a istoriei celeste. Istoria universal\u0103 se va \u00eentoarce \u00een ad\u00e2ncime, ca un moment din ve\u015fnicul mister al Spiritului.<\/em>\u201d<\/a>[93]<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 aceast\u0103 \u00een\u0163elegere profund\u0103 a fiin\u0163ei sale istorice \u015fi a rezolv\u0103rii crizelor ei de identitate\u00a0 –\u00a0 \u00eentru Norm\u0103 Cosmico-Divin\u0103 va putea fi pus\u0103 \u00een oper\u0103 de c\u0103tre EDUCATOR, care-l va transfigura pe t\u00e2n\u0103r, dintr-o fiin\u0163\u0103 animal\u0103, instinctual-oportunist\u0103\u00a0 –\u00a0 \u00eentr-una armonios-uman\u0103, cu ritmuri spiritual-cosmice, cu privirea mereu \u00een sus, spre sursa Binelui Suprem\u00a0 –\u00a0 atunci se va putea vorbi despre victoria deplin\u0103 a educa\u0163iei \u015fi<\/strong> prin educatori. Deci, \u00een opera de educa\u0163ie juridic\u0103<\/strong>, tocmai pentru a-i revela acesteia finalitatea superioar\u0103, prin care se transfigureaz\u0103 jungla \u00een paradis, \u015fi fiara \u00een fiin\u0163\u0103 cu chipul lui Dumnezeu\u00a0 –\u00a0 este necesar\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 \u201cnunta\u201d spiritual\u0103 a Dreptului<\/strong> cu Pedagogia <\/strong>\u00a0–\u00a0 devo\u0163iunea am\u00e2ndurora, \u00een zona RELIGIEI<\/strong>.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3.6.Invariabilul Legii \u015fi Autoritatea Divin\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deocamdat\u0103, Justi\u0163ia nu face dec\u00e2t gesturi de concesie trufa\u015f\u0103 (dar, \u015fi acestea, extrem de zg\u00e2rcite!) , de condescenden\u0163\u0103 arogant\u0103, fa\u0163\u0103 de Religie. Jur\u0103m\u00e2ntul conduc\u0103torilor sociali pe Biblie(nici m\u0103car pe crucifix) \u015fi prezen\u0163a crucii \u00een sala de judecat\u0103\u00a0 –\u00a0 ar fi singurele c\u00e2\u015ftiguri ale Religiei, dup\u0103 ateismul comunist. Dar aceasta-i prea pu\u0163in, ating\u00e2nd un nivel spiritual superficial. Suntem \u00eenc\u0103 extrem de departe de o recunoa\u015ftre cinstit\u0103 \u015fi deschis\u0103 a plan\u0103rii permanente a DIVINULUI, asupra Balan\u0163ei Justi\u0163iei umane. Un ocean de ne\u00een\u0163elegere mai este de parcurs, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se va recunoa\u015fte c\u0103 actul justi\u0163iei trebuie supus normei divine \u015fi finalit\u0103\u0163ii divine\u00a0 –\u00a0 iar legile s\u0103 reflecte, clar biblic\u00a0 –\u00a0 INVARIANTUL LEGII DIVINE dublu revelat\u0103 (veterotestamentar \u015fi neotestamentar\u00a0 –\u00a0 complementar!).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103ci, din momentul \u00een care legea nu mai provine din Legea Invariant\u0103 Divin\u0103, ca variant\u0103 adaptat\u0103 social \u015fi spa\u0163io-temporal, la o anumit\u0103 societate, a unei anumite epoci istorice \u015fi dintr-un anumit spa\u0163iu spiritual(\u00een\u0163elegem prin Lege Invariant\u0103 Divin\u0103\u00a0 –\u00a0 fie invariabilul Sacral-SINAI, Legile mozaico-iudaice, revolute, ale Vechiului Testement\u00a0 –\u00a0 fie Invariantul-HRISTOS\u00a0 –\u00a0 Fericirile din Predica de pe Munte)\u00a0 –\u00a0 legea nu mai are valabilitate de lege, ci este un text oarecare, f\u0103r\u0103 autoritate real\u0103. <\/strong>Autoritatea eroic\u0103, de care vorbea G.Vico, era consecin\u0163a tot a apelului la autoritatea divin\u0103: bra\u0163ul care crea spa\u0163ii pentru popoare era subordonat hot\u0103r\u00e2rii Bra\u0163ului Divin, con\u015ftiin\u0163a ctitorului de state \u015fi na\u0163iuni era \u201cturnat\u0103\u201d \u00een Potirul Con\u015ftiin\u0163ei \u015fi Voin\u0163ei Divine(a se vedea mitologia \u00eentemeierii<\/strong>, la toate neamurile-na\u0163iuni). Nu acela\u015fi lucru se poate spune despre autoritatea uman-comun\u0103, a ultimelor veacuri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Autoritatea ori este divin\u0103 sau delegat\u0103 de c\u0103tre divinitate\u00a0 –\u00a0 ori nu e deloc.<\/strong> (A se vedea crimele bestiale ale Revolu\u0163iei Franceze-1789: Dumnezeu n-a delegat \u201cpoporul francez\u201d s\u0103 ucid\u0103 \u015fi s\u0103 comit\u0103 regicid\u00a0 –\u00a0 ci, cum s-a dovedit ulterior, Revolu\u0163ia Francez\u0103, ca orice revolu\u0163ie uman\u0103\u00a0 –\u00a0 a fost rezultatul unei conspira\u0163ii din partea unei minorit\u0103\u0163i luciferizate. De aceea, ea r\u0103m\u00e2ne, ca \u015fi r\u0103zboaiele mondiale ale secolului XX, un obiect de studiu pentru medicii patologi\u00a0 –\u00a0 \u015fi un motiv de serioas\u0103 reflec\u0163ie pentru Biseric\u0103).Legislatorul trebuie s\u0103 accepte ca autoritatea s\u0103-i fie delegat\u0103 pentru a se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi din lumina divin\u0103 a ORDON\u0102RII. Deci, autoritatea divin\u0103 s\u0103 fie delegat\u0103 c\u0103tre Legislatorul terestru, care reveleaz\u0103(nu opacizeaz\u0103,<\/strong> nu ascunde\u00a0 –<\/strong>\u00a0 cum face azi\u00a0 –\u00a0 tr\u00e2mbi\u0163\u00e2nd fals \u201cumanismul\u201d legilor\u00a0 –\u00a0 adic\u0103 impostura<\/strong> \u015fi arbitrariul)<\/strong> Legea Divin\u0103\u00a0\u00a0 –\u00a0 c\u00e2ndva, cea proclamat\u0103, pentru s\u00e2nge(adresat\u0103 MEMORIEI \u015fi FIZICULUI)<\/strong>, pe Muntele Sinai\u00a0 –\u00a0 ast\u0103zi, cea proclamat\u0103, DIRECT PENTRU SPIRIT<\/strong>, pe Muntele M\u0103slinilor.<\/p>\n

*<\/p>\n

3.7. HRISTOS-LEGISLATORUL<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumnezeu-Tat\u0103l, prin aspectul s\u0103u filial (Dumnezeu-Hristos) , devine cel mai mare legislator al tuturor timpurilor p\u0103m\u00e2nte\u015fti (concomitent cu cele cere\u015fti). Trebuie s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 foarte clar c\u0103 legisla\u0163ia uman\u0103 terestr\u0103 a \u00eenceput \u00een Legisla\u0163ia divin\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 se-ntoarc\u0103, logic(chiar dac\u0103 sub forme\u00a0 diversificate) , \u00een esen\u0163a legislativ\u0103 din care a pornit. Tocmai aceast\u0103 cale de \u00eentoarcere la ob\u00e2r\u015fia divin\u0103 a legisla\u0163iei terestre \u015fi premizele ei le \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 Hristos-Dumnezeu , prin predicile \u015fi parabolele de la Templul din Ierusalim \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, prin Fericirile<\/em><\/strong> expuse la Predica<\/strong> de pe Munte <\/strong>(Matei,<\/em><\/strong> cap. 5,6,7), ca \u015fi l\u0103muririle c\u0103tre apostoli, la Cina<\/strong> cea de Tain\u0103 <\/strong>(Ioan<\/em><\/strong>, cap.14,15,16,17). El spune, foarte clar, c\u0103, prin toate legisla\u0163iile istoriei, prin toate or\u00e2nduielile \u015fi or\u00e2nduirile umanit\u0103\u0163ii\u00a0 –\u00a0 nu se face altceva dec\u00e2t \u00eemplinirea, discret\u0103, progresiv\u0103 \u015fi secret\u0103(mistic\u0103, ascuns\u0103 ochilor ne-spirituali) a MARII LEGI<\/strong>, Unicei Legi; Ob\u00e2r\u015fia preaputernic\u0103 a tuturor legilor ce vor fi fost vreodat\u0103 pe fa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului: (Matei, 5,18)\u201dC\u0103ci adev\u0103rat zic vou\u0103 : \u00cenainte de a trece cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul, o iot\u0103 sau o cirt\u0103 din Lege nu va trece, p\u00e2n\u0103 ce se vor face toate<\/em>.\u201d Deci \u00eemplinirea Legii prin legi se va face des\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi absolut integral, prin \u00eens\u0103\u015fi trecerea-istorie(\u201cmentalitatea\u201d\u2026), continuu evolutiv-spiritual\u0103, a mediului uman-terestru\u00a0 –\u00a0 at\u00e2t \u00een forma-emergen\u0163\u0103(iota=<\/strong>semnul literei de \u00eenceput al lui Iahve-Dumnezeu), c\u00e2t \u015fi \u00een con\u0163inutul-imergen\u0163\u0103(cirta<\/strong>=semnul literei de mijloc).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cine afirm\u0103 c\u0103 legea cre\u015ftin\u0103 e prea \u00eeng\u0103duitoare, sau, chiar, c\u0103 n-are sanc\u0163iuni, ci doar \u00eeng\u0103duin\u0163e<\/a>[94]\u00a0 –\u00a0 amarnic se \u00een\u015fal\u0103 \u015fi nu are habar despre cre\u015ftinism. Da, ne sunt dezv\u0103luite, prin noua Lege, a lui Hristos, limitele cele mai dep\u0103rtate, spre desfiin\u0163area limitei spirituale, c\u0103tre Dumnezeu\u00a0 –\u00a0 dac\u0103 ne supunem des\u0103v\u00e2r\u015fit Legii: acestea sunt Fericirile<\/em><\/strong>\u00a0 –\u00a0 dar starea de FERICIT se traduce prin DES\u0102V\u00c2R\u015eIT MORAL-SPIRITUAL, des\u0103v\u00e2r\u015fit virtuos, des\u0103v\u00e2r\u015fit supus Legii\u00a0 –\u00a0 p\u00e2n\u0103 la renun\u0163area complet\u0103 la egotism \u015fi egoism, deschiderea definitiv generoas\u0103, autosacrificial\u0103, c\u0103tre \u201cceilal\u0163i\u201d, c\u0103tre Iubire\u00a0 –\u00a0 care Iubire, adus\u0103 \u00een parametrii cristici, echivaleaz\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015firea paradisiac\u0103 a lui Dumnezeu (prin Adam-Omul reordonat spiritual, rearmonizat legislativ, perfect conformat Legii\u00a0 –\u00a0 adic\u0103 eliberat deplin de anomia satanic\u0103<\/strong>). Dar acesta este scopul cel mai \u00eenalt, pe care bietele legi omene\u015fti nici nu-l \u00eentrev\u0103d, prin formul\u0103rile lor ambigui \u015fi din greu g\u00e2f\u00e2ite, \u00eeng\u0103imate, b\u00e2lb\u00e2ite. Legile umane, \u00eens\u0103, dc\u0103 vor s\u0103 mai existe(ca autoritate efectiv\u0103) \u00een istoria evolutiv-terestr\u0103, trebuie \u201cs\u0103 trag\u0103 cu urechea\u201d, c\u00e2t mai atent, tocmai la scopul legislativ cristic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nimic din legile umane nu are, deocamdat\u0103, prev\u0103zut\u0103 finalitatea legislativ\u0103 suprem\u0103, dreptul legislativ formulat \u00een Fericiri\u00a0 <\/em><\/strong>–\u00a0 dar tocmai acesta este motivul pentru care legile umane nu sunt ascultate dec\u00e2t cu o jum\u0103tate de ureche, \u015fi \u00een sil\u0103: ele nu sunt \u00een stare s\u0103 z\u0103reasc\u0103, s\u0103 exprime ce z\u0103resc (dac\u0103 z\u0103resc)\u00a0 –\u00a0 anume, obiectivul legislativ cristic, care este transfigurarea fiin\u0163ei umane, dintr-una anonim\u0103, aflat\u0103 \u00een permanent\u0103 stare de zavistie cu sine \u015fi cu mediul s\u0103u social\u00a0 –\u00a0 \u00eentr-una perfect \u00eemp\u0103cat\u0103-armonizat\u0103 cu sine \u015fi cu mediul s\u0103u socio-natural(c\u0103ci \u00eentregul COSMOS este \u201csocietatea\u201d Omului!). O foarte palid\u0103 imagine a Cet\u0103\u0163ii Legislative a lui Dumnezeu<\/a>[95], o vedem \u00een unele m\u00e2n\u0103stiri cre\u015ftine, unde ascultarea legislativ-divin\u0103 (al\u0103turi de voturile s\u0103r\u0103ciei \u015fi castit\u0103\u0163ii\u00a0 –\u00a0 care au tot o natur\u0103 legislativ\u0103, dar mai \u00eenalt\u0103 \u015fi mai greu de \u00een\u0163eles pentru oamenii de r\u00e2nd: desfiin\u0163area total\u0103 a egotismului, prin s\u0103r\u0103cie trupeasc\u0103-social\u0103, desfiin\u0163area semin\u0163ei metafizice de vrajb\u0103, sexualitatea\u00a0 –\u00a0 care a desp\u0103r\u0163it \u015fi \u00eenvr\u0103jbit Omul cu Dumnezeu \u015fi, astfel,\u00a0 pe om cu sine \u00eensu\u015fi, orice cu orice, opun\u00e2nd totul istoric, autodistructiv \u015fi perisabil\u00a0 –\u00a0 TOTULUI CERESC ETERN-DES\u0102V\u00c2R\u015eIT)\u00a0 –\u00a0 este at\u00e2t de aspr\u0103, c\u00e2t nu \u015fi-a \u00eenchipuit niciodat\u0103 vreun legislator c\u0103 vreo lege ar putea avea vreo astfel de teribil\u0103 consecin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar, dac\u0103 r\u0103splata-finalitate a efortului spiritual-legislativ este des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, doar printr-o ascultare des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, a unei Legi (aparent supraumane\u00a0 –\u00a0 dar care prive\u015fte, \u00een mod direct, doar FIIN\u0162AREA UMAN\u0102, \u015fi nimic altceva<\/a>[96])\u00a0 –\u00a0 ei bine, pedeapsa pentru neintegrarea Omului \u00een Lege \u015fi, mai cu seam\u0103, a celor chema\u0163i s\u0103 reprezinte Legea \u015fi s\u0103-I c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 pe oameni spre Lege, dar care-\u015fi \u00eencalc\u0103 sistematic misiunea juridico-umano-divin\u0103(PREO\u0162II-JURI\u015eTI AI TEMPLULUI) este marcat\u0103 prin exclama\u0163ia prevestitoare de pr\u0103bu\u015fire apocaliptic\u0103:\u201dVai vou\u0103<\/em>!\u201d<\/a>[97]:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 -\u201cVai vou\u0103, c\u0103rturari \u015fi farisei f\u0103\u0163arnici, c\u0103 \u00eenchide\u0163i oamenilor \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor, c\u0103ci voi nu intra\u0163i \u015fi nici pe cei ce vor s\u0103 intre nu-i l\u0103sa\u0163i!(\u2026) Nebuni \u015fi orbi, ce e mai mare? Aurul, sau biserica, care sfin\u0163e\u015fte aurul?(\u2026) Vai vou\u0103, c\u0103rturari \u015fi farisei f\u0103\u0163arnici, c\u0103 da\u0163i zeciuial\u0103 din mint\u0103, din m\u0103rar \u015fi din chimen, \u015fi nesocoti\u0163i cele mai de sam\u0103 ale legii: dreptatea, mila \u015fi credin\u0163a. Acestea trebuie s\u0103 le face\u0163i \u015fi pe acelea s\u0103 nu le l\u0103sa\u0163i!(\u2026).Drept aceea, \u00een\u015fiv\u0103 m\u0103rturisi\u0163i de voi, c\u0103 sunte\u0163i fiii celor ce au ucis pe proroci. \u015ei \u00eemplini\u0163i \u015fi voi m\u0103sura p\u0103rin\u0163ilor vo\u015ftri. \u015eerpi, pui de vipere, cum ve\u0163i sc\u0103pa de os\u00e2nda gheenei? De aceea, iat\u0103 Eu trimet la voi proroci, \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi c\u0103rturari, \u015fi pe unii din ei \u00eei ve\u0163i ucide, \u015fi-i ve\u0163i r\u0103stigni\u00a0 –\u00a0 \u015fi pe al\u0163ii din ei \u00eei ve\u0163i bate \u00een sinagogile voastre \u015fi-i ve\u0163i alunga din cetate\u00a0 –\u00a0 ca s\u0103 vin\u0103 asupra voastr\u0103 tot s\u00e2ngele drept, care s-a v\u0103rsat pe p\u0103m\u00e2nt, de la s\u00e2ngele lui Abel celui drept p\u00e2n\u0103 la s\u00e2ngele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-a\u0163i ucis \u00eentre biseric\u0103 \u015fi altar. Adev\u0103rul v\u0103 gr\u0103iesc: toate acestea vor veni peste voi! (\u2026) Iat\u0103 vi se las\u0103 casa voastr\u0103 pustie, c\u0103ci v\u0103 spun: de acum, nu M\u0103 ve\u0163i mai vedea p\u00e2n\u0103 nu ve\u0163i striga: binecuv\u00e2ntat fie Cel ce vine \u00eentru numele Domnului<\/em>!\u201d Sanc\u0163iunea suprem\u0103 a frivolit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de Lege \u015fi Misiune a Legii: dez-identitatea<\/strong> \u015fi atoate-\u00eenvinuirea<\/strong>, urmate de orbirea fa\u0163\u0103 de lumin\u0103<\/strong>\u00a0 –\u00a0 p\u00e2n\u0103 la desc\u0103tu\u015farea CON\u015eTIENT\u0102, ABISAL\u0102\u00a0 –\u00a0 a con\u015ftiin\u0163ei r\u0103ului din Sine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cei care sunt chema\u0163i s\u0103 dezv\u0103luie, \u00een om, prin educa\u0163ie \u015fi credin\u0163\u0103, Legea s\u0103dit\u0103 de Dumnezeu\u00a0\u00a0 –\u00a0 \u015fi \u00eencalc\u0103, sfid\u0103tor \u015fi iresponsabil, menirea\u00a0 –\u00a0 sunt supu\u015fi impreca\u0163iei cristice pe p\u0103m\u00e2nt\u00a0 –\u00a0 dar Legea nu e de pe P\u0103m\u00e2nt. De aceea, acest \u201cvai vou\u0103!\u201d este vizionar: legislatorii \u015fi juri\u015ftii, care se fac c\u0103 nu v\u0103d Legea, \u015fi scot legi supte din deget, pentru confortul lor personal\u00a0 –\u00a0 vor primi suprema pedeaps\u0103: DES-FIIN\u0162AREA (scoaterea \u00eenafara planului divin al Fiin\u0163ei). Legislatorul \u015fi juristul care nu e vizionar , ci bucher \u015fi tipicar, specul\u00e2nd meschin, r\u0103u-voitor\u00a0 –\u00a0 \u00ee\u015fi auto-suprim\u0103 fiin\u0163a, se sinucide spiritual. C\u0103ci ve\u015fnica os\u00e2nd\u0103 a Gheenei este Focul ce arde toate matri\u0163ele gre\u015fite ale Facerii\u00a0 –\u00a0 \u015fterge din planul ontologic pe cei care nu s-au supus comandamentului Legii: \u201ccasa voastr\u0103[planul existen\u0163ei terestre \u015fi cosmice] vi se las\u0103 pustie.\u201d \u015ei nu-L vor mai vedea (n.n.: adic\u0103, nu se vor mai putea vedea-identifica, m\u0103car formal\u00a0 –\u00a0 \u00een\/cu Matri\u0163a Fiin\u0163ei-Hristos) p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu vor recunoa\u015fte, dincolo de legile chi\u0163ibu\u015f\u0103re\u015fti-egotiste\u00a0 –\u00a0 pe Dumnezeu-Legea:\u201dDe acum nu M\u0103 ve\u0163i mai vedea, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu ve\u0163i zice: Binecuv\u00e2ntat este Cel ce vine \u00eentru numele Domnului<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

3.8.Civiliza\u0163ia cre\u015ftin\u0103\u00a0 –\u00a0 civiliza\u0163ie legislativ\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mult\u0103 lume (juri\u015fti \u015fi nejuri\u015fti) are o p\u0103rere complet fals\u0103 despre lege \u015fi cre\u015ftinism, crez\u00e2nd a identifica, chiar, o incompatibilitate \u00eentre cele dou\u0103 no\u0163iuni.<\/a>[98]De fapt, adev\u0103rul const\u0103 exact \u00een formularea inversa\u0103 a judec\u0103\u0163ii: cine nu vede c\u0103 numai prin cre\u015ftinism<\/strong>, legile cap\u0103t\u0103 valoarea de Lege\u00a0 –\u00a0 acela habar nu are ce-i Legea, acela nu vorbe\u015fte, de fapt, despre Lege\u00a0 –\u00a0 ci despre ce vrea el, adic\u0103, despre nimic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este tot at\u00e2t de absurd s\u0103 afirmi c\u0103 religia cre\u015ftin\u0103 n-are de-a face cu legisla\u0163ia, precum este de absurd s\u0103 afirmi c\u0103 legisla\u0163ia nu are de-a face cu morala, sau c\u0103 morala nu are de-a face cu religia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen definitiv, ce scop are Legea? Are scop \u00een sine? Nu poate,\u00a0 c\u0103ci e pentru oameni\u00a0 –\u00a0 iar nu un text pentru un text( \u201cart\u0103 pentru art\u0103\u201d\u2026). Dar oamenii, sunt \u00een sine? Nu, pentru c\u0103 nu sunt propria crea\u0163ie\u00a0 –\u00a0 ci crea\u0163ii ale lui Dumnezeu, cu finalitate de la Dumnezeu. Sunt legi pentru Dumnezeu? Dumnezeu este Legea, deci n-are nevoie de legi. Atunci, pentru ce sunt legile? Pentru oameni care vor s\u0103 ajung\u0103 la Lege\u00a0 –\u00a0 adic\u0103 la Dumnezeu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2t despre faptul c\u0103 legea nu are de-a face cu Morala\u00a0 –\u00a0 aceasta este o afirma\u0163ie pe care numai infractorii pot s-o admit\u0103, f\u0103r\u0103 mustrare de cuget. La fel, c\u0103 Morala n-ar avea de-a face cu Religia. Adic\u0103, de ce s\u0103 te compor\u0163i bine, dac\u0103 nimeni nu vegheaz\u0103 asupra Binelui, \u015fi nici nu \u015ftii ce-i acela Bine? Dar dac\u0103 admi\u0163i c\u0103 Binele exist\u0103 \u015fi c\u0103 este Cineva care vegheaz\u0103 la \u00eemplinirea lui\u00a0 –\u00a0 te vei\u00a0 supune legilor Binelui. Arbitrat-Supravegheat. Altfel , \u00een ruptura Moralei de Religie \u015fi a moralei religioase de Lege apar r\u0103d\u0103cinile ANOMIEI. Ale crimei generalizate, trec\u00e2nd drept \u201cbine public\u201d\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Juridica trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 \u015fi Pedagogia. \u015ei invers. Omul dac\u0103 nu e \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 \u00eenve\u0163e legea\u00a0 –\u00a0 \u015fi dac\u0103 nu-i este stimulat\u0103 \u00een\u0163elegerea scopului final al legii\u00a0 –\u00a0 devine fie terorizat de lege, fie indiferent fa\u0163\u0103 de lege. Iar prin teroare \u015fi indiferen\u0163\u0103 n-a func\u0163ionat lung\u0103 vreme nici o societate uman\u0103\u00a0 –\u00a0 ci societ\u0103\u0163ile bazate pe lipsa de ra\u0163iune \u015fi implicare ra\u0163ional\u0103 a cet\u0103\u0163enilor \u00een treburile Cet\u0103\u0163ii\u00a0 –\u00a0 s-au sinucis, au disp\u0103rut din istorie. Omului trebuie s\u0103 i se explice, \u00een am\u0103nunt, cu mult\u0103 r\u0103bdare, la v\u00e2rsta c\u00e2nd pl\u0103mada lui uman\u0103 este maleabil\u0103 \u015fi permeabil\u0103\u00a0 –\u00a0 cine este el \u015fi cum s\u0103 ac\u0163ioneze \u015fi de ce s\u0103 ac\u0163ioneze, \u00eentr-un fel \u015fi nu \u00een altul. Pedagogia juridic\u0103 trebuie f\u0103cut\u0103 chiar de la 2-4 ani, c\u00e2nd apar primele sc\u00e2ntei de \u00een\u0163elegere\u00a0 –\u00a0 pentru ca fixarea strategiei juridice \u015fi a finalit\u0103\u0163ii ei s\u0103 aib\u0103 loc la v\u00e2rsta deplinei \u00een\u0163elegeri, a deplinei form\u0103ri a capacit\u0103\u0163ilor ra\u0163ionale, emo\u0163ionale, atitudinale, spirituale: adolescen\u0163a. Numai un om educat spre \u00eenalta \u015fi c\u00e2t mai\u00a0 deplina \u00een\u0163elegere a \u00eentregului sistem juridic, social \u015fi cosmic, va avea posibilitatea s\u0103 ac\u0163ioneze ca un om adev\u0103rat, s\u0103-i formeze, la r\u00e2ndul lui, prin convingere ra\u0163ional\u0103(dar \u015fi intuitiv\u0103) pe al\u0163i oameni(tovar\u0103\u015fi, copiii lui, chiar pe p\u0103rin\u0163ii lui neinstrui\u0163i)\u00a0 –\u00a0 \u015fi doar astfel poate s\u0103 se-nchege \u015fi s\u0103 reziste o societate uman\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103\u00a0 –\u00a0 autentic uman\u0103, prin spiritualitate evoluat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Accidentele istorice nu sunt de neglijat, nici de dispre\u0163uit\u00a0 –\u00a0 dar nu ele dicteaz\u0103 marele mers al istoriei umanit\u0103\u0163ii. Trebuie acordat\u0103 asisten\u0163\u0103 social\u0103 material\u0103, dar \u015fi moral\u0103, \u00een\u0163elegere \u015fi respect pentru efortul lor uman, tuturor celor care nu pot \u0163ine pasul cu cerin\u0163ele ritmului evolutiv al spiritului uman terestru\u00a0 –\u00a0 dar trebuie stimulate \u015fi respectate, \u00een primul r\u00e2nd, elitele, v\u00e2rfurile societ\u0103\u0163ii, C\u0102L\u0102UZELE, cei care men\u0163in constant , f\u0103r\u0103 sincope prea mari, ritmul evolu\u0163iei spiritului terestru. Apostolatul trebuie s\u0103 fie misiunea nu doar a dasc\u0103lilor de \u015fcoal\u0103, ci \u015fi a juri\u015ftilor, \u00eentor\u015fi \u00een \u015fcoli, redeveni\u0163i dasc\u0103li<\/strong> (c\u0103ci, \u00een Noul Ev Mediu<\/strong>, prezumat de N.Berdiaev, func\u0163iile sacerdotal\u0103, educa\u0163ional\u0103 \u015fi juridic\u0103 trebuie cumulate de acela\u015fi om\u00a0 –\u00a0 omul vremii noi, vreme despre care Malraux spunea:\u201dSecolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc<\/em>\u201d).C\u0103 azi a c\u0103zut unul, din disperare, c\u0103 m\u00e2ine vor suferi mul\u0163i \u015fi vor c\u00e2rti\u00a0 –\u00a0 trebuie s\u0103 le acord\u0103m \u00eentreaga noastr\u0103 compasiune\u00a0 –\u00a0 iar pe cei ce tr\u0103iesc, fizic \u015fi spiritual\u00a0 –\u00a0 s\u0103-i \u00eenconjur\u0103m cu bl\u00e2nde\u0163e \u015fi, asemeni lui\u00a0 Hristos, s\u0103-i sf\u0103tuim, s\u0103-i \u00eenso\u0163im c\u00e2\u0163iva pa\u015fi, s\u0103 le explic\u0103m cu \u00een\u0163elepciune, cu spirit de autosacrificiu \u015fi cu r\u0103bdare \u00eengereasc\u0103: \u201cIac\u0103 Eu v\u0103 trimet ca pe ni\u015fte oi \u00een mijlocul lupilor: fi\u0163i deci \u00een\u0163elepi ca \u015ferpii \u015fi bl\u00e2nzi ca porumbeii\u201d(Matei, 10, 16). S\u0103-i mustr\u0103m pe cei prea(\u015fi nejustificat) lene\u015fi, s\u0103-i izol\u0103m, par\u0163ial sau total, pe cei care fac totul cu rea-credin\u0163\u0103 con\u015ftient\u0103 \u015fi refuz\u0103 orice sfat bun<\/a>[99]\u00a0 –\u00a0 s\u0103-i \u00eendep\u0103rt\u0103m de societatea uman\u0103, pentru a n-o contamina cu r\u0103ul lor (dar \u00een izolare, s\u0103 le \u00eencerc\u0103m, neobosit, puterile sufletului, s\u0103 trezim \u00een ei, fie \u015fi \u00eent\u00e2rziat, germenii salv\u0103rii\u00a0 –\u00a0 viziunii umano-divine: preo\u0163ii \u015fi pedagogii s\u0103 intre c\u00e2t mai des, \u00een clasa de elevi c\u00e2t \u015fi-n \u00eenchisoare<\/strong>, \u00eentr-un ritm sus\u0163inut, pentru a for\u0163a u\u015file \u00eentunericului). Dar, evident, grija principal\u0103 s\u0103 fie pentru sus\u0163inerea ritmului general al UMANIT\u0102\u0162II: aceasta este misiunea legilor \u015fi legislatorilor\u00a0 –\u00a0 s\u0103 nu-\u015fi ia ochii de pe Lege\u00a0 –\u00a0 STEAUA ETERN C\u0102L\u0102UZITOARE. C\u0103ci vor exista mereu cet\u0103\u0163i-oameni care-L vor refuza pe Hristos-Legea Luminii, Legea Omului-Cosmos\u00a0 –\u00a0 \u015fi nu avem dreptul s\u0103 r\u0103m\u00e2nem la aceste cet\u0103\u0163i, s\u0103 ne contamin\u0103m de r\u0103ul lor \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u00a0 –\u00a0 ci avem datoria s\u0103 mergem spre cet\u0103\u0163ile-oameni care accept\u0103 Legea Luminii, Legea Omului-Cosmos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spun unii:\u201dLegile s\u0103 nu urmeze cre\u015ftinismul, c\u0103ci pedepsele vor fi prea mici, sau nu vor fi deloc<\/em><\/strong>\u201d. Cre\u015ftinismul autentic nu pedepse\u015fte cu ghilotina, scaunul electric, nici cu parul. Dar viziunea noastr\u0103 <\/strong>despre sistemul de pedepse este gre\u015fit\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noi reac\u0163ion\u0103m precum p\u0103g\u00e2nii sau primitivii veterotestamentari, f\u0103r\u0103 g\u00e2nd \u015fi inim\u0103, ci doar cu instinctul primar \u015fi cu pumnul, cu violen\u0163a fizic\u0103: \u201cdinte pentru dinte, ochi pentru ochi\u201d. Exist\u0103, \u00eens\u0103, o reac\u0163ie spiritual\u0103, de autopedepsire, extrem de sever\u0103, dec\u00e2t care mai \u00eengrozitoare nici nu exist\u0103 pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului \u015fi \u00een istorie: este pedeapsa de tip cre\u015ftin, cu efect nu de mutilare, schilodire, lichidare fizic\u0103<\/a>[100]\u00a0 –\u00a0 ci de transfigurare spiritual\u0103<\/strong>, repunere, a celui ce era doar umbr\u0103<\/strong> de om\u00a0 –\u00a0 \u00een rangul deplin \u015fi adev\u0103rat de OM.<\/strong> Aceast\u0103 pedeaps\u0103 cumplit\u0103 este pedeapsa pozitiv\u0103, specific\u0103 doar cre\u015ftinismului, adic\u0103 NOII LEGI, care, chiar dac\u0103 \u00eenc\u0103 nu e instituit\u0103 \u015fi nu se \u00eentrez\u0103re\u015fte m\u0103car posibilitatea instituirii ei generale\u00a0 –\u00a0 a\u015fa va fi, peste tot p\u0103m\u00e2ntul. Abia atunci, legile vor fi Lege, \u015fi se va vedea limpede c\u0103 toate sistemele legislative, purcese din morala divin\u0103, se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre finalitatea omului virtuos<\/a>[101]:\u00a0 \u201cci s\u0103 fie cuv\u00e2ntul vostru: ce e da, da \u015fi ce e nu, nu; iar ce este mai mult dec\u00e2t at\u00e2ta, e de la cel r\u0103u\u201d\u00a0 –\u00a0 \u015fi :\u201dEu \u00eens\u0103 v\u0103 zic: iubi\u0163i pe vr\u0103jma\u015fii vo\u015ftri, binecuv\u00e2nta\u0163i pe cei ce v\u0103 blestem\u0103, face\u0163i bine celor ce v\u0103 ur\u0103sc, \u015fi v\u0103 ruga\u0163i pentru cei ce v\u0103 nedrept\u0103\u0163esc \u015fi v\u0103 prigonesc, ca s\u0103 fi\u0163i fiii Tat\u0103lui vostru, Care este \u00een ceruri; c\u0103ci El porunce\u015fte soarelui S\u0103u s\u0103 r\u0103sar\u0103 \u015fi peste cei r\u0103i, \u015fi peste cei buni, \u015fi d\u0103 ploaie \u015fi peste cei drep\u0163i, \u015fi peste cei nedrep\u0163i(\u2026). Deci fi\u0163i des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i precum este des\u0103v\u00e2r\u015fit Tat\u0103l vostru cel ceresc\u201d<\/em><\/a>[102].<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Problema \u201cobrazului \u00eentors c\u0103tre noua palm\u0103\u201d<\/strong> a f\u0103cut s\u0103 curg\u0103 r\u00e2uri de cerneal\u0103. Consider\u0103m c\u0103 avem dreptul s\u0103 ne spunem p\u0103rerea \u015fi noi, \u00eempotriva celor care afirm\u0103 c\u0103 \u201ccre\u015ftinul are mentalitate de sclav\u201d (l-am citat pe Emil Cioran\u2026): este cea mai mare stupizenie, c\u00e2t\u0103 vreme Hristos vrea s\u0103-l readuc\u0103 pe Om \u00een ipostaza de FRATE DIVIN. Or, Dumnezeu este ATOTST\u0102P\u00c2NITOR, deci nim\u0103nui supus\u00a0 –\u00a0 cu at\u00e2t mai pu\u0163in sclav cuiva.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deci, palmele despre care vorbe\u015fte Hristos nu le \u00eenduri pe orizontala existen\u0163ial\u0103, adic\u0103, de la om la om. Ci pe verticala recunoa\u015fterii permanente a raport\u0103rii om-Dumnezeu. Palma prim\u0103, pe obraz, este expresia pedepsei lui Dumnezeu, prin m\u00e2na unui trimis-om. Dar trimisul-om tot om r\u0103m\u00e2ne, \u015fi deci puterea lui de pedepsire \u00een numele lui Dumnezeu este redus\u0103 \u015fi restr\u00e2ns\u0103 de c\u0103tre chiar limitele condi\u0163iei sale umane. Deci, pentru c\u0103 eu m\u0103 recunosc mult mai vinovat, \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, dec\u00e2t poate un om s\u0103-mi arate c\u0103 sunt vinovat, \u00eentorc \u015fi cel\u0103lalt obraz, pe care ar trebui s\u0103 mi se \u201ccompleteze\u201d pedeapsa, de la limita uman\u0103 a pedepsitorului-trimis divin\u00a0 –\u00a0 p\u00e2n\u0103 la deplina pedepsire divin\u0103, conform\u0103 cu imensul meu p\u0103cat c\u0103tre Dumnezeu. Din acest moment, cel care ne-a p\u0103lmuit\u00a0 va realiza\u00a0 c\u0103 nu poate el s\u0103 ne loveasc\u0103, at\u00e2t c\u00e2t ar trebui, prin justi\u0163ie divin\u0103-nonuman\u0103, s\u0103 ne loveasc\u0103. Atunci, abia, \u00ee\u015fi va da seama de limitele lui, de faptul c\u0103 nu e dec\u00e2t supusul (robul) c\u0103tre Dumnezeu-Legea (\u015fi Sanc\u0163iunea). Deci, NEPUTIN\u0162A\u00a0 lui de a ne lovi \u00eel va re-\u00eentoarce \u00eentre limitele sale umane. Dac\u0103 se va c\u0103i sau nu, dac\u0103 va lovi iar, sau nu\u00a0 –\u00a0 aceasta nu se poate garanta omene\u015fte\u00a0 –\u00a0 dar, deja, suntem ie\u015fi\u0163i de sub \u201cjurisdic\u0163ia\u201d uman\u0103 a oric\u0103rei lovituri deplin-divine. Dar:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a- lui i s-a f\u0103cut demonstra\u0163ia c\u0103 e neputincios, fie \u015fi \u00een a\u015fa-zisa \u201cdreptate\u201d, \u201cviolen\u0163\u0103 punitiv\u0103\u201d( c\u00e2nd, de fapt, nu e dec\u00e2t voin\u0163a Domnului, prin m\u00e2na lui, at\u00e2t c\u00e2t poate m\u00e2na \u015fi for\u0163a m\u00e2niei sale de om);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b-lovitorul, neputincios de a lovi mai mult dec\u00e2t a lovit, r\u0103m\u00e2ne de ru\u015fine: \u00ee\u015fi va da seama c\u0103 e un biet om, \u015fi-at\u00e2t; din acest moment, \u00ee\u015fi va pune problema c\u0103\u00a0 –\u00a0 lovitura fiind a lui<\/strong>, nu a lui Dumnezeu\u00a0 –\u00a0 s-ar putea ca pedeapsa lui Dumnezeu, pentru impostura lui de a se considera cu drept de pedepsire, de parc\u0103 ar fi fost Dumnezeu\u00a0 –\u00a0 va fi pedepsit\u0103 de Dumnezeu(\u015fi numai Dumnezeu \u015ftie c\u00e2t de grea va fi pedeapsa divin\u0103, lovitoare pentru SUPERBIE\u2026);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 c-cel lovit nu are de pierdut nimic, ci c\u00e2\u015ftig\u0103 con\u015ftien\u0163a c\u00e2t mai acut\u0103, deplin\u0103, a vinov\u0103\u0163iei fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, \u015fi va \u015fti (va fi gata) s\u0103 a\u015ftepte O COMPLETARE (oric\u00e2nd) la lovitur\u0103\u00a0 –\u00a0 ceea ce, oricum, este o m\u00e2ng\u00e2iere spiritual\u0103: lovit deja <\/strong>fiind, de c\u0103tre incon\u015ftientul impostor, \u015ftie c\u0103 lovitura lui Dumnezeu, pentru p\u0103catele sale, va fi mai mic\u0103 dec\u00e2t o merita , p\u00e2n\u0103 \u00een momentul lovirii umane (mai mic\u0103 exact cu lovitura trimis\u0103 de Dumnezeu prin impostor, lovitur\u0103 prin care p\u0103catul par\u0163ial al lovitului <\/strong>este ad\u0103ugat p\u0103catelor, p\u00e2n\u0103 atunci nerecunoscute, ale lovitorului).<\/strong> Este, pentru lovit,<\/strong> prefigurarea MARTIRIULUI, \u00een numele lui Dumnezeu\u00a0 –\u00a0 \u00eenceputul studiului legisla\u0163iei punitive a lui Dumnezeu. Dar \u015fi semnul-\u015fans\u0103 a viitoarei m\u00e2ntuiri. De la aceast\u0103 \u201cpalm\u0103\u201d \u00eencolo ar trebui, pentru adev\u0103ratul cre\u015ftin, s\u0103 urmeze revela\u0163ia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu !<\/strong> A\u015fa c\u0103, aceia dintre noi care se revolt\u0103 \u00eempotriva \u201cpalmei\u201d(\u015fi a primei, \u015fi a prezumatei\u2026)\u00a0 –\u00a0 ar trebui s\u0103 cear\u0103 ei, c\u00e2t mai degrab\u0103, \u015fi de la oricine, semnul loviturii-prefigurare a m\u00e2ntuirii, al milei divine, semnul c\u0103 \u201cDumnezeu nu te-a uitat\u201d\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cine mai \u0163ine cont, \u00een zilele de azi, ale legisla\u0163iei laice\u00a0 –\u00a0 c\u0103 ar putea fi trimis \u00een judecata Focului Ve\u015fnic, al retopirii \u201cmatri\u0163elor fiin\u0163iale\u201d\u00a0 –\u00a0 \u201cdoar\u201d pentru insultarea \u201cfratelui\u201d(oricare semen): \u201cnetrebnicule, nebunule\u201d?\u00a0\u00a0 –\u00a0 c\u00e2nd to\u0163i suntem c\u0103lc\u0103tori de Lege, deci\u201dnetrebnici-nebuni\u201d\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cine ar accepta azi, \u00een legisla\u0163ia laic\u0103 (Doamne, ce-i mai place omului s-o fac\u0103 pe Dumnezeu, pedepsind, \u00een st\u00e2nga \u015fi-n dreapta, cu mintea lui de om\u2026), s\u0103 se autoexileze\u00a0 , definitiv \u015fi irevocabil, de propriii copii\u00a0 –\u00a0 dac\u0103 ace\u015ftia L-ar nega pe Dumnezeu-Ob\u00e2r\u015fia a Toate, singura garan\u0163ie a Binelui?<\/a>[103] Cine ar accepta azi, \u00een legisla\u0163ia laic\u0103, at\u00e2t de \u201csever\u0103\u201d(?\u2026)\u00a0 –\u00a0 s\u0103-\u015fi taie m\u00e2na sau s\u0103-\u015fi scoat\u0103 ochiul, pentru o \u201csimpl\u0103\u201d minciun\u0103, tr\u0103dare? Doar tr\u0103darea e relativ\u0103, nu?\u2026 La fel\u00a0 –\u00a0 Adev\u0103rul: mereu, \u00een societatea laic\u0103 avem \u201cpuncte de vedere\u201d\u00a0 –\u00a0 adic\u0103 pretexte de a (ne) min\u0163i cu neru\u015finare. Fii preg\u0103tit, \u00een orice clip\u0103 a vie\u0163ii tale, s\u0103 fii torturat inimaginabil \u015fi s\u0103 mori pentru Dumnezeu!Adic\u0103, pentru revelarea SINELEUI T\u0102U REAL-DIVIN.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cHot\u0103r\u00e2t lucru, legisla\u0163ia cre\u015ftin\u0103 este mult prea sever\u0103\u00a0 –\u00a0 \u015fi nedemocratic\u0103<\/em><\/strong>!\u201d\u00a0 –\u00a0 vor spune, acum, afla\u0163i, oarecum, \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, cei care ziceau, p\u00e2n\u0103 acum , c\u0103-i legisla\u0163ie prea bl\u00e2nd\u0103 \u015fi c\u0103 orice cre\u015ftin are mentalitate de sclav. Da, este sever\u0103, pentru c\u0103 Dumnezeu are preten\u0163ii mari de la om(dac\u0103 vrea omul s\u0103 fie Fratele lui Dumnezeu\u2026)\u00a0 –\u00a0 dar \u015fi r\u0103spl\u0103\u0163i pe m\u0103sur\u0103: Dumnezeu \u00eel vrea pe om FERICIT\u00a0 –\u00a0 fericit cu adev\u0103rat, adic\u0103 asemeni Lui. Dar aceasta \u00eenseamn\u0103: PERFECT CURAT-CUR\u0102\u0162AT DE REZIDUURI NON-PARADISIACE (adic\u0103, potrivnice Luminii Lumii)\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nedemocratic\u0103? Dumnezeu nu \u015ftie dec\u00e2t despre o singur\u0103 categorie uman\u0103\u00a0 –\u00a0 de fapt, despre un singur om: ADAM (s\u0103-l \u00eentoarc\u0103 de unde a purces, pl\u00e2ng\u00e2ndu-\u015fi gre\u015feala\u00a0 –\u00a0 \u00een Rai-Paradis). Iar discriminarea \u201dnedemocratic\u0103\u201d ar \u00eencepe de la doi\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Greu, teribil de greu, dar \u015fi teribil de m\u0103re\u0163 \u015fi nem\u0103surat nobil lucru este s\u0103 fii cre\u015ftin. Fratele lui Hristos-Dumnezeu \u015fi Fiul lui Dumnezeu. Prima \u015fi singura condi\u0163ie: respect\u0103 Legea Armoniei(cu tine, cu ceilal\u0163i, cu lumea). Lege pe care Hristos(cel mai teribil Legislator!f\u0103r\u0103 alt scop dec\u00e2t Dreptatea: \u201cFerici\u0163i cei ce fl\u0103m\u00e2nzesc \u015fi \u00eenseteaz\u0103 de dreptate, c\u0103 aceia se vor s\u0103tura!<\/em>\u201d<\/a>[104]) o nume\u015fte at\u00e2t de frumos: IUBIRE.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Legea \u00eel transfigureaz\u0103 pe om \u00een Dumnezeu. Respect\u0103 dumnezeie\u015fte Legea!\u00a0 –\u00a0 porunce\u015fte Juristul Suprem-Hristos. Altfel, pedeapsa ta va fi esen\u0163ial\u0103 \u015fi etern\u0103! Vei pierde(sau am\u00e2na indefinit) M\u00e2ntuirea, adic\u0103 starea de ie\u015fire de sub Timp-Eveniment-Moarte!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Jugul Legii lui Dumnezeu este u\u015for sau teribil de greu, dup\u0103 gradul de \u00eencredere (\u00een Reperul \u015fi Scopul Suprem), de credin\u0163\u0103 \u015fi de supunere fa\u0163\u0103 de Lege<\/strong>: cine s-a obi\u015fnuit cu ceva, zi de zi \u015fi clip\u0103 de clip\u0103(oric\u00e2t ar fi de cumplit, aparent\u00a0 –\u00a0 acel \u201cceva\u201d)\u00a0 –\u00a0 va constata c\u0103 e u\u015for \u015fi firesc. De aceea, educa\u0163ia \u00eentru Lege trebuie f\u0103cut\u0103 de mic copil\u00a0 –\u00a0 dezvoltat\u0103 \u015fi explicitat\u0103 \u00een adolescen\u0163\u0103\u00a0 –\u00a0 pentru ca omul matur s\u0103 fie Omul Legii, tot a\u015fa cum este Omul Respira\u0163iei sau al B\u0103t\u0103ii Inimii. \u201cC\u0103ci jugul meu este bun \u015fi sarcina mea u\u015foar\u0103\u201d<\/a>[105].<\/p>\n

*<\/p>\n

3.9.T\u00e2n\u0103rul educat \u015fi Dumnezeu<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul va sim\u0163i boarea divin\u0103 \u00een sala de clas\u0103, se va l\u0103sa modelat de c\u0103tre \u201cdelegatul\u201d lui Dumnezeu, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd el \u00eensu\u015fi va afirma c\u0103 NUMAI via\u0163a \u00eentru armonie cu oamenii , cu Legea,\u00a0 cu Dumnezeu este via\u0163\u0103 real\u0103. A\u015fa cum bine zicea Pytagora, t\u00e2n\u0103rul nu trebuie \u00een\u015felatprin intruziunea, pe canalul dintre substan\u0163a divin\u0103 \u015fi sufletul t\u00e2n\u0103rului, a intereselor meschine ale educatorului\/legislatorului. Confiscarea(grosolan\u0103 \u015fi brutal\u0103) a c\u0103ii dinspre Dumnezeu\u00a0 spre sufletul t\u00e2n\u0103rului va duce la grave tulbur\u0103ri spirituale , ale actualei \u015fi viitoarei societ\u0103\u0163i umane, care va fi lipsit\u0103 de harul transfigur\u0103rii<\/strong>, singurul factor care poate revela teleologia cosmic\u0103 \u015fi social\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cine-l va \u00een\u0163elege pe Dumnezeu, p\u0103trunz\u00e2nd \u00een \u201cmintea\u201d lui Dumnezeu, \u00een inten\u0163iile Sale sublime\u00a0 –\u00a0 acela va fi subiectul ideal pentru educa\u0163ie. Cine nu, va reprezenta un rebut educa\u0163ional \u015fi, consecutiv, un poten\u0163ial pericol de destabilizare social\u0103, prin faptul c\u0103 el \u00eensu\u015fi nu e stabilizat spiritual\u00a0 –\u00a0 \u015fi, deci, se constituie \u00een focarul epidemiei non-armoniei\u00a0 –\u00a0 epidemia anomic\u0103<\/strong>. Epidemie care , deja, \u201ccutremur\u0103 p\u0103m\u00e2ntul sub picioarele noastre\u201d, cum spune un g\u00e2nditor\u00a0 –\u00a0 el \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin aceasta c\u0103, \u00een cur\u00e2nd, Dumnezeu nici nu va\u00a0 mai \u0163ine cont de alegerea noastr\u0103, \u015fi se va revela \u00een toat\u0103 m\u0103re\u0163ia lui legislativ\u0103. Dar pentru c\u0103 noi nu suntem preg\u0103ti\u0163i s\u0103 ne supunem Legii \u015fi Legislatorului Suprem\u00a0 –\u00a0 vom fi \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i de moarte, \u00een loc s\u0103-i aducem slav\u0103 \u015fi s\u0103 ne transfigur\u0103m de bucuria supremei revela\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deci, de re\u0163inut: Dreptul nu e doar o \u015ftiin\u0163\u0103 –\u00a0 ci o cale poten\u0163ial\u0103 de a-l \u00eent\u00e2lni pe Dumnezeu. O cale pe care poate fi ini\u0163iat mult mai u\u015for omul t\u00e2n\u0103r\u00a0 –\u00a0 dac\u0103 con\u015ftiin\u0163a responsabilit\u0103\u0163ii duble(fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi fa\u0163\u0103 de chipul s\u0103u oglindit –\u00a0 omul) ar fi trezit\u0103 \u00een educatorii momentului I \u015fi momentului II pedagogic. Cu o condi\u0163ie: legile s\u0103 nu uite de Lege.<\/p>\n

*<\/p>\n

3.10. \u00cen loc de concluzii finale: Replierea social\u0103 \u015fi cenzura moral-divin\u0103 a t\u00e2n\u0103rului<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen trecut, mai ales \u00een lumea satului, autoritatea divin\u0103 era dublat\u0103 de autoritatea social\u0103 a ob\u015ftei, \u00een chip, deseori, armonios\u00a0 –\u00a0 \u015fi, \u00een mod sigur, totdeauna flositor, pentru p\u0103strarea moralei: \u201cgura lumii\u201d, \u201cgura satului\u201d\u00a0 –\u00a0 o adev\u0103rat\u0103 \u015fi bine format\u0103(\u015fi informat\u0103) opinie public\u0103\u00a0 –\u00a0 autoritatea ob\u015ftei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Egoismul, individualismul, \u00eensingurarea modern\u0103, pustiirea sau urbanizarea satelor (mai ales ca mentalitate)\u00a0 –\u00a0 au distrus autoritatea ob\u015ftei. A r\u0103mas autoritatea divin\u0103\u00a0 –\u00a0 prin \u201cdelegare educa\u0163ional\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum trebuie v\u0103zut\u0103 ea? \u00cen zeci, sute de cazuri\u00a0 –\u00a0 discut\u00e2nd cu elevii, cu tinerii\u00a0 –\u00a0 ne-am dat seama c\u0103 autoritatea divin\u0103, dac\u0103 e con\u015ftientizat\u0103 \u015fi dublat\u0103 de stimulul religios al familiei(evlavia, morala cre\u015ftin\u0103)\u00a0 –\u00a0 \u00eempiedic\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea de lucruri nepl\u0103cute, \u015fi chiar de lucruri periculoase, nocive \u00een cel mai \u00eenalt grad\u00a0 –\u00a0 din punct de vedere social. T\u00e2n\u0103rul trebuie \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 aib\u0103 un preot-duhovnic stabil, \u00een care s\u0103 aib\u0103 deplin\u0103 \u00eencredere. \u015ei atunci, cenzura moral-divin\u0103 va veni pe dou\u0103 c\u0103i, diminu\u00e2nd sau chiar suprim\u00e2nd pornirile rele ale firii t\u00e2n\u0103rului, sau obiceiurile, deprinderile sale proaste:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a-sentimentul veghii, permanente, deasupra sa, a ochiului divin neadormit \u015fi mustr\u0103tor (\u00een cazul neadapt\u0103rii sau \u00eencetei adapt\u0103ri la morala cre\u015ftin\u0103);<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b- controlul periodic(ca la medic) al sufletului: preg\u0103tirea periodic\u0103 pentru \u00eent\u00e2lnirea cu confesorul-duhovnicul\u00a0 –\u00a0 o \u00eent\u00e2lnire de maxim\u0103 \u015fi sever\u0103 sinceritate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel, treptat, credin\u0163a \u015fi \u00eencrederea re-conformeaz\u0103 spiritul, rectific\u0103, \u015flefuiesc spiritul \u015fi inhib\u0103 pornirile pernicioase ale firii.\u00a0 Acesta este, \u00een definitiv, OMUL NOU de care vorbe\u015fte Hristos, omul ren\u0103scut spiritual\u00a0 –\u00a0 nu acela al comunismului ateu, nici acela al liberalismului libertin \u015fi anomic. Pur \u015fi simplu, HOMO RELIGIOSUS REDIVIVUS<\/strong>, despre care face vorbire Mircea Eliade<\/a>[106]. Omul religios reg\u0103sit-ren\u0103scut, \u015fi pus \u00eentre parametri de eficien\u0163\u0103 spiritual\u0103\u00a0 –\u00a0 care va deveni corectitudine \u015fi omenie social\u0103. Din dezv\u0103luirile tinerilor, afla\u0163i fie \u00een plin\u0103 terapie religioas\u0103, fie dup\u0103 terapia religioas\u0103 (\u00eentr-un moment de relaxare luminoas\u0103, evlavioas\u0103, recunosc\u0103toare) s-a putut vedea cum at\u00e2t mici caren\u0163e psihice \u015fi deprinderi rele, nu foarte vinovate \u00een sine(cochet\u0103ria celei care pierdea ziua la oglind\u0103, mizeria fiziologic\u0103 a celui care se masturba sau se scobea \u00eentre degetele de la picioare etc.)\u00a0 –\u00a0 c\u00e2t \u015fi mari deficien\u0163e psiho-fiziologice(porniri homosexuale, cauzate de grave disfunc\u0163ii, deficien\u0163e fiziologice, din pricini congenitale etc.\u00a0 –\u00a0 sau nest\u0103p\u00e2nirea nervilor, neascultarea de nici o autoritate exterioar\u0103 etc.)\u00a0 –\u00a0 prin concentrarea at\u00e2t sub Ochiul lui Dumnezeu, c\u00e2t \u015fi sub cuv\u00e2ntul de folos al duhovnicului\u00a0 –\u00a0 fie au fost autoreprimate, fie \u0163inute \u00een fr\u00e2u, st\u0103p\u00e2nite mental, volitiv, pentru a nu face r\u0103u celor din jur, \u015fi nici sie\u015fi s\u0103 nu-\u015fi m\u0103reasc\u0103 r\u0103ul, p\u00e2n\u0103 la sc\u00e2rba de sine \u015fi la sentimentul culpabilit\u0103\u0163ii , hiperbolizat p\u00e2n\u0103 la dorin\u0163a de autoeliminare. \u00cemp\u0103carea cu sine, redob\u00e2ndirea respectului de sine \u015fi a cumpenei interioare, re-armonizarea interioar\u0103\u00a0 –\u00a0 este ceva de nepre\u0163uit. \u015ei doar sentimentul religios autentic(nu supersti\u0163ia sau bigotismul!!)\u00a0 rezolv\u0103 aceste probleme .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ABIA OMUL RELIGIOS POATE FI, ORIC\u00c2ND, O FOARTE BUN\u0102 FIIN\u0162\u0102 JURIDIC\u0102\u00a0 –\u00a0 DAC\u0102 SE FACE EDUCA\u0162IA JURIDIC\u0102 DE RIGOARE<\/strong>. Este mai pu\u0163in valabil inversul afirma\u0163iei. De multe ori, juri\u015fti merituo\u015fi, pierz\u00e2nd busola spiritual\u0103, au clacat moral \u015fi profesional.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

RESTABILIREA\u00a0 CREDIBILIT\u0102\u0162II TINERILOR. \u201cB\u0102TR\u00c2NE\u0162EA\u201d \u015eI \u201cTINERE\u0162EA\u201d\u00a0 –\u00a0 CATEGORII PSIHO-SOCIALE<\/strong><\/p>\n

\u00a0For\u0163ele spirituale tinere :<\/p>\n

a-dac\u0103 vor fi educate \u00een direc\u0163ia generozit\u0103\u0163ii spirituale, a orizontului spiritual deschis \u015fi liber spre \u201csus\u201d\u00a0 –\u00a0 iar nu al unui pozitivism meschin \u015fi fosilizat \u00een automatismele de \u201canimal de prad\u0103\u201d, strict orizontalizat(sub zodia \u201ceconomicului\u201d);<\/p>\n

b- dac\u0103 vor fi convinse s\u0103 accepte cunoa\u015fterea \u015fi aprofundarea Legii-Norm\u0103( \u00een semnifica\u0163iile ei ad\u00e2nci, vitale) \u015fi a sistemului general de func\u0163iune social\u0103\u00a0 –<\/p>\n

\u00een mod sigur, vor g\u0103si solu\u0163ii nu numai noi, ci \u015fi mai\u00a0 fiabile \u015fi viabile, multiple \u015fi cu grad de solu\u0163ionare mai \u00eenalt. Se vor angaja \u00eentr-o autentic\u0103 spiral\u0103 a reformei sociale \u015fi morale ( nu \u00een simulacre reformiste)\u00a0 –\u00a0 a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een toate\u00a0 momentele critice ale istoriei omenirii : tinerii minori\u0163i au deblocat Biserica Occidental\u0103, sco\u0163\u00e2nd-o din criza de credibilitate , care a produs, pe cale de consecin\u0163\u0103, tirania religioas\u0103 a sistemului inchizitorial ;\u00a0 tinerii arti\u015fti , savan\u0163i \u015fi exploratori\u00a0 –\u00a0 au deblocat Evul Mediu ( care alunecase \u00een manierism factice) – spre Rena\u015ftere; tinerii masoni ai veacului 18 au deblocat sistemul social feudal ( \u00eencr\u00e2ncenat \u00een forme golite de divin, \u00een absolutismul despotic, cu preten\u0163ii de drept divin, arogant \u015fi distructiv de av\u00e2nturi creative), spre democra\u0163ie (care, la \u00eenceputul ei, p\u0103rea real\u0103\u2026)\u00a0 –\u00a0 \u015fi tot tinerii au achiesat primii \u015fi la idealurile anului (est \u015fi central-european) 1989, doar c\u0103, peste tot \u00een Centrul \u015fi Estul Europei, a existat o capcan\u0103, gen \u201cPia\u0163a Universit\u0103\u0163ii\u201d-Bucure\u015fti 1990 –\u00a0 revelat\u0103 mai degrab\u0103 sau mai t\u00e2rziu, cu am\u0103r\u0103ciune. For\u0163ele tinere nu trebuie m\u0103cinate, pervertite \u015fi exasperate\u00a0 –\u00a0 ci folosite \u00een mod loial, vizionar, curat\u00a0 –\u00a0 determinate, printr-o educa\u0163ie prealabil\u0103, de \u00eenalt\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 \u0163inut\u0103 spiritual\u0103, s\u0103 se \u201c\u00eenjuge\u201d singure, cu entuziasmul specific v\u00e2rstei, la opera\u0163ia denumit\u0103 \u201cameliorare social\u0103\u201d. Numai a\u015fa se pot ele purifica \u015fi lumina, constant, de Idealul Umanit\u0103\u0163ii\u00a0 –\u00a0\u00a0 f\u0103r\u0103 a se \u00een\u0163epeni \u00een starea psiho-spiritual\u0103,\u00a0 numit\u0103 \u201cb\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d, ci p\u0103str\u00e2nd, chiar \u00een v\u00e2rsta senectu\u0163ii, flexibilitatea \u015fi generozitatea extrem\u0103, at\u00e2t de vie, a st\u0103rii spirituale de \u201ctineret\u201d. C\u0103ci, dup\u0103 cum credem a se vedea, nu exist\u0103 un real conflict al genera\u0163iilor, dec\u00e2t atunci c\u00e2nd cei v\u00e2rstnici se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 s\u0103 semnifice \u201ccei b\u0103tr\u00e2ni\u201d-\u00eemb\u0103tr\u00e2ni\u0163i\u00a0 –\u00a0 \u015fi s\u0103-\u015fi aroge drepturi pe care nu le au, \u00een virtutea unor \u201cvirtu\u0163i\u201ddeloc onorabile: \u00ee\u015fi apropriaz\u0103 , f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015fi merite, din punct de vedere medical, toate anchilozele psiho-spirituale posibile\u00a0 –\u00a0 lucru care duce, inexorabil, la atitudini egoiste \u015fi tiranice. \u201cB\u0103tr\u00e2ne\u0163ea\u201d \u015fi \u201cTinere\u0163ea\u201d se dovedesc a fi, \u00een cele din urm\u0103, dar, de fapt,\u00a0 \u00een primul r\u00e2nd\u00a0 –\u00a0\u00a0 categorii psiho-spirituale \u015fi\u00a0 grade\u00a0 de atitudine volitiv\u0103\u00a0\u00a0\u00a0 ( \u00een cazul celor ce vor s\u0103 arate \u015fi s\u0103 fie \u201cb\u0103tr\u00e2ni\u201d, este \u015fi complacerea de a ar\u0103ta \u015fi a fi astfel\u00a0 –\u00a0 iar despre \u201ctinerii\u201d cu prejudecata c\u0103 ei trebuie s\u0103 fie cu totul altceva dec\u00e2t genera\u0163ia anterioar\u0103, iar dac\u0103 nu sunt, se autoblocheaz\u0103 moral-spiritual, se poate spune, la fel, c\u0103 se complac \u00eentr-o atitudine categorisit\u0103, doar,\u00a0 drept \u201ct\u00e2n\u0103r\u0103\u201d\u00a0 –\u00a0 hyppies, rockers, rappers, punkers etc.\u00a0 –\u00a0 dar, \u00een realitate, \u201c\u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103\u201dprematur,\u00a0 f\u0103r\u0103 finalitatea , nelini\u015ftea creatoare \u015fi for\u0163a de a fi \u015fi \u00eensemna\u201ctinere\u0163e\u201d autentic\u0103). \u201cLe lipse\u015fte educa\u0163ia\u201d\u00a0 – spunem. Dar chiar li se d\u0103 educa\u0163ie adecvat\u0103, \u00eentr-un mediu social adecvat <\/strong>(???) \u015fi de c\u0103tre factori adecva\u0163i(fie \u015fi ca atitudine \u015fi nivel spiritual)\u00a0 \u015fi de bun\u0103-credin\u0163\u0103? O educa\u0163ie care s\u0103 stimuleze, \u00een ei, generozitatea \u015fi energiile constructive, specifice (\u00een mod normal\u2026) v\u00e2rstei tinere?\u2026<\/p>\n

Noi nu credem asta \u2013 \u015fi, tocmai de aceea, opt\u0103m pentru\/propunem, cu mult discern\u0103m\u00e2nt, o variant\u0103 nou\u0103 (\u015fi, \u00een acela\u015fi timp, veche\u2026) de societate, \u00een care s\u0103 nu mai existe p\u0103c\u0103lici \u015fi p\u0103c\u0103litori, \u015fi nici obidi\u0163i \u015fi obiditori: SOCIETATEA TEOCRATIC\u0102<\/strong>, \u00een sensul propus de Nikolai Berdiaev, \u00een lucrarea sa \u2013 Un Nou Ev Mediu<\/em><\/strong>: o societate \u00een care CREDIN\u0162A CRE\u015eTIN\u0102<\/strong> (autentic\u0103 \u015fi fervent\u0103\u2026!!!) s\u0103 fie for\u0163a spiritual\u0103 motrice \u2013 \u00een care Biserica s\u0103 fie Institu\u0163ie Divino-Uman\u0103, nu cu misiune neap\u0103rat de supraveghere\u00a0 a\u00a0 nivelului de spiritualitate al mediului social \u2013 nu at\u00e2t institu\u0163ie cu misiune corectiv\u0103<\/strong>, c\u00e2t preventiv\u0103,<\/strong> pentru evitarea nu doar a catastrofelor spirituale, cum sunt cele prin care trecem azi, de s-au z\u0103p\u0103cit de tot p\u00e2n\u0103 \u015fi sacedo\u0163ii lui Hristos-M\u00e2ntuitorul\u2026 –\u00a0 ci, \u00een special, pentru alinarea durerilor spirituale din mediul social, pentru catalizarea \u015fi cultivarea for\u0163elor spirituale nucleice, ascunse \u00een om\/umanitate<\/strong> – pentru adeverirea, \u00eent\u0103rirea \u015fi Revelarea St\u0103rii de REAL\u0102 con-fraternitate, dintre oameni: TEOCRA\u0162IA<\/strong> propus\u0103 de noi NU trebuie s\u0103 fie o nou\u0103 societate totalitar\u0103, \u015fi nici s\u0103 nu utilizeze constr\u00e2ngerea, brutal\u0103 sau discret\u0103 (tot siluire a libert\u0103\u0163ii divino-umane ar fi, sub orice form\u0103 s-ar exercita brutalitatea\/constr\u00e2ngerea non-spiritualizant\u0103!) \u2013 s\u0103 nu aib\u0103 scopuri DELOC<\/strong> lume\u015fti, ci exclusiv, obsesiv,\u00a0 \u0163in\u00e2nd de Revelarea Lui Hristos<\/strong>\u2026 \u2013 s\u0103 nu se nimereasc\u0103, Doamne fere\u015fte, din nou, cum a fost \u00een zona papal\u0103 a secolelor Vechiului Ev Mediu \u2013 Inchizi\u0163ia, sau orice alt fel de \u201epoli\u0163ie bisericeasc\u0103\u201d\u2026Nu, nicidecum! Ci s\u0103 fie Zona Terestr\u0103 \u015fi Zona Divin\u0103 (totodat\u0103! \u2013 \u00eent\u00e2lnite!!! – prin Lucrarea Cea Mai \u00cenalt\u0103 a HARULUI\u00a0\u00a0\u00a0 Dumnezeiesc!), zona de REVELA\u0162IE, la nivel de individ, dar, mai cu seam\u0103, de SUPRAINDIVIDUALITATE \/ NEAM. \u00cen felul acesta, doar, Biserica va fi, IAR, ceea ce a vrut \u015fi vrea Hristos: Mireasa Lui Hristos, Sf\u00e2nta Unealt\u0103 de M\u00e2ntuire\/Re-armonizare \u00eentru Duh a Omului\/Umanit\u0103\u0163ii, ANTICAMERA PARADISULUI.<\/strong><\/p>\n

DECI, PROPUNEM NUMELE (pentru aceast\u0103 \u201ealternativ\u0103<\/em>\u201d, propus\u0103 de noi, vis-\u00e0-vis de democra\u0163ie!) DE \u201e<\/strong>HRISTOCRA\u0162IE<\/em><\/strong>\u201d!!!<\/strong><\/p>\n

…Dar, pentru o astfel de societate nou\u0103, \u015fi totu\u015fi veche, originar\u0103, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 ea a fost \u00eent\u00e2ia propunere a Lui Hristos \u2013 preo\u0163ii trebuie s\u0103 \u00eenceteze definitiv de a se considera un soi de func\u0163ionari \u2013 \u015eI S\u0102 RE-DEVIN\u0102 JERTFELNICI \u00ceNTRU MISIUNE SF\u00c2NT\u0102\/COSMIC\u0102\/SUPRAISTORIC\u0102<\/strong>!!!<\/p>\n

\u015ei aceasta, pentru ca istoria s\u0103 aib\u0103 finalul prorocit de acela\u015fi mare filosof al Ortodoxiei, Nikolai Berdiaev \u2013 re-contopirea istoriei p\u0103m\u00e2nte\u015fti cu istoria celest\u0103 (cf. Sensul istoriei<\/em><\/strong>, Polirom, Ia\u015fi, 1996, pp. 195-197) \u2013 deci, s\u0103 relu\u0103m \u015fi s\u0103 complet\u0103m, ca pe un memento<\/strong>, ceea ce deja am citat din geniul rus al Ortodoxiei: \u201e\u00cen viitor va avea loc o lupt\u0103 f\u0103r\u0103 precedent \u00eentre bine \u015fi r\u0103u, \u00eentre Dumnezeu \u015fi diavol, \u00eentre lumin\u0103 \u015fi \u00eentuneric. Sensul istoriei const\u0103 \u00een deschiderea acestor principii opuse, \u00een lupta lor \u015fi \u00een conflictul tragic al acestor principii (\u2026)Am \u00eenceput cu prologul celest al istoriei, pentru a trece la istoria p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, iar de la aceast\u0103 istorie p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 trebuie s\u0103 trecem iar\u0103\u015fi la istoria celest\u0103.Numai \u00een acest caz istoria are un sens pozitiv: dac\u0103 se \u00eencheie. \u00centreaga metafizic\u0103 a istoriei (\u2026) conduce la con\u015ftiin\u0163a sf\u00e2r\u015fitului inevitabil al istoriei. Dac\u0103 istoria ar fi un proces nesf\u00e2r\u015fit, o infinitate rea, ea n-ar avea nici un sens. Tragedia timpului ar fi de nerezolvat, iar sarcina istoriei \u2013 irealizabil\u0103, pentru c\u0103, \u00een interiorul timpului istoric, aceasta nici nu se poate \u00eenf\u0103ptui. Destinul omului, aflat la baza istoriei, presupune un scop supraistoric, un proces suoraistoric, o solu\u0163ionare supraistoric\u0103 a destinului istoriei \u00eentr-un alt timp, ve\u015fnic. Istoria p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 trebuie s\u0103 se contopeasc\u0103 din nou cu istoria celest\u0103, trebuie s\u0103 dispar\u0103 grani\u0163ele care separ\u0103 lumea aceasta de lumea cealat\u0103, la fel cum nu au existat aceste grani\u0163e \u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat, \u00een zorii vie\u0163ii universale. (\u2026).\u00cen acest mod simbolic se vorbe\u015fte \u00een Apocalips\u0103. Se rupe leg\u0103tura timpurilor,\u00a0 cercul \u00eenchis al realit\u0103\u0163ii \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai existe. \u00cen realitatea lumii se revars\u0103 energiile unor alte trepte ale realit\u0103\u0163ii, istoria timpului nostru se sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u015fi tocmai de aceea cap\u0103t\u0103 sens. O zi din via\u0163a noastr\u0103 individual\u0103 este absurd\u0103 luat\u0103 \u00een sine, via\u0163a noastr\u0103 cap\u0103t\u0103 sens doar prin al\u0103turarea tuturor zilelor ei.<\/em><\/p>\n

(\u2026) \u00cen limitele istoriei, este irezolvabil \u015fi conflictul tragic al destinului individual, cu destinul \u00eentregii umanit\u0103\u0163i. De aceea, istoria trebuie s\u0103 se \u00eencheie. Lumea trebuie s\u0103 intre \u00eentr-o realitate superioar\u0103, \u00eentr-un timp integral, \u00een care s\u0103 se rezolve problema destinului individual uman, iar conflictul tragic al acesti destin individual cu destinul universaltrebuie s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie. Istoria este, \u00eenainte de toate, destin \u2013 \u015fi trebuie s\u0103 fie \u00een\u0163eleas\u0103 ca destin, ca soart\u0103 tragic\u0103. Soarta tragic\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103, ca \u00een orice tragedie, un act final, care rezolv\u0103 totul. \u00cen tragedie, catharsis-ul este inevitabil.\u00a0 Istoria nu are o evolu\u0163ie infinit\u0103 \u00een timpul nostru, nu are firescul fenomenelor naturale, tocmai pentru c\u0103 istoria este destin. Aceasta este ultima concluzie a metafizicei istoriei. Destinul uman, pe care trebuie s\u0103-l urm\u0103rim prin toate perioadele istoriei, nu se poate solu\u0163iona \u00een limitele istoriei. Metafizica istoriei ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 ceea ce este irezolvabil \u00een limitele istoriei, se rezolv\u0103 dincolo de limitele ei. Acesta \u015fi este cel mai important argument \u00een favoarea faptului c\u0103 istoria nu este f\u0103r\u0103 sens, c\u0103 are un rost superior. Dac\u0103 ar avea numai un sens p\u0103m\u00e2ntesc imanent, tocmai \u00een acest caz ar fi absurd\u0103, f\u0103r\u0103 sens, pentru c\u0103 atunci toate dificult\u0103\u0163ile fundamentale, legate de natura timpului ar fi irezolvabile, sau toate rezolv\u0103rile ar fi fictive, aparente \u015fi neadev\u0103rate. O astfel de metafizic\u0103 a istoriei, relativ pesimist\u0103, rupe mreaja iluziilor legate de divizarea viitorului \u015fi r\u0103stoarn\u0103 ideea de progres, dar \u00eent\u0103re\u015fte speran\u0163a \u015fi n\u0103zuin\u0163a \u00een solu\u0163ionarea suferin\u0163ei istoriei din perspectiva eternit\u0103\u0163ii, din perspectiva realit\u0103\u0163ii ve\u015fnice. Iar aceast\u0103 metafizic\u0103 pesimist\u0103 a istoriei este mai optimist\u0103, \u00een sensul ultim \u015fi cel mai profund al cuv\u00e2ntului, dec\u00e2t optimista concep\u0163ie despre progres, concep\u0163ie sumbr\u0103 \u015fi aduc\u0103toare de moarte pentru tot ce este viu. Trebuie s\u0103 aib\u0103 loc o anumit\u0103 muta\u0163ie l\u0103untric\u0103, dup\u0103 care istoria universal\u0103 nu se va mai \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa \u00een perspectiva fluxului distrug\u0103tor al timpului, atuncat\u0103 parc\u0103 \u00eenafar\u0103 din ad\u00e2ncul spiritului, ci \u00een perspectiva eternit\u0103\u0163ii, a istoriei celeste. Istoria universal\u0103 se va \u00eentoarce \u00een ad\u00e2ncime, ca un moment din ve\u015fnicul moment al Spiritului\u201d<\/em>.<\/p>\n

***<\/p>\n

PARTEA A II-A: PENTRU INSTAURAREA BINELUI<\/strong><\/p>\n

II.0 – EPOCA ARHANGHELULUI MIHAIL\/MIK\u00c4EL\/ARHANGHELUL SPIRITULUI<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 ce afirm\u0103 \u015fi m\u0103rturise\u015fte c\u0103rturarul german Emil Bock, alt ucenic al \u00eentemeietorului antroposofiei cre\u015ftin-rosicruciene – despre Epoca Arhanghelului Mihail\/Mik\u00c4el<\/strong>, spre deosebire de cea precedent\u0103, numit\u0103 Epoca Arhanghelului Gabriel<\/strong>: \u201eArhanghelul Gabriel este Arhanghelul sever care, odinioar\u0103, a trebuit s\u0103-i izgoneasc\u0103 pe oameni din Paradis. Arhanghelul Mihail este sever \u015fi el, dar misiunea lui este de a-i readuce pe oameni \u00een Paradis<\/strong>(s.a.), a\u015fa cum spune \u00eengerul , \u00een vechile colinde de Cr\u0103ciun:<<Treptat vreau s\u0103 v\u0103 chem iar\u0103\u015fi la Mine.>>(…)Nu suntem oare izgoni\u0163i zi de zi din Paradisurile ce ne-au mai r\u0103mas? Izgoni\u0163i de mai mult\u0103 vreme din Paradisul naturii, din Paradisul\u00a0 artei adev\u0103rate, omenirea nu \u015fi-a dat pe deplin seama de toate cele petrecute cu ea. Ast\u0103zi\u00a0 este izgonit\u0103 f\u0103r\u0103 cru\u0163are \u015fi din paradisul confortului \u015fi tihnei burgheze. Lumea devine tot mai pu\u0163in paradisiac\u0103. Izgonirea dinParadis pare\u00a0 a se des\u0103v\u00e2r\u015fi tocmai \u00een zilele noastre.<\/em><\/p>\n

(…) C\u0103ci noi oamenii nu suntem din aceast\u0103 lume. Noi tr\u0103im \u00een ea, dar adev\u0103rata noastr\u0103 fiin\u0163\u0103 a cobor\u00e2t dintr-o alt\u0103 patrie, \u00een lumea de aici, care-i este str\u0103in\u0103. \u015ei se va cere o munc\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u015fi grea , pt. ca splendorile spiritului s\u0103 poat\u0103 fi aduse \u00een lumea str\u0103in\u0103 \u00een cre tr\u0103im aici pe P\u0103m\u00e2nt, a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u015fi lumea de aici s\u0103 devin\u0103 o patrie, \u00een sensul adev\u0103ratei noastre fiin\u0163e(…) Iar dac\u0103, acum, Mihael declar\u0103 paradisurile p\u0103m\u00e2nte\u015fti nule \u015fi neavenite, sf\u0103r\u00e2m\u00e2ndu-le \u015fi distrug\u00e2ndu-le, aceasta nu \u00eenseamn\u0103 o izgonire dintr-un paradis real: Mihael o face \u00een scopul ca omul s\u0103-\u015fi aduc\u0103 aminte de paradisul pierdut, acel al lumii spirituale, sau cel pu\u0163in s\u0103 se lase cuprins de dorul, de nostalgia fierbinte dup\u0103\u00a0 Paradisul lumii spirituale, dup\u0103 lumea ob\u00e2r\u015fiei sale(…). Distrugerile din jurul nostru, at\u00e2t de caracteristice timpului mihaelic, au misiunea de a ne re\u00eencet\u0103\u0163eni \u00een lumea spiritului, c\u0103reia \u00eei apar\u0163inem cu fiin\u0163a noastr\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u015fi care, apoi, fire\u015fte, trebuie s\u0103dit\u0103 \u015fi pe P\u0103m\u00e2nt.<\/em><\/p>\n

Rostul lumii anterioare, cea gabrielic\u0103, pare s\u0103 dezvolte \u00een omenire \u015ftiin\u0163a natural\u0103 \u015fi tehnic\u0103. Acestea sunt darurile f\u0103cute de Gabriel omenirii. Prin \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi realiz\u0103rile tehnicii, oamenii au fost ajuta\u0163i s\u0103 se familiarizeze cu fenomenele lumii p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Dar timpul propriu-zis al \u015ftiin\u0163elor naturale \u015fi al tehnicii este ast\u0103zi dep\u0103\u015fit(…) Dac\u0103 nu-\u015fi vor \u00eendrepta, de acum \u00eenainte, privirea spre cele spirituale, oamenii nu vor mai \u00een\u0163elege nici m\u0103car natura(…) Oamenii, de fapt, s-au s\u0103turat s\u0103 mai g\u00e2ndeasc\u0103. Mul\u0163i din genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 s-au desobi\u015fnuit\u00a0 a mai g\u00e2ndi\u00a0 \u015fi se las\u0103 prad\u0103, din nefericire, acelei apatii \u00een care solda\u0163ii au trebuit s\u0103 se refugieze \u00een r\u0103zboi, spre binele sau spre r\u0103ul lor. Iar aceasta, se spune, este \u201catitudine\u201d. Dar omul de azi nu e altceva dec\u00e2t o plicticoas\u0103 \u015fi superflu\u0103 p\u0103rticic\u0103 a crea\u0163iunii, dac\u0103 nu g\u00e2nde\u015fte, dac\u0103 nu aprinde din nou \u00een suflet curajul de a g\u00e2ndi. Dac\u0103 misiunea epocii lui Gabriel era de a face \u015ftiin\u0163\u0103 natural\u0103<\/strong>, misiunea epocii lui Mihael e de a dezvolta \u015ftiin\u0163a spiritual\u0103<\/strong>\u00a0 –\u00a0 de a ad\u0103uga, la cunoa\u015fterea naturii, cunoa\u015fterea spiritului. Fiecare trebuie s\u0103 se str\u0103duiasc\u0103, cu entuziasm, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi \u00eenl\u0103n\u0163uirile spirituale ale lumii, ceea ce-l va face s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 suportul lumii se afl\u0103 tocmai acolo unde sim\u0163urile \u015fi experien\u0163ele cercet\u0103torilor naturii nu mai p\u0103trund<\/strong>(s.a.).<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen epoca lui Mihael\/Mik\u00e4el, esen\u0163ialul nu-l constituie \u00eenveli\u015ful \u00een care tr\u0103im, ci omul l\u0103untric care trebuie s\u0103 ajung\u0103 la sine \u00eensu\u015fi, uneori lupt\u00e2nd chiar \u00eempotriva eredit\u0103\u0163ii<\/strong>(s.a.), sf\u0103r\u00e2m\u00e2ndu-i c\u0103tu\u015fele(…). Ereditatea era deviza lui Gabriel, libertate, ini\u0163iativ\u0103 sufleteasc\u0103 real\u0103, l\u0103untric\u0103, practic\u0103\u00a0 –\u00a0 iat\u0103<\/a>[107]<\/strong> deviza epocii lui Mihael(…) Comunit\u0103\u0163ile care sunt din nou create \u015fi cultivate din spirit, formate \u015fi cl\u0103dite cu r\u0103bdare, devin celulele embrionare ale unei culturi noi(…) Spiritul necru\u0163\u0103tor trece \u00eenc\u0103 o dat\u0103\u015fi nu se las\u0103 p\u00e2n\u0103 ce nu cade \u015fi ultima frunz\u0103 din pomii gola\u015fi. Ce vrea spiritul toamnei? El vrea ca cele vechi s\u0103 se dea de-o parte \u015fi s\u0103 lase locul celor noi(..) Mihael este puterea stimulatoare.<\/em>\u201d*<\/a>[108]<\/p>\n

Din cele spuse de Emil Bock, se poate t\u0103lm\u0103ci \u015fi mesajul esoteric inscrip\u0163ionat sub icoana Arhanghelului Mihail\/Mik\u00e4el: \u201cSpre inimile cele necurate, care vin \u00eentru preacurata cas\u0103 a lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u00eentind sabia mea<\/em>.\u201d Din 1871, misiunea de C\u0103l\u0103uz\u0103 a Neamului Metafizic Rom\u00e2nesc a fost preluat\u0103 de c\u0103tre Eminescu-Aminul<\/strong> \u2013 iar \u00een secolul XX, \u015ftafeta a fost preluat\u0103, \u00een condi\u0163ii de mare tragism \u015fi ambiguitate semantic-ontologic\u0103, de c\u0103tre un spirit mare, dar care, tocmai pentru c\u0103-i mare, \u00eemparte blestemul m\u0103re\u0163iei, \u00eentru demnitate, cu Eminescu \u00cenaintemerg\u0103torul<\/strong>: Corneliu Zelea Codreanu<\/strong> (ambii, asasina\u0163i la v\u00e2rsta de 39 de ani…3+9=12=UN CICLU COSMIC COMPLET<\/strong>!!!). Pe acest Spiritus Rector al veacului XX, doar Mircea Eliade, dintre marii intelectuali rom\u00e2ni\/genii transfiguratoare ale ale Neamului Rom\u00e2nesc, l-a cunoscut\/recunoscut, \u015fi, cu profund\u0103 demnitate \u015fi noble\u0163e, nu s-a dezis de el, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul misiunii sale terestre…<\/p>\n

INIMILE CELE NECURATE\u00a0 sunt inimile prea legate de materialitatea lumii, prea ad\u00e2nc marcate de contactul cu for\u0163ele luciferice \u015fi cu cele ahrimanice.. NECURAT, pentru epoca \u015fi misiunea lui Mihail\/Mik\u00e4el, este\u00a0 cel care refuz\u0103 s\u0103 elibereze traseele pe care omul trebuie s\u0103 se \u00eenscrie, pentru a revedea Paradisul, cel ce blocheaz\u0103 drumul spre Hristos-Lumina Paradisului, cel ce refuz\u0103 s\u0103 lase locul celor noi\u00a0 –\u00a0 de fapt, al celor \u00ceNNOI\u0162I, al celor care accept\u0103 s\u0103 concureze la transfigurarea m\u00e2ntuitoare. SABIA \u00ceNTINS\u0102 F\u0102R\u0102 MIL\u0102 cur\u0103\u0163\u0103 de spiritele \u00eencr\u00e2ncenate \u00een mla\u015ftin\u0103 \u015fi \u00eenvechite \u00een r\u0103u\u00a0 –\u00a0 calea spre Paradis a omului. Aceast\u0103 sabie arhanghelic\u0103 nu poate avea mil\u0103 de cei ce spun, \u015fi vor s\u0103-i conving\u0103 \u015fi pe al\u0163ii, c\u0103 nu exist\u0103 dec\u00e2t starea de materialitate, de confort p\u0103m\u00e2ntean\u00a0 –\u00a0 iar nu starea spiritual\u0103 de Paradis. Sabia arhanghelic\u0103, \u00een definitiv, face loc NOULUI TESTAMENT<\/em><\/strong>, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd, f\u0103r\u0103 menajamente, \u00eemb\u00e2csitul \u015fi prea greul de materialitate VECHI TESTAMENT<\/em><\/strong>. Aici \u015fi st\u0103 problema EVREULUI METAFIZIC\u00a0 –\u00a0 a neamului vechi, cu MISIUNE EPUIZAT\u0102<\/strong> (sau: RATAT\u0102<\/strong>!) –\u00a0 care refuz\u0103 s\u0103 se dea la o parte din calea NEAMURILOR NOI, a NEAMURILOR CRISTICE. Dar aceasta nu va \u00eempiedica mar\u015ful triumfal al lui Hristos! Oamenii, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, se vor debarasa de fascina\u0163ia fa\u0163\u0103 de \u015fuier\u0103turile \u015ferpilor demonici…<\/p>\n

Cit\u0103m, pentru \u00eencredin\u0163are, iar\u0103\u015fi, din EMIL BOCK: \u201cOamenii \u00ee\u015fi vor da seama c\u0103 tot ce era considerat p\u00e2n\u0103 acum ca valoros, nu mai e bun de nimic \u015fi nu poate duce \u00een viitor la progrese reale(..) P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00eens\u0103, oamenii nu vor mai avea \u00eencotro, dec\u00e2t s\u0103 primeasc\u0103 ceea ce s-a dat ca merinde noi, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de izbucnirea marilor furtuni r\u0103zboinice<\/em>\u201d.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

II.1- SPECIFICUL LUPTEI ELITELOR ALBE, \u00ceN SECOLELE XX-XXI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Prezentul studiu se vrea a fi o nuan\u0163are, \u00een spiritul g\u00e2nditorului mihaelic \u015fi lupt\u0103torului na\u0163ionalist-cre\u015ftin Corneliu Zelea Codreanu, al\u0103turi de \u00cent\u00e2iul Ales al Arhanghelului Mik\u00e4el,<\/strong> EMINESCU<\/strong> – a unei discu\u0163ii despre necesitatea form\u0103rii sau rena\u015fterii elitelor na\u0163ionale \u00een Rom\u00e2nia, ca \u015fi \u00een oricare alt\u0103 \u0163ar\u0103.<\/p>\n

P\u0103r\u0103sirea treptat\u0103 a culturalit\u0103\u0163ii hedoniste \u015fi revenirea la CULTUALITATEA<\/strong> CRE\u015eTIN\u0102<\/strong>, ca smerenie divin-perceptiv\u0103 \u015fi o\u0163elire spiritual\u0103 \u2013 trebuie s\u0103 fie una dintre principalele specificit\u0103\u0163i ale elitelor urm\u0103toarelor trei secole, perioad\u0103 pe care deja am numit-o, mai sus, EPOCA MIHAELIC\u0102<\/strong>.\u00a0 Numai c\u0103, a\u015fa cum \u00een plan fizic c\u0103ut\u0103m s\u0103 a\u0163intim ochiul sau urechea spre surse reale de informa\u0163ie fizic\u0103, tot a\u015fa \u015fi sufletului trebuie s\u0103-i oferim sursa real\u0103 a mesajului divin: s\u0103-l a\u0163intim ne\u00eencetat spre Dumnezeu cel Viu, pentru a primi mesaje spirituale vii \u2013 prin intermediul clarv\u0103z\u0103torilor autentici. Una e cultul fals, satanic, slugarnic \u015fi sec de rosturi ontologico-spirituale, pentru un monstru cu chip uman, paranoic, temporar \u015fi p\u0103relnic c\u0103l\u0103uzitor al destinelor umane sau na\u0163ionale \u2013 \u015fi cu totul altceva este cultul unui Sf\u00e2nt, cultul fa\u0163\u0103 de valorile spirituale ale Neamului, fa\u0163\u0103 de str\u0103mo\u015fii Neamului, fa\u0163\u0103 de Neamul \u00eensu\u015fi<\/strong> etc.<\/p>\n

C\u00e2nd o personalitate se identific\u0103 spiritual cu Neamul din care se trage, c\u00e2nd o personalitate este obiectul \u015fi subiectul unei Revela\u0163ii \u2013 acea personalitate este, deja, rezumatul spiritual al elitei Neamului \u00een care s-a n\u0103scut cuv\u00e2ntul Revela\u0163iei. De la acest rezumat trebuie pornit, pentru a explica, \u00een grupuri de t\u0103lm\u0103cire, \u00een\u0163elegere \u015fi ac\u0163iune metafizic\u0103 \u2013 numite ELITE SPIRITUALE<\/strong> ale unui Neam \u2013 respectiva Revela\u0163ie.<\/p>\n

Codreanu, ca \u015fi Eminescu, fiind una dintre \u00eentrup\u0103rile \u201crezumative\u201d ale Spiritului Neamului Rom\u00e2nesc, la un moment istoric, trebuie considerat sinteza spiritual\u0103 a Elitei Neamului. La fel cum, cu jum\u0103tate de veac \u00eenaintea lui, Spiritul Neamului Rom\u00e2nesc se reflecta \u00een cel dint\u00e2i ales al Arhanghelului Spiritului \u2013 MIK\u00c4EL<\/strong>: \u00een oglinda-Arhetip EMINESCU<\/strong>.<\/p>\n

Cei care sunt \u201erezumate spirituale\u201d ale Neamului lor, chiar dac\u0103 aparent sunt umbri\u0163i de trecerea timpului, se \u00eenscriu \u00eentr-o elit\u0103 real\u0103 a Neamului: ELITA ETERN\u0102, for\u0163a divin-constructiv\u0103 etern\u0103 a Neamului. Ei vor reprezenta, de-a pururi, modele de ac\u0163iune-reac\u0163iune a Spiritului Neamului respectiv, vor sta m\u0103rturie, ca spirite vii, la refacerea spiritual\u0103 a Neamului, dup\u0103 o perioad\u0103 de depresiune spiritual\u0103, vor m\u0103rturisi, mereu, despre for\u0163a real-spiritual\u0103 (ocultat\u0103 de \u00eemprejur\u0103ri istorice, de accidente istorice) a neamului respectiv. Prin elitele eterne, se exprim\u0103 un Neam la Judecata din Urm\u0103, \u00een fa\u0163a Tronului Divin.<\/p>\n

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, spunem DA cultului lui Eminescu sau Corneliu Zelea Codreanu. \u00cen sensul c\u0103 nu avem dreptul s\u0103 neglij\u0103m glifele sacre, mesajul dumnezeiesc, at\u00e2t de prezent \u015fi de evident, \u00een spusele lor. C\u00e2nd cel de-al doilea spune: \u201eCaracteristica timpului nostru: ne ocup\u0103m cu lupta dintre noi \u015fi al\u0163i oameni, nu cu lupta dintre Poruncile Duhului Sf\u00e2nt \u015fi poftele firei noastre p\u0103m\u00e2nte\u015fti, ne preocup\u0103m \u015fi ne plac victoriile asupra oamenilor, nu victoriile \u00eempotriva Diavolului \u015fi p\u0103catului<\/em>\u201d (cf. \u00censemn\u0103ri de la Jilava<\/em><\/strong>, Colec\u0163ia Europa, M\u00fcnchen, p. 51), Codreanu transmite dou\u0103 mesaje de esen\u0163\u0103 divin\u0103: 1-cum ar trebui modificat\u0103 elita neamurilor de acum (sec. XX) \u00eencolo; \u015fi 2-ce specific trebuie s\u0103-\u015fi dezvolte aceste elite speciale, elite de re-ac\u0163iune fa\u0163\u0103 de demon \u015fi p\u0103cat.<\/p>\n

Consider\u0103m c\u0103, ast\u0103zi, sensul de elit\u0103<\/strong> nu este suficient s\u0103-l g\u0103sim \u00een cuv\u00e2ntul ale\u015fi<\/strong>. Ale\u015fii cui? \u2013 ne-ar \u00eentreba Codreanu, potrivit propriei sale viziuni. C\u0103ci, \u00een competi\u0163ia apocatastatic\u0103, \u015fi Satana-distrug\u0103torul are ale\u015fii s\u0103i, \u015fi Dumnezeu pe ai Lui \u2013 r\u0103zboinici metafizici. \u00cen consecin\u0163\u0103, Frontul Metafizic creeaz\u0103 \u015fi men\u0163ine, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, \u00een secolele XX-XXI, elitele \u015fi contra-elitele.\u00a0 Elite ale minciunii \u015fi iluziei otr\u0103vite, satanice, pe care e vom numi ELITE NEGRE<\/strong> \u2013 \u015fi elite spiritual-pozitive\/constructive, adev\u0103ratele elite \u2013 c\u0103rora le vom spune ELITELE ALBE<\/strong>.<\/p>\n

Descifrarea mesajului lui CZC, con\u0163inut \u00een citatul de mai sus, credem a fi: \u201eFor\u0163ele malefice au \u00eencetat s\u0103 ne atace cu armele specifice veacurilor trecute: forme material-agresive, armate <<\u00eenz\u0103uate>>. Frontul a devenit unul aproape exclusiv metafizic, care atac\u0103 direct spiritul\u201d. Antihrist\/Ahriman vrea s\u0103 se substituie sufletelor \u015fi min\u0163ilor noastre (spre a se folosi de ele), precum preciza Thomas G\u00f6bel, \u00een articolul citat de noi mai sus \u2013 Cele trei aspecte ale R\u0103ului, \u00een lumea contemporan\u0103<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\u00cen acest r\u0103zboi, ce pierde lumea \u00een zona sorbului satanic, \u00een zona lui \u201cminus\u201d \u2013 trebuie s\u0103 recupereze, spre echilibrare, ELITELE ALBE, din zona Luminii M\u00e2ntuitoare. Prin urmare, s\u0103 se modifice radical \u015fi calitatea r\u0103zboinicilor albi,\u00a0 func\u0163ia \u015fi vehemen\u0163a combativ\u0103 a acestora.<\/p>\n

Cele trei aspecte ale R\u0103ului, men\u0163ionate de noi mai sus<\/strong> (I- anonimitatea fe\u0163elor \u015fi sursei r\u0103ului, \u00eenchiz\u00e2nd omul \u00een colivia inteligen\u0163ei sale strict ra\u0163ionale; II-izolarea omului \u00een propria sa\u00a0 fiin\u0163\u0103 \u00eensingurat\u0103, terorizat\u0103 \u015fi sceptic\u0103; III- substituirea eului divin-uman de c\u0103tre Antihrist\/Ahriman) \u2013 vor fi, deci, cele trei \u0163inte ale luptei ELITELOR ALBE<\/strong>! Scopurile ELITELOR ALBE, \u00een lupta lor metafizic\u0103, vor fi: I- s\u0103 vindece omenirile-neamuri de orbirea ce le \u00eempiedic\u0103 s\u0103 personalizeze, s\u0103 identifice, ca viziune spiritual\u0103, R\u0103ul \u2013 \u015fi s\u0103 le \u00eemping\u0103, dinspre ra\u0163iunea uscat\u0103, ineficient\u0103 \u2013 spre INIMA-CREDIN\u0162\u0102, prin care \u015eansa M\u00e2ntuirii\/\u00cenvierii r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic valabil\u0103, Cale fertil-cristic\u0103, spre Lumina Adev\u0103rului; II \u2013 scoaterea omului din robia singur\u0103t\u0103\u0163ii satanice, a izol\u0103rii \u00een lipsa de speran\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de Supra-Sinele Dumnezeu; III \u2013 paza Lui Dumnezeu \u00een sufletele tuturor oamenilor, spre \u00eenfr\u00e2ngerea definitiv\u0103 a lui Antihrist\/Ahriman.<\/p>\n

Din cele spuse p\u00e2n\u0103 aici, deducem c\u0103 noile ELITE ALBE \u2013 CELE AUTENTIC CRE\u015eTINE!<\/strong> \u2013 nu mai au dreptul la identific\u0103ri gre\u015fite, neglijente, ale adversarului \u015fi ale pozi\u0163iilor sale de atac. Nu mai au nici r\u0103gazul pe care-l ofereau, \u00een trecut, treptele evolu\u0163iei materiei, nici dreptul la compromisuri \u015fi la pertract\u0103ri cu adversarul metafizic. ELITA ELB\u0102 are, de-acum, o responsabilitate crescut\u0103. Cine gre\u015fe\u015fte \u00een acest moment decisiv, de afirmare\/dezvoltare a ELITEI ALBE, pl\u0103te\u015fte cu \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a \u015fi existen\u0163a sa spiritual\u0103, fie el om, fie Neam-sintez\u0103 spiritual\u0103, fie grupare de neamuri \u2013 ca prefigurare a lui Adam Protogonos.<\/p>\n

Elita este, deci, \u00eent\u00e2i de toate, \u00een lumea modern-contemporan\u0103 – forma \u00een care se exprim\u0103 fondul de atac-ap\u0103rare metafizic\u0103 a celor care se ocup\u0103 cu \u201elupta dintre Poruncile Duhului Sf\u00e2nt \u015fi poftele firei p\u0103m\u00e2nte\u015fti<\/em>\u201d, se preocup\u0103, p\u00e2n\u0103 la obsesie, de \u201evictoriile \u00eempotriva Diavolului \u015fi p\u0103catului\u201d\u2026<\/em><\/p>\n

ELITA ALB\u0102 este fondul de autoap\u0103rare al unui Ordin necesar de cavaleri cre\u015ftini\/crucia\u0163i autentici (nu precum jefuitorii catolici ai Constantinopolului\u2026), \u00eentru Duhul Lui Hristos. A venit vremea c\u00e2nd c\u0103utarea Sf\u00e2ntului Potir Graal s\u0103 redevin\u0103, din metafor\u0103 a Evului Mediu Vechi \u2013 cea mai stringent\u0103 realitate de lupt\u0103 spiritual\u0103 a Noului Ev Mediu (prefigurat de N.Berdiaev) \u2013 misiune pentru ale\u015fi ai Duhului Sf\u00e2nt, tangen\u0163i spiritual la circumferin\u0163a euharistic\u0103 a unei \u00eennoite mese a cavalerilor apostolici ai lui Hristos. Masa Ortodoxiei Revigorate<\/strong>.<\/p>\n

De ce aceast\u0103 definire, aparent preten\u0163ioas\u0103 \u015fi pre\u0163ioas\u0103? Pentru c\u0103 acest nivel de (auto) definire a ELITEI ALBE este cerut tocmai de specificul agresiunii for\u0163elor malefice \u2013 ELITELE NEGRE. ELITELE NEGRE (am creat termenul, prin rezonan\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de \u201eBlack Nobility\u201d\u2026) atac\u0103 la nivelul exprim\u0103rii Duhului Sf\u00e2nt \u00een lume, la nivelul min\u0163ii \u015fi al sufletului omenirii-neamuri.<\/p>\n

*<\/p>\n

II.2 \u2013 CAZUL GERMANIA, PREFA\u0162\u0102 A CAZULUI ROM\u00c2NIA\u2026<\/strong><\/p>\n

Avem vreo dovad\u0103 a acestei agresiuni specific metafizice \u00een lume, sau suntem ni\u015fte paranoici, bolnavi de \u201ccomplotit\u0103\u201d?! Nu o dovad\u0103 avem, ci nenum\u0103rate, ne\u00eencetat. Pentru a nu fi acuza\u0163i de judecat\u0103 pripit\u0103, f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103 istoric\u0103 de reflec\u0163ie, s\u0103 lu\u0103m exemplul cel mai flagrant \u015fi cel mai cunoscut: agresiunea spiritual\u0103 (dublat\u0103, fire\u015fte, de cea militar\u0103, dar \u00een aceast\u0103 ordine: spiritual\u0103-militar\u0103 \u015fi, \u00een niciun caz, invers\u2026) \u00eempotriva Germaniei \u015fi a poporului german \u2013 agresiune care este repetat\u0103, \u00een termeni formali specifici actuali, dar aproape f\u0103r\u0103 vreo modificare a prototipului spiritual malefic de agresiune \u2013 \u00eempotriva Rom\u00e2niei \u015fi a rom\u00e2nilor de azi.<\/p>\n

Trebuie, \u00eens\u0103, a m\u0103rturisi, de la \u00eenceput: conduc\u0103torii germani \u015fi-au tr\u0103dat poporul \u015fi au tr\u0103dat destinul poporului german (mai exact, Hitler, la sfatul doctorului Horbiger\u2026 – cel care \u00eei propunea ajutorul nivelului spiritual prea jos, arhanghelic, al \u201czeilor\u201d, deci o ac\u0163iune de scurt\u0103 influen\u0163are spiritual\u0103<\/strong> \u2013 ceea ce a n\u0103scut doctrina \u201cblitz-krieg\u201d-ului – \u2026 – \u015fi neascul\u00e2nd de doctorul Rudolf Steiner, care \u00eei propunea ajutorul Lui Hristos, de lung\u0103\/etern\u0103 influen\u0163are spiritual\u0103<\/strong>\u2026)\u00a0 – au schimbat armele cre\u015ftine, pe cele p\u0103g\u00e2ne \u2013 incomparabil mai slabe spiritual, ba, mai grav, pervertite: au creat uluitoarea\/n\u0103ucitoarea compatibilitate a ELITELOR ALBE cu ELITELE NEGRE\/\u201dBLACK NOBILITY\u201d+ sioni\u015ftii plutocra\u0163i <\/strong>\u00a0\u2013 ceea ce a creat confuzie major\u0103 \u015fi a deturnat total esen\u0163a metafizic\u0103 a ac\u0163iunii Neamului German (se cunoa\u015fte, azi, compatibilitatea de discurs dintre Hitler \u015fi sioni\u015ftii plutocra\u0163i).<\/p>\n

Revenim: De ce s-a produs\/se produce agresiunea asupra Germaniei, respectiv Rom\u00e2niei? Asta, pentru c\u0103 ATUNCI, Germania, ACUM, Rom\u00e2nia \u2013 sunt considerate zone de maxim\u0103 condensare spiritual\u0103 benefic\u0103, de maxim poten\u0163ial reactiv-spiritual.<\/p>\n

De ce credeti c\u0103 se tot invoc\u0103, de c\u0103tre to\u0163i factorii mass-media, integral aservi\u0163i<\/strong> ELITELOR NEGRE\u00a0 <\/strong>–\u00a0 \u201epr\u0103p\u0103dul\u201d ce va veni asupra rom\u00e2nilor, dac\u0103 nu vor renun\u0163a la Biseric\u0103 \u015fi la Credin\u0163a Ortodox\u0103, care (zice chiar un c\u0103rturar respectat \u015fi foarte smerit \u201eascultat\u201d, \u00een unele medii\u2026 – r\u0103posatul Ion Petru Culianu\u2026) ar fi anacronic\u0103, perdant\u0103 din start (?!), prin \u00eens\u0103\u015fi natura ei, prin \u201einer\u0163ia\u201d ei (care iner\u0163ie? cumva spiritual\u0103? \u2013 vezi bine c\u0103 tocmai aici e \u201eclenciul\u201d) etc. Tocmai pentru c\u0103 totul e invers<\/em><\/strong>, vorba lui Marin Sorescu (din finalul piesei Iona<\/em><\/strong>\u2026): Satana se teme de subiacen\u0163a spiritual\u0103 de teribil\u0103 for\u0163\u0103 a Ortodoxiei, p\u0103str\u0103toare \u2013 UNIC\u0102 \u2013 a \u201etuturor dogmelor drepte, a \u00eentregii tradi\u0163ii apostolice \u015fi sobornice\u015fti a Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i \u2013 a tuturor canoanelor, tradi\u0163iei Liturgice, canonice, Dogmatice \u015fi istorice<\/em>\u201d \u2013 a Bisericii Cre\u015ftine a \u00cenceputurilor \u2013 cf. Ilie Cleopa \u2013 care, prin ce afirm\u0103, d\u0103, de fapt, dimensiunile spirituale ale germenului ELITEI ALBE rom\u00e2ne\u015fti. Aceast\u0103 elit\u0103 nu a devenit, \u00eenc\u0103, expresiv-r\u0103zboinic\u0103 (precum cea germanic\u0103), \u00een apocatastaz\u0103, nu a devenit con\u015ftient\u0103 de sinele angajat, desprins din Sinea-Hristos. Dar temerea Satanei este c\u0103 tocmai acest lucru e pe cale s\u0103 se realizeze, \u00een Rom\u00e2nia veacului XXI. \u00cen cazul Germaniei, ca \u015fi \u00een acela al Rom\u00e2niei, au existat \u015fi sunt profe\u0163i \u015fi angaj\u0103ri active de profe\u0163i, \u00een opera de t\u0103lm\u0103cire, \u00een vizibil<\/strong>, a poten\u0163ialului reactiv-invizibil al elitelor na\u0163ionale.\u00a0 Prigoana de atunci, dar \u015fi de azi (cultivarea, cu s\u0103lb\u0103ticie de ne\u00eenchipuit, a sentimentului culpabilit\u0103\u0163ii, la un popor \u00eentreg, pentru ve\u015fnicie parc\u0103<\/strong>\u2026) contra Germaniei \u015fi a germanilor \u2013 are o justificare metafizic\u0103 bine definit\u0103 \u015fi bine cunoscut\u0103: cea mai \u00eenalt\u0103 loj\u0103 spiritual\u0103 tibetan\u0103 (Ge-lugs-pa<\/strong>= Bonetele Galbene) a prorocit c\u0103 Acoperi\u015ful Lumii va fi str\u0103mutat din sudul Asiei (Tibet) NU<\/strong> \u00een Israel, ci \u00een \u0162ara Muntelui de Miaz\u0103noapte<\/strong> \u2013 Germania (s-a zis\u2026.\u00a0 \u2013 noi, acum, \u015ftim c\u0103, de fapt, este\/va fi Har-Dealul<\/strong>\u2026). Iar tibetanii mistici chiar i-au sprijinit pe Cavalerii Negri, pe Cavalerii Templieri (Ordinul Marcioni\u0163ilor \u015fi \u201eDomnii de Piatr\u0103 Neagr\u0103\u201d), \u00een al doilea r\u0103zboi mondial. Iat\u0103, pe de o parte, r\u0103zboiul preventiv, ac\u0163iunea preventiv\u0103, din partea R\u0103ului (av\u00e2nd ca expresie traductibil\u0103 ac\u0163iunea \u201eacelora\u201d<\/strong>, cum \u00eei nume\u015fte, cu teroare, chiar un mason \u2013 Rakovski, ambasadorul sovietic la Paris, \u00een timpul interogatoriului luat, la 26 ianuarie 1938, la Moscova, de func\u0163ionarul GRU, Gabriel G. Kuzmin), \u00een primul r\u0103zboi mondial \u015fi, apoi, ac\u0163iunea definitiv distructiv\u0103 (cel pu\u0163in \u00een inten\u0163ie) a R\u0103ului Satanic, asupra armatelor par\u0163ial metafizice germane, \u00een al doilea r\u00e2nd. Par\u0163ial, din p\u0103cate, c\u0103ci germanii au fost tr\u0103da\u0163i de propriii conduc\u0103tori spirituali \u015fi politici, care au deviat \u015fi falsificat sensul reac\u0163iunii metafizice, treptat, \u00een \u201evictorii asupra oamenilor<\/em>\u201d\u2026 – \u00een loc de \u201evictorii \u00eempotriva Diavolului \u015fi p\u0103catului<\/em>\u201d\u2026<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, \u00een 1919, a existat un document suplimentar, emis de Guvernul SUA \u015fi cunoscut sub titlul de \u201eMorgenthau’s Pastoral Policy<\/em><\/strong>\u201d (Politica Pastoral\u0103 a lui Morgenthau), care a fost semnat de pre\u015fedintele SUA, Woodrow Wilson, \u015fi prezentat la Tratatul de la Versailles. \u00cen acest document se specific\u0103 inten\u0163ia SUA, ca m\u0103sur\u0103 la capitularea german\u0103, de a-i extermina pe to\u0163i germanii. Rasa german\u0103 ar fi \u201edin na\u015ftere o ras\u0103 de r\u0103zboinici\u201d (cite\u015fte: R\u0103zboinicii Metafizici ai Polului Metafizic ALB<\/strong>) \u015fi s-ar avea \u00een vedere transformarea Germaniei \u201e\u00een p\u0103\u015fune<\/em>\u201d. \u00cen 1922, Walter Rathenau instig\u0103 Fran\u0163a la omor\u00e2rea tuturor germanilor \u015fi colonizarea Germaniei cu popula\u0163ii str\u0103ine (cf. Durerile facerii unei noi lumi<\/em><\/strong>, de Carlos Baagoe, Ed. Samizdat, Toronto, p. 143). Evreul Samuel Untermayer, pre\u015fedinte la International<\/em><\/strong> Jewish<\/em><\/strong> Federation to Combat Hitlerite Opression of Jewish<\/em><\/strong> \u2013 a declarat \u201er\u0103zboi sf\u00e2nt<\/em>\u201d Germaniei \u2013 r\u0103zboi\u00a0 \u201ep\u00e2n\u0103 la distrugerea ei<\/em>\u201d \u2013 declara\u0163ie publicat\u0103 \u00een New York Times<\/em><\/strong>, pe 7 august 1933. Rabinul Vladimir Jabotinski a declarat, la r\u00e2ndu-i, \u00een 1934: \u201eVom duce un r\u0103zboi<\/em> spiritual \u015fi material<\/strong> (s.n.). Interesele noastre evreie\u015fti impun distrugerea \u00eentregii Germanii<\/em>\u201d (cf. C.Baagoe, op. cit., p. 140).\u00a0 Deci, stima\u0163i evrei, v\u00e2n\u0103tori ne\u00eendura\u0163i de nazi\u015fti, cum st\u0103m cu ideea de \u201eholocaust<\/strong>\u201d?!(…dac\u0103 ne g\u00e2ndim \u015fi la ordinul dat, de pre\u015fedintele evreu al SUA, Harry Trumann, de a-i \u201evaporiza\u201d pe japonezii din Hiroshima \u015fi din Nagasaki\u20266-9 august 1945!). Cine a avut \u00eent\u00e2ietate pe plan mondial, \u00een privin\u0163a etnocidului (spiritualmente reu\u015fit\u2026dac\u0103 ne g\u00e2ndim la miile de germani berlinezi \u201eDE VEST\u201d, care, \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 a lui 1990, adic\u0103 dup\u0103 45 de ani de \u201eeduca\u0163ie american\u0103\u201d t\u00e2mpitoare, s-au prezentat \u201e\u00een costumul lui Adam\u201d, \u00een fa\u0163a unui magazin care anun\u0163ase, de cu sear\u0103, c\u0103 \u201eacel german care va veni \u00een pielea goal\u0103, la magazin, a doua zi, va primi marf\u0103 gratis\u201d\u2026Rezultatele au \u00eentrecut ABSOLUT TOATE A\u015eTEPT\u0102RILE\u2026!!!…\u015fi magazinul era s\u0103 dea faliment<\/strong>\u2026)???!!! V\u0103 anun\u0163, cu emo\u0163ie \u015fi cu respectul datorat unor pionieri mondiali, \u201e\u00een bran\u015f\u0103\u201d: DOMNIILE VOASTRE SUNTE\u0162I ACEIA<\/strong>!<\/p>\n

De aici decurg toate diversiunile, ascunse elevilor din \u015fcoli, ast\u0103zi: proclamarea, \u00een mod fals, a Poloniei ca \u201estat martir\u201d \u2013 c\u00e2nd, de fapt, polonezii au fost m\u0103celarii afla\u0163i \u00een slujba kabalei spiritualo-militare americano-anglo-franceze \u2013 extermin\u00e2nd, provocator, mii de germani civili din Polonia (iulie 1939), pentru a st\u00e2rni reac\u0163ia german\u0103 din septembrie 1939. C\u0103ci era necesar\u0103 a\u0163\u00e2\u0163area la r\u0103zboi a Germaniei, spre a o nimici. Proclamarea unilateral\u0103 a Holocaustului contra evreilor \u2013 c\u00e2nd, azi, \u00een primul r\u00e2nd prin dezv\u0103luirile din c\u0103r\u0163ile lui Roger Garaudy<\/strong> \u2013 evreu comunist-marxist poc\u0103it \u2013 afl\u0103m, \u00een am\u0103nunt, despre c\u00e2rd\u0103\u015fiile revolt\u0103toare dintre plutocra\u0163ia sionist\u0103 \u015fi Hitler \u2013 primii dorind s\u0103 realizeze, cu ajutorul dictatorului german, NAZISMUL SIONIST: purificarea rasei evreie\u015fti<\/strong>, prin lichidarea fizic\u0103 (\u00een lag\u0103rele de munc\u0103 naziste) a s\u0103r\u0103cimii evreie\u015fti, spre a forma, cu \u201eelitele evreie\u015fti\u201d plutocratice, un nou Canaan al \u201erasei perfecte evreie\u015fti\u201d\u2026Apoi, Rudolf Hess<\/strong>, asasinat la \u00eenchisoarea Spandau –\u00a0 pentru a nu relata c\u0103 zborul s\u0103u \u00een Anglia trebuia s\u0103 previn\u0103 mondializarea r\u0103zboiului. Apoi, lag\u0103rele de exterminare A GERMANILOR<\/strong>!!! \u2013 \u2026se dau, azi, cifre \u00eenc\u0103 \u015fov\u0103itoare, despre \u201eeficien\u0163a lag\u0103relor din Vest\u201d \u2013 din Fran\u0163a, Belgia, Olanda \u2013 circa un milion de mor\u0163i\u2026 – c\u00e2t despre datele lag\u0103relor din Est-URSS, acestea trebuie c\u0103 vor \u00eensp\u0103im\u00e2nta lumea, c\u00e2ndva, cu cifrele lor reale\u2026reprezent\u00e2nd mor\u0163ii din prizonierat\/lag\u0103re. Dar c\u00e2nd? C\u0103ci domne\u015fte o t\u0103cere de morm\u00e2nt asupra secretelor ruse\u015fti\/sovietice ale celui de-al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u015fi acum, dup\u0103 65 de ani de la finalul oficial al r\u0103zboiului mondial, tot mai vine c\u00e2te un schelet ambulant, f\u0103r\u0103 limb\u0103 \u015fi cuv\u00e2nt, dinspre c\u00e2te o Vorkut\u0103\u2026<\/p>\n

Iat\u0103 la ce instig\u0103, \u00eentr-un discurs\u00a0 din 18 noiembrie 1969, \u00een fa\u0163a studen\u0163imii evreie\u015fti din Z\u00fcrich, Simon Wiesenthal<\/strong> \u2013 \u201ev\u00e2n\u0103torul de nazi\u015fti\u201d: \u201e\u015eapte milioane de germani din RFG, RDG \u015fi Austria sunt criminali \u015fi delincven\u0163i. (\u2026) Criminalii de m\u00e2ine s-au n\u0103scut deja azi (\u2026). Trebuie distru\u015fi, odat\u0103 pentru totdeauna, virtualii du\u015fmani, din germeni sau chiar din stadiul embrionar<\/em>\u201d (cf. Salyburger Volksblatt<\/em><\/strong>, 23 ianuarie 1970, Neue Z\u00fcricher Zeitung<\/em><\/strong>, din 21 noiembrie 1969 \u2013 precum \u015fi ziarul Tagensanzeiger<\/em><\/strong>, din Z\u00fcrich).\u00a0 Un astfel de discurs ne face s\u0103 b\u0103nuim c\u0103 Hitler a luat lec\u0163ii de la plutocra\u0163ia evreiasc\u0103, \u00een ce prive\u015fte \u201ecur\u0103\u0163enia\u201d de ras\u0103\u2026<\/p>\n

Dar crima de natur\u0103 metafizic\u0103, moral-spiritual\u0103 \u2013 este mult mai cumplit\u0103 dec\u00e2t toate amenin\u0163\u0103rile \u015fi pl\u0103nuirile legate de exterminarea fizic\u0103 a germanilor. C\u0103ci, iat\u0103, \u201emade in USA\u201d, programul (pus \u00een practic\u0103 cu str\u0103\u015fnicie, pe tot cuprinsul Germaniei de Vest) de \u201ere-educare\u201d (cum la Pite\u015ftii Rom\u00e2niei, sovieticii\u2026) a germanilor:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDistragerea cet\u0103\u0163eanului de la politic\u0103, prin <<MINUNEA ECONOMIC\u0102>>.<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Impunerea statutului special, al unicului popor criminal, vinovat de ultimul r\u0103zboi.<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Supunerea genera\u0163iei de r\u0103zboi unei def\u0103im\u0103ri de durat\u0103 \u015fi str\u0103dania de a-i convinge de propriul e\u015fec, de a le provoca sentimentul de vin\u0103 individual\u0103 \u015fi colectiv\u0103; genera\u0163iile urm\u0103toare trebuie convinse c\u0103 au dreptul s\u0103 impute p\u0103rin\u0163ilor vina \u015fi s\u0103 se revolte \u00eempotriva lor. Campaniile de def\u0103imare sl\u0103besc autoritatea statal\u0103.<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen domeniul politicii culturale oficiale, este exclus tot ce e sublim, \u00een\u0103l\u0163\u0103tor \u015fi frumos. \u00cen artele plastice domin\u0103 constructivismul abstract, care merge p\u00e2n\u0103 la anormalitate \u015fi nihilism.<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De descompunerea sistematic\u0103 a moralei vest-germabe apar\u0163ine \u015fi introducerea no\u0163iunii de societate pluralist\u0103<\/strong>, conform c\u0103reia fiecare \u00ee\u015fi poate afirma propriile standarde valorice \u015fi care se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een ideea c\u0103 nu exist\u0103 legi tradi\u0163ionale absolute. Pe aceast\u0103 cale, via\u0163a comunitar\u0103 vest-german\u0103 e distrus\u0103 \u00eenc\u0103 de la nivelul tineretului, acesta urm\u00e2nd a tr\u0103i, \u00een mare m\u0103sur\u0103, \u00een nihilism moral(\u2026). \u00cen locul modelelor general-valabile, a ap\u0103rut proriul EU, \u00een locul Binelui Comun \u2013 EGOISMUL. Fostul pre\u015fedinte al Tribunalului de Stat, dr. Gerhard M\u00fcller, afirma o dat\u0103 c\u0103 morala public\u0103 din Germania de Vest, a\u015fa cum reie\u015fea dintr-o serie de materiale filmate \u015fi tip\u0103rite, ar fi sc\u0103zut la un nivel nemai\u00eent\u00e2lnit \u00een lume<\/em>\u201d (cf. Jan van Helsing, Cartea a 2-a<\/em><\/strong>, Ed. Samizdat, 1998).<\/p>\n

\u00a0Care sunt concluziile pe care le impun textele de mai sus?<\/p>\n

1-S-a format, deja, \u00een lume, cu o impresionant\u0103 disciplin\u0103 a agresiunii spiritual-distructive, o ELIT\u0102 NEBUN\u0102<\/strong> (paranoia ELITELOR NEGRE<\/strong> este \u00eenc\u0103 posibil de detectat).<\/p>\n

2-Nici un stat contemporan nu mai are elite vizibile, ci toate statele sunt conduse prin decizii ale unui for suprana\u0163ional \u015fi\u00a0 transna\u0163ional, care, dup\u0103 toate semnele, este condus, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u015fi are putre decizional\u0103 \u2013 PRIN PLUTOCRA\u0162IA LUMII (care este, \u00een majoritate, evreiasc\u0103 sau contaminat\u0103 decisiv de mentalitatea evreiasc\u0103).<\/p>\n

3-Aceste elite invizibile fizic sunt extraordinar de active la nivel spiritual, iar rezultatul ac\u0163iunii lor este, f\u0103r\u0103 nicio excep\u0163ie, de natur\u0103 distructiv-malefic\u0103.<\/p>\n

4-Elitele respective au preten\u0163ii de foruri de decizie cosmic\u0103 \u2013 definitive \u015fi irevocabile. Au preten\u0163ia de a se substitui lui Dumnezeu.<\/p>\n

5-Ultima consecin\u0163\u0103 important\u0103: elitele din sec. XX-XXI, aceste elite oculte, care ne paralizeaz\u0103 creierele, prin mass-media \u015fi prin mancurtozarea comunisto-liberal\u0103 \u2013 SUNT PROFUND ANTICRE\u015eTINE.<\/strong> ELITELE NEGRE au preten\u0163ia, subiacent\u0103, dac\u0103 nu, uneori, manifest\u0103 (poate au dreptate, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la avertismentele lui Thomas G\u00f6bel\u2026, c\u0103 \u00eel reprezint\u0103 pe Antihrist (Ahriman) pe p\u0103m\u00e2nt\u2026<\/p>\n

*<\/p>\n

II.3 \u2013 DOMNUL PIT \u015eI DIVERSIUNEA TEORIEI MASONICE DESPRE ELITE<\/strong><\/p>\n

Pentru a ne face o idee despre for\u0163a contra-elitelor terestre, fa\u0163\u0103 de care ar trebui s\u0103 se constituie autentice elite na\u0163ionale, red\u0103m mai jos un text, pe care cititorul poate s\u0103-l ia fie ca pe o metafor\u0103 a beznei oculte, fie ca pe o realitate devenit\u0103, din nenorocire, cotidian\u0103. Cotidianul ne este construit \u015fi supravegheat de \u201ezeii negri\u201d (a\u015fa se cred, a\u015fa \u00ee\u015fi spun\u2026). Va trebui, totu\u015fi, s\u0103 avem o pozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de cele pe care textul le con\u0163ine. C\u0103ci, \u00een fiecare zi, \u00eenjur\u0103m ni\u015fte umbre, \u00eenvinuindu-le de degradarea noastr\u0103 economic\u0103, moral-spiritual\u0103 etc. Nu ne d\u0103m seama c\u0103, de fapt, \u00eenjur\u0103m neputin\u0163a noastr\u0103 de a reac\u0163iona adecvat-metafizic, de a contrapune unui front metafizic malefic \u2013 bine disciplinat \u015fi care-\u015fi \u00eent\u0103re\u015fte pozi\u0163iile \u201emorale\u201d printr-o propagand\u0103 furibund\u0103 \u2013 frontul for\u0163elor benefice, albe. Neputin\u0163a noastr\u0103 de a con\u015ftientiza, decanta \u015fi extrage, din fiin\u0163a de Neam, formele cu fond, elitele conformate ale Neamului nostru, ca ale\u015fi autentici (deocamdat\u0103 surzi, dar nu nechema\u0163i de Dumnezeu!) ai Frontului Metafizic al Lui Hristos. Pute\u0163i s\u0103 v\u0103 p\u0103stra\u0163i rezerva mental\u0103 de \u00eencredere fa\u0163\u0103 de textul de mai jos, dar nu ave\u0163i dreptul s\u0103 nu v\u0103 sim\u0163i\u0163i aviza\u0163i, \u00een plan moral-metafizic \u2013 de \u00eens\u0103\u015fi for\u0163a protectoare a lumii \u2013 Dumnezeu cel Viu, aflat, pentru noi \u015fi prin noi, pe Cruce. S\u0103 renun\u0163\u0103m la moftul \u015fi la minciuna propagandistic\u0103 a ELITELOR NEGRE, conform c\u0103rora \u201eam fi liberi\u201d. Trebuie s\u0103 ne impunem S\u0102 NU MAI FIM \u201eLIBERI\u201d, ci ascult\u0103tori de Dumnezeu<\/strong>.\u00a0 Altfel, ne vom pierde sufletele \u015fi-l vom pierde pe Dumnezeu, vom pierde \u015fansa de A FI CU ADEV\u0102RAT LIBERI \u2013 adic\u0103 de a alege s\u0103 lupt\u0103m de partea Adev\u0103rului Divin.<\/p>\n

\u201eUn bun prieten de-al meu (\u2026) pe care \u00eel voi numi doar Pit (\u2026), \u00eentre anii 1968-1969, a lucrat ca <\/em><<<\/em>personal and computer specialist>> la Strategic Air Command (SAC), \u00een Tuxon, Arizona, \u015fi era unul dintre pu\u0163inii angaja\u0163i care se ocupau cu informa\u0163iile strict secrete. Fiind un geniu \u00een materie de computere, Pit devenise absolut indispensabil, pentru superiorii s\u0103i \u2013 \u015fi, \u00een calitatea lui de E3 \u2013 Airman (dou\u0103 trese), se putea plimba \u00een voie printre ofi\u0163eri, sergen\u0163i, generali \u015fi avea acces la toate b\u0103ncile de date, folosite \u00een scopuri de ap\u0103rare \u015fi utilitate, \u015fi de <<Big Brother>> \u00eensu\u015fi, \u00een scopuri informative. \u00centr-o bun\u0103 zi, i-a venit ideea s\u0103-i pun\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri computerului. Prima \u00eentrebare pus\u0103 s-a referit la numele viitorului pre\u015fedinte. R\u0103spunsul oferit de c\u0103tre computer a fost, cu siguran\u0163\u0103, mai mult dec\u00e2t suprinz\u0103tor, pentru Pit: computerul a afi\u015fat pe ecran numele urm\u0103torilor PATRU<\/strong> pre\u015fedin\u0163i (care s-au \u015fi adeverit, \u00eentre timp). De unde \u015ftia computerul a\u015fa ceva? \u015eocat peste m\u0103sur\u0103 de r\u0103spunsul primit, Pit a \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 noi \u00eentreb\u0103ri, ca de pild\u0103: cine controleaz\u0103 lumea? R\u0103spunsul: miliardarii. \u00centrebare: de ce? R\u0103spuns: pentru c\u0103 ei sunt oamenii c\u0103rora le apar\u0163in na\u0163iunile. \u00centrebare: totul? R\u0103spuns: da, totul, tehnologie, alimenta\u0163ie, politic\u0103, religie\u2026\u00centrebare: alimenta\u0163ia? R\u0103spuns: alimentele sunt tratate chimic, aceste chimicale pot fi activate \u00een organismul uman prin satelit \u015fi pot genera boli sau modific\u0103ri de con\u015ftiin\u0163\u0103 etc. La sf\u00e2r\u015fitul seriei de \u00eentreb\u0103ri puse computerului (\u2026) Pit a pus o ultim\u0103 \u00eentrebare: \u015fi c\u00e2t timp ne-a mai r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la controlul total al omenirii? R\u0103spuns: 20 de ani. \u015ei care ar fi cel mai sigur loc din lume, \u00een care te-ai putea refugia? R\u0103spuns: Big Island, Hawaii, SUA.<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 analiz\u0103m acum situa\u0163ia din lume, putem spune cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 aceasta se afl\u0103 deja \u00een m\u00e2inile Ilumina\u0163ilor<\/em>\u201d(Jan van Helsing, op. cit., p. 242).<\/p>\n

Vede\u0163i cum \u015fi-au programat computerele ELITELE NEGRE? S\u0103 ne vesteasc\u0103 faptul c\u0103 putem s\u0103 mergem la culcare \u2013 lumea este \u00een puterea lor absolut\u0103, iar noi nu mai avem \u015fi nu vom mai avea niciodat\u0103 vreun cuv\u00e2nt de spus. Cine NOI \u015fi cine EI? Evident, EI sunt plutocra\u0163ia Mamonei, Elita Neagr\u0103 a lui Satana.<\/p>\n

Credem c\u0103 observa\u0163i c\u0103 ELITELE NEGRE consider\u0103 anul a\u015fa-zisei \u201crevolu\u0163ii\u201d (1989 este aniversarea anului Masonic 1979, al \u201crevolu\u0163iei\u201d franceze regicide, declan\u015fatoare a terorii \u015fi ateismului furibund\u2026) drept anul ce marcheaz\u0103 succesul lor deplin asupra lumii. Ei sunt acolo unde se spune c\u0103 a r\u0103mas zon\u0103 de maxim\u0103 securitate (?!): SUA, cu centrul anti-spiritual: plutocra\u0163ia new-york-ez\u0103.<\/p>\n

\u015ei cine suntem NOI? Se pare c\u0103 \u00eenc\u0103 nu con\u015ftientiz\u0103m, nici \u00een al 12-lea ceas, c\u0103 trebuie s\u0103 fim Armata M\u00e2ntuitorului Hristos, ELITA ALB\u0102. Cine crede c\u0103 mai are timp s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 ce \u015fi unde s\u0103 aleag\u0103, dup\u0103 cum a\u0163i v\u0103zut \u00een textul de mai sus, se \u00een\u015fal\u0103. EI au ales de mult \u015fi se \u00eenchipuie st\u0103p\u00e2nii no\u015ftri. Noi va trebui s\u0103-i \u201cascult\u0103m\u201d, \u00een ce prive\u015fte mesajul paranoic, \u015fi s\u0103 form\u0103m, \u00een sf\u00e2r\u015fit, Frontul Metafizic al Cre\u015ftinismului. Altfel, prin acceptarea st\u0103rii de fapt, le vom confirma Victoria \u2013 or, cei care vor gre\u015fi contra Lui Dumnezeu vom fi NOI, \u00een primul r\u00e2nd \u2013 c\u0103ci, dac\u0103\u00a0 EI sunt poseda\u0163i, deja, TOTAL,\u00a0 de Antihrist\/Ahriman, noi suntem cei care alegem, senini \u015fi con\u015ftien\u0163i, \u201c\u00een toate facult\u0103\u0163ile mintale\u201d, s\u0103 fim servitorii\/robii lui Antihrist\/Ahriman.\u00a0 Comoditatea spiritual\u0103 este aceea care a ucis totdeauna imperiile \u015fi pe oameni\u2026IAR CREDIN\u0162A \u00ceN DUMNEZEU-HRISTOS I-A SALVAT. F\u0103r\u0103 nicio excep\u0163ie.<\/strong><\/p>\n

Semnal\u0103m c\u0103 EI-iudeo-masonii, plutocra\u0163ia, servitorii Mamonei \u2013 au elaborat \u015fi o teorie a elitelor, dup\u0103 placul \u015fi natural lor anti-spiritual\u0103. La \u00eenceputul sec. XX, Vilfredo Pareto<\/strong> (1848-1923) \u015fi Gaetano Mosca<\/strong> (1858-1941), \u00een Tratatto di sociologia generale<\/em><\/strong>, respectiv \u00een Elementi di scienza politica<\/em><\/strong> \u2013 vorbesc despre \u201cclasse elette<\/em><\/strong>\u201d \u015fi analizeaz\u0103 importan\u0163a, \u00een orice tip de societate, indiferent de regimul politic sau de cel economic, a unui grup redus de persoane, care exercit\u0103 o domina\u0163ie incontestabil\u0103 asupra societ\u0103\u0163ii respective.\u00a0 Doar c\u0103 cei doi sociologi sunt masoni \u015fi vor ajusta toat\u0103 teoria dup\u0103 \u201echipul \u015fi asem\u0103narea\u201d masonilor atei, materiali\u015fti \u015fi amorali: \u201eCalit\u0103\u0163ile elitelor sunt preponderent de natur\u0103 material\u0103 (bani, func\u0163ii, pozi\u0163ii sociale \u015fi politice). Factorul moral este exclus, elitele folosind orice mijloace, pentru a justifica inegalitatea politic\u0103 \u015fi a-i \u00een\u015fela pe cei domina\u0163i. Elita guvernant\u0103, incapabil\u0103 a se constitui \u00eentr-o grupare exemplar\u0103 \u2013 spune Pareto \u2013 e caracterizat\u0103 doar de un sistem de valori \u015fi de comportamente latente (numite <<reziduuri>>), fundamental coeziunii sale<\/em>\u201d (cf. art. Teoria elitelor \u00een viziunea fondatorilor<\/em><\/strong>, de C. Ardeleanu, \u00een revista Akademia<\/em><\/strong>, a Universit\u0103\u0163ii \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d, an I, nr. 2, aprilie 2000).<\/p>\n

Evident c\u0103 din \u201ereziduuri\u201d (cele din con\u015ftiin\u0163\u0103\u2026) \u2013 tot reziduuri r\u0103sar\u2026Teoria masonului Pareto are nevoie, pentru \u00eentemeiere, de sprijinul celui mai discutabil om al Rena\u015fterii umaniste, cea distrug\u0103toare de Om Divin: lucr\u0103rile lui Niccol\u00f2 Machiavelli. A avea girul \u201emoral\u201d al celui mai \u00eenver\u015funat propun\u0103tor al amoralismului, asta zicem \u015fi noi garan\u0163ie\u2026\u201dAstfel evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ilor se explic\u0103 prin alternan\u0163a a dou\u0103 tipuri de elite<\/em>\u201d, numite metaforic (dup\u0103 Machiavelli): \u201elei\u201d \u015fi \u201evulpi\u201d. Geneza oric\u0103rei societ\u0103\u0163i era rezultatul ac\u0163iunilor violente ale \u201eleilor\u201d (indivizi caracteriza\u0163i de predominarea primului tip de reziduu, \u00eenclina\u0163i c\u0103tre folosirea metodelor radicale pentru instaurarea ordinii, eliminarea corup\u0163iei \u015fi a anarhiei). Odat\u0103 stabilit\u0103 situa\u0163ia, scade necesitatea exercit\u0103rii acestora. E perioada \u00een care cel mai eficient dintre guvernan\u0163i este \u201ecel ce cunoa\u015fte cel mai bine arta de a-\u015fi sl\u0103bi adversarul prin corup\u0163ie, de a recupera prin fraud\u0103 \u015fi \u00een\u015fel\u0103ciune ceea ce p\u0103rea a fi cedat la presiunea for\u0163ei<\/em>\u201d. St\u0103p\u00e2nirea \u201evulpilor<\/strong>\u201d continu\u0103 \u201ep\u00e2n\u0103 atunci c\u00e2nd haosul, corup\u0163ia \u015fi lipsa de perspectiv\u0103 a societ\u0103\u0163ii respective devin at\u00e2t de evidente, \u00eenc\u00e2t determin\u0103 repunerea \u00een valoare a aptitudinilor autoritare ale <<leilor<\/strong>>>. Aristocra\u0163iile nu d\u0103inuie\u2026<\/em><\/p>\n

Indiferent de cauze, e incontestabil faptul c\u0103, dup\u0103 un anumit timp, ele dispar. Istoria e un cimitir de aristocra\u0163ii<\/em>\u201d.<\/p>\n

Aici st\u0103 problema major\u0103: cum poate fi creat\u0103 (pe ce baze) o societate uman\u0103 care s\u0103 nu-\u015fi fagociteze realele elite \u2013 ARISTOCRA\u0162IILE? Pe \u201ecei mai buni\u201d\u2026Altfel, constan\u0163a social\u0103 va fi totdeauna inconstan\u0163a, goana sisific\u0103 \u00eentre polii EVOLU\u0162IEI \u015fi REVOLU\u0162IEI, adic\u0103 ai contamin\u0103rii rapide cu r\u0103u, prin acceptarea benevol\u0103 a R\u0103ului sau prin agesiunea brutal\u0103, de autoimpunere a R\u0103ului, \u00een fa\u0163a unor mereu nepreg\u0103tite, pentru R\u0103zboiul Metafizic, neamuri: \u201e\u00cen func\u0163ie de viteza de circula\u0163ie\u00a0\u00a0 \u015fi de deschiderea clasei guvernante c\u0103tre receptarea elementelot capabile din p\u0103turile supuse, schimbarea cap\u0103t\u0103 forme evolu\u0163ionare<\/strong> (dac\u0103 rata de schimb e suficient\u0103 pentru absorbirea indiviziulor care pot pretinde puterea) sau revolu\u0163ionare<\/strong><\/em>\u201d<\/strong>. Revolu\u0163iile se produc pentru c\u0103, fie din cauza unei \u00eencetiniri a circula\u0163iei elitelor (celebra teorie a lui Pareto) ,\u00a0 fie dintr-o alt\u0103 pricin\u0103, \u201eelemente de calitate inferioar\u0103 acumuleaz\u0103 \u00een straturile superioare, care posed\u0103 <<reziduurile>> necesare pentru a guverna \u015fi care sunt dispuse s\u0103 fac\u0103 uz de for\u0163\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

Da, o jungl\u0103 perfect\u0103, perfect conceput\u0103 pentru Fiara Apocaliptic\u0103, ce-i posed\u0103 pe paranoicii \u015fi cinicii masoni. Numai c\u0103, teoretic, aristocra\u0163iile spirituale reale au \u015fansa de a se impune definitiv, dasc\u0103 ele se vor converti la MORALITATE\u00a0 – \u015fi anume la MORALITATEA CRE\u015eTIN\u0102. Aici intervine teoria lui Codreanu, despre ecumenicitatea na\u0163ional\u0103<\/strong>. \u201eEste o stare de iluminare interioar\u0103. Aceea ce, odinioar\u0103, era z\u0103c\u0103m\u00e2nt instinctiv al neamurilor, \u00een aceste momente<\/em> (n.n.: perioada interbelic\u0103) se reflecteaz\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163e, cre\u00e2nd o stare de unanim\u0103 ilumina\u0163ie, \u00eent\u00e2lnit\u0103 numai \u00een marile experien\u0163e religioase. Aceast\u0103 stare , pe drept, s-ar putea numi: o stare de ecumenicitate na\u0163ional\u0103. <\/strong>Un popor \u00een \u00eentregimea<\/strong><\/em> <\/strong>(s.CZC) lui\u00a0 ajunge la con\u015ftiin\u0163a de sine, la con\u015ftiin\u0163a rostului s\u0103u \u015fi a destinului s\u0103u \u00een lume. \u00cen istorie n-am \u00eent\u00e2lnit la popoare dec\u00e2t sclipiri de o secund\u0103. Din acest punct de vedere, azi ne g\u0103sim \u00een fa\u0163a unor fenomene na\u0163ionale permanente.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acest caz, \u015feful nu mai este un\u201dst\u0103p\u00e2n\u201d, un\u201ddictator\u201d, care face ce vrea<\/strong>, care conduce dup\u0103 bunul plac<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 El este\u00a0 expresia acestei st\u0103ri de spirit nev\u0103zute<\/strong>. Simbolul acestei st\u0103ri de con\u015ftiin\u0163\u0103.\u00a0 El nu mai face ce vrea<\/strong>. El face ce trebuie<\/strong>. \u015ei este condus: nu de interese individuale, nici de cele colective, ci de interesele na\u0163iunii eterne <\/strong><\/em>(s.CZC), la a c\u0103ror con\u015ftiin\u0163\u0103 au ajuns popoarele. \u00cen cadrul acestor interese \u015fi numai \u00een cadrul lor \u00ee\u015fi afl\u0103 maximum de satisfac\u0163ie normal\u0103 \u015fi interesele personale \u015fi cele colective<\/em>\u201d. <\/strong>Adic\u0103, \u00eent\u00e2lnirea spiritual\u0103, focalizarea, la mijloc de CER \u015fi NEAM (\u00een punctul\u00a0 de convergen\u0163\u0103 a voin\u0163ei divino-umane: VOIEVODUL ORTODOX<\/strong>)\u00a0 –\u00a0 at\u00e2t a voin\u0163ei divine c\u0103tre Neam, c\u00e2t \u015fi a con\u015ftientiz\u0103rii, de c\u0103tre Neam, a finalit\u0103\u0163ii sale divine, ca Neam al P\u0103m\u00e2ntului (P\u0103m\u00e2ntul=etap\u0103 a evolu\u0163iei Spiritului Umano-Divin).<\/p>\n

Prin aceast\u0103 stare cre\u015ftin\u0103 (autentic cre\u015ftin\u0103!!!) \u2013 antagonismele virulente dintre clasele sociale vor disp\u0103rea, iar \u201eleii\u201d \u015fi \u201evulpile\u201d nu-\u015fi vor mai g\u0103si rostul \u015fi locul social.<\/p>\n

Nicidecum s\u0103 se bat\u0103, cu ultim\u0103 brutalitate primitiv\u0103, mult sub-uman\u0103, pentru suprema\u0163ia absolut\u0103\u2026\u00eentru materie!!!<\/p>\n

*<\/p>\n

II.4-GR\u0102DINA MAICII DOMNULUI \u015eI TEORIA CERULUI SUPRA\u00ceN\u0102L\u0162AT<\/strong><\/p>\n

Noi, rom\u00e2nii, trebuie s\u0103 lu\u0103m aminte, \u00een primul r\u00e2nd, asupra celor expuse mai sus, pentru ca elitele reactive s\u0103 se conformeze c\u00e2t mai aplicat pericolului metafizic real, adapt\u00e2ndu-\u015fi tactica dup\u0103 pozi\u0163iile reale ale adversarului. \u015ei s\u0103 nu repete devierile, sincopele \u015fi erorile spirituale ale Germaniei. \u015ei \u00een cazul Rom\u00e2niei, ca \u015fi \u00een cel al Germaniei \u2013 ELITELE NEGRE<\/strong> (ast\u0103zi, \u00een primul r\u00e2nd Black Nobility<\/strong>, condus\u0103 de ultimul vl\u0103star al Habsburgilor \u2013 Otto vin Habsburg) au luat foarte \u00een serios avertismentele tibetano-indienilor (care spun c\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei se va produce transfigurarea numit\u0103 NOUL IERUSALIM CERESC<\/strong>) \u2013 dar \u015fi avertismentele cristice din metafora teologic\u0103 a Rom\u00e2niei: \u201eGR\u0102DINA MAICII DOMNULUI<\/strong>\u201d. Adic\u0103 Paradisul recuperat, prin gra\u0163ie divin\u0103 \u015fi autosacrificiu uman \u015fi de Neam. \u00cen definitiv, primul avertisment \u00eel constituie chiar spiritul zalmoxian al dacilor (Neamul Sacru al Lupului Transfigurator) \u2013 ulterior, converti\u0163i (cel mai u\u015for \u015fi rapid din Europa\u2026) la Hristos Cel \u00cenviat \u2013 M\u00e2ntuitorul. Toate aceste date spirituale (\u015fi \u00eenc\u0103 multe altele) ale rom\u00e2nilot constituie tot at\u00e2tea afronturi aduse poporului \u201eales\u201d \u015fi intangibilit\u0103\u0163ii-invincibilit\u0103\u0163ii sale (at\u00e2t de criminal tr\u00e2mbi\u0163ate, \u00een cea mai criminal\u0103 carte a lumii \u2013 izvor al tuturor rasismelor \u015fi discrimin\u0103rilor, de orice fel, din lume \u2013 Talmudul<\/em><\/strong> – care con\u0163ine celebra fraz\u0103-\u00eendemn: \u201eTob \u015febagoim harog!<\/em><\/strong>\u201d \u2013 Ucide-l pe cel mai bun dintre cre\u015ftini<\/strong>!\u201d).<\/p>\n

Disciplina \u00een invizibil<\/strong> a ELITELOR NEGRE<\/strong> este, \u00een definitiv, una exemplar\u0103, admirabil\u0103 \u015fi de temut. Ea trebuie s\u0103 determine o conformare asem\u0103n\u0103toare, dar de semn opus a reac\u0163iei metafizice a ELITELOR SPIRITUALE ALBE<\/strong>.<\/p>\n

Aparent ar fi u\u015for de contrapus unor elite instabile, non-na\u0163ionale, proteice (\u201elei\u201d-\u201evulpi\u201d, \u201evulpi\u201d-\u201elei\u201d), ni\u015fte elite spiritualiste de reac\u0163iune. \u00cens\u0103, cum bine preciza Codreanu, exist\u0103 o iner\u0163ie a societ\u0103\u0163ii \u015fi a liderilor ei, de a se compl\u0103cea \u00een spectaculos \u015fi spectacular: a ar\u0103ta spre p\u0103m\u00e2nt, spre \u201elupta cu oamenii<\/em>\u201d este mai facil (se conformeaz\u0103 blestemului gravita\u0163ional-spiritual adamic\u2026)\u00a0 dec\u00e2t s\u0103 ar\u0103\u0163i spre cer (adic\u0103, s\u0103 \u00eenfr\u00e2ngi iner\u0163ia orizontalei materiale, s\u0103 \u00eenfr\u00e2ngi blestemul gravita\u0163ional, anti-spiritual, adamic).<\/p>\n

Dar problema ridicat\u0103 de Codreanu este mult mai complex\u0103. Trebuie, \u00eenainte de orice, identificat\u0103 armata R\u0103ului \u015fi, implicit sau explicit, trebuie identificat\u0103 componen\u0163a \u015fi \u201ealiniamentul\u201d armatei R\u0103ului (spre ex.: structurile, mai de suprafa\u0163\u0103, mai mascate\u2026prin ecranele fosforescente\/mincinoase \u015fi fascinante, ale calculatoarelor\/Internetului, creatoare de fantome ale \u201eAdev\u0103rului\u201d financiar al BURSEI\u2026 –\u00a0 ale mafiei bancar-c\u0103m\u0103t\u0103re\u015fti, deci anti-cre\u015ftine, ale mafiei politico-economico-militare, deci anti-cre\u015ftine etc. etc.), pentru a putea crea avantajul spiritual al armatei SF\u00c2NTULUI DUH<\/strong> sau, m\u0103car, s\u0103 nu se afle armata SF\u00c2NTULUI DUH<\/strong> \u00een dezavantaj strategico-tactic.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, Codreanu spune c\u0103 sec. XX vine cu ceva total nou, \u00een materie de strategie \u015fi tactic\u0103 metafizic\u0103: Invizibilitatea fizic\u0103<\/strong> a adversarului \u2013 de fapt, invizibilitatea devine<\/strong> caracteristica factorilor de ac\u0163iune (ELITELE NEGRE<\/strong>), dar ea TREBUIE S\u0102 DEVIN\u0102<\/strong> \u015fi caracteristica factorilor de reac\u0163iune (camarazii Frontului Metafizic al SF\u00c2NTULUI DUH<\/strong>).<\/p>\n

Aplicat la contemporaneitate, e clar c\u0103 nicio \u0163ar\u0103 nu e condus\u0103 de cine se vede c\u0103 o conduce \u2013 fie el pre\u015fedinte sau monarh \u2013 \u015fi nici m\u0103car parlamentele, juntele militare etc. n-au vreun cuv\u00e2nt decisiv de spus, pentru Neam sau Lume\u2026 Conducerea nu e una direct\u0103, \u00een interiorul na\u0163iunii \u2013 ci este una DELEGAT\u0102 DINAFARA NA\u0162IUNII prin intermediul unor INDIVIZI-PARAVANE; indivizii-pre\u015fedin\u0163i, indivizii-paralamentari, indivizii-mini\u015ftri etc.\u00a0 \u2013 care nu sunt dec\u00e2t ni\u015fte golemi, zombi \u00eensufle\u0163i\u0163i (pe baza energiei negative, personale, EGOISMUL FEROCE), de c\u0103tre for\u0163e (oculte fizic) dinafara \u0163\u0103rilor. Pe ce baz\u0103 orienteaz\u0103 soarta na\u0163iunilor acele for\u0163e dinafara na\u0163iunilor? Pe baze strict economice \u015fi anti-spirituale. Total anti-cre\u015ftine<\/strong>.<\/p>\n

Deci: cum se poate coagula o elit\u0103 real\u0103 (ALB\u0102, spiritual\u0103, cu \u201eplus\u201d), dac\u0103 nu are:<\/p>\n

a-punctul de raportare reactiv\u0103? Nu-mi place de cineva sau ceva \u2013 dar unde este acel cineva sau ceva? Care sunt interesele reale contra c\u0103rora m\u0103 ridic? \u201eCineva\u201d din\u0103untrul \u0163\u0103rii este un individ corupt \u2013 dar unde este interesul adev\u0103rat, care l-a corupt \u2013 nu interesul oportunist \u015fi individualist, ci interesul metafizic, care determin\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze un grup-elit\u0103 (determinativ\u0103 politic \u015fi economic), de sorginte demonic-ahrimanic\u0103? Nu e \u00een interiorul na\u0163iunii \u2013 ci este situat \u00een indedeterminare spa\u0163ial-fizic\u0103;<\/p>\n

b-dac\u0103 nu are : liniile de for\u0163\u0103 explicite ale elementului activ, ce trebuie comb\u0103tut? La fel, interesele fiind metafizice \u015fi suprana\u0163ionale\/transna\u0163ionale \u2013 \u015fi liniile de for\u0163\u0103 ale ac\u0163iunii inamice, cauzele \u015fi conforma\u0163ia Frontului Malefic \u2013 trebuie c\u0103utate \u00een domeniile metafizic \u015fi supra\/trans-na\u0163ional. Evident, nu trebuie neglijate rezultatele \u00een plan na\u0163ional \u2013 dar ele nu trebuie absolutizate \u2013 cauzele unei crize trebuie c\u0103 dep\u0103\u015fesc, totdeauna, conforma\u0163ia vizibil\u0103 a crizei;<\/p>\n

c-dac\u0103 nu are: posibilitatea de a reac\u0163iona \u015fi a-\u015fi verifica eficien\u0163a reactiv\u0103?\u00a0 Or, degeaba r\u0103storni un guvern sau pe guvernan\u0163i, \u00een genere, dac\u0103 ei se dovedesc \u0163inte false, mom\u00e2i umplute cu paie, de c\u0103tre \u201ep\u0103pu\u015farii\u201d lumii SUPRA-NA\u0162IONALE \u2013 de fapt, \u201eSUPRA-FIZICE\u201d-METAFIZICE \u2013 recte, GUVERNUL MONDIAL MASONIC.<\/p>\n

Iat\u0103 teoria (nu \u015ftim cum i-or fi zic\u00e2nd masonii, dar i s-ar putea spune TEORIA CERULUI SUPRA\u00ceN\u0102L\u0162AT<\/strong>):<\/p>\n

a-ia din fa\u0163a oamenilor \u0163intele reale, d\u0103-le spre diversiune (\u015fi divertisment) \u0163inte false (o pseudo-elit\u0103, care, de fapt, e o structur\u0103 de zombi );<\/p>\n

b-a\u015fa cum revolta contra v\u0103zduhului ceresc este imposibil\u0103 \u015fi ineficient\u0103, a\u015fa s\u0103 fie \u015fi reac\u0163iunea transformat\u0103, de fapt, \u00een ac\u0163iune inutil\u0103. Totdeauna, c\u00e2nd nu \u00ee\u0163i va pl\u0103cea ceva \u015fi vei crede c\u0103 love\u015fti (reparator, compensator, r\u0103zbun\u0103tor etc.)\u00a0 spre sau \u00een ceva, acel ceva s\u0103 se dovedeasc\u0103 \u0163int\u0103 fals\u0103, iar \u00een spatele ei, mereu \u015fi mereu numai \u0163inte false, incinsistente, iresponsabile, care s\u0103 te istoveasc\u0103 \u015fi, stors de puteri \u015fi de elanuri, s\u0103 consta\u0163i c\u0103, de fapt, nici nu exist\u0103 o bolt\u0103 a concrete\u0163ei, ci AER<\/strong>, aer care, cu fiecare lovitur\u0103 \u201e\u00een somn\u201d, pe care o dai v\u0103zduhului-\u0163int\u0103, se dep\u0103rteaz\u0103, se ridic\u0103, se SUPRA\u00ceNAL\u0162\u0102<\/strong> \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, te treze\u015fti d\u00e2ndu-\u0163i singur palme.<\/p>\n

Cam \u00een asta ar consta teoria masonic\u0103 a decuraj\u0103rii reac\u0163iunii \u015fi, deci, a descuraj\u0103rii coagul\u0103rii de elite reale, ALBE.<\/p>\n

Bine\u00een\u0163eles, s-au creat \u015fi diversiuni colaterale: complexul de vin\u0103 colectiv\u0103 al popula\u0163iilor fostelor\u00a0 \u0163\u0103ri comuniste (observa\u0163i, pentru Rom\u00e2nia, c\u00e2t de asem\u0103n\u0103toare sunt \u201edarurile\u201d masoneriei, cu \u201edarurile\u201d f\u0103cute, de aceia\u015fi masoni, Germaniei\u2026), ca \u015fi cum comunismul cel mai acerb nu ar domni ast\u0103zi tocmai \u00een Fran\u0163a, Germania de-spiritualizat\u0103, sau la New York\u2026(\u2026s\u0103 nu mai amintim aici c\u0103, de fapt, comunismul \u015fi liberalismul au acela\u015fi tat\u0103 \u015fi aceea\u015fi mam\u0103: pe masonii iudaici ai Revolu\u0163iei Franceze Regicide, din 1789\u2026). Sau: \u00eempingerea popoarelor din Est la auto-vidarea istoriei na\u0163ionale (spre lini\u015ftirea evreilor din SUA, care nu prea au \u015fi nu prea \u015ftiu ce-i aceea istorie na\u0163ional\u0103\u2026). Teoria demoniz\u0103rii comunismului din Est, de parc\u0103 \u0163\u0103rile din Est ar fi \u00eempotmolit istoria \u00een infern, iar \u0163\u0103rile vestice ar fi descoperit PARADISUL<\/strong>.<\/p>\n

Sau:<\/p>\n

Comunismul estic n-ar fi creat nimic! Ba, at\u00e2t \u00een Est, c\u00e2t \u015fi \u00een Vest, comunismul creeaz\u0103 supra-abunden\u0163e material-iluzorii. Ba, mai falimentar\u0103\/instabil\u0103 s-a dovedit economia liberal\u0103 masonic\u0103 (vezi crizele \u015fi recesiunile economice continue \u015fi enorme care, ulterior, destabilizau comunismul masonic din Est), dec\u00e2t comunismul na\u0163ionalist, care a men\u0163inut o oarecare ritmicitate economic\u0103.\u00a0 (N. Ceau\u015fescu a \u201ecotit-o\u201d, mai cur\u00e2nd, spre pseudo-nazismul islamic, de tip Saddam Hussein sau Gadaffi). Afectarea \u00een r\u0103u a lumii a avut sensul Occident-Orient: a se vedea, \u00een primul r\u00e2nd, \u00eenjosirea spiritual\u0103, a Fran\u0163ei, \u201esora mai mare a Bisericii Lui Hristos\u201d.<\/p>\n

Fire\u015fte, nu suntem nicicum partizanii comunismului, care nu e dec\u00e2t fa\u0163a cealalt\u0103 a liberalismului masonic, dar nici nu putem s\u0103 ne prefacem c\u0103 nu observ\u0103m manevrarea conceptului \u015fi realit\u0103\u0163ii \u201ecomuniste\u201d, ca oportunitate pentru construirea unui complex de culpabilitate al esticilor, dup\u0103 modelul culpabiliz\u0103rii Germaniei postbelice. COMUNISMUL E R\u0102UL DIN NOI<\/strong>, ca \u015fi LIBERALISMUL LIBERTINIZANT<\/strong>, dar nu sunt esticii \u015fi nu sunt rom\u00e2nii singurii sau principalii purt\u0103tori ai germenilor R\u0103ului \u00een lumea sec. XX. Dimpotriv\u0103, ei sunt victime ale masonilor de la Yalta-Malta, victime ale \u201eMarelui Iluzionist-Satana<\/em>\u201d (cum \u00eel nume\u015fte Dennis de Rougemont).<\/p>\n

Privi\u0163i cum sunt \u00eempinse spre virtualitate, spre neant al imaginii, figurile \u201econduc\u0103torilor oficiali ai lumii\u201d: un saxofonist amator, cumsecade \u015fi f\u0103r\u0103 mult fosfor, care poate fi manevrat oric\u00e2nd printr-o regie \u201ecazul Lewinski\u201d, un Bush \u201ejunior\u201d, care va fi totdeauna traslarea, \u00een timp, a unui Bush \u201esenior\u201d (to\u0163i \u201eforja\u0163i\u201d de loja SKULL AND BONES<\/em><\/strong>, dar to\u0163i tr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi firul existen\u0163ial din comenzile ocultei Black Nobility<\/strong>), un fost KGB-ist obscur (care nu poate fi \u201edecantat\u201d de antecesorii s\u0103i imagistici: El\u0163\u00e2n, Gorbaciov\u2026\u015fi se poate merge \u00eenapoi, p\u00e2n\u0103 la Stalin-Lenin)\u2026Toate acestea, chipuri care, pe c\u00e2t sunt ele de imateriale\u00a0 \u015fi inconsistente spiritual, pe at\u00e2t sunt \u015fi imaginile (\u201eicoanele\u201d satanice) actan\u0163ilor contra-eliti\u015fti din r\u00e2ndurile doi-trei-patru etc. ale politicii mondiale: un Manfred W\u00f6rner, de exemplu, sun\u0103 at\u00e2t de pompos, ca un \u201eRambo\u201d de operet\u0103, dar cine a fost cu adev\u0103rat, c\u00e2t a tr\u0103it – nimeni nu \u015ftie (mai multe \u015ftim despre funda\u0163ia care-i poart\u0103 numele, dec\u00e2t despre omul care a dat numele funda\u0163iei\u2026), la fel gestualitatea unsuroas\u0103 a unui Solana-cel-cu-Ochi-de-Plumb, bonomia grosolan\u0103, trucat\u0103, a lui Jose Durrao Barroso, \u201edidacticismul\u201d ostentativ rece-arogant al unor Jonathan Scheele sau Franco Fratini\u2026 – tot dinamismul aparent al acestora e un teatru chinezesc de umbre: p\u0103pu\u015farul este situat mereu \u00een spatele marionetelor sale disciplinate, \u00een obscuritate absolut\u0103, ocultat de propria-i func\u0163ie<\/strong>: EL \u2013 Absolutul Anonim (Antihrist\/Ahriman), \u201eAtotcunosc\u0103torul\u201d, Atoatedesf\u0103c\u0103torul, Determinantul Sor\u0163ii (Proaste\u2026) a Lumii \u00eentregi. (Virgil M\u0103gureanu, fostul \u015fef al SRI, afirma la postul TV Antena 1<\/em><\/strong>, \u00eentr-o sear\u0103, c\u0103 to\u0163i guvernan\u0163ii oficiali ai lumii TREBUIE <\/strong>s\u0103 fac\u0103 parte din loja masonic\u0103 CERCUL<\/em><\/strong>, subordonat\u0103 direct supremei loji evreie\u015fti \u2013 PURE! \u2013 B’nai Brith<\/em><\/strong>).<\/p>\n

La noi, \u00een Rom\u00e2nia, a lovi \u00een Iliescu \u015fi PSD (fost FSN, fost PDSR\u2026 \u2013 din 1990 p\u00e2n\u0103 \u00een 1996, apoi din 2000 p\u00e2n\u0103 \u00een 2004\u2026) este echivalent, ca eficien\u0163\u0103, cu a lovi, \u00een anii 1996-2000, \u00een PN\u0162CD \u015fi Constantinescu, sau, azi, \u00een PD-L \u015fi B\u0103sescu\u2026 \u2013 adic\u0103 EFECT ZERO! C\u0103ci \u015fi unii, \u015fi al\u0163ii, sunt doar ni\u015fte \u201e-escu\u201d \u2013 nu interac\u0163ioneaz\u0103 cu iudeo-masoneria, ci sunt ni\u015fte implanturi temporare \u00een fiin\u0163a biologic\u0103 \u015fi moral\u0103 a Neamului nostru. <\/strong>\u015ei sunt interschimba\u0163i, periodic, tocmai de iudeo-masonerie (oficina masonilor stipendiat\u0103 de Congresul american \u2013 vorbim de postul de radio Europa liber\u0103<\/em><\/strong> \u2013 \u00eel anun\u0163a pe Iliescu drept succesor al lui Ceau\u015fescu, \u00eenc\u0103 din anul 1974\u2026).<\/p>\n

*<\/p>\n

II.5 \u2013 CONCLUZII \u015eI SOLU\u0162II. SOLIDARITATEA CRE\u015eTIN\u0102 TRANSFIGURATOARE \u015eI VOIEVOZII<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 vrem s\u0103 apar\u0103 elitele eficient-divine, s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m a vedea Nev\u0103zutul<\/strong>. S\u0103 devenim \u201ecomplicii\u201d Nev\u0103zutului. S\u0103 credem \u00een For\u0163ele Nev\u0103zute, \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een sufletele str\u0103mo\u015filor, dar \u015fi s\u0103 lu\u0103m aminte la du\u015fmanul cel vechi, Satana. S\u0103 \u00eencet\u0103m cu scepticismul comod \u015fi stupid: \u201eVezi-\u0163i de treab\u0103, dom’le. Ce complot mondial? Noi suntem, excvlusiv, de vin\u0103 c\u0103-i suport\u0103m pe comuni\u015ftii \u0103\u015ftia\u201d.<\/p>\n

Nimeni \u201e\u00eentreg la fire\u201d nu neag\u0103 vinile \u015fi p\u0103catele \u015fi sl\u0103biciunile tuturor, dar comuni\u015ftii \u201e\u0103\u015ftia\u201d sunt la fel ca \u015fi comuni\u015ftii \u201eceilal\u0163i\u201d, iar starea de comunism este starea normal\u0103 a iudeo-masoneriei interna\u0163ionaliste. Comuni\u015ftii de la Washington \u015fi New York sunt infinit mai periculo\u015fi dec\u00e2t comuni\u015ftii \u201ena\u0163ionali\u201d (\u201epodoabele\u201d noastre politicianiste, de trei lei gr\u0103mada), pentru c\u0103 politica \u00eenjositoare de lume se face, \u00een primul r\u00e2nd, la New York \u015fi este transmis\u0103, ca decizie, ultim\u0103 comand\u0103, \u0163\u0103rilor de tipul Rom\u00e2niei. Evident, prin intermediul iudelor \u015fi cozilor de topor din Rom\u00e2nia. Mai mult, diversiunea pseudo-na\u0163ionalist\u0103, tip C.V. Tudor\u00a0 – \u00eencurc\u0103 \u015fi mai mult i\u0163ele, cre\u00e2nd impresia fals\u0103 c\u0103 ar fi suficient s\u0103 aducem la putere un \u201ena\u0163ionalist\u201d, \u015fi totul s-ar rezolva. Nu s-ar rezolva nimic. Pentru c\u0103 na\u0163ionalismul, dac\u0103 nu e cre\u015ftin autentic, nu e na\u0163ionalism<\/strong>. Aceasta e valabil cel pu\u0163in pentru\u00a0 Europa! Pentru c\u0103 doar tr\u0103irea experien\u0163ei religioase a st\u0103rii de NEAM ne poate recupera personalitatea uman-divin\u0103 \u015fi ne poate face v\u0103z\u0103tori \u00een Nev\u0103zut, Cavaleri Cre\u015ftini ai SF\u00c2NTULUI DUH.<\/p>\n

Acum, abia, ne explic\u0103m at\u00e2t de marele accent pus de Codreanu pe esoterism: cre\u015fterea \u00een \u201ecuiburi\u201d a elementelor spirituale, clarv\u0103z\u0103toare, care, abia dup\u0103 ini\u0163ierea spiritual\u0103 deplin\u0103, abia dup\u0103 ce \u201evor face ochi\u201d (evident, OCHI SPIRITUALI!) vor putea fi solda\u0163i buni pentru lupt\u0103 \u015fi victorie metafizic\u0103, iar nu victime anticipate. O\u015fteni ai TRANSFIGUR\u0102RII R\u0102ULUI \u00een BINE-DUMNEZEU. Lupta, deci,\u00a0 este na\u0163ional\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care lupt\u0103torii sunt tr\u0103itori ai st\u0103rii de ecumenicitate euharistic\u0103-Neam<\/strong> (cf. sensul dat expresiei de CZC \u2013 supra), \u015fi este suprana\u0163ional\u0103, pornind de la datele noului c\u00e2mp de lupt\u0103 metafizic\u0103, aspa\u0163ialitatea demonilor ELITELOR NEGRE<\/strong> (\u201eUbi bene, ibi patria\u201d), demoni \u00eennaripa\u0163i care \u00ee\u015fi f\u00e2lf\u00e2ie aripile \u201eglobalismului\u201d lor\u00a0 de MAMONE, peste mormanele de b\u0103legar metalic \u015fi de zdren\u0163e \u2013 bancnote, cu ochiul lui Lucifer.<\/p>\n

Nu \u201elei\u201d \u015fi \u201evulpi\u201d, nu cercuri vicioase : este nevoie de palo\u015fele arhanghelice, de armatele de \u00eengeri, c\u0103ci aceasta va trebui s\u0103 fie valoarea spiritual\u0103 a CAVALERILOR SF\u00c2NTULUI DUH. Ei \u015fi numai ei vor constitui ELITA CLARV\u0102Z\u0102TORILOR, a V\u0103z\u0103torilor \u00een T\u0103r\u00e2mul Metafizic. Oamenilor de r\u00e2nd nu le va ap\u0103rea acest r\u0103zboi ca unul spectaculos \u015fi spectacular, el va fi \u00eens\u0103 cel mai teribil, mai cr\u00e2ncen \u015fi va fi decisivul r\u0103zboi. Acest ultim r\u0103zboi al ELITELOR ALBE contra Elitelor Lumii Negre va constitui, la nivel terestru, apocatastaza. Lupta final\u0103 dintre Dumnezeu \u015fi Prin\u0163ul R\u0103zvr\u0103tit \u00eentru Distrugere \u015fi Minciun\u0103, Prin\u0163ul \u00centunericului, lupta care va hot\u0103r\u00ee definitiv victoria ATOATECREATORULUI.<\/p>\n

E o periculoas\u0103 diversiune lozinca: \u201eNe-au fost distruse elitele, de aceea nu ne putem ridica la lupt\u0103\u00a0 contra R\u0103ului\u201d. NU. Nimeni nu poate distruge esen\u0163a sacral\u0103-NEAM, deci nici poten\u0163ialul spiritual al ELITEI NEAMULUI. Poten\u0163ialul trebuie doar reactivat. Totdeauna vor exista oameni ai unui Neam, dac\u0103 Dumnezeu a hot\u0103r\u00e2t existen\u0163a \u00een lumin\u0103 a acelui Neam: oameni con\u015ftien\u0163i de apartenen\u0163a lor la Neam, care s\u0103 voiasc\u0103 binele Neamului. Tot ce a scris \u015fi, mai ales, ce a f\u0103cut Codreanu \u00een \u201ecuiburile esoterice\u201d,\u00a0 din care a ie\u015fit genera\u0163ia legionar\u0103 elitist\u0103, demonstreaz\u0103 c\u0103 e foarte greu s\u0103 creezi tocmai elita ideal\u0103, dar NU IMPOSIBIL. Eroii autosacrificiali ai genera\u0163iei legionare, eroi crea\u0163i \u00een cuiburile\u00a0 Legiunii Arhanghelului Mik\u00e4el dovedesc juste\u0163ea acestei afirma\u0163ii.<\/p>\n

Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t, cu calm, dar \u015fi cu hot\u0103r\u00e2re nestr\u0103mutat\u0103, cu grij\u0103 infinit\u0103 (\u201es\u0103 fi\u0163i \u00een\u0163elep\u0163i ca \u015ferpii \u015fi bl\u00e2nzi precum porumbeii<\/em>\u201d \u2013 spune Hristos), s\u0103 cre\u015ftem tineri eroici \u015fi cura\u0163i (eroi TOCMAI pentru c\u0103 sunt CURA\u0162I SUFLETE\u015eTE!) ai Neamului, ELITELE ALBE ALE ZBORULUI SPRE DUMNEZEU AL NEAMULUI<\/strong> – \u00een noile cuiburi<\/strong>. Care, din p\u0103cate, nu mai pot fi precum cele vechi, din pricina PRIGOANEI PREVENTIV-MEDIATICE, care ar crea\/creeaz\u0103 diversiuni \u015fi \u00eenvr\u0103jbiri artificiale cumplite, \u00een\u0103bu\u015find din fa\u015f\u0103 orice mi\u015fcare spiritualist\u0103 autentic\u0103, sau parazit\u00e2nd, cu zeci\/sute de \u201esosii\u201d, AUTENTICA MI\u015eCARE SPIRITUALIST\u0102: CUIBUL<\/strong> de azi TREBUIE S\u0102 FIE (\u00een primul r\u00e2nd) SF\u00c2NTA FAMILIE<\/strong> (familia care s\u0103 fie \u00een stare s\u0103 ofere t\u00e2n\u0103rului EDUCA\u0162IA CRE\u015eTIN\u0102!) \u2013 c\u0103ci vede\u0163i cum Cei Negri, mirosind, deja, pericolul, fac orice este dr\u0103ce\u015fte posibil, pentru a nimici Familia Cre\u015ftin\u0103<\/strong>: prin \u201efamilia homosexual\u0103\u201d [Doamne ap\u0103r\u0103 \u015fi p\u0103ze\u015fte de \u015eERPII VENINO\u015eI\/SATANICI!!!], prin for\u0163area – sub semnul s\u0103r\u0103ciei \u201econfec\u0163ionate\u201d, de fapt foamea de bani \u015fi \u201efi\u0163e\u201d\u2026 – a exploziei disipative\/dezintegrative a familiei etc. \u015ei, \u00een al doilea r\u00e2nd, dac\u0103 mai exist\u0103 preo\u0163i ori monahi cu con\u015ftiin\u0163a MISIUNII DE DUH (\u015fi SUNT<\/strong>!!!) \u2013 Cuibul de preg\u0103tire a \u201ezborului\u201d Revela\u0163iei Neamului s\u0103 fie \u00eens\u0103\u015fi BISERICA<\/strong>, prin refacerea comunit\u0103\u0163ii parohiale (\u00eentru viziunea Neamului-Hristos)<\/strong>, ca stare de comuniune spiritual\u0103 \u015fi de Sim\u0163ire\/Voin\u0163\u0103<\/strong>!!! Ca pe timpul VOIEVOZILOR SFIN\u0162I ORTODOC\u015eI<\/strong>: starea de \u201eecumenicitate na\u0163ional\u0103<\/strong>\u201d.<\/p>\n

Adic\u0103, s\u0103 fie forma\u0163i Oamenii Adev\u0103ra\u0163i (nu marionete, nu fanto\u015fe manipulabile, ci personalit\u0103\u0163i, cu voin\u0163\u0103 \u015fi luciditate\/responsabilitate a FAPTEI!!), aparent ca oricare al\u0163ii, \u00een realitate singurele c\u0103l\u0103uze bune \u015fi sigure ale Spiritului Neamului, pentru c\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi au \u00een fa\u0163\u0103 lumina Singurei C\u0103l\u0103uze a lumii: DUHUL SF\u00c2NT<\/strong>. Singurii buni \u015fi drep\u0163i, one\u015fti \u015fi m\u00e2ndri, harnici \u015fi plini de suflet, de r\u00e2vn\u0103 iubitoare, de dispozi\u0163ie autosacrificial\u0103 pentru Neamul lor, pentru Toate Neamurile Cre\u015ftine trezite-\u00eenviate ale lumii.<\/p>\n

Ce lipse\u015fte, \u00eenc\u0103 \u00een momentul acesta, pentru a reac\u0163iona concertat \u015fi efectiv, ELITA ALB\u0102? Lipse\u015fte percep\u0163ia reciproc\u0103 a elementelor constitutive, poten\u0163iale ale ELITEI ALBE, lipse\u015fte solidaritatea acestor elemente sau, mai exact, solidaritatea \u00eentru reac\u0163iune, \u00een cadrul unui Front Unitar, Frontul Metafizic al Duhului Sf\u00e2nt: \u0163\u0103ranul harnic \u015fi altruist, debarasat de \u201eciocoismele\u201d sale, contamin\u0103ri or\u0103\u015fene\u015fti, vremelnice r\u0103t\u0103ciri ale fiin\u0163ei sale, al\u0103turat, din tot sufletul, muncitorului cinstit, s\u0103ritor la nevoile tovar\u0103\u015fului de munc\u0103 \u015fi camarad de lupt\u0103 \u015fi neb\u00e2ntuit de vicii oribile, neparalizat de ecranul \u00eendobitocitor al televizorului, muncitor care s\u0103-l iubeasc\u0103, sincer, fr\u0103\u0163e\u015fte, pe intelectualul nechinuit de orgolii personale, meschine \u015fi sterile, de trufii neghioabe, ci cu bra\u0163ele mereu preg\u0103tite pentru R\u0103stignirea \u00eentru Neam \u015fi, to\u0163i, forj\u00e2ndu-\u015fi\u00a0 unicul suflet, acela al Neamului.. –\u00a0 \u015fi, to\u0163i, neascult\u00e2nd de glasurile de sirene ale mass-mediei, ale propagandei perfide pentru \u201emunca \u00een str\u0103in\u0103tate\u201d \u015fi, drept consecin\u0163\u0103, pentru \u00eenstr\u0103inarea oamenilor de Spiritul Neamului lor, Neam care se va \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa, \u201e\u00een frunte cu regii \u015fi \u00eemp\u0103ra\u0163ii lui <\/em>(n.n.: conduc\u0103torii\/c\u0103l\u0103uzele, spirituale sau mai pu\u0163in\u2026), la Tronul<\/em> Judec\u0103\u0163ii<\/em> Dumnezeie\u015fti<\/em>\u201d(cf. Cartea Apocalipsei<\/em><\/strong>). (Tot ce spunem aici – li se pare ne-ini\u0163ia\u0163ilor \u00een \u015etiin\u0163a Spiritual\u0103, o utopie teribil de naiv\u0103\u2026Dar nu este DELOC a\u015fa \u2013 acel stadiu de evolu\u0163ie spiritual\u0103 a planetei P\u0103m\u00e2nt, care va \u00eenlesni modific\u0103rile mai sus-zise, VA VENI!!! \u2013 se nume\u015fte \u201estadiul Vulcan\u201d, \u015fi va sta sub semnul interven\u0163iei directe a Lui Hristos-Dumnezeu, \u00een Trup de Glorie\u2026). Aceasta e \u015fansa \u00cenvierii Neamului \u2013 \u015fi, atunci c\u00e2nd \u015fansa va trece din poten\u0163ialitate \u00een realitate, Victoria ELITEI ALBE nu va \u00eent\u00e2rzia nicio clip\u0103.<\/p>\n

C\u0103ci rezumatul etern \u201eModelul Arhetipal al ELITEI ALBE<\/strong>\u201d a existat \u015fi exist\u0103, dintotdeauna \u00een Neamul Rom\u00e2nesc: s-a chemat VOIEVOZII<\/strong> ORTODOC\u015eI <\/strong>\u015etefan, Mircea, \u0162epe\u015f, Mihai, Neagoe Basarab, Matei Basarab (cel at\u00e2t de admirat, pentru \u201ena\u0163ionalismul\u201d s\u0103u, de MIHAI EMINESCU!), Br\u00e2ncoveanu etc.,\u00a0 VOIEVOZII ORTODOC\u015eI-\u201eCr\u0103i\u015forii\u201d<\/strong> Horia, Clo\u015fca-Oarg\u0103, Tudor, Avram Iancu\u00a0 etc.\u00a0 – sau s-a chemat VOIEVODUL ORTODOX EMINESCU<\/strong>, sau Voievodul<\/strong> ORTODOX <\/strong>Codreanu etc. \u2013 oriunde \u015fi mereu a fost CHIPUL SF\u00c2NTULUI DUH<\/strong>, cobor\u00e2t cu gra\u0163ia Sa peste lume.<\/p>\n

Aristocra\u0163ia spiritual\u0103 a Neamului, Aristocra\u0163ia Jertfelnic\u0103 \u00een contra lui Black Nobility, Aristocra\u0163ia Satanei Interna\u0163ionaliste. Iat\u0103 provocarea metafizic\u0103 la care, cu sufletele unite \u00een cuiburile Zborului Spiritual al Neamului, acolo unde se face alegerea sacr\u0103 pentru ELITA ALB\u0102<\/strong>, trebuie s\u0103 r\u0103spundem f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire, deschis, din suflet iubitor \u015fi eroic. Trebuie s\u0103 ne c\u0103p\u0103t\u0103m for\u0163a sf\u00e2nt\u0103 de a transfigura Negura \u00een LUMIN\u0102<\/strong> \u2013 iar pe demonul c\u0103zut \u2013 \u00een \u00cengerul Lui Dumnezeu.\u00a0 Pentru aceasta trebuie s\u0103 ne RUG\u0102M (chiar pentru transfigurarea du\u015fmanilor no\u015ftri de moarte!<\/strong> \u2013 cum spune Hristos!), s\u0103 ne rezidim spiritual pe noi \u00een\u015fine, \u00eenainte de orice, cu ochii sufletului a\u0163inti\u0163i spre Arhetipurile Voievodale ORTODOXE<\/strong>.<\/p>\n

***<\/p>\n

PENTRU O A ALTFEL DE INTELECTUALITATE<\/strong><\/p>\n

Nu exist\u0103 alt\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 (ca obiect \u015fi subiect, totodat\u0103), dec\u00e2t Legea Divin\u0103, care domin\u0103 Fiin\u0163a \u015fi Cosmosul. Ceea ce intelectualii (de fapt, pseudo-intelectualii) din ultimul secol numes \u201c\u015ftiin\u0163e\u201d \u2013 nu sunt dec\u00e2t \u00eencerc\u0103ri neispr\u0103vite \u015fi nevolnice de a descoperi p\u0103rticele infime \u015fi aleatorii din Unitatea Absolut\u0103 a Legii Divine. P\u00e2n\u0103 \u015fi acestor p\u0103rticele infime, prin atitudinea non-spiritual\u0103, afl\u0103torii lor le pervertesc esen\u0163a, le pierd semnifica\u0163a \u015fi finalitatea (real\u0103).<\/p>\n

De aceea, este o imbecilitate perfect\u0103 a\u015fa-zisa \u201cfr\u0103m\u00e2ntare\u201d: a pseudo-intelectualilor (rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini, egal!), de a \u201cmoderniza\u201d ORTODOXIA (cf. Andrei Ple\u015fu, apud I.P.Culianu\u2026). Pe Dumnezeu Atoatecreatorul,\u00a0 Logos-ul Divin \u2013 nu-L poate \u201cmoderniza\u201d creatura Sa, cumplit de b\u00e2lb\u00e2it\u0103 (devenit\u0103, \u00eentre timp, prin p\u0103catele istoriei fenomenale, st\u00e2rnite tot de c\u0103tre ea \u2013 ST\u00c2RPITURA UMAN\u0102). Dumnezeu (\u015fi, prin El, ORTODOXIA<\/strong>) nu e vechi, nu e nou \u2013 ESTE ACTUAL \u00ceN ETERNITATE<\/strong>.<\/p>\n

Singurul lucru la care merit\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 mediteze omul, permanent \u015fi mereu mai profund \u2013 este REVELA\u0162IA LUI HRISTOS. Revela\u0163ie a Calvarului, Golgotei \u015fi a \u00cenvierii, concomitent: auto-sacrificiul fiin\u0163ei fenomenale, pentru re-na\u015fterea-\u00cenviere a Spiritului\/Duh. \u00cen rest, toate c\u00e2te se petrec, s-au petrecut \u015fi se vor petrece \u2013 sunt fleacuri, dac\u0103 ele nu sunt indisolubil legate de semnifica\u0163ia spiritualist\u0103 a \u00cenvierii. Adic\u0103, a re-integr\u0103rii \u00een Sinele Suprem (Sinea noician\u0103), Dumnezeu.<\/p>\n

Pseudo-intelectualii (rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini) ar face mai bine s\u0103 nu piard\u0103 inutil vremea, \u00een vederea unei absurde \u201creform\u0103ri\u201d a ORTODOXIEI<\/strong> (care ORTODOXIE, vorba p\u0103rintelui Ilie Cleopa, \u201cn-are nimic lips\u0103, ci o credem \u015fi o \u00een\u0163elegem \u00eentreag\u0103. Are toate dogmele drepte, toat\u0103 tradi\u0163ia veche apostolic\u0103 \u015fi soborniceasc\u0103 a Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i \u2013 \u015fi are toate canoanele, are toat\u0103 TRADI\u0162IA LITURGIC\u0102, CANONIC\u0102, DOGMATIC\u0102 \u015eI ISTORIC\u0102<\/em>\u201d). Dumnezeu, s\u0103 fie clar pentru toat\u0103 lumea, nu poate fi \u201cre-format\u201d, c\u0103ci El ne-a format pe to\u0163i <\/strong>(\u015fi le-a format pe toate): Hristos este unica REFORM\u0102 dat\u0103 Omenirii, aduc\u00e2ndu-i aminte acesteia de unica realitate: existen\u0163a spiritualist\u0103, \u00eentru Duh\u00a0\u00a0 (Hristos este singurul \u201crevolu\u0163ionar\u201d autentic, \u201cavangardist\u201d autentic etc.). Dumnealor, pseudo-intelectualii, s\u0103 \u00eencerce, mai cur\u00e2nd, s\u0103-\u015fi caute printre zdren\u0163ele mizere ale fiin\u0163ei lor umflate de preten\u0163ii sterile \u015fi sarbede (umflate ca trupul unui \u00eenecat de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni) \u2013 r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele bunului-sim\u0163 pierdut: con\u015ftiin\u0163a legat\u0103 de Duhul lor (altfel, devin periculo\u015fi c\u00e2t \u015fi Lucifer\u2026). S\u0103-\u015fi caute \u015fi s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 \u00eentoarcerea min\u0163ii \u00een inim\u0103, cum spun isiha\u015ftii, dintre care a f\u0103cut parte \u015fi p\u0103rintele Ilie Cleopa: \u201cC\u0103ci numai atunci c\u00e2nd mintea se va uni cu inima ne putem a\u015ftepta la o sporire \u00een aducerea aminte de Dumnezeu \u015fi la sim\u0163irea de Dumnezeu\u201d<\/em>. Iar acest Duh, dac\u0103-l vor g\u0103si \u015fi-l vor pune \u00een stare de \u00cenviere auto-sacrificial\u0103, de euharistie-\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire, dimpreun\u0103 cu to\u0163i trezi\u0163ii Neamului \u015fi Lumii, a Lui Hristos \u2013 abia atunci vor avea dreptul s\u0103 ridice capul din ru\u015finea catastrofal\u0103 pe care au adus-o \u00een omenire (apostazia, c\u00e2rtirea de \u0163a\u0163e, scepticismul uciga\u015f de suflete, ra\u0163ionalismul pozitivist dezintegrator de Spirit\/Duh \u015fi ateu etc.). C\u0103ci abia atunci, \u00eencet-\u00eencet, vor \u00eencepe, s\u0103\u00a0 lumineze (ei), c\u00e2te pu\u0163in, \u00een bezna incon\u015ftien\u0163ei terestre \u2013 pe care tot ei au adus-o, de pe c\u00e2nd \u00eenc\u0103 nici nu se numeau, pompos \u015fi dubios, \u201cintelectuali\u201d (dinspre umanismul paranoic al Rena\u015fterii, spre ateismul satanizant al secolelor \u201cluminilor\u201d \u2013 luminile Infernului\u2026).<\/p>\n

De fapt, hai s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: ce semnifica\u0163ie are vorba \u201cintelectual\u201d? Dac\u0103 ea \u00eei denume\u015fte pe cei care lucreaz\u0103 exclusiv cu intelectul, adic\u0103 creeaz\u0103 \u015fi opereaz\u0103 cu nelini\u015ftile oarbe, f\u0103r\u0103 \u201cpuncte cardinale \u00een haos<\/em>\u201d (cf. Nichifor Crainic) \u2013 MAI BINE LIPS\u0102 DE INTELECTUALI. Actualii a\u015fa-zi\u015fi \u201cintelectuali\u201d nu sunt \u00een stare s\u0103 \u00eenve\u0163e pe nimeni dec\u00e2t EROAREA \u2013 \u015fi nu se pot ajuta nici pe ei \u00een\u015fi\u015fi, \u015fi se scufund\u0103 tot mai ad\u00e2nc \u015fi f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 \u00een mla\u015ftina ambiguit\u0103\u0163ilor \u015fi subtilit\u0103\u0163ilor sterile, demonice. Cum vor putea fi ei, atunci, Marii Pedagogi ai Neamurilor<\/strong>?<\/p>\n

Nu: mai cur\u00e2nd trebuie \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 lumea \u00een TREZITORI AI SPIRITULUI\/DUHULUI<\/strong> \u015fi TREZI\u0162I SPIRITUAL<\/strong>. Sau, \u00een cel mai r\u0103u caz: MARTIRI AI TREZIRII<\/strong>\/vs\/ADORMI\u0162I (OBSTINAT!) SPIRITUAL<\/strong>.<\/p>\n

Cei ce se numesc \u201cintelectuali\u201d \u00een sec. XX-XXI apar ca urma\u015fi ai celor care, \u00een sec. XVIII, au \u00eenceput s\u0103 supun\u0103 lumea \u00eentreag\u0103 procesului de luciferizare (multe dintre numele lor se reg\u0103sesc pe coper\u0163ile celor 35 de volume ale Enciclopediei Franceze<\/em><\/strong> \u2013 1751-1780): ateism, libertinism, ra\u0163ionalism, mecanicism. Cu coresponden\u0163ele socio-economico-politice: socialism, comunism, capitalism liberal. Numitorul comun: r\u00e2vna demonic\u0103 de a-l distruge pe OMUL SPIRITUAL<\/strong>, \u00eendumnezeit, adic\u0103 \u2013 \u201cintelectuali\u201d \u00eencep s\u0103 se numeasc\u0103 ei tocmai c\u00e2nd atributele spirituale constructive ale omenirii au \u00eenceput s\u0103 se \u00eentunece \u015fi s\u0103 dispar\u0103 \u2013 iar cele distructive s\u0103 prolifereze \u00eengrijor\u0103tor, p\u00e2n\u0103 la \u00eens\u0103\u015fi ocultarea umanului din omenire. \u00c0 propos de epoca \u201cmodern\u0103\u201d: ceea ce domin\u0103 azi sunt anti-instinctele<\/strong>, iar nu instinctele primare<\/strong> (cum afirm\u0103 ne\u015ftiutorii \u00eentr-ale antropologiei spirituale): instinctele primare umane sunt SACRE<\/strong> ( cf. dr. N. Paulescu) \u2013 ele \u0163in de credin\u0163\u0103 \u015fi de ek-stasis.<\/p>\n

Lumea sec XXI nu mai are nevoie de \u201cintelectuali\u201d, \u00een sensul socio-pervertitor, \u00eencet\u0103\u0163enit cu secolul ateu<\/strong> (sec. XVIII, chiar dac\u0103, atunci, \u201eei\u201d nu se numeau, \u00eentre \u201cei\u201d –\u00a0 \u201cintelectuali\u201d\u2026): are nevoie de APOSTOLI<\/strong> \u015fi de MARTIRI \u00eentru \u015eTIIN\u0162A \u00ceNVIERII<\/strong>. \u00ceNTRU REVELAREA LEGII DIVINE. Pentru toate neamurile, \u201csec. XXI va\u00a0\u00a0 fi religios sau nu va fi deloc<\/em>\u201d (cf. Andr\u00e9 Malraux). Nu e un exhibi\u0163ionism verbal, de francez frivol \u2013 ci o constatare extrem de lucid\u0103 \u015fi vizionar\u0103, totodat\u0103. Credin\u0163a religioas\u0103, hristic\u0103 (\u201cEu sunt Calea, Adev\u0103rul \u015fi Via\u0163a<\/em>\u201d) ESTE SINGURUL MOD DE EXISTEN\u0162\u0102 REAL AL FIIN\u0162EI UMANE.<\/strong><\/p>\n

C\u0103 tot veni vorba: de ce, nici p\u00e2n\u0103 azi, \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103, \u201cintelectualii\u201d ei, nu ofer\u0103, prin obiectul Biologie, alternativ\u0103 CREA\u0162IONIST\u0102<\/strong> (tip N. Paulescu) \u2013 la darwinismul <\/strong>materialist, grotesc \u015fi sinistru (cf. N. Paulescu, Fiziologie filosofic\u0103<\/em><\/strong>)?!<\/p>\n

***<\/p>\n

PENTRU UN \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NT RELIGIOS-CRE\u015eTIN ORTODOX COMUNITAR. DESPRE HANDICAPA\u0162II LA \u00ceNV\u0102\u0162\u0102TUR\u0102 AI STATULUI<\/strong><\/p>\n

\u00a0 <\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noi n-am fost niciodat\u0103 panicarzi (semnal\u00e2nd degenerescen\u0163a spiritual\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi terestr\u0103) \u015fi, de fiecare dat\u0103 aproape, am \u00eencercat s\u0103 \u00eentrevedem, dac\u0103 nu chiar s\u0103 oferim de-a dreptul, solu\u0163ii, pe care lucrarea dimpreun\u0103 a Lui Dumnezeu \u015fi a omului (teandria) nu trebuie s\u0103 le lase la stadiul de utopii. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>To\u0163i\u00a0 ne pl\u00e2ngem (\u015fi pe bun\u0103 dreptate!) c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc (ca \u015fi cel mondial, de altfel), de c\u00e2nd a fost separat de Biseric\u0103 (prin comand\u0103 de la Loja Marelui Orient Francez, comand\u0103 executat\u0103 prompt de domnitorul \u201cprovizoriu\u201d Alexandru Ioan Cuza, cu tot at\u00e2ta slug\u0103rnicie, cu c\u00e2t\u0103 execut\u0103 comenzile masonice extern-interna\u0163ionaliste \u015fi liberalii de azi\u2026)\u00a0 merge din prost \u00een mai prost, c\u0103 m\u0103surile care se iau de c\u0103tre guvern atac\u0103 fibra t\u00e2n\u0103r\u0103 a na\u0163iunii \u015fi a neamului \u015fi, atac\u00e2nd tineretul, atac\u0103 \u00eensu\u015fi destinul na\u0163ional \u015fi de neam\u00a0 –\u00a0 dar nimeni, din a\u015fa-zisa \u201csocietate civil\u0103\u201d, nu mi\u015fc\u0103 un deget, nu ofer\u0103 vreo solu\u0163ie pentru situa\u0163ia constatat\u0103\u00a0 –\u00a0 \u015fi totul merge spre o situa\u0163ie intuibil\u0103, dar fa\u0163\u0103 de care societatea adopt\u0103, tot mai clar, pozi\u0163ia fatalist\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i ne pl\u00e2ngem acum, \u00een loc s\u0103 ne fi pl\u00e2ns odat\u0103 cu reforma lui Cuza, din sec. al XIX-lea, prin care se laiciza \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, \u00een loc s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m ce \u00eenseamn\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de stat\u00a0 –\u00a0 \u015fi ce fel de stat este cel care cere laicizarea? Statul rom\u00e2n( ca toate statele moderne) este masonizat\u00a0 –\u00a0 adic\u0103 este organizat \u015fi structurat, infiltrat(p\u00e2n\u0103 la \u201cm\u0103duv\u0103\u201d) de antispiritualism, conform preceptelor masonice. Proiectul masonic mondial , care hot\u0103r\u0103\u015fte destinul tineretului \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, cum ar vrea s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 destinul inei plante, falsific\u00e2nd istoria veche( r\u0103d\u0103cina) \u015fi siluind istoria nou\u0103( fructele)\u00a0 –\u00a0 acest plan, care cuprinde, \u00een primul r\u00e2nd, directive pentru conformarea unui tineret ateu \u015fi amoral <\/strong>(supus \u201cETICII SITUA\u0162IONISTE\u201d=\u201dUN SISTEM ETIC C\u0102RUIA REGULILE MORALE NU-I MAI SUNT ABSOLUT OBLIGATORII, \u015eI SE POT MODIFICA \u00ceN LUMINA UNOR SITUA\u0162II SPECIFICE\u201d\u00a0 –\u00a0 sau, cum afirm\u0103 DOUGLAS GROTHIUS, \u00een DEMASC\u00c2ND NOUA ER\u0102<\/em><\/strong>, \u00een rev. TIME,<\/em><\/strong> 7 dec. 1987, p. 72:\u201dNu exist\u0103 absolut moral mai \u00eenalt dec\u00e2t propria ta zeificare. Esen\u0163ialul mi\u015fc\u0103rii NEW AGE este o re\u0163et\u0103 a anarhiei etice<\/em>\u201d) –\u00a0 acest plan se nume\u015fte, cum \u015ftie toat\u0103 lumea, NOUA ORDINE MONDIAL\u0102. GLOBALIZAREA.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, pretutindeni \u00een lume (deci, \u015fi \u00een Rom\u00e2nia), a devenit \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NT DE STAT. Iar \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de stat( care, din sec. XVIII-XIX, a fost desp\u0103r\u0163it total de biseric\u0103\u00a0 –\u00a0 biserica cre\u015ftin\u0103 fiind cel mai mare du\u015fman al masonilor) este \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt mason \u015fi \u00een folosul direct al masonilor. Adic\u0103: ateu <\/strong>( sub masca toler\u0103rii unei ore de religie, strecurate, parc\u0103 prin \u201ccontraband\u0103\u201d, \u00een orar), umanist<\/strong>, materialist<\/strong>, pozitivist<\/strong>–ra\u0163ionalist<\/strong>, anti-familie<\/strong>, anti-na\u0163iune<\/strong>, anti-istorie<\/strong>, anti-spiritualist<\/strong>. \u201cANTI\u201d- tot ce este fundament umano-dumnezeiesc. UMANISMUL acestui \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00eenseamn\u0103 negarea lui Dumnezeu \u015fi nebunia de a-l \u00eensc\u0103una pe om ca Dumnezeu. Iar negarea lui Dumnezeu aduce, \u00een capul fraged al copiilor no\u015ftri, de 200 de ani \u00eencoace, CONCEP\u0162IA EVOLU\u0162IONIST\u0102 (\u00eempotriva celei CREA\u0162IONISTE): copilul a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 se trage din maimu\u0163\u0103, \u015fi nu c\u0103 e pl\u0103mad\u0103 dumnezeiasc\u0103. Este \u00eendoctrinat (sub masca liberalismului de g\u00e2ndire) cu concep\u0163ia c\u0103 universul e strict material, alc\u0103tuit din f\u0103r\u00e2me-atomi, f\u0103r\u00e2me-molecule etc. –\u00a0 este adus la stadiul \u00eenjosirii instinctuale, prin orele de educa\u0163ie sexual\u0103\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (incomparabil mai multe \u015fi dese, \u015fi interac\u0163ionate cu celelalte ore de curs, dec\u00e2t biata or\u0103 de religie, intrus\u0103, silit\u0103 la formalism), ore de educa\u0163ie sexual\u0103 care-l \u00eendeamn\u0103 pe t\u00e2n\u0103r la desfr\u00e2nare, toleran\u0163\u0103 sexual\u0103 (indirect, i se face astfel propagand\u0103 apologetic\u0103, DE PARAD\u0102 TRIUMFAL\u0102 A SATANEI,\u00a0 pro-\u201cgay\u201d, pro-lesbianism – pentru adoptarea sfrunt\u0103rii fa\u0163\u0103 de normalitatea sexual\u0103, stabilit\u0103 de Dumnezeu, \u015fi alunecarea curioas\u0103 spre abera\u0163iile sanc\u0163ionate de divinitate, prin distrugerea SODOMEI \u015fi GOMOREI), \u00een loc s\u0103-i pun\u0103 fr\u00e2ul bl\u00e2nd al bunei-cuviin\u0163e \u015fi s\u0103-l \u00eenve\u0163e adev\u0103rul despre sexualitate, conform cu SFINTELE SCRIPTURI\u00a0 –\u00a0 \u015fi s\u0103 fie determinat t\u00e2n\u0103rul s\u0103-\u015fi respecte trupul \u015fi spiritul, iar nu s\u0103 le istoveasc\u0103 libertin \u015fi s\u0103 le agreseze satanic-criminal ( prin avorturile tinerelor de 12 ani…). \u015ei s\u0103-l \u00eenve\u0163e pe t\u00e2n\u0103r nu despre prezervative, ci despre pl\u0103m\u0103direa uman\u0103 \u00eentru Dumnezeu \u015fi despre SF\u00c2NTA FAMILIE, f\u0103r\u0103 de care pl\u0103m\u0103direa din p\u00e2ntecul mamei este spre R\u0102U\u00a0 –\u00a0 R\u0102U de la care se trag toate bolile \u015fi suferin\u0163ele omenirii ( c\u0103ci toate, \u00een lume, au r\u0103d\u0103cin\u0103 spiritual\u0103), de at\u00e2tea sute de ani \u00eencoace, prin BOLILE VENERICE , DEGENERATIVE\u00a0 –\u00a0 \u015fi prin p\u0103trunderea, \u00een altarul sf\u00e2nt al p\u00e2ntecelui femeii\u00a0 –\u00a0 a M\u00c2NIILOR \u015fi DEZBIN\u0102RILOR de trup luciferice ( prin alungarea Duhului Sf\u00e2nt al CUR\u0102\u0162IEI): CANCERE, SIFILIS, SIDA etc. etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 ce prev\u0103d PROTOCOALELE DE LA TORONTO<\/em><\/strong>, iunie 1967( complet\u0103ri ale celebrelor PROTOCOALE ALE \u00ceN\u0162ELEP\u0162ILOR SIONULUI<\/em><\/strong>, \u201cBiblia<\/em><\/strong>\u201d Satanei masonice\u00a0 – n.n.: \u00eennoirea strategiei masonice se face din 20 \u00een 20 de ani), aduse la cuno\u015ftin\u0163a noastr\u0103, prin autosacrificiul suprem al ziaristului catolic canadian, SERGE MONASTE: \u201dTitlul documentului organiza\u0163iei 6.6.6.: PANEM ET CIRCENSES (P\u00c2INE \u015eI CIRC<\/strong>). Scopul proiectului mondialist: GENOCIDUL VITALIT\u0102\u0162II , \u00ceN FAVOAREA RENTABILIT\u0102\u0162II OCULTE<\/em>. (Selec\u0163iuni): \u00cen acest sens (al cre\u0103rii unei a\u015fa-zise CARTE A DREPTURILOR COPILULUI) , trebuie s\u0103 infiltr\u0103m sistemul de educa\u0163ie al na\u0163iunilor pentru a face s\u0103 dispar\u0103 , sub acoperirea \u201cmodernismului\u201d \u015fi \u201cevolu\u0163iei\u201d, predarea religiei, a istoriei \u015fi a educa\u0163iei civice, dilu\u00e2ndu-le pe toate sub o avalan\u015f\u0103 de experimente noi \u00een mediul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, acela al limbilor \u015fi matematicilor ( actualmente, al informaticii\u00a0 –\u00a0 2002). \u00cen acest mod, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-le tinerelor genera\u0163ii toate bazele \u015fi toate frontierele morale, toate cuno\u015ftin\u0163ele despre trecut \u015fi, prin urmare, orice form\u0103 de m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103, orice respect fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i, orice putere prin cunoa\u015fterea limbilor str\u0103ine \u015fi a \u015ftiin\u0163elor\u00a0\u00a0 –\u00a0 deci, puterea asupra realit\u0103\u0163ii\u00a0 –\u00a0 vom contribui la fabricarea unui tineret \u00een mare m\u0103sur\u0103 predispus la toate formele de delincven\u0163\u0103(…) Pentru a realiza dezintegrarea familiei, a sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, deci a societ\u0103\u0163ii \u00een general, e primordial s\u0103 se \u00eencurajeze libertatea sexual\u0103, la toate e\u015faloanele societ\u0103\u0163ii(…) Trebuie s\u0103 se reduc\u0103 individul, deci masele, la obsesia de a-\u015fi satisface instinctele primare, prin toate mijloacele posibile. \u015etim c\u0103 aceast\u0103 etap\u0103 reprezint\u0103 punctul culminant \u00een care \u00eentreaga societate va sf\u00e2r\u015fi prin a se surpa \u00een sine \u00eens\u0103\u015fi(…) Aceast\u0103 \u201celiberare sexual\u0103\u201d va reprezenta calea final\u0103 pe care vom avea posibilitatea de a face s\u0103 dispar\u0103 din \u201ccon\u015ftiin\u0163a popular\u0103\u201d orice referire la BINE \u015fi R\u0102U. Pr\u0103bu\u015firea acestei bariere religioase \u015fi morale ne va permite s\u0103 realiz\u0103m procesul falsei ELIBER\u0102RI A OMULUI DE TRECUTUL S\u0102U, care, \u00eens\u0103, \u00een realitate, e o form\u0103 de sclavie care va fi profitabil\u0103 pentru Planurile Mondialiste pe care\u00a0 urm\u0103rim s\u0103 le punem \u00een aplicare<\/em>.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, oare, s\u0103 nu existe nici o solu\u0163ie, nici o alternativ\u0103 la r\u0103ul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de stat? Adic\u0103, cei care vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 instinctuali, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een cadrul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de stat\u00a0 –\u00a0 dar cei care vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ori s\u0103 devin\u0103 cre\u015ftini, s\u0103-\u015fi p\u0103streze \u00een ei \u015fi s\u0103-\u015fi dezvolte for\u0163ele spiritului\u00a0 –\u00a0 s\u0103 urmeze o alt\u0103 cale de educa\u0163ie? Ba exist\u0103, dar cu condi\u0163ia reabilit\u0103rii spirituale, at\u00e2t a Bisericii (institu\u0163ionale) Cre\u015ftine, c\u00e2t \u015fi a laicatului (ne referim la sporirea con\u015ftientiz\u0103rii r\u0103spunderii fa\u0163\u0103 de sine a comunit\u0103\u0163ii cre\u015ftine \u015fi, prin consecu\u0163ie, organizarea ei mult mai bun\u0103, mai eficient-spiritual\u0103, mai energic-cristic\u0103\u00a0 –\u00a0\u00a0 adic\u0103,\u00a0 \u00een\u00a0 SPIRITUL LUI HRISTOS).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 SUA este\u201dprima \u0163ar\u0103 din lume organizat\u0103 de francmasonerie<\/em>\u201d( cf. Radu Com\u0103nescu \u015fi Emilian Dobrescu\u00a0 –\u00a0 ISTORIA FRANCMASONERIEI<\/em><\/strong>, Tempus, 1992, Buc.). Este p\u0103m\u00e2ntul pe care lupta\u00a0 contra lui LUCIFER este cea mai \u00eenver\u015funat\u0103 \u015fi mai disperat\u0103. S\u0103 nu mai privim SUA ca pe un \u201cp\u0103m\u00e2nt al f\u0103g\u0103duin\u0163ei \u015fi al tuturor posibilit\u0103\u0163ilor<\/em>\u201d, al tuturor libert\u0103\u0163ilor etc.\u00a0 –\u00a0 pentru c\u0103, \u00een fapt, este p\u0103m\u00e2ntul supremei ipocrizii \u015fi violen\u0163e satanice\u00a0\u00a0 (privi\u0163i doar sfidarea adus\u0103 sfin\u0163enia vie\u0163ii omului:\u201dcea mai democratic\u0103 \u0163ar\u0103 din lume\u201d, \u201cmama democra\u0163iei moderne\u201d\u00a0 –\u00a0 p\u0103streaz\u0103, non\u015falant, pedeapsa cu moartea, iar moartea \u2013 dat\u0103 de oamenii \u201cjudec\u0103\u0163ii\u201d, TO\u0162I supu\u015fi erorii, ia, \u00een SUA, cele mai cumplite forme!!!<\/strong>\u00a0 – moartea este dat\u0103 condamna\u0163ilor \u00een cele mai barbare \u015fi revolt\u0103toare, sadice \u015fi satanice modalit\u0103\u0163i: scaunul electric, pe m\u00e2nerele-bra\u0163e ale c\u0103ruia se scurg creierii ar\u015fi \u015fi lichefia\u0163i ai condamnatului\u00a0 – gazarea cu cianur\u0103, ca\u00a0 la Auschwitz etc.). S\u0103 privim SUA ca pe zona ultimei limite a luptei cre\u015ftinismului \u00eempotriva tenebrelor<\/strong>. Ei bine, chiar \u015fi \u00een aceast\u0103 zon\u0103 a disper\u0103rii\u00a0 –\u00a0 comunit\u0103\u0163ile cre\u015ftine autentice, chiar dac\u0103, fa\u0163\u0103 de Ortodoxie, ele sunt eretice<\/strong> (comunit\u0103\u0163i care erau programate de Guvernul SUA pentru amalgamul ultim : NU diferen\u0163e de ras\u0103, NU diferen\u0163e de neam, NU diferen\u0163e de religie, \u00eentru recuperarea Dreptei Credin\u0163e etc.\u00a0 –\u00a0 ci doar \u015fi numai NOUA ORDINE MONDIAL\u0102, NOVUS ORDO SECLORUM<\/strong>, scop \u00eenscris pe \u201cdolarul nostru cel de toate zilele\u201d\u00a0 –\u00a0 adic\u0103 o creatur\u0103 artificial\u0103, suspect\u0103, o mixtur\u0103 biologic\u0103 dubioas\u0103, un hibrid degenerat, care s\u0103 fie, prin lipsa lui total\u0103 de identitate-personalitate, optim de manevrat, spre o sclavie total\u0103, o \u00eenrobire total \u00eendobitocitoare, ma\u015finalizatoare, paralizant\u0103 a voin\u0163ei, a for\u0163ei spirituale a fiin\u0163ei umane) s-au regrupat \u015fi au spus ( multe dintre ele) un NU <\/strong>energic, hot\u0103r\u00e2t\u00a0 –\u00a0 dorin\u0163ei Guvernului SUA de a le \u201cintegra social\u201d\u00a0 –\u00a0 de fapt, de a le dezintegra spiritual-uman \u015fi a le transforma \u00een robo\u0163i umani, golemi, sclavi ieftini sau gratui\u0163i, material de experiment uman\u00a0 –\u00a0 ne\u00eenchipuit mai vast dec\u00e2t cel din lag\u0103rele naziste. \u015ei, neg\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de-spiritualizant de stat\u00a0 –\u00a0 au creat, prin for\u0163a financiar\u0103 unit\u0103 a comunit\u0103\u0163ilor religioase\u00a0\u00a0 –\u00a0 \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NTUL PRIVAT RELIGIOS.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Astfel, comunit\u0103\u0163i catolice, lutherane, baptiste, evangheliste (noi \u015ftim a face deosebirea \u00eentre erezie\/erezii<\/strong> \u015fi necesitatea spiritual\u0103 de re-\u00eendumnezeire a urma\u015filor no\u015ftri \u00eentru Ortodoxie<\/strong>!) –\u00a0 au refuzat \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul statului masonizat, prin care copiii lor erau \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 se supun\u0103 nelegiuirii, s\u0103-\u015fi repudieze familia, s\u0103-L nege pe Dumnezeu \u015fi s\u0103 se asimileze animalelor de mont\u0103\u00a0 –\u00a0 sau sodomi\u0163ilor \u015fi gomori\u0163ilor. \u015ecolile publice dizolvau creierele \u015fi sufletele copiilor( care reprezentau adev\u0103ratul viitor al comunit\u0103\u0163ilor respective)\u00a0 –\u00a0 deci: JOS CU \u015eCOLILE PUBLICE!<\/em><\/strong>\u00a0 –\u00a0 au spus \u201ccomunitarii\u201d( membrii comunit\u0103\u0163ilor acestora religioase curajoase \u015fi responsabile fa\u0163\u0103 de viitorul umanit\u0103\u0163ii terestre). \u015ei membrii acestor comunit\u0103\u0163i au angajat profesori neacredita\u0163i de ministerele Guvernului SUA (\u015fi nici interesa\u0163i de aceste acredit\u0103ri, care n-ar fi acreditat dec\u00e2t ideea \u015fi realitatea c\u0103 erau despiritualiza\u0163i, golemiza\u0163i, deci total incapabili s\u0103 salveze spiritual comunitatea religioas\u0103 respectiv\u0103)\u00a0 –\u00a0 Guvern care, prin vocea masonului JOHN DUNPHY, spune(cf. A.R. Epperson, NOUA ORDINE MONDIAL\u0102<\/em><\/strong>, Samizdat, 2002, p. 242):\u201dSala de clas\u0103 trebuie s\u0103 devin\u0103 \u015fi va deveni o aren\u0103 de conflict \u00eentre vechi \u015fi nou<\/em>\u00a0 –\u00a0 HOITUL \u00ceN<\/em><\/strong> PUTREFAC\u0162IE AL CRE\u015eTINISMULUI<\/strong><\/em>(<\/strong>s.n.), <\/strong>laolalt\u0103 cu toate relele \u015fi mizeriile sale adiacente, \u015fi noua credin\u0163\u0103(…) str\u0103lucitoare \u00een f\u0103g\u0103duielile ei<\/em>(…)\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei asta, pentru c\u0103 tribunalele SUA (din fericire, unele sunt mai independente dec\u00e2t justi\u0163ia din alte \u201cdemocra\u0163ii\u201d), \u00een fa\u0163a c\u0103rora s-a judecat cauza \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului comunitar religios (urgisit de Guvernul SUA) au avut curajul unic s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103: NU \u015eTIU CE SCOP ARE \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NTUL (de stat) \u015fi \u00ceNV\u0102\u0162\u0102TURA <\/strong>(din \u015fcolile de stat)!!! \u201c\u015etiin\u0163a pedagogic\u0103 (definit\u0103 ca arta sau \u015ftiin\u0163a profesoral\u0103) este ea \u00eens\u0103\u015fi plin\u0103 de conflicte diferite \u015fi contradictorii<\/em><\/strong>\u201d –\u00a0 explic\u0103 judec\u0103torul de la Curtea de Apel.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tribunalele nu \u015ftiu, dar masonii \u015ftiu:\u201d\u015etim, cu siguran\u0163\u0103, c\u0103 scopul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului este acela de a \u00eenl\u0103tura toate valorile religioase predate de p\u0103rin\u0163i<\/em><\/strong>\u201d(cf. A.R. Epperson, NOUA ORDINE MONDIAL\u0102<\/em><\/strong>, p. 243). A\u015fa se face c\u0103 \u201chrana spiritual\u0103 oferit\u0103 tuturor copiilor \u015fi \u0163inerea pe loc a copilului inteligent pentru a-l \u00eenv\u0103\u0163a au dus la apari\u0163ia unei na\u0163iuni de elevi anxio\u015fi \u015fi \u015fter\u015fi.<\/em><\/strong>\u201d Medicii au creat, \u00een consecin\u0163a acestui fenomen, \u201c un domeniu complet nou de boli ale copil\u0103riei(…) Copiii au ajuns s\u0103 fie numi\u0163i HANDICAPA\u0162I LA \u00ceNV\u0102\u0162\u0102TUR\u0102<\/em><\/strong>(s.n.)\u201d.\u00a0 Iat\u0103 simptomele (selectiv) noii boli (op. cit., p. 244):\u201dA- Neaten\u0163ie: cel pu\u0163in 3 dintre urm\u0103toarele:\u00a0 exhibarea unor activit\u0103\u0163i ca: neterminarea frecvent\u0103 a ceea ce \u00eencepe s\u0103 fac\u0103, adesea pare s\u0103 nu asculte, u\u015for de distras, are dificult\u0103\u0163i s\u0103 se concentreze la lec\u0163ii sau la alte ac\u0163iuni care necesit\u0103 o aten\u0163ie sus\u0163inut\u0103 etc. B- Impulsivitate: cel pu\u0163in 3 dintre urm\u0103toarele: exhibarea unui comportament ca: adesea ac\u0163ioneaz\u0103\u00a0 \u00eenainte de a g\u00e2ndi , transferuri excesive de la o activitate la alta etc. C- Hiperactivitate: cel pu\u0163in 2 din urm\u0103toarele: exhibarea unui comportament ca: alergare \u015fi c\u0103\u0163\u0103rare \u00een copaci excesiv\u0103, dificultatea de a sta nemi\u015fcat sau foial\u0103 excesiv\u0103<\/em><\/strong> etc.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ecolile particulare religioase sunt \u00een lupt\u0103, astfel, cu Guvernul mason, care dore\u015fte distrugerea tineretului, prin \u00eencazarmarea elevilor \u00een \u015fcoli de stat ( mai mult, preconizeaz\u0103 r\u0103pirea total\u0103 a copiilor, \u00een cazarmele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de stat, ca urmare a strategiei de distrugere a familiei!\u201d). Dar preo\u0163ii \u015fi profesorii din Idaho, Nebraska, North Dakota etc. se bat pentru tineretul american, \u00een numele lui Hristos\u00a0 –\u00a0 \u015fi refuz\u0103 autorizarea \u015fcolilor religioase de c\u0103tre stat. Un pastor baptist afirm\u0103:\u201dA ne supune(…) ar \u00eensemna s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 statul e st\u0103p\u00e2n peste biseric\u0103<\/em><\/strong> .\u201d(op. cit., p. 245). Pastorul respectiv a fost condamnat pentru a fi violat\u00a0 legea frecven\u0163ei obligatorii la \u015fcoal\u0103, \u00een statul North Dakota \u015fi pentru c\u0103 \u015fi-a \u00eenscris copiii la \u015fcoala fundamentalist\u0103 organizat\u0103 de el \u00eensu\u015fi. Condamnarea nu i-a afectat lupta pentru non-sclavajul intelectual al tineretului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei iat\u0103 concluzia lui A.R. Epperson:\u201dCei care sprijin\u0103 educa\u0163ia public\u0103 trebuie s\u0103 se team\u0103 de acei p\u0103rin\u0163i care au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 le ofere copiilor lor \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt particular, \u00een America. Trebuie s\u0103 tremure, v\u0103z\u00e2nd dezvoltarea \u015fcolilor private \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului la domiciliu. Sute de mii de copii scap\u0103 f\u0103r\u0103 a fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i ceea ce umani\u015ftii\/masonii\/comuni\u015ftii\/New Ager-ii vor s\u0103 se predea \u00een \u015fcolile de stat. Unii copii \u00eenva\u0163\u0103 valori religioase. Iar a\u015fa ceva e inacceptabil pentru cei care cred \u00een Noua Ordine Mondial\u0103.<\/em><\/strong>\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Consider\u0103m c\u0103 ar fi timpul ca B.O.R. s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 serios: \u00cel ap\u0103r\u0103 pe Hristos\u00a0 –\u00a0 sau cedeaz\u0103 Satanei? E timpul ca laicatul, comunit\u0103\u0163ile rurale \u015fi urbane , deopotriv\u0103, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103: \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de stat, \u00een statul masonizat rom\u00e2nesc, aduce toate relele satanice: distrugerea sufletului copiilor \u015fi tinerilor, prin necredin\u0163\u0103, prin l\u0103comie, disponibilitate spre \u015fi chiar dorin\u0163\u0103 de crim\u0103, evitarea SFINTEI FAMILII, \u00een favoarea desfr\u00e2ului etc., boli degenerative, ale spiritului \u015fi trupului\u00a0 –\u00a0 finalul fiind \u00eendobitocirea popula\u0163iei viitoare a \u0163\u0103rii. Noi, membrii comunit\u0103\u0163ii-laicat, de pe l\u00e2ng\u0103 \u015fi din s\u00e2nul B.O.R., ar trebui s\u0103 ne hot\u0103r\u00e2m s\u0103 cre\u0103m alternativa \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului religios comunitar, pentru a refuza, astfel, \u00eenregimentarea copiilor no\u015ftri \u00een \u015fcoli care ni-i asasineaz\u0103 spiritual, iar noi d\u0103m (culmea!) bani grei, prin impozite, pentru aceast\u0103 pruncucidere, pentru degradarea, biologic\u0103 \u015fi spiritual\u0103, a neamului\u00a0 –\u00a0 \u015fi aneantizarea patriei.<\/strong>\u00a0 Dac\u0103 scoatem bani din buzunar, atunci s-o facem nu pentru r\u0103ul nostru, al copiilor \u015fi neamului\u00a0 –\u00a0 ci pentru \u00eentemeierea, pe l\u00e2ng\u0103 biserici \u015fi m\u00e2n\u0103stiri –\u00a0 a \u015fcolilor care s\u0103 li-l reveleze copiilor no\u015ftri pe Hristos-Dumnezeu, s\u0103 le reveleze faptul c\u0103 sunt Fiii lui Dumnezeu, deci c\u0103 au obliga\u0163ii at\u00e2t fa\u0163\u0103 de Creatorul-Dumnezeu, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de familia \u00een care s-au n\u0103scut, fa\u0163\u0103 de neamul \u00een mijlocul c\u0103ruia \u015fi prin care au c\u0103p\u0103tat fiin\u0163\u0103 anume, cultur\u0103 anume etc. Iar nu s\u0103 afle c\u0103 sunt rubedenii de s\u00e2nge \u015fi \u201cduh\u201d ale maimu\u0163elor, reptilelor, \u015fobolanilor sau Dumnezeu mai \u015ftie ale cui. A \u015fcolilor \u00een care s\u0103 fie crescut un tineret RE-\u00ceNDUMNEZEIT<\/strong>, s\u0103n\u0103tos, la suflet, minte \u015fi trup\u00a0 –\u00a0 tineret c\u0103ruia s\u0103 nu ne temem a-i \u00eencredin\u0163a soarta neamului \u015fi \u0163\u0103rii noastre.<\/p>\n

***<\/strong><\/p>\n

AVERTISMENT TR\u0102D\u0102TORILOR<\/strong><\/p>\n

sau: Nevoia de TEOCRA\u0162IE\/<\/strong>HRISTOCRA\u0162IE<\/strong> ORTODOX\u0102<\/strong><\/p>\n

Niciodat\u0103 parc\u0103, p\u00e2n\u0103 azi, la \u201eparada gay-lor\u201d, din dup\u0103-amiaza zilei de 24 mai 2008 (\u201eEdi\u0163ia a V-a\u201d\u2026!!!…Satana, editat pentru a V-a oar\u0103, \u00een \u201etipografiile\u201d globaliste\u2026), n-a fost mai sfid\u0103tor de evident\u0103 tr\u0103darea guvernan\u0163ilor fa\u0163\u0103 de cei guverna\u0163i, \u00een Rom\u00e2nia \u201emodernizat\u0103\u201d – guvernan\u0163i prip\u0103\u015fi\u0163i pe la posturile lor decizionale NU PRIN VOT DEMOCRATIC, ci prin comandamente ale Guvernului Mondial (v\u0103 rug\u0103m s\u0103 nu v\u0103 mai obosi\u0163i s\u0103 afirma\u0163i c\u0103 \u201efantasmeaz\u0103\u201d, cei care vorbesc despre \u201ecomplot mondial, \u00eempotriva Rom\u00e2niei\u201d: curio\u015fii, poli\u0163i\u015ftii, serei\u015ftii etc. \u2013 to\u0163i z\u0103vozii\/\u201dcopoii\u201d puterii\u2026 vorba lui Grigore Alexandrescu\u2026n-au dec\u00e2t s\u0103 ne fac\u0103 o vizit\u0103 \u2026de curtoazie, se-n\u0163elege\u2026pentru a le ar\u0103ta noi tonele de dovezi-documente, pe care le de\u0163inem, despre acest complot ABSOLUT\u00a0 REAL \u015eI \u00ceN PLIN\u0102 DESF\u0102\u015eURARE CATASTROFIC\u0102, PENTRU TERRA\u2026).<\/p>\n

Facem apel la bunul-sim\u0163 \u015fi la ultimele tres\u0103riri de luciditate, de care mai este \u00een stare acest neam, ACUT\u00a0 VIZAT de Oculta Mondial\u0103!!!<\/strong><\/p>\n

Da, este oribil, s\u0103 vezi lepro\u015fii f\u0103c\u00e2nd parad\u0103, prin mijlocul cet\u0103\u0163ii!… \u2013 f\u0103r\u0103 steagul negru al avertiz\u0103rii trecerii lor \u015fi f\u0103r\u0103 fumiga\u0163iile de rigoare, prin care s\u0103 fim ocroti\u0163i noi, cei teferi\u2026 – da, este co\u015fmaresc s\u0103 vezi mon\u015ftrii care ies din h\u0103urile p\u0103catului lor abisal, aduc\u0103tor de stingere a spi\u0163ei umane\u2026 – \u015fi scuip\u00e2nd pe oamenii normali\u2026 – pe mon\u015ftrii abisurilor mor\u0163ii, solicit\u00e2nd, nici mai mult, nici mai pu\u0163ini, dec\u00e2t dreptul de a arunca cu bubele leprei \u201eumede\u201d (un botez pe dos\u2026satanic!), peste Neamul Rom\u00e2nesc: adic\u0103, solicit\u00e2nd \u201edreptul la c\u0103s\u0103torie interhomosexual\u0103\u201d \u015fi \u201edreptul de adop\u0163ie\u201d \u2013 adop\u0163ie\u00a0 a copiilor no\u015ftri, a copiilor Neamului Rom\u00e2nesc!!! Pentru ca s\u0103-i ini\u0163ieze \u00eentru putrefac\u0163ie \u015fi moarte\/stingere apocaliptic\u0103!!!<\/strong> Da, c\u0103ci consecin\u0163a clar\u0103 \u015fi indubitabil\u0103 a dob\u00e2ndirii acestor \u201edrepturi\u201d (?! –\u00a0 dreptul de a aneantiza Neamul\/SPECIA!!!) este stingerea semin\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti\/omene\u015fti (privi\u0163i la dezastrul demografic din \u0162\u0103rile Nordului, unde aceste \u201edrepturi\u201d au fost acordate, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103\u2026\u015fi Norvegia, Suedia, Danemarca, Olanda, Finlanda, din pricin\u0103 c\u0103 nu mai au oameni, au trebuit s\u0103 renun\u0163e la asigur\u0103rile sociale\u00a0 cele mai str\u0103lucite\/l\u0103udate din lume\u2026: concedii de natalitate p\u00e2n\u0103 la 18 ani\u2026p\u0103i, dac\u0103 nu se mai nasc copii\u2026p\u0103i, dac\u0103 nu mai are cine munci\u2026\u015fi vin rom\u00e2nii \u015fi bulgarii\u2026\u00eenc\u0103\u2026s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 for\u0163a de munc\u0103 b\u0103\u015ftina\u015f\u0103 aneantizat\u0103, prin DREPTURILE DESCREIER\u0102RII!!!\u2026).<\/p>\n

NU, DLE B\u0102SESCU, NU SE VA REALIZA, \u00ceN ROM\u00c2NIA, PROCENTUL DE HOMOSEXUALI, PE CARE L-AI PROMIS LA \u201e\u00ceNALTA POART\u0102<\/em>\u201d, DE LA WASHINGTON (30%…) – \u2026 ca s\u0103 te ung\u0103 pre\u015fedinte\u2026nefericit Iud\u0103\u2026!!!<\/strong><\/p>\n

Da, este inadmisibil s\u0103 accept\u0103m blasfemierea Str\u0103mo\u015filor Sfin\u0163i ai Neamului \u2013 blasfemierea istoriei noastre virile, prin daci \u015fi romani, prin Decebal \u015fi Traian (care Traian, fiind un vajnic iberic, n-avea cum \u00eemprumuta \u201emoda siriac\u0103\u201d): \u201eDe la Decebal \u015fi Traian \u00eencoace, am \u00eenv\u0103\u0163at mi\u015fcarea gay<\/em><\/strong>!\u201d \u2013 scria pe cear\u015fafurile p\u0103catului contra Duhului Sf\u00e2nt\u2026 Dac\u0103 un scopit, precum Stelian T\u0103nase, dar \u015fi dl Chivu, invitatul s\u0103u, de la Realitatea TV, pot trece cu u\u015furin\u0163\u0103 \u2013 DE FAPT, CU \u015eENILELE AMERICANE!!! \u2013 peste blasfemie\u2026dac\u0103 un dobitoc \u015fi ling\u0103u patentat, ca Stelian T\u0103nase, poate s\u0103 ne insulte Neamul\/\u0162ara, nu doar accept\u00e2nd c\u0103 suntem popor de st\u00e2rpiciuni, ci spun\u00e2nd, cu guri\u0163a dumnealui, c\u0103 suntem un popor\/o \u0163ar\u0103 de \u201eretarda\u0163i\u201d : cic\u0103 de aia nu accept\u0103m noi c\u0103s\u0103toriile interhomosexuale\u2026c\u0103 suntem \u201eo \u0163ar\u0103 de retarda\u0163i\u201d\u2026(<\/strong>ia \u00eenchipuie\u015fte-\u0163i, libidinos unsuros, c\u0103 spermatozoidul tat\u0103lui dumitale ar fi intrat nu \u00een ovulul unei mame autentice, ci \u00een posteriorul unei \u201emame\u201d cu barb\u0103 \u015fi testicule\u2026nu-i a\u015fa c\u0103 ne-ar fi scutit, acea \u201emanevr\u0103 spermatic\u0103\u201d, de a mai vedea mutra ta sc\u00e2rboas\u0103, pe \u201esticl\u0103\u201d\u2026???!!! – \u2026ar fi fost, probabil, singurul folos al \u201ehomosexualiadei\u201d turbate, ordonate de Oculta Mondial\u0103\u2026!…Retardat te-ai dovedit dumneata, dle T\u0103nase, tocmai prin afirma\u0163ia injurioas\u0103\/blasfematorie, ABSOLUT F\u0102R\u0102 ROST \u015eI PROVOCARE\u2026 afirma\u0163ie nu doar la adresa Neamului, ci CHIAR LA ADRESA PROPRIILOR DUMITALE P\u0102RIN\u0162I!!!)\u2026 – revenim: dac\u0103 to\u0163i avortonii a\u015ftia din unele televiziuni pot trece, cu insulte, blasfemii \u015fi glume sinistre, peste momentul de azi \u2013 NOI NU<\/strong>!!!<\/p>\n

Da, poate c\u0103, totu\u015fi, multe am fi \u00eendurat\u2026dar UNA nu! Toate au ilustrat mizeria moral-spiritual\u0103, \u00een care vor s\u0103 ne arunce, dubl\u00e2nd-o pe cea material\u0103, fel de fel de sec\u0103turi \u015fi de \u015facali\u2026<\/p>\n

Dar ca toate acestea s\u0103 se petreac\u0103 prin complicitatea PE FA\u0162\u0102\u00a0 a guvernan\u0163ilor, care au trimis 2. 000 (DOU\u0102 MII!!!) de poli\u0163i\u015fti (\u201egay\u201d-ii erau cca. 200\u2026), cu autoblindate enorme, cu cca 100 de ma\u015fini ale Poli\u0163iei \u015fi Jandarmeriei Rom\u00e2ne\u2026s\u0103-i ocrotesc\u0103 pe ni\u015fte mon\u015ftri puturo\u015fi, st\u00e2rpiturile p\u0103m\u00e2ntului (dinainte condamna\u0163i de Dumnezeu la Focul Atotnimicitor al Sodomei \u015fi Gomorei!), ie\u015fi\u0163i sfid\u0103tori, exhib\u00e2ndu-\u015fi puroaiele\u2026 – din vizuinile \u00een care ar fi trebuit s\u0103-\u015fi pl\u00e2ng\u0103, \u00een genunchi, p\u0103catul lor GROAZNIC DE H\u00c2D\/la culme de resping\u0103tor<\/strong>, \u015fi s\u0103-L roage pe Dumnezeu s\u0103 le dea t\u0103rie s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la apuc\u0103turile gre\u015fos-pidosnice (\u201ede-a-ndosulea\u201d, cum se zice \u00een 10001 de nop\u0163i<\/em><\/strong>\u2026)\u2026 – ei bine, la asta nu ne-am fi a\u015fteptat\u2026<\/p>\n

Erau, deci, 10 poli\u0163i\u015fti la 1 \u201egay\u201d\u2026Dle Ministru Cristian David, dar de ce n-au fost 10 poli\u0163i\u015fti \u00een jurul lui Crulic, \u00een Polonia???!!! N-ar mai fi fost cazul s\u0103-i vedem sicriul sigilat, bietului t\u00e2n\u0103r, despre a c\u0103rui prezum\u0163ie de nevinov\u0103\u0163ie nu s-a prea vorbit, \u00een at\u00e2t de democratele state masonice, Polonia, respectiv Rom\u00e2nia\u2026 – sau ne-n\u015fel\u0103m noi?! Nu cred\u2026De ce, dle David \u015fi dle Cioroianu (ex-ministru la Externe\u2026) \u015fi dle T\u0103riceanu (care nu-\u0163i dai demisia nici dac\u0103 te-nsori cu un homosexual\u2026), n-a\u0163i trimis zece poli\u0163i\u015fti, s\u0103-l p\u0103zeasc\u0103 pe rom\u00e2nul care\u2026 \u201es-a aruncat\u201d (??? – \u2026nu facem dec\u00e2t s\u0103-i cit\u0103m pe cei \u201edin cizm\u0103\u201d\u2026) de la etajul 8 al unei sec\u0163ii de Poli\u0163ie din Italia\u2026voind s\u0103 trag\u0103 \u00een piept aerul italian \u00eemb\u0103ls\u0103mat de portocali, fire\u015fte\u2026?!<\/p>\n

De ce nu s-au postat (pe 7 septembrie 2000!) 10 poli\u0163i\u015fti \u00een jurul lui Virgil S\u0103hleanu<\/strong>, liderul sindical de la Tepro-Ia\u015fi<\/em><\/strong>, despre care se \u015ftia c\u0103 este \u201e\u00een vizorul\u201d mafiotului ceh Priplata\u2026care i-a \u015fi dat\u2026 plata\u201d\u2026pentru curajul s\u0103u martiric, de a spune \/ap\u0103ra ADEV\u0102RUL S\u0102RACILOR OBIDI\u0162I, \u00een pofida guvernan\u0163ilor tr\u0103d\u0103tori\/v\u00e2nz\u0103tori \u015fi distrug\u0103tori de \u0163ar\u0103 (tot liberali, pedi\u015fti\u2026.plus \u0163\u0103r\u0103ni\u015fti\u2026) \u2026iar Priplata, care nici el nu avea \u00een jur 10 poli\u0163i\u015fti (foarte necesari!), a f\u0103cut un voiaj deosebit de pl\u0103cut, \u00eenapoi \u00een Mun\u0163ii Tatra\u2026?!<\/p>\n

De ce Poli\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 nu are grij\u0103 dec\u00e2t s\u0103 apere DETONATORUL MOR\u0162II NEAMULUI ROM\u00c2NESC, s\u0103 nu cumva s\u0103 nu-\u015fi fac\u0103 datoria funest\u0103\u2026\u015fi n-are \u015fi grija ho\u0163ilor, bandi\u0163ilor \u015fi criminalilor, care tr\u0103deaz\u0103 \u015fi jefuiesc \u0163ara asta, de 18 ani, dinafar\u0103 \u015fi din\u0103untru, de se mir\u0103 \u015fi str\u0103inii c\u00e2t de bogat\u0103 poate fi Rom\u00e2nia, de n-a fost furat\u0103 \u015fi de pe hart\u0103\u2026?!…Nici \u00een jurul lui Omar Haissam, b\u0103g\u0103m noi de seam\u0103, n-au fost chiar 10 poli\u0163i\u015fti\u2026de a sc\u0103pat, \u201eteroristul\u201d mafiot preziden\u0163ial (s-ar putea, \u00een ritmul acesta de tic\u0103lo\u015fire a Rom\u00e2niei, s\u0103 devin\u0103 \u015fi preziden\u0163iabil, Haissam acesta.. \u2013 ba chiar \u015fi pre\u015fedinte sadea, al Rom\u00e2nei\u2026ce s\u0103 ne mai mire\u2026c\u0103ci se formeaz\u0103, \u00een fruntea Rom\u00e2niei, adev\u0103rate DINASTII DE HO\u0162I\/criminali, mul\u0163i dintre ei, alogeni\u2026 –\u00a0 pentru a se acoperi unul pe cel\u0103lalt, \u00een vecii vecilor\u2026).<\/p>\n

NU, Poli\u0163ia Rom\u00e2niei are grij\u0103 de homosexuali \u015fi de ho\u0163i\/criminali\/tr\u0103d\u0103tori de \u0163ar\u0103, ca de ochii din\u00a0 cap\u2026P\u0103i, ni\u015fte s\u0103r\u0103ntoci \u015fi oameni one\u015fti, dac\u0103 ar veni la c\u00e2rma Rom\u00e2niei (dar are grij\u0103 de \u201ealegeri\u201d Washingtonul, ca \u015fi \u00een 1990, 2006, 2004\u2026\u201d\u015fi e\u0163etera\u201d, vorba lui Farfuridi\u2026) \u2013 oare ar mai avea poli\u0163i\u015ftii lefurile alea astronomice?….bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu!…atunci, \u201ese orienteaz\u0103\u201d, bie\u0163ii de ei\u2026 – \u015fi dac\u0103 \u201einvit\u0103\u201d pe cineva (NU ARESTEAZ\u0102, NU RE\u0162INE: EA, POLI\u0162IA ROM\u00c2N\u0102,\u00a0 INVIT\u0102<\/strong>!!!) la sec\u0163ie, ace\u015ftia sunt cei cca. 26 de oameni normali (MAJORITATEA TINERI, O, TU, RETARDATULE MODERATOR\u00a0 BLASFEMATOR, DE LA REALITATEA TV<\/em><\/strong>!!! \u2013 \u015ftii c\u00e2t m\u0103 bucur\u0103 aceast\u0103 reac\u0163ie tinereasc\u0103, \u015fi-mi d\u0103 speran\u0163\u0103 c\u0103 \u201enu-i dracul at\u00e2t de negru\u201d\u2026)\u00a0 – unde-i invit\u0103, deci?!… – la sec\u0163ie! (\u201edesp\u0103r\u0163ire\u201d, cum zice Nae Ipingescu)\u2026pe cei care-\u015fi exprimau non-aderen\u0163a la NEBUNIA MOR\u0162II, INFILTRAT\u0102 DE SUA \u015eI<\/strong> \u00ceN ROM\u00c2NIA\u2026dup\u0103 experimentul San Francisco, cu SIDA, din colonia de \u201egay\u201d de acolo\u2026<\/p>\n

Ce putem noi face, \u00een fa\u0163a acestui val de sfidare agresiv\u0103, venit\u0103 nu at\u00e2t din partea devian\u0163ilor puhavi, circari jalnici (majoritatea, din mediile parazitare ale \u0163\u0103rii), analfabe\u0163i \u015fi boi\u0163i ca brezaiele\u2026\u015fi puturo\u015fi, \u00eentru putreziciunea lor de hoituri\u00a0 ambulante, zombi sini\u015ftri\u2026 – c\u00e2t din partea \u201eteferilor\u201d care ne conduc, conduc destinele \u0162\u0103rii \u015fi Neamului?! \u2026\u015fi ace\u015ftia din urm\u0103 o fac \u00ceN POFIDA REALIT\u0102\u0162ILOR \u201eCARE TE IAU DE OCHI\u201d: niciodat\u0103 ROM\u00c2NII nu vor fi dec\u00e2t ceea ce Dumnezeu a hot\u0103r\u00e2t \u2013 adic\u0103, b\u0103rba\u0163i virili \u015fi femei-mame iubitoare\u2026<\/strong><\/p>\n

Nu \u015ftim\u2026Privim \u00een gol, de data asta. De peste tot, prin agen\u0163ii tr\u0103d\u0103rii interne, se furi\u015feaz\u0103 tot mai mul\u0163i \u015fi mai fojg\u0103itori \u015fi mai obraznici agen\u0163i ai jafului \u015fi crimei, din exterior\u2026Deci, statul nu ne mai ap\u0103r\u0103, pe noi, elementele s\u0103n\u0103toase \u015fi productive, ci se al\u0103tur\u0103 opiniei externe (exprimate de criminalul moral Emil Hurezeanu, mai zilele trecute, precum c\u0103 \u201eDumnezeu a decis ca s\u0103r\u0103ntocii s\u0103 moar\u0103\u201d\u2026 – de foame, sau altfel\u2026spre exemplu, prin sterilitate\u2026). \u201eStatul <<rom\u00e2n>>\u201d (a\u015fa-\u015fi zice\u2026) devine complicele cel mai activ al extinc\u0163iei Duhului Na\u0163ional Rom\u00e2nesc!!! S\u0103 ne facem dreptate singuri, ca-n Vestul S\u0103lbatic?! Nu se poate, dac\u0103 \u0163inem la \u0163ara asta\u2026Nu accept\u0103m haosul\/anarhia\/anomia \u2013 pentru c\u0103 suntem cre\u015ftini ortodoc\u015fi, or, cre\u015ftinismul autentic, prin Hristos-Dumnezeu, ap\u0103r\u0103 Legea. Dar nu pe cea str\u00e2mb\u0103\/distructiv\u0103, ci pe cea divin\u0103\/demiurgic\u0103!!!<\/strong><\/p>\n

\u015ei atunci, singura solu\u0163ie care se prefigureaz\u0103, \u00een cazul \u00een care conduc\u0103torii no\u015ftri de trei parale nu ne p\u0103r\u0103sesc (c\u0103 de \u00eendreptat la caracter\u2026\u201dlupu-\u015fi schimb\u0103 p\u0103rul, dar n\u0103ravul \u2013 BA!\u201d) \u2013 ESTE NESUPUNEREA CIVIL-RELIGIOAS\u0102<\/strong>!!! \u201ePreo\u0163i cu crucea-n frunte<\/em><\/strong>\u201d (\u201ec\u0103ci oastea e cre\u015ftin\u0103<\/em><\/strong>!\u201d), e timpul s\u0103 ajuta\u0163i acest Neam! A\u0163i mai gre\u015fit \u015fi voi, sfin\u0163i p\u0103rin\u0163i, a\u0163i mai am\u00e2nat, a\u0163i prea tolerat pe Satana.., dar am ajuns la cap\u0103tul logicii umane – \u015fi trebuie s\u0103 ne-ajuta\u0163i s-o redob\u00e2ndim, ACUM, pe cea DUMNEZEIASC\u0102!!!\u2026Toate vi se vor ierta \u015fi uita \u015fi sp\u0103la, \u00een fa\u0163a Lui Dumnezeu, dar \u015fi a oamenilor, dac\u0103, ACUM, v\u0103 ve\u0163i \u00eemplini, \u00een sf\u00e2r\u015fit, chiar \u015fi cu pre\u0163ul martiriului, MISIUNEA DUMNEZEIASC\u0102<\/strong>!!! Credem c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, trebuie s\u0103 se pun\u0103 cap\u0103t, definitiv, domina\u0163iei Satanei, prin statul ateu\/masonizat. Noi detest\u0103m \u201erevolu\u0163ia continu\u0103\u201d, revolu\u0163ia de tip violent-fizic, comunist\u0103 \u2013 dar agre\u0103m \u015fi consider\u0103m c\u0103 a venit vremea REVOLU\u0162IEI SPIRITUALE, urmare \u015fi \u00eemplinire a celei de pe Golgota, a Celui care a \u015ftiut c\u00e2nd vine vremea s\u0103 lase de-o parte bl\u00e2nde\u0163ea, \u015fi s\u0103 ia biciul!!! C\u0103ci Satana nu \u015ftie de bl\u00e2nde\u0163e, ci doar de pustiul iluziei \u015fi al distrugerii\u2026 \u2013 deci, TOLERAN\u0162\u0102 ZERO, FA\u0162\u0102 DE SATANA! \u201eRETRO, SATANAS!\u201d \u2013 vom striga, cu to\u0163ii, dimpreun\u0103 cu Hristos, noi, cei care \u00eenc\u0103 suntem \u00een spiritul na\u0163ionalist al lui Eminescu \u015fi Andrei Mure\u015fanu.<\/strong><\/p>\n

Evenimentele incredibile, prin dedesubturile lor semnificative, din dup\u0103-amiaza zilei de 24 mai 2008, au gr\u0103bit, ceea ce oricum trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, c\u00e2ndva: revelarea necesit\u0103\u0163ii TRECERII, LUCIDE \u015eI BINE CHIBZUITE, A ROM\u00c2NIEI, LA STADIUL SPIRITUAL\/POLITIC (\u2026dar \u201epolitica\u201d \u00een\u0163eleas\u0103 de la \u201epolis\u201d\/Cetatea Sacr\u0103 – contrar sensului impersonal\/nonidentitar, \u201eglobalizant\u201d, dat \u015fi impregnat, cu for\u0163a, de Masonerie, dar \u015fi de cre\u015ftinismul catolic!) TEOCRATIC-ORTODOX. O TEOCRA\u0162IE care s\u0103 p\u0103streze specificul spiritual-na\u0163ional.\u00a0 Adic\u0103, singura Teocra\u0163ie care poate garanta \u201eEuropa Popoarelor\u201d (iar nu Federa\u0163ia De\u015fertului de Duh!). <\/strong>Ori asta, SOLU\u0162IA ORTODOX-TEOCRATIC\u0102<\/strong> – ori dezintegrarea (de la sine, de-acum, c\u0103ci toate au luat-o la vale, \u00een Rom\u00e2nia\u2026) \u0162\u0103rii Rom\u00e2nilor (dar \u015fi a Europei<\/strong>!) \u015fi transfigurarea Neamului-cu-Propensiuni-spre-Paradis, \u00eentr-o hoard\u0103 de cimpanzei, r\u0103spunz\u00e2nd doar la impulsul circ\u0103resc, din arena de dresaj: \u201ehop-la!\u201d<\/p>\n

Cum spune, afirm\u00e2nd cu seme\u0163ie demn\u0103, \u00een interoga\u0163ie – \u015fi o spune cu mare \u00eendrept\u0103\u0163ire, actorul cre\u015ftin-ortodox Dan Puric, \u00een cartea sa Cine suntem<\/em><\/strong>: Ed. Platytera, 2008, p. 49) \u201eNoi de ce nu putem propune Proiectul Rom\u00e2niei, pentru Comunitatea European\u0103<\/em>?\u201d<\/p>\n

***<\/strong><\/p>\n

NEVOIA DE MARTIRI<\/strong><\/p>\n

Blaga spunea, \u00een Spa\u0163iul mioritic<\/em><\/strong>, c\u0103 rom\u00e2nii au boicotat istoria aproape dou\u0103 milenii. Dar, cel pu\u0163in, s-au refugiat \u00een SFIN\u0162ENIE – \u00een bisericu\u0163ele de lemn \u015fi \u00een p\u0103durile-biserici, p\u0103durile-temple. \u00cen CREDIN\u0162\u0102. ORTODOX\u0102 CREDIN\u0162\u0102 \u2013 adic\u0103 Dreapt\u0103 Credin\u0163\u0103\u2026\u00eenc\u0103 \u00eenainte de 1054.<\/p>\n

Azi, \u00eens\u0103, rom\u00e2nii nu boicoteaz\u0103 doar istoria, ci-\u015fi boicoteaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a profund\u0103 \u2013 SUFLETUL\/SPIRITUL\/DUHUL ORTODOX. Ie\u015fi\u0163i din p\u0103durile sfinte, p\u0103r\u0103sind chiar satele cosmice, se-nghesuie \u00een turme incon\u015ftiente, abrutizate, \u00een block-hausurile monstruoase ale ora\u015felor (strivitoare de con\u015ftiin\u0163\u0103, de sine \u015fi de Dumnezeu-din-Suflet). \u015ei, apoi, mul\u0163i, tot mai mul\u0163i, pleac\u0103 \u201c\u00een neagra str\u0103in\u0103tate<\/em>\u201d. \u00cen APUS\/AMURG<\/strong>!!!<\/p>\n

Atitudini rom\u00e2ne\u015fti actuale dominante: \u0163ig\u0103nirea atotp\u00e2ng\u0103ritoare, egoismul, individualismul (sporite, aparent paradoxal, de trecerea prin tunelul comunist), incon\u015ftien\u0163a \u015fi iresponsabilitatea crase \u2013 NU fatalism mioritic! \u2013 cine spune asta, NU MAI \u015eTIE S\u0102 CITEASC\u0102\/TR\u0102IASC\u0102 MIORI\u0162A<\/em><\/strong>\u2026 –\u00a0 ci, de-a dreptul nesim\u0163ire, instinctualitate necenzurat\u0103, brutalitate, violen\u0163\u0103 absurd\u0103. Sau: filistinism, fariseism, intelectualism histrionic \u015fi steril, snobism \u00eendobitocitor. Sute de mii de fiin\u0163e, mai cur\u00e2nd violente \u015fi viclene, dec\u00e2t \u00eenfr\u00e2nte de evlavie, se \u00eenghesuie la Sfintele Moa\u015fte, din biserici \u015fi m\u00e2n\u0103stiri, a\u015ftept\u00e2nd minuni imperioase, imediate, \u201cla minut\u201d, cu o divinitate conceput\u0103 ca un \u201ct\u0103tuc\u201d ramolit, bun de \u00een\u015felat \u015fi de stors. Nu credin\u0163\u0103, ci, de prea multe ori, supersti\u0163ie. Din p\u0103cate, \u015fi preo\u0163ii\/\u201dp\u0103storii turmei\u201d s-au prea lumit, prea forfotesc dup\u0103 propriile necazuri ori c\u00e2\u015ftiguri.<\/p>\n

Mult\u0103 striden\u0163\u0103, descurajant\u0103 superficialitate. Tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni au \u00eennebunit \u00een aceea\u015fi catalepsie spiritual\u0103. \u201cMerge \u015fi a\u015fa<\/strong>\u201d din economie \u2013 se transfer\u0103 \u015fi se transform\u0103 \u00een \u201cmerge \u015fi a\u015fa<\/strong>\u201d, din religie. Merge oricum, c\u0103ci, majoritatea sunt adep\u0163ii lui \u201cdac\u0103 m\u00e2ine cr\u0103pi, m\u0103car azi \u00eeng\u0103duie-\u0163i orice<\/em>\u201d, sau: \u201cm\u0103car s\u0103 cr\u0103pi s\u0103tul<\/em>\u201d, sau: \u201capuc\u0103 tu, ca s\u0103 n-apuce altul\/c\u0103 oricum apuc\u0103 altul\u2026<\/em>\u201d.<\/p>\n

Mai sunt \u015fi nec\u0103ji\u0163i interioriza\u0163i, chiar \u015fi unii practican\u0163i riguro\u015fi \u015fi profunzi, ai cre\u015ftinismului ortodox. Dar tare pu\u0163ini\u2026<\/p>\n

Atunci, pentru cine scriu ziarele, c\u00e2nd nu scriu despre violuri, crime, sexualitate exacerbat\u0103\/exhibat\u0103 neru\u015finat etc.? Ce efect au, asupra rom\u00e2nului, ziarele de \u201catitudine rom\u00e2neasc\u0103\u201d, cre\u015ftin-ortodox\u0103, na\u0163ionaliste, precum Permanen\u0163e, Credin<\/em><\/strong>\u0163a ortodox\u0103,<\/em><\/strong> Scara, Crezul nostru, Gazeta de Vest, Sfarm\u0103 Piatr\u0103 <\/em><\/strong>etc. \u2013 sau publica\u0163iile electronice ale ARP-Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 pentru Patrimoniu<\/em><\/strong>– ale dlui dr. Artur Silvestri?\u00a0 Da, ce efect, c\u00e2nd majoritatea popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti nici nu mai \u015ftie ce-i acela costum na\u0163ional rom\u00e2nesc, ce-i m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103, patrie, Neam etc. –\u00a0 ci a intrat, cu ambele picioare, \u00een civiliza\u0163ia globalizant\u0103 Coca-Cola, a discotecilor, a barurilor, McDonald’s-urilor, a curentelor sataniste rock, emo etc., a blugilor \u015fi gecilor (zdren\u0163uite, neap\u0103rat!), a cerceilor\/belciugelor, \u00een toate zonele corpului\u2026 – totul conduc\u00e2nd la americanizarea\/satanizarea, cretinizant\u0103, a limbii, a Logos-ului Sacru\u2026?!<\/p>\n

Pe oamenii obi\u015fnui\u0163i din Rom\u00e2nia nu-i prea vezi cu ziarul \u00een m\u00e2n\u0103, \u00eenafar\u0103 de Pro-Sport<\/em><\/strong> \u015fi Gazeta Sporturilor<\/em><\/strong>\u2026 – ci alearg\u0103, de zor, dup\u0103 afaceri \u201cpe picior\u201d, aranjamente dintre cele mai pasagere \u015fi extravagante, g\u0103in\u0103rii mizerabile etc. Se lamenteaz\u0103 steril, cam \u00eentr-aiurea, ca bocitoarele tocmite pe bani pu\u0163ini, despre c\u00e2t de r\u0103u e \u00een \u0163ar\u0103, \u00eenjur\u0103 oleac\u0103 guvernul \u015fi pe B\u0103sescu (unii \u00eel chiar laud\u0103\/admir\u0103\u2026) \u2013 apoi, ca \u015fi cum \u015fi-ar fi \u00eemplinit datoria de con\u015ftiin\u0163\u0103, uit\u0103 \u00eentr-o clip\u0103 totul \u015fi se azv\u00e2rl \u00eenapoi \u00een oceanul fleacurilor cotidiene, vie\u0163ii de \u201cp\u0103\u015fune social\u0103\u201d \u2013 de fapt, \u00een zona de protec\u0163ie, de supravie\u0163uire strict biologic\u0103. S\u0103r\u0103cia, doar, s\u0103 fie de vin\u0103, oare, pentru atitudinea de rumeg\u0103toare, de ve\u015fnici c\u0103ut\u0103tori de hran\u0103, pentru supravie\u0163uirea \u201c\u00een clip\u0103\u201d a rom\u00e2nilor? \u015eti\u0163i, doar, ce spunea Pytagoras, \u00een Legile morale \u015fi politice<\/em><\/strong>: \u201cPoporului care se pl\u00e2nge de s\u0103r\u0103cie, d\u0103-i p\u00e2ine, \u015fi nu libertate<\/em>\u201d\u2026<\/p>\n

Dar \u015fi \u201cajun\u015fii\u201d, bog\u0103ta\u015fii (de obicei, sec\u0103turi morale, \u201crechini de balt\u0103\u201d, fo\u015fti \u201cslujnicari\u201d\u2026) tot indiferen\u0163i la spiritualitate sunt. Sau e o deficien\u0163\u0103 mai complex\u0103, un handicap spiritual care se ad\u00e2nce\u015fte? Demnitate, onoare, cur\u0103\u0163ie sufleteasc\u0103\u2026 \u2013 unde-s? <\/strong>Ce mai \u00eenseamn\u0103, \u00een acest veac al hipersexualiz\u0103rii perverse a lumii, al instinctualiz\u0103rii de grot\u0103 a societ\u0103\u0163ii umane? Obscen, grosolan, trivial=NORMAL, DE \u201cBON TON\u201d\u2026\u201dMARF\u0102\u201d\/\u201dNA\u015ePA\u201d!!! Au disp\u0103rut elitele (s-ar zice, pentru o privire superficial\u0103\u2026): exist\u0103, oare, ele, elitele, \u00eentr-o imergen\u0163\u0103 mistic\u0103 \u2013 sau s-a intrat \u00eentr-o prelungit\u0103 pauz\u0103 spiritual\u0103?<\/p>\n

Exist\u0103 c\u00e2teva sute, poate mii, hai s\u0103 umfl\u0103m la zeci de mii\u2026 \u2013 de cititori ai revistelor \u015fi ziarelor\/publica\u0163iilor na\u0163ionaliste, ai problemelor care \u0163in de Fiin\u0163a Neamului. Dar eficien\u0163a social\u0103 a discu\u0163iilor lor pe marginea ziarului sau articolului cutare, reflectarea atitudinal-social\u0103, drept consecin\u0163\u0103 a lectur\u0103rii segmentului mass-media problematizat, este ZERO. Sau foarte apropiat\u0103 de ZERO. Pretin\u015fi neo-legionari (ca \u015fi cum legionarismul arhanghelic n-ar fi o stare peren\u0103\u2026 – legionari din Legiunile \u00cengere\u015fti ale Cerului, cobor\u00e2te pe p\u0103m\u00e2nt, o vreme\u2026 – \u201clegionari au fost VOIEVOZII Evului Mediu<\/em>\u201d \u2013 cf. Profetism rom\u00e2nesc<\/em><\/strong>, Memorii<\/em><\/strong>,\u00a0 de Mircea Eliade)\u00a0 – f\u0103r\u0103 nicio tranzi\u0163ie, dup\u0103 articolul discutat cu tine, \u00ee\u0163i solicit\u0103 o afacere (de \u201cpartid\u201d sau nu\u2026), o sum\u0103 de bani, toarn\u0103 bancuri nes\u0103rate etc. Se \u00eentorc mereu, iar, obsesiv\u2026 – la \u201cp\u0103\u015funea social\u0103\u201d. La senina stare de corup\u0163ie \u015fi coruptibilitate (material\u0103, moral-spiritual\u0103\u2026), at\u00e2t de fireasc\u0103 \u015fi natural\u0103, ca respira\u0163ia\u2026O imbecilizare na\u0163ional\u0103, \u201ccalat\u0103 \u201c total pe globalismul interna\u0163ionalist Masonic. Ceea ce \u00eel f\u0103cea pe un \u0163ar rus s\u0103 afirme c\u0103 \u201cA FI ROM\u00c2N\u2026e o profesie\u201d\u2026\u00centre timp, globalismul a avansat\u2026<\/p>\n

S\u0103 ne amintim c\u0103 \u015fi \u0162u\u0163ea, dup\u0103 ce spusese a\u015fa de frumos despre faptul c\u0103 poporul rom\u00e2n \u201ci-a f\u0103cut onoarea\u201d ca el, \u0162u\u0163ea, s\u0103 fac\u0103 pu\u015fc\u0103rie pentru acest popor \u2013 pe la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, probozea (egal!) \u015fi poporul, \u015fi prostia lui proprie, de a se preda martiriului\u2026<\/p>\n

Ce-i cu acest popor? Ce-i de f\u0103cut pentru poporul rom\u00e2nesc, care a intrat\u00a0 \u00eentr-un neo-fanariotism f\u0103r\u0103 fanario\u0163i \u2013 mult mai degradant (moral-spiritual) dec\u00e2t fanariotismul cu fanario\u0163i?<\/p>\n

Mai au rost scriitorii de bun\u0103-credin\u0163\u0103, ortodoc\u015fi, scriitorii \u00eens\u00e2ngera\u0163i de nelini\u015fti, \u00eendurera\u0163i de durerile pe care Neamul Metafizic le suport\u0103 de la inertul neam fizic, istoric? Mai au rost con\u015ftiin\u0163ele scriitorice\u015fti? \u00centre at\u00e2tea r\u00e2njete cinice, printre at\u00e2\u0163ia scuipa\u0163i sc\u00e2rbo\u015fi \u015fi nedrep\u0163i?! Cum trebuie s\u0103 scrie el, pentru a nu c\u0103dea \u00een trivial, dar nici \u00een ridicol \u2013 \u015fi a atrage, totu\u015fi, aten\u0163ia, a de\u015ftepta, pentru o clip\u0103 sau un ceas, m\u0103car\u2026 – acest foarte ciudat popor, s\u0103rac \u015fi corupt, cu preten\u0163ii de spiritualitate ortodox\u0103, dar at\u00e2t de senin tranzac\u0163ionist?!<\/p>\n

O variant\u0103 de solu\u0163ionare, \u00een acest de\u015fert al non-comunic\u0103rii, al surzilor \u015fi orbilor \u2013 ar fi s\u0103 se ia modelul reclamelor negustore\u015fti: insisten\u0163a obsesiv\u0103, cretin\u0103 \u015fi cretinizant\u0103, pe-o imagine, pe-o senza\u0163ie oarecare, primitiv\u0103. Dar asta n-ar trezi, \u00een niciun caz, sufletul profund, ci doar senzorialul superficial. \u015ei nu acesta este scopul \u201catitudinii rom\u00e2ne\u015fti\u201d\u2026nu crearea de animale curioase, sau fanatizate incon\u015ftient, subliminal, tranzitoriu \u2013 ci crearea st\u0103rii eroice, re-trezirea sublimului spiritual. \u201c\u00cenvierea Neamului\u201d, spune Codreanu\u2026<\/p>\n

Aproape c\u0103 devenim ridicoli: ce eroism\u00a0 – \u00een economia de pia\u0163\u0103, ce sublim \u2013 printre tarabe?<\/strong><\/p>\n

Atunci cum? S\u0103 l\u0103s\u0103m acest neam s\u0103 se afunde, tot mai ad\u00e2nc, \u00een animalitatea somnului spiritual? \u00cen contra vizionarismului lui Andrei Mure\u015fanu, a lui EMINESCU<\/strong>? Probabil c\u0103, dac\u0103 acest neam, peste 50-100-1000 de ani, va fi trezit, printr-o minune dumnezeiasc\u0103 (deloc rar\u0103 la rom\u00e2ni<\/strong>!), noi, pu\u0163inii, c\u00e2\u0163i mai con\u015ftientiz\u0103m tragedia actualei dec\u0103deri spirituale, agresiunea for\u0163elor paralizante, malefice, dezl\u0103n\u0163uite de planurile iudeo-masonice \u2013 vom fi blestema\u0163i ( de acei \u201curma\u015fi ai urma\u015filor\u201d\u2026), pentru incapacitatea moral-spiritual\u0103, nesim\u0163irea, pasivitatea etc. de care am dat dovad\u0103, tr\u0103d\u00e2nd \u201clinia Neamului\u201d, Misiunea de Lupt\u0103tori Metafizici \u00een Legiunea Arhanghelului Duhului-MIK\u00c4EL \u2013 care misiune este aceea de a crea elite, pentru realizarea misiunii hristice a Neamului: \u00cenvierea. Care va surveni prin teandrie: sinergie a efortului Duhului uman, cu Harul Pogor\u00e2t al Sfintei Lucr\u0103ri Dumnezeie\u015fti.<\/p>\n

\u015ei atunci? Atunci, A SCRIE CU PROPRIUL NOSTRU S\u00c2NGE. Asta e Misiunea. De fiecare dat\u0103 \u00een istoria lui, acest ciudat, mistic Neam Rom\u00e2nesc (cu r\u0103d\u0103cini de sacralitate incontestabil\u0103) a avut nevoie de MARTIRI \u015fi PROFE\u0162I, de \u015focuri \u201celectrice\u201d, care s\u0103-l trezeasc\u0103 din aparenta, istorica letargie, m\u0103car o clip\u0103 la 100 de ani. \u015ei ace\u015fti martiri \u015fi profe\u0163i au existat, au fost \u201clivra\u0163i\u201d prompt de Dumnezeu \u015fi de Soarta Mistic\u0103 a Neamului, de MISIUNEA MISTIC\u0102 A NEAMULUI ORTODOXIEI\u2013 \u015fi ei s-au urcat, cu fruntea sus, \u00eencrunta\u0163i ori senini, dup\u0103 cum cerea momentul, pe e\u015fafodul avid de s\u00e2ngele lor: domnitorii Evului Mediu (Mircea, \u015etefan, \u0162epe\u015f, Mihai, Br\u00e2ncoveanu), \u0163\u0103rani, mici boieri str\u0103lumina\u0163i de Sf\u00e2ntul Duh \u015fi intelectuali vizionari (Horea \u015fi Clo\u015fca, \u201cDomnul\u201d Tudor, Avram Iancu), trimi\u015fii Lui Dumnezeu, sub Zodia Mihaelic\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului (EMINESCU \u015fi Codreanu). S\u00e2ngele lor, \u0163\u00e2\u015fnit din V\u00c2RFUL GOLGOTEI NEAMULUI ROM\u00c2NESC ORTODOX, a trezit, de fiecare dat\u0103, pentru o clip\u0103 ori un veac, uria\u015ful adormit, CON\u015eTIIN\u0162A REGAL\u0102, CELEST\u0102, a plebeului colos rom\u00e2nesc, amor\u0163it \u00een lut. Neamul Rom\u00e2nesc se dovede\u015fte cel mai lacom de s\u00e2ngele martiric \u015fi profetic, dintre toate neamurile p\u0103m\u00e2ntului, un adev\u0103rat \u201cvampir\u201d \u2013 dar, probabil\u00a0 tocmai acesta a fost<\/strong> (vezi neamul evreu, din Vechiul Testament<\/em><\/strong>) \u015fi este semn de NEAM ALES<\/strong>. \u015ei, \u00een definitiv, acesta este Neamul nostru, altul\u00a0 n-avem \u015fi avem certitudinea c\u0103 merit\u0103, c\u0103 originea lui e \u00eentemeiat\u0103 pe GR\u0102DINA MAICII DOMNULUI, iar viitorul lui arde \u00eentru NOUL IERUSALIM. Deci, s\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103m \u201cc\u0103ma\u015fa mor\u0163ii\u201d, c\u0103ma\u015fa alb\u0103 de lumin\u0103 taboric\u0103<\/strong>, \u00een care au oficiat Sf\u00e2nta Liturghie ORTODOX\u0102 a Trezirii Neamului: Decebal, Mihai, ca \u015fi Br\u00e2ncoveanu, ca \u015fi Horea \u015fi \u201cDomnul\u201d Tudor\u2026 – ca \u015fi cel dint\u00e2i trimis pe P\u0103m\u00e2nt, al Arhanghelului Duhului: EMINESCU-Hyperion<\/strong>\u2026, ca \u015fi ultimul trimis pe p\u0103m\u00e2nt al Arhanghelului Duhului, Codreanu-F\u0103t Frumos<\/em><\/strong> (cum \u00eei zice, cu dor ginga\u015f, tocmai Arghezi\u2026) \u2013 to\u0163i au stropit cu s\u00e2ngele lor DE\u015eTEPTAREA DE NEAM, \u00ceNVIEREA.<\/p>\n

Dar, \u00eent\u00e2i, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 ne facem Rug\u0103ciunea, c\u0103tre Dumnezeu \u00eent\u00e2i, c\u0103tre Neam apoi\u2026 – pentru a binemerita de la Cer \u015fi P\u0103m\u00e2nt, autoritatea moral\u0103, ONOAREA de a fi lua\u0163i \u00een seam\u0103 ca MARTIRI, pentru c\u0103 nu oricine moare, moare la vedere, moare pe GOLGOTA! \u00cen piscul Neamului, adic\u0103. Mor\u0163ii din v\u0103i sunt uita\u0163i, de parc\u0103 nici n-ar fi fost \u2013 eventual, sunt pomeni\u0163i pasager, \u00een pomelnice \u2013 sau, cel mult, pe pere\u0163i de mausoleu\u2026(c\u0103ci rom\u00e2nii n-au p\u0103r\u0103sit\/irosit nimic din cultul mor\u0163ilor\/str\u0103-mo\u015filor!).<\/p>\n

\u015ei nici martirii \u015fi profe\u0163ii ale\u015fi \u015fi primi\u0163i \u00een Lucrarea Domnului s\u0103 nu se a\u015ftepte la \u201caudien\u0163\u0103\u201d (\u201crating\u201d\u2026) \u015fi adora\u0163ie imediat\u0103, din partea oamenilor neamului istoric \u2013 ci, cel mult, la ve\u015fnic\u0103 neuitare, dob\u00e2ndit\u0103, uneori, destul de tardiv\u2026 A\u015fa e blestemat Neamul acesta sau a\u015fa e formulat\u0103, de transcenden\u0163\u0103, condi\u0163ia martirului \u015fi profetului, pentru Neamul Mistic al Rom\u00e2nilor: s\u0103 te sacrifici TOTAL, necondi\u0163ionat, f\u0103r\u0103 s-a\u015ftep\u0163i recunoa\u015ftere, recuno\u015ftin\u0163\u0103, memorie\u2026Dec\u00e2t dac\u0103, peste firea \u015fi con\u015ftiin\u0163a ta, \u201c\u0162I-E DAT\u201d<\/strong>, de c\u0103tre o zon\u0103 absolut transcendent\u0103.<\/p>\n

Dar martiriul presupune o cauz\u0103 \u00eenalt\u0103.<\/strong><\/p>\n

Ce cauz\u0103 \u00eenalt\u0103 a mai r\u0103mas \u00een acest talcioc balcanic-rom\u00e2nesc, pentru care s\u0103 merite s\u0103 te jertfe\u015fti? Dincolo de aparen\u0163a talciocului este KOGAIONUL tracic-zalmoxian (Sf\u00e2ntul Apostol Andrei a avut cea mai u\u015foar\u0103 misiune de cre\u015ftinare, dintre to\u0163i apostolii lui Hristos, la geto-dacii zalmoxieni – pentru c\u0103, deja, Hristos-Dumnezeu \u00ce\u015fi trimisese, \u00een Dacia, Vestirile Sale-Umbre \u2013 pe Orfeu \u015fi Zalmoxis \u2013 pentru a nu se speria \u015fi uimi cu ne\u00eencredere, omenirea, de Sf\u00e2nta Tain\u0103 a \u00cenvierii\u2026), este GR\u0102DINA MAICII DOMNULUI<\/strong>; r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic valabil\u0103 misiunea sacr\u0103 a Neamului (cu condi\u0163ia s\u0103 n-o refuz\u0103m, evident\u2026cum au f\u0103cut-o r\u0103stignitorii Lui\u2026), \u00eentru cea mai profund\u0103 \u015fi etern\u0103 atitudine cre\u015ftin\u0103: \u00ceNVIEREA SPIRITUAL\u0102 A NEAMULUI ROM\u00c2NESC ORTODOX<\/strong>. N-ave\u0163i grij\u0103, viitori martiri ai rom\u00e2nilor, aceast\u0103 misiune nu fuge nic\u0103ieri \u015fi niciodat\u0103, p\u00e2n\u0103 la Judecata de Apoi a Neamurilor. Deci, NU V\u0102 VA LIPSI NICIODAT\u0102 \u0162ELUL<\/strong>, Cauza, Misiunea Sacr\u0103, peste seam\u0103 de \u00eenalt\u0103: doar tu, martirule, \u00eenc\u0103 anonim \u015fi \u00eenc\u0103 mut profet, s\u0103 fii destul de preg\u0103tit pentru ceasul c\u00e2nd vei fi ridicat de Dumnezeu la rangul golgotic<\/strong>, rangul Sf\u00e2ntului Martiriu pentru Trezirea-\u00cenvierea (o clip\u0103, un veac, o ve\u015fnicie) a Neamului. Martir pentru ADEV\u0102RUL NEAMULUI. S\u0103 ne c\u00e2\u015ftig\u0103m onoarea perspectivei divine a Mor\u0163ii, onoarea piscului cu Cruce al Golgotei. \u201cMul\u0163i chema\u0163i, pu\u0163ini ale\u015fi<\/em>\u201d. De fapt, unul singur este MARTIRUL-MUNTELE DE FLAC\u0102R\u0102 \u00eenspre care se treze\u015fte Neamul, la r\u0103scruce de vremi turbate \u2013 o dat\u0103 la veac. Substitutul pe P\u0103m\u00e2nt, Repetitorul pe P\u0103m\u00e2nt, al lui HRISTOS-M\u00c2NTUITORUL. M\u00e2na Lui Dreapt\u0103 (de fapt, arhetipal: CONTOPIT CU DREAPTA<\/strong>!), \u00eentru cele de pe plaiul rom\u00e2nesc, \u00eenspre cele ale Cerului Etern. Rezumatul transcens al sufletului nostru, al tuturor. MODEL \u015fi SCAR\u0102 SPRE CER.<\/p>\n

S\u0103 vedem, s\u0103 ne rug\u0103m pentru a ne trimite Dumnezeu viziunea: cine este ALESUL, cine va avea cinstea \u015fi autoritatea moral-spiritual\u0103 deplin\u0103, de a fi NOUL MARTIR, NOUA JERTF\u0102 MIORITIC\u0102 \u015eI HRISTIC\u0102 (deci, contopit\u0103 cu Hristos\u2026), acum, \u00een noul veac, din noul mileniu? Nu uita\u0163i adev\u0103rul istoriei rom\u00e2ne\u015fti: fiece veac trebuie s\u0103 \u00eensemneze TREZIRE-\u00ceNVIERE (\u015fi \u00eenseamn\u0103!) doar prin tr\u00e2mbi\u0163a apocaliptic\u0103 a s\u00e2ngelui martiric. Doamne, pe cine dintre noi ai ales pentru NUNTA SF\u00c2NT\u0102, COSMIC LUMINAT\u0102, NUNT\u0102 MIORITIC\u0102 A MARTIRULUI TREZITOR\/\u00ceNVIETOR DE NEAM? \u00ce\u0163i mul\u0163umim, Doamne, pentru orice ai hot\u0103r\u00e2t, pentru oricine Te-ai hot\u0103r\u00e2t s\u0103-l \u00eenal\u0163i \u00een cea mai \u00eenalt\u0103 dreg\u0103torie cereasc\u0103 \u015fi p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u2013 \u00een S\u0102RB\u0102TOAREA ZENITULUI NEAMULUI ROM\u00c2NESC: MOARTEA MARTIRIC\u0102! Oricare dintre noi, cu secret fior, a\u015fteapt\u0103 smerit \u015fi cu n\u0103dejde vie, se pre-g\u0103te\u015fte, se g\u0103te\u015fte \u00ceNTRU S\u0102RB\u0102TOARE, \u00een suflet \u015fi cuget (\u015eTIM, O, \u015eTIM BINE C\u0102, \u00ceNAINTE DE TOATE, ESTE SUFERIN\u0162A \u015eI BATJOCURA CALVARULUI\u2026!!!), sper\u0103 \u015fi n\u0103zuie\u015fte A FI STRIG\u0102T DE FIIN\u0162ARE, MOARTE PENTRU TREZIRE\/\u00ceNVIERE A NEAMULUI ROM\u00c2NESC ORTODOX! Adev\u0103r Deplin!<\/p>\n

Avem deplin rost, Doamne, aici \u015fi acum! Numai s\u0103 ni-l \u015ftim urma\u2026\u201dVom muri \u015fi vom\u00a0 fi liberi!<\/em>\u201d Vom spune mereu Adev\u0103rul \u015fi mereu vom fi liberi \u00eentru Hristos! Cu s\u00e2ngele nostru Adev\u0103rat vom unge ochii orbilor – \u015fi ace\u015ftia vor vedea iar\u0103\u015fi!<\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

PARTEA A III-A: NECESITATEA CULTULUI SPIRITULUI NA\u0162IONAL DEMIURGIC ROM\u00c2NESC\/EMINESCU<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00ceN CONTRA RINOCERILOR… \u2013 \u015eI AR\u0102TAREA INOROGULUI!<\/strong><\/p>\n

\u00a0…Un pre\u015fedinte care are consilieri pe ni\u015fte imbecili precum dl Cristi Preda, care afirma c\u0103 \u201eEminescu trebuie contestat \u015fi demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de g\u00e2ndire politic\u0103. Din acest punct de vedere, el este realmente nul. Nu ai obiect<\/em>\u201d \u2013 nu poate fi dec\u00e2t un pre\u015fedinte ignorant \u015fi blestemat s\u0103 b\u0103lteasc\u0103 \u00een ve\u015fnic\u0103 ignoran\u0163\u0103…\u015ei, prin urmare, s\u0103 devin\u0103 cel mai distructiv agent, \u00een zona spiritualit\u0103\u0163ii Rom\u00e2niei\u00a0 – c\u0103ci, \u00eel inform\u0103m pe dl pre\u015fedinte: cultura \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul ar trebui s\u0103 \u00eensemne ucenicie \u00eentru ale Spiritului!<\/strong> E drept c\u0103, de c\u00e2nd a izbucnit \u201cchestia aceea din decembrie<\/em><\/strong>\u201d, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc a avut parte doar de demolatori \u2013 cu excep\u0163ia lui Andrei Marga, care a fost un asasin get-beget al spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, prin acceptarea (sub comanda \u201efactorilor\u201d dezna\u0163ionalizatori ai SUA-UE) a diversiunii manualelor alternative.<\/p>\n

\u00cen Dilema Veche<\/em><\/strong>, din ianuarie 2008, dl G\u00e2g\u0103\/Cristi Preda se d\u0103 inteligent, precum \u201einteligen\u0163ii\u201d din celebrul num\u0103r \u201edilematic\u201d, din 1999, \u00een care se f\u0103cea caz de p\u0103ro\u015fenia lui Eminescu…\u015ei cum o face? Simplu: compar\u0103 Rom\u00e2nia cu Fran\u0163a<\/strong>…\u201dDac\u0103 un intelectual francez ar afirma azi c\u0103 <<exist\u0103 un om deplin al culturii franceze>>, el s-ar descalifica, indiferent dac\u0103 obiectul demonstra\u0163iei sale ar fi Descartes, Balzac sau Rimbaud. \u00cen schimb, intelectual rom\u00e2n se discrediteaz\u0103 dac\u0103 nu subscrie ideii c\u0103 exist\u0103 un <<om deplin al culturii rom\u00e2ne>>, pe numele s<\/em>\u0103u Mihai Eminescu<\/em>\u201d.<\/p>\n

M\u0103i, mu\u0163unache de Bucure\u015fti \u2013 nu un \u201eintelectual\u201d se descalific\u0103, dac\u0103 face ceea ce zici dumneata (…care habar n-ai c\u0103 denumirea\/concept de \u201euomo universale\u201d \u015fi de \u201e\u00e9sprit enciclopedique\u201d s-au n\u0103scut \u015fi dezvoltat chiar \u00een Italia-Fran\u0163a secolelor XIV-XVIII!), ci \u201ese calific\u0103\u201d, \u00eentru bezna \u201edobitoacelor\u201d (vorba b\u0103tr\u00e2nului cronicar moldovean, c\u00e2nd vorbe\u015fte despre necunoa\u015fterea istoriei\u2026), un…\u201dpatruped \u00eenc\u0103l\u0163at\u201d, precum domnia ta, dac\u0103 NU<\/strong> face!!!<\/p>\n

\u2026De unde p\u00e2n\u0103 unde a ajuns Fran\u0163a \u2013 \u201epatria geniilor\u201d – AZI<\/strong>?! Pe o Fran\u0163\u0103 care s-a sinucis spiritual, prin Revolu\u0163ia regicid\u0103, pe o Fran\u0163\u0103 a continuei instabilit\u0103\u0163i socio-politice \u015fi a eternelor tribula\u0163ii spirituale, pe o Fran\u0163\u0103 a ateismului…(\u2026\u201dleag\u0103n\u201d al Lojei Marelui Orient<\/em><\/strong> \u2013 INTEGRAL ATEE<\/strong>!!!) \u2013 domnia sa, mamiferul cu corn \u015fi tromp\u0103 (a se citi, chiar silabisit, Scara <\/em><\/strong>la Istoria<\/em><\/strong> ieroglific\u0103, <\/em><\/strong>a <\/em><\/strong>lui Cantemir Dimitrie…), o consider\u0103 …\u201dmodel cultural-spiritual european\u201d!!! Dar nici prin g\u00e2nd (de unde…g\u00e2nd, la un \u201epapagal\u00a0 propagandistic\u201d…?) nu-i d\u0103 s\u0103 treac\u0103 Canalul M\u00e2necii, acolo unde Anglia \u00eel divinizeaz\u0103 pe \u201eb\u0103tr\u00e2nul\/bardul Will\u201d, unde Shakespeare este o institu\u0163ie mai important\u0103 chiar dec\u00e2t \u00eensu\u015fi… Parlamentul!!! \u015ei nici s\u0103 coboare \u00een Italia, unde Dante este cvasi-sanctificat, \u015fi nimeni nu se afl\u0103, printre \u201epro\u015ftii\/descalifica\u0163ii aceia de italieni\u201d, care s\u0103 nege, \u00een figura lui Dante Alighieri, pe P\u0103rintele Limbii Italiene!!! \u2026\u015ei nici s\u0103-i \u00eentrebe pe nem\u0163i \u201ec\u00e2t se discrediteaz\u0103\u201d ei, c\u00e2nd \u201eplanteaz\u0103\u201d busturi ale lui Goethe, ori Schiller, ori Heine\u2026 – mai \u00een toate ora\u015fele landurilor?!…Nu \u00eentreab<\/strong>\u0103, c\u0103 s-ar trezi, urgent, cu o halb\u0103 (poate chiar plin\u0103!) \u00een cap<\/strong>\u2026!!!<\/p>\n

\u2026Vii, musiu, cu Descartes-ul dumitale (nu mai vorbesc de Balzac, contestat ca om de onoare cam de to\u0163i francezii contemporani lui…, care-i cuno\u015fteau bine firea mercantil\u0103 \u015fi hedonistic\u0103… – nici de Rimbaud, care, \u00een contextul simbolismului, este privit nu doar ca invertit…ci \u015fi cam satanist…prin tot experimentalismul s\u0103u extravagant \u015fi exhibi\u0163ionist!…p\u00e2n\u0103 la experien\u0163a saharian\u0103…) \u2013 parc\u0103 Epoca Arhanghelului Mika\u00ebl\/Al Spiritualiz\u0103rii Cosmice mai are nevoie de \u00een\u0163epenitul ra\u0163ionament cartezianist (c\u00e2nd epoca nou\u0103 este a marilor, poate chiar a nebune\u015ftilor av\u00e2nturi, care aproape c\u0103 dezintegreaz\u0103 istoria\u2026 – \u015fi nici nu \u015ftim, m\u0103car, dac\u0103 spre Bine sau spre Haosul Des\u0103v\u00e2r\u015fit\/Apocaliptic\u2026)…. \u2013 \u015fi pretinzi c\u0103 \u201ecealalt\u0103 specie\u201d (te referi, pas\u0103mite, la ateii francezi) \u201e\u00een care totul este analizat ra\u0163ional, \u00een care nimic nu scap\u0103 contest\u0103rii, e o cultur\u0103 vie<\/strong>\u201d!!!Dac\u0103-i a\u015fa de \u201evie\u201d, cum explici dumitale c\u0103 Fran\u0163a a ajuns s\u0103 aleag\u0103 un Sarkozy b\u0103sescian, ca suprem om \u00een stat?! Cum explici c\u0103 Fran\u0163a b\u00e2jb\u00e2ie drumul spiritului, precum cel mai s\u0103rman orb?! Cum explici c\u0103 Fran\u0163a nu mai \u00eenseamn\u0103 \u201elocomotiva Europei\u201d (cel mult, \u015fi-a p\u0103strat unul dintre locurile frunta\u015fe \u00een…moda vestimentar\u0103 \u015fi de parfumerie…!)?! \u00ce\u0163i r\u0103spund\u00a0 eu: NU SCHIMBAREA HAOTIC\u0102, DE DRAGUL SCHIMB\u0102RII, \u00ceNSEAMN\u0102 VIA\u0162\u0102, CI STATORNICIREA \u00ceNTR-O MISIUNE SUPRA-UMAN\u0102, DE NEAM! F\u0102R\u0102 MITURI \u00ceNTEMEIETOARE \u015eI OCROTITOARE, ADEV\u0102RATE REZERVOARE DE VLAG\u0102 SPIRITUAL\u0102 \u2013 UN NEAM NU POATE S\u0102 EXISTE!!! Apoi: EMINESCU ESTE \u00ceNSU<\/strong>\u015eI POLIS-ul<\/strong> MITIC\/ROM\u00c2NIA-LOGOS!!! <\/strong>…Or, francezii (bie\u0163ii!) sunt dezr\u0103d\u0103cina\u0163i spiritual – de cel pu\u0163in 300 de ani, se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 mi\u015fcare brownian\u0103…\u015fi habar nu au care le-ar fi misiunea supra-uman\u0103\/de Neam (b\u0103nuiesc c\u0103 nu consider\u0103 c\u0103 neocolonialismul – tentat de \u015fefii lor, orgolio\u015fi, dar nesemnificativi pasageri, \u00een ultimii ani – ar fi misiunea lor terestr\u0103\u2026)!!!<\/p>\n

A avea \u015fi a p\u0103stra, cu religiozitate, reperele moral-spirituale, este apanajul Neamurilor\/State care vor \u00eensemna for\u0163e de orientare-c\u0103l\u0103uzire pentru Orbii Betegi ai Lumii. Cum crezi c\u0103 se mai \u0163in \u201ede neamuri\u201d at\u00e2t de prigoni\u0163ii basarabeni \u015fi bucovineni, musiu?! S\u0103-\u0163i zic \u015fi asta: \u0163in\u00e2ndu-se, cu ambele m\u00e2ini, de CELE DOU\u0102 COLOANE ALE STATORNICIEI, <\/strong>TR\u0102INICIEI <\/strong>\u00a0\u015eI ROSTULUI ROM\u00c2NESC: EMINESCU \u015fi \u015eTEFAN CEL MARE!!!<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd Eminescu a scris, \u00een ziarul Timpul<\/em><\/strong>, din 2 noiembrie 1879, articolul Misiunea noastr\u0103 ca stat<\/em><\/strong>, el formuleaz\u0103 explicit \u00een ce const\u0103 aceast\u0103 misiune: \u201cTrebuie s\u0103 fim un strat de cultur\u0103 la gurile Dun\u0103rei; aceasta este singura misiune a statului rom\u00e2n <\/em>\u015fi oricine ar voi s\u0103 ne risipeasc\u0103 puterile spre alt scop, pune \u00een joc viitorul urma\u015filor \u015fi calc\u0103 \u00een picioare roadele muncei str\u0103bunilor no\u015ftri. Aici, \u00eentre hotarele str\u00e2mte ale \u0163\u0103rei rom\u00e2ne\u015fti trebuie s\u0103 se adune capitalul de cultur\u0103 din care <\/em>au s\u0103 se \u00eemprumute<\/em><\/strong> (s.n.) fra\u0163ii no\u015ftri de prin \u0163\u0103rile de primprejur, dimpreun\u0103 cu celelalte popoare mai \u00eenapoiate dec\u00e2t noi<\/em>.\u201d (op. cit., p. 213) \u2013 a \u00een\u0163eles, \u00een spiritul metaforic, care-i era\/ESTE \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a\/DUH, c\u0103 noi, rom\u00e2nii, vom deveni (prin \u201ccultura\u201d noastr\u0103 CRE\u015eTIN\u0102<\/strong>!!! \u2013 \u015fi \u00een niciun caz prin \u201cromanitate\u201d, cum clameaz\u0103 demagogii ignoran\u0163i, care se mai\u00a0 dau \u015fi\u2026 \u201ceminescologi\u201d!!!), \u00een vremurile nu foarte t\u00e2rzii ale Terrei, CANDELA DE CREDIN\u0162\u0102\/SPIRITUALITATE A LUMII<\/strong>, de la care Candel\u0103 se vor \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi, \u201clumin\u0103 din lumin\u0103, Dumnezeu adev\u0103rat din Dumnezeu adev\u0103rat\u201d, Neamurile cele r\u0103mase orfane de Spirit\/Credin\u0163\u0103, adic\u0103 de Lumin\u0103\u2026 – ale Lumii\u2026<\/p>\n

\u015ei acest GENIU PROFETIC<\/strong> \u00eenseamn\u0103 pentru Cristi Preda – \u201drudiment de g\u00e2ndire politic<\/em>\u0103(\u2026) realmente nul<\/em>\u201d. Bine, m\u0103i G\u00e2g\u0103\u2026Dac\u0103 numai la at\u00e2ta te duce mintea, ce \u0163i-am putea face noi, cei care \u015ftim c\u0103 \u201cpreasl\u0103virea\u201d (f\u0103r\u0103 interoga\u0163ii otr\u0103vite!) a Geniului, \u00eenseamn\u0103\u00a0 \u015fansa noastr<\/strong>\u0103 de a re-p\u0103trunde, odat\u0103 cu el, \u00een Adev\u0103rul Lumii Transcendente, a GENIILOR DIVINE<\/strong>\u2026<\/p>\n

\u2026G\u00e2g\u0103 de Cotroceni spune: \u201cDe\u015fi cultura rom\u00e2n\u0103 cunoa\u015fte polemica, esen\u0163a ei actual\u0103 este idolatrizarea, sanctificarea fondatorului; dimpotriv\u0103, marile culturi sunt cele \u00een care administrarea clasiciz\u0103rii este urmarea unei radicale puneri sub semnul \u00eentreb\u0103rii(\u2026). De fapt, o cultur\u0103 devine cu adev<\/em>\u0103rat mare atunci c\u00e2nd realizeaz\u0103 c\u0103 apologia este efemer\u0103<\/em>(\u2026)\u201d. Perpessicius, un autentic c\u0103rturar, \u00eencerc\u0103nat de luceferi, \u00een articolul Cultul lui Eminescu<\/em><\/strong> (din vol. Eminesciana<\/em><\/strong>, Junimea, Ia\u015fi, 1983, p. 574) spune: \u201cCei ce g\u00e2ndesc astfel (av\u00e2nd reticen<\/em>\u0163e asupra cultului lui Eminescu), fac o \u00eendoit\u0103 eroare. \u00cent\u00e2i, c\u0103 nu iau seama la exemplele altor literature \u015fi mai vechi \u015fi mai a\u015fezate dec\u00e2t a noastr\u0103, unde cultul marilor creatori na\u0163ionali, ba chiar universali, nu cunoa\u015fte r\u0103gaz \u015fi unde se poate vorbi de \u00eentregi biblioteci, \u00eenchinate nu numai marilor genii, dar \u015fi \u00eenc\u0103 celor de al doilea raft. \u015ei gre\u015fesc, dup\u0103 aceea, pentru c\u0103 nu sunt \u00eenc\u0103 p\u0103trun\u015fi de vastitatea operei eminesciene \u015fi de culmile la care s-a ridicat, \u00een at\u00e2t de scurta lui via\u0163\u0103, cel mai des\u0103v\u00e2r\u015fit dintre creatorii no\u015ftri<\/em>\u201d\u2026India lui Rabindranath Tagore \u015fi a lamaseriilor Tibetului \u015fi a Everestului, prin Amita Bhose, r\u0103m\u00e2ne uimit\u0103, \u00een fa\u0163a str\u0103lucirii orbitoare a vizionarismului lui\u00a0 Eminescu (cf. Eminescu \u015fi India<\/em><\/strong>, Junimea, Ia\u015fi, 1978), italianca de unic\u0103 aristocra\u0163ie \u015fi subtilitate spiritual\u0103, Rosa del Conte (Eminescu sau despre Absolut<\/em><\/strong>, Dacia, Bucure\u015fti, 1990), \u00eel pune pe Eminescu \u00een r\u00e2nd cu Zoroastru, Buddha \u015fi Hristos\u2026etc. etc. – numai G\u00e2g\u0103 de la Cotroceni e \u2026\u201dGic\u0103 Contra\u201d\u2026Cititori ai acestor r\u00e2nduri, spumegate de umilin\u0163a \u015fi revolta, provocate de un belfera\u015f de Bucure\u015fti \u2013 v\u0103 rog s\u0103 judeca\u0163i \u015fi singuri: alege\u0163i \u00eentre Inorog \u015fi Rinocer !!!<\/strong>\u2026 – c\u0103 n-o fi p\u00e2n\u0103 pe-acolo de greu\u2026<\/p>\n

\u2026Dac\u0103 cineva ar \u00eentreba, totu\u015fi, ce l-o fi g\u0103sit, \u201cce-l m\u00e2na pe Cristi-n lupt\u0103\u201d\u2026 – r\u0103spunsul ni-l ofer\u0103 chiar el (pentru a ne scuti de specula\u0163ii mai subtile, neconcordante cu obiectul analizat\u2026): \u201ce suficient s\u0103 cite\u015fti paginile dedicate de el (<\/em>n.n.: <\/em>Eminescu<\/strong>\u2026) evreilor, pentru a realiza distan\u0163a enorm\u0103 care \u00eel separ\u0103 de lumea noastr\u0103<\/em>\u201d. N-are rost s\u0103 m\u0103 ostenesc s\u0103-i citez mii de fragmente, din poezie \u015fi din jurnalistic\u0103, ori\u00a0 din\u00a0 cuget\u0103rile fulgurante, care par a fi scrise de cel mai lucid spirit al anului 2008 (dac\u0103 ar exista a\u015fa ceva, la 2008\u2026dar, pentru c\u0103 nu exist\u0103, ne bucur\u0103m c\u0103 Adev\u0103rul despre vremile noastre a fost prorocit \u015fi exprimat, cu o exactitate uluitoare, de acest Duh Tutelar, care transcende secolii\u2026). A f\u0103cut-o, cu erudi\u0163ie \u00eentreag\u0103 \u015fi deplin\u0103 credin\u0163\u0103, un om drag inimii mele: dl Radu Mihai Cri\u015fan<\/strong> (musiu Preda n-are dec\u00e2t s\u0103 caute, pe Internet, c\u0103r\u0163ile acestui devot al Marilor Cauze Rom\u00e2ne\u015fti \u2013 care, tocmai pentru a-\u015fi face cunoscute munca \u015fi ideile, a renun\u0163at, cu o generozitate incredibil\u0103, la copyright<\/strong>\u2026!!!). Doresc doar a scoate \u00een eviden\u0163\u0103 prostia fenomenal\u0103 a detractorului lui Eminescu, precum c\u0103 de aia ar fi separat Eminescu de realit\u0103\u0163ile secolului XXI, pentru c\u0103 s-ar fi \u201clu\u00e2nd\u201d de evrei\u2026\u00cen primul r\u00e2nd, Eminescu \u015ftie (mai bine dec\u00e2t oricine din lume!) c\u0103 nu Neamurile, luate \u201cla hurt\u0103\u201d, sunt vinovate de ceva, ci indivizii luciferiza\u0163i, dar \u015fi cozile de topor \u2013 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, liberale\u2026 – care au favorizat luciferizarea zonei rom\u00e2ne\u015fti, prin ace\u015fti alogeni\u2026 (de aceea, nici noi nu putem, spre exemplu, s\u0103 \u00eenvinuim TO\u0162I<\/strong> rom\u00e2nii, din pricin\u0103 c\u0103, printre ei, se mai produc na\u015fteri nefericite, de patapievici, ple\u015fi ori cristiprede\u015fti \u015fi adomni\u0163e\u015fti\u2026). Dar, \u00een al doilea r\u00e2nd, TOCMAI SIMILITUDINEA DE FUNC\u0162IE MONDIAL\u0102 A EVREILOR MARII FINAN\u0162E, \u00ceN SECOLELE XIX, RESPECTIV XXI \u2013 face ca \u00eengrijorarea eminescian\u0103 s\u0103 fie de o actualitate exasperant\u0103, iar nu \u201cplictisitoare\u201d<\/strong>\u2026E suficient s\u0103 deschizi televizorul \u00eentr-o sear\u0103, ca s\u0103-\u0163i dai seama de luciferismul Marii Finan\u0163e Mondiale Evreie\u015fti, care, prin vocile unor posturi TV conduse de israeli\u0163i (CNN, NBC etc.),\u00a0 nu omite s\u0103 numeasc\u0103 mor\u0163ii CIVILI ai altor popoare, din r\u0103zboaiele pornite de ei, pentru a ap\u0103ra interesele lor strict financiare \u2013 cu un cinism monstruos: \u201cpagube colaterale<\/strong>\u201d\u2026Ne \u00eengrijor\u0103m \u015fi \u00eengrozim \u015fi noi, precum se \u00eengrijora \u015fi \u00eengrozea \u015fi Eminescu, de ceea ce descoperim, sub acest cinism: soarta Neamurilor Terrei, aflate sub inciden\u0163a politicii extrem de agresive, trufa\u015fe \u015fi obraznice, a unor reprezentan\u0163i ai \u201cpoporului ales\u201d\u2026<\/strong>Nu, nu ne-am dep\u0103rtat nici un centimetru de Eminescu, ci el a venit mai aproape de noi \u015fi de necazurile \u015fi co\u015fmarurile noastre diurn-contemporane, mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd\u2026\u201dNumai umbra spinului\/La u\u015fa cre\u015ftinului<\/em>\u201d\u2026Numai c\u0103 Eminescu \u015ftia s\u0103 invoce Spiritele Sfinte, \u00eentru ajutorul Neamului S\u0103u\u00a0 Eminescian \u2013 iar noi\u2026AM\u00a0 UITAT ESEN\u0162A IZB\u0102VITOARE\/PURIFICATOARE PRIN FOCUL DUHULUI SF\u00c2NT,\u00a0 A INVOCA\u0162IEI<\/strong>!!! \u201c\u015etefane, M<\/em>\u0103ria Ta\u2026Unde e\u015fti tu, \u0162epe\u015f, Doamne<\/em>\u2026?!\u201d<\/p>\n

\u2026\u015etiu, de asemenea, c\u0103 pe dumneata te-a \u201cf\u0103tat\u201d (vorba lui Miron Costin\u2026) Rom\u00e1nul Patapievicean, pe care, la r\u00e2ndu-i, l-a f\u0103tat ipocrizia \u015fi demagogia Vest-Europoid\u0103, care zice c\u0103 a venit vremea desfiin\u0163\u0103rii grani\u0163elor, deci \u015fi a desfiin\u0163\u0103rii na\u0163iunilor (deci, dup\u0103 mintea lor, \u015fi a Neamurilor\u2026: \u201dCa poet na\u0163ional, Eminescu nu mai poate supravie\u0163ui, deoarece noi ie\u015fim azi din zodia na\u0163ionalului.(\u2026) Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 de azi doresc s\u0103-\u015fi fac\u0103 un nume bine v\u0103zut \u00een afar\u0103, Eminescu joac\u0103 rolul cadavrului din debara. Sec spus, Eminescu nu mai este azi actual, deoarece cultura rom\u00e2n\u0103, azi ca \u015fi ieri, se dovede<\/em>\u015fte a nu fi dec\u00e2t o cultur\u0103 de sincronizare. Ea \u00eenc\u0103 nu \u00ee\u015fi permite s\u0103 nu fie \u00een pas cu m\u00f2dele<\/em>\u201d)\u2026\u015fi, care va s\u0103 zic\u0103, scriitorii na\u0163ionali\u015fti ar fi \u201c\u00een plus\u201d, \u00een aceast\u0103 lume\u2026Dar decizia \u201cFi-va o turm\u0103 \u015fi-un p\u0103stor!<\/em>\u201d o va lua Dumnezeu, nu RINOCERII<\/strong>!!! A\u015fa c\u0103\u2026\u201dL\u0103sa\u0163i m\u0103car str\u0103mo\u015fii\/<\/em>[n.n.: geniile<\/strong>\u2026], ca s\u0103 doarm\u0103-n colb de cronici,\/Din trecutul de m\u0103rire v-ar privi cel mult ironici<\/em>\u201d\u2026 –\u00a0 iar pe noi l\u0103sa\u0163i-ne \u00een pace, s\u0103 citim, prin ei-VIZIONARII<\/strong>\/prin scrierile lor, CRONICILE VIITORULUI NEAMULUI \u015eI LUMII<\/strong>!!!<\/p>\n

\u2026\u201dAt\u00e2ta vreme c\u00e2t Eminescu va fi obiect de cult, sensibilitatea cultural<\/em>\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 va fi una provincial\u0103, plictisitoare \u015fi vetust\u0103<\/em>\u201d. Asta \u201cdixit\u201d patrupedul de la Cotroceni, consilierul b\u0103sescian, Cristi Preda\u2026 Despre cine spui tu a\u015fa, maimu\u0163oiule? Despre cel care, zbur\u00e2nd pe deasupra veacurilor, parc\u0103 roste\u015fte versete pentru anul 2008, \u015fi pentru toat\u0103 istoria Duhului Rom\u00e2nesc \u015fi Terestru?! Ia ascult\u0103 Vocea Alesului Arhanghelic, \u015fi, dac\u0103 mai ai un petec de obraz, iar nu exclusiv \u015foric, ascunde-te \u00een fundul P\u0103m\u00e2ntului\u2026snamenie ce e\u015fti tu: \u201eDreptu-i cum c\u0103 cultura \u00een genere, c\u00e2t \u015fi \u00eendreptarea ei asupra frumosului, e o parte a problemei datoriei omului \u015fi a destina\u0163iunii vie\u0163ii sale; \u00eens\u0103, totu\u015f, NUMAI O PARTE! Dac\u0103 sufletul e cult odat\u0103 \u00een toat\u0103 privin\u0163a, atunci trebuie s\u0103-nceap\u0103 a urma chem\u0103rii lui proprii \u015fi \u00eenalte, aceleia a moralit\u0103\u0163ii. \u00centr-o chemare practic\u0103 \u015fi moral\u0103 numai zace adev\u0103rata \u00eemplinire a vie\u0163ii omene\u015fti, cultura \u00eens\u0103 nu e dec\u00e2t prepararea \u015fi dup\u0103 aceea ornamentul acesteia (\u2026). Prec\u00e2t de pu\u0163in \u015fi-ar \u00eemplini chemarea ei adev\u0103rat\u0103 o na\u0163iune care ar \u00eembla numai dup\u0103 art\u0103 \u015fi ideal \u015fi ar uita asupra lor toat\u0103 m\u0103rimea practic\u0103, c\u00e2t de pu\u0163in ar r\u0103m\u00e2ne ea prin asta \u00een putere \u015fi libertate, tot a\u015fa de pu\u0163in \u00eei e permis \u015fi omului singular de a urma numai \u00eenclina\u0163iunii frumosului; \u00eens\u0103 podoaba cea mai nobil\u0103 a unui popor este arta \u015fi cel mai nobil sim\u0163 al omului e cel estetic; e un privilegiu al culturei de a se bucura de aceast\u0103 podoab\u0103 a vie\u0163ii \u015fi de a onora \u015fi gusta frumosul pe toate c\u0103ile; \u00ceNS\u0102 CEL MAI FRUMOS DIN TOATE C\u00c2TE SUNT FRUMOASE ESTE SUFLETUL FRUMOS<\/strong>.<\/em>\u201d(\u00cen Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, ms. 2255) \u2013 sau, vaticinar:\u00a0 \u201eAcum \u00eens\u0103, c\u00e2nd preocuparea cea mare a rom\u00e2nilor s-a terminat, din fericire, prin intrarea Rom\u00e2niei \u00een concertul european, este timpul s\u0103 ne ocup\u0103m mai serios de cestiunile cele grave ce ridic\u0103 organizarea noastr\u0103 din n\u0103untru. \u015ei, de aceea(\u2026) trebuie pus \u00een vedere \u0163\u0103rii un program complet de organizare interioar\u0103 care s\u0103 purcead\u0103 din nevoile noastre, s\u0103 r\u0103spund\u0103 la trebuin\u0163ele noastre \u015fi s\u0103 fie \u00een raport, at\u00e2t cu datinile \u015fi cultura noastr\u0103, c\u00e2t \u015fi cu mijloacele noastre de aplica\u0163iune<\/em>.\u201d(Program de reforme<\/em><\/strong>. Publicat \u00een Timpul,<\/em><\/strong> VI, nr. 274, p. 1, 6 decembrie 1881). De acest Sf\u00e2nt Proroc \u00eendr\u0103zne\u015fti tu s\u0103 ble\u015fte\u015fti din r\u00e2tul t\u0103u puturos?! Bine, atunci \u00eemi voi lua \u015fi eu permisiunea s\u0103 afirm: \u201cC\u00e2t\u0103 vreme la Cotroceni vor exista lighioane precum dumneata \u015fi pre\u015fedintele pe care-l consiliezi, ni\u015fte provinciali (ai Duhului\u2026de fapt, \u00een cazul vostru: AI LIPSEI TOTALE DE DUH<\/strong>\u2026!), vetu\u015fti \u015fi zg\u00e2i\u0163i din n\u0103scare, Rom\u00e2nia va r\u0103m\u00e2ne cel mai dezesperant \u015fi plicticos de ineficient (din punct de vedere spiritual) loc de pe P\u0103m\u00e2nt. Scuti\u0163i-ne, c\u00e2t pute\u0163i mai degrab\u0103, de prezen\u0163a voastr\u0103 ciumat\u0103, \u00een fruntea acestei \u0163\u0103ri, care nu-i f\u0103cut\u0103 pentru RINOCERI, ELEFAN\u0162I \u015fi DINOZAURI, ci este locul INOROGULUI, este locul pentru cea mai ginga\u015f\u0103 dintre lucr\u0103rile p\u0103m\u00e2ntului \u015fi ale Lui Dumnezeu: f\u0103urirea Duhului genera\u0163iilor de oameni, care vor preg<\/strong>\u0103ti planeta Terra, pentru re-aprinderea Candelelor Lumii, pentru evolu\u0163ia m\u00e2ntuitoare a Duhului Umano-Divin!\u201d<\/strong><\/p>\n

EMINESCU\/INOROGUL\u00a0 ESTE LEGEA DE DUH A ROM\u00c2NILOR!<\/strong><\/p>\n

\n
\n

<\/a>[1] – Machbarkeit<\/strong> \u2013 termen, deocamdat\u0103, intraductibil (de aceea, se va p\u0103stra termenul german); cuv\u00e2ntul acesta ar putea fi tradus, DAR INCOMPLET! \u2013 prin \u201cfezabilitate\u201d (capacitatea de a se face ceva) \u2013 dar cuprinde, \u00een semantica lui, o arie mai larg\u0103 (n. trad. V.Oprescu).<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[2] -Cf. Jean-Jacques Rousseau, Emil sau despre educa\u0163ie<\/em><\/strong>,<\/em> Ed. de Stat \u015fi Pedagogic\u0103, Buc., 1960, p. 160(Cum tr\u0103iau telemi\u0163ii \u00een m\u00e2n\u0103stirea lor<\/strong><\/em>)\u00a0 –\u00a0 \u00eel pune pe educator s\u0103 poarte o masc\u0103 , aproape la fel de impenetrabil\u0103, ca \u015fi aceea purtat\u0103 de franciscanul-benedictinul-medicul-juristul-umanistul renascentist, \u201cparohul din Meudon\u201d, Fran\u00e7ois Rabelais; dar\u00a0 , indiscutabil, dirijarea subtil\u0103 a copilului-subiect educat este f\u0103cut\u0103 cu maxim\u0103 rigurozitate regizoral\u0103, pentru a scoate la iveal\u0103 \u015fi a le cultiva \u015fi dezvolta, apoi, toate comorile ascunse de Dumnezeu \u00een om. Ceea ce, peste cca.400 de ani de la moartea lui Rabelais \u015fi la cca. 150 de la moartea lui Rousseau, va face ocultistul-pedagog, p\u0103rintele antroposofiei, Rudolf Steiner, \u00eentemeietorul \u015fcolilor tip Waldorf (care pornesc de la conceptul copilul-s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103<\/strong>).<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[3] – Cf. Fustel de Coulange, Cetatea antic\u0103<\/em><\/strong>, Meridiane, Buc., 1979.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[4] -Platon, Republica<\/em><\/strong>, \u00een Opere,<\/em><\/strong> vol. V, ESE, Buc., 1986.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[5] -Cf. C. Noica, Cuv\u00e2nt prevenitor<\/em><\/strong> la dialogul Republica<\/em><\/strong>, \u00een Opere,<\/em><\/strong> vol. V, ESE, Buc., 1986, p.10.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[6] -Cf. Platon, Omul politic<\/em><\/strong>, \u00een Opere,<\/em><\/strong> vol . IV, ESE, Buc., 1985.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[8] -Aristotel, Etica nicomahic\u0103<\/em><\/strong>, ESE, Buc, 1988.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[9] -Sf.Augustin, Civitas dei,<\/em><\/strong> \u00een P. Bernard \u015etef, Sf\u00e2ntul Augustin: Omul. Opera. Doctrina<\/em><\/strong>, Colec\u0163ia Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i \u015fi Doctori ai Bisericii, .<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[10] -Idem, p. 227.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[11] -Ibidem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[12] -Idem, p. 239.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[13] -Idem, pp. 241-242.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[14] -Rudolf Steiner, Evanghelia lui Luca<\/em><\/strong>, Univers enciclopedic, Buc., 1998.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[15] -Thomas Morus, Utopia,<\/em><\/strong> Incitatus, Buc., 2000, p. 56.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[16] -Cicero, Despre supremul bine \u015fi supremul r\u0103u,<\/em><\/strong> ESE, Buc., 1983,<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[17] -Thomas Morus, op. cit.,\u00a0 p. 65.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[18] -Idem, p. 78.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[19] -Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei\u00a0 –\u00a0\u00a0 sau discurs\u00a0 spre lauda prostiei<\/em><\/strong> , Antet, 2000, pp. 79-80.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[20] -Tommaso Campanella, Cetatea Soarelui<\/em><\/strong>, Incitatus, Buc., 2000, pp. 148-149.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[21] -Idem, p. 149.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[22] -Niccol\u00f2 Machiavelli, Principele<\/em><\/strong>, Mondero, Buc., 1997, p. 63.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[23] -Idem, p. 27.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[24] –\u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Neagoe Basarab c\u0103tre fiul s\u0103u Theodosie<\/em><\/strong>, Minerva, Buc., 1984, pp.209-210.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[25] -Idem, p. 212.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[26] -Idem, pp. 183-184.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[27] -Idem, p. 184.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[28] -Ibidem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[29] -Idem, 185.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[30] -J.J.Rousseau, Contractul social<\/em><\/strong>, Antet, p. 111.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[31] -Idem, p. 95.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[32] -Cf. infra: subcap. 3.4, p. 49: Rousseau: \u00eentre Legislatorul Obsedant \u015fi Reforma e\u015fuat\u0103. Medita\u0163ii asupra r\u0103d\u0103cinilor legii moderne.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[33] -J.J.Rousseau, Emil, <\/strong>EDP, Buc., 1960, p. 169.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[34] -Idem, p. 172.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[35] -Idem,\u00a0 pp. 172-173.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[36] -J.J.Rousseau, Discurs asupra inegalit\u0103\u0163ii dintre oameni<\/em><\/strong>, Incitatus, Buc., 2001, p. 106.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[37] -Idem, p. 143.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[38] -J.J.Rousseau, Emil,<\/em><\/strong> p. 176.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[39] -Idem, p. 178.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[40] -Idem, p. 186.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[41] -Idem, p. 198.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[42] -Idem, p. 199.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[43] -Idem, p. 206.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[44] -Cf. Gheorghe Ghime\u015f , Teoria general\u0103 a dreptului<\/em><\/strong>, Buc., 2000, p. 1.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[45] -Nicolae N. Ceau\u015fescu, Pedagogie juridic\u0103(note de curs),<\/em><\/strong> Buc., 2001, p. 25.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[46] -J.J.Rouseau, Contractul<\/em><\/strong>\u2026, p. 3.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[47] -Idem, pp. 40-41.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[48] -Cf. I. Com\u0103nescu, Educa\u0163ia permanent\u0103, azi \u015fi m\u00e2ine<\/em><\/strong>, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1996.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[49] -Pytagora, Legile morale \u015fi politice<\/em><\/strong>, Antet, 2000, p. 153.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[50] -Ibidem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[51] -Idem, 154.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[52] -Nota editorului: aceast\u0103 lege pare s\u0103 se refere la teocra\u0163ia evreilor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[53] -Idem, p. 154.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[54] -Ibidem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[55] -Ibidem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[56] -Ibidem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[57] -Ibidem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[58] -Idem, p. 91.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[59] -Idem, p. 90.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[60] -Idem, p. 98\u00a0 –\u00a0 1585.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[61] -Platon, Republica<\/em><\/strong>, ESE, Buc., 1986, p. 133, 368 a.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[62] -Idem, p. 302, 504c.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[63] -Idem, p. 318, 519c.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[64] -Giambattista Vico, \u015etiin\u0163a nou\u0103<\/em><\/strong>, Univers, Buc., 1972, Sec\u0163inea a opta\u00a0 – Trei feluri de autorit\u0103\u0163i,<\/em><\/strong> p. 461.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[65] -Idem, p. 488.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[66] -Idem, p. 459.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[67] -J.J.Rousseau, Contractul social,<\/em><\/strong> Antet, 2000, p. 8.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[68] -Idem, p. 7<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[69] -Idem, p. 24.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[70] -Idem, p. 38.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[71] -Pytagora, subliniind originea divin\u0103 a ordinii \u015fi, deci, \u015fi a legilor, \u00een lume \u015fi \u00een societatea uman\u0103, afirma, cum am v\u0103zut mai sus:\u201d\u00cenainte de a exista legiuitori, au existat legi\u201d(Pitagora, Legile morale \u015fi politice<\/em><\/strong>, Antet, p. 98, 1585).<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[72] -J.J. Rousseau, Contractul social<\/em><\/strong>, Antet, p. 29.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[73] -Idem, p. 30.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[74] -Idem, p. 27.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[75] -\u00cel glos\u0103m , din nou, pe Rousseau, prin textul lui Pytagora: (p.cit, p. 142, 2340)\u201dLegiuitorule! Pune-\u0163i toat\u0103 via\u0163a \u015fi \u00een\u0163elepciunea la b\u0103taie nu ca s\u0103 transformi oamenii \u00een popor,<\/strong> ci mai degrab\u0103 poporul<\/strong> \u00een oameni\u201d\u00a0 –\u00a0 \u015fi, la fel de profund: (op. cit, p. 136, 2227)\u201dPoporului care se pl\u00e2nge de s\u0103r\u0103cie, d\u0103-i\u00a0\u00a0 p\u00e2ine \u015fi nu libertate\u201d.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[76] -Idem, p. 19.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[77] -Idem, p. 13.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[78] -Chiar dac\u0103 s-a declarat calvin, J.J.Rousseau a fost receptat de Revolu\u0163ia francez\u0103 ca fiind, \u00een esen\u0163a g\u00e2ndirii sale, ateu(cf. Albert Mathiez, Revolu\u0163ia francez\u0103<\/em><\/strong>, Ed. politic\u0103, Buc., 1976, Jacques Madaule, Istoria Fran\u0163ei, EP, 1973, pp. 149-203\u00a0 – c\u00e2t \u015fi afirma\u0163iile din scrisorile lui Diderot).Dar exist\u0103 \u015fi propriile declara\u0163ii ale lui Rousseau, de tipul celei din Emil\u2026,<\/strong> p. 202:\u201dS\u0103 nu recunoa\u015ftem (\u2026) nici autoritatea p\u0103rin\u0163ilor bisericii, sau a pastorilor, ci s\u0103 supunem cercet\u0103rii con\u015ftiin\u0163ei \u015fi a ra\u0163iunii totul\u201d. De fapt, Rousseau este un deist(<\/strong>religie natural\u0103:\u201dCred c\u0103 o voin\u0163\u0103 mi\u015fc\u0103 universul \u015fi \u00eensufle\u0163e\u015fte natura\u201d- Emil,<\/strong> p. 197) , un fideist<\/strong> \u015fi un panteist,<\/strong> care se opune concep\u0163iei teiste <\/strong>a Bisericii Cre\u015ftine. El crede, totu\u015fi, \u00een nemurirea sufletului \u015fi \u00eentr-un fel de Dumnezeu,\u00a0\u00a0 care , pe o lume\u201dcealalt\u0103\u201d, \u00eemparte oamenilor dreptate.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[79] -Idem, p. 39.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[80] -Idem, p. 53\u00a0 –\u00a0 \u015fi J.J.Rousseau, Proiect pentru Corsica<\/em><\/strong>, p. 21.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[81] -Idem, p. 95.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[82] -Idem, p. 41.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[83] -Fustel de Coulange, Cetatea antic\u0103<\/em><\/strong>, Meridiane, Buc., 1984, p. 267.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[84] -Nikolai Berdiaev, Un Nou Ev Mediu<\/em><\/strong>, Omniscop, Craiova, 1995, p. 126.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[85] -Idem, p. 127.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[86] -Idem, p. 116.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[87] -Idem, p. 117.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[88] -Idem, p. 118.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[89] -Idem, p. 132.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[90] -Idem, p. 127.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[91] -Idem, p. 129.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[92] -Idem, p. 129.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[93] -N. Berdiaev, Sensul istoriei<\/em><\/strong>, Polirom, Ia\u015fi, 1996, p. 197.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[94] -Emil Cioran, parc\u0103 cit\u00e2ndu-l pe Marx, dar \u015fi pe\u2026Marchizul de Sade,\u00a0 afirm\u0103 c\u0103 \u201ccre\u015ftinismul este religia sclavilor\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[95] -Cf. Sf\u00e2ntul Augustin, Civitas Dei, <\/em><\/strong>\u00een : P. Bernard \u015etef, Sf\u00e2ntul Augustin\u00a0 –\u00a0 Omul.Opera<\/em><\/strong>. Doctrina<\/em><\/strong>, Colec\u0163ia Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i ai Bisericii, Cluj-Napoca.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[96] -Legea a fost s\u0103dit\u0103 \u015fi exist\u0103 \u00een fiin\u0163a uman\u0103(con\u015ftientizat\u0103), c\u0103ci altfel nici n-ar fi posibil ca Dumnezeu s\u0103 cear\u0103 omului ceea ce El n-a dat \u015fi pus \u00een fiin\u0163a Omului.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[97] -Matei, 23, 13-39.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[98] -J.J.Rousseau, Contractul<\/em><\/strong>\u2026: \u201cO societate de adev\u0103ra\u0163i cre\u015ftini n-ar mai fi o societate de oameni\u201d\u00a0 –\u00a0 adic\u0103, ar fi o utopie. Nu: ea, societatea autentic-cre\u015ftin\u0103, va fi-exista<\/strong> (dup\u0103 spusa Bibliei<\/em><\/strong>:\u201dC\u00e2nd fi-va o turm\u0103 \u015fi-un p\u0103stor\u201d)\u00a0 –\u00a0 \u015fi\u00a0 abia aceea-acela se va numi pe drept Omul<\/strong>(re-\u00eendumnezeit, re-androginizat paradisiac).<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[99] -Matei, 10, 14.\u201dDac\u0103 \u00eens\u0103 nu v\u0103 va primi cineva, sau nu va asculta cuvintele voastre, atuncea ie\u015find din casa ori din cetatea aceea, s\u0103 scutura\u0163i \u015fi praful de pe picioarele voastre!\u201d<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[100] -Exist\u0103 \u015fi a\u015fa ceva, dar ca automutilare mistic\u0103\u00a0 – Matei, 5, 29-30:\u201dDe te sminte\u015fte ochiul t\u0103u drept, scoate-l \u015fi-l arunc\u0103, c\u0103ci e mai bine pentru tine s\u0103 piar\u0103 unul dintre membrele tale, dec\u00e2t tot corpul s\u0103 fie aruncat \u00een gheena, \u015fi de te sminte\u015fte m\u00e2na ta dreapt\u0103, tai-o \u015fi arunc-o de la tine, c\u0103ci e mai bine pentru tine s\u0103 piar\u0103 unul din membrele tale, dec\u00e2t tot corpul s\u0103 fie aruncat \u00een gheena\u201d. Adic\u0103, mai cur\u00e2nd suferi de o suferin\u0163\u0103 trec\u0103tor(istoric)-corporal\u0103, dec\u00e2t s\u0103 ri\u015fti inimaginabila suferin\u0163\u0103 spiritual-esen\u0163ial\u0103 etern\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[101] -Matei, 5, 37.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[102] -Ibidem, 37 \u015fi 44-48.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[103] -Idem, 10, 34-35:\u201dS\u0103 nu socoti\u0163i c\u0103 am venit s\u0103 aduc pace pe p\u0103m\u00e2nt; n-am venit s\u0103 aduc pace, ci sabie: c\u0103ci am venit s\u0103 despart pe om de tat\u0103l s\u0103u \u015fi pe fiic\u0103 de mama sa \u015fi pe nor\u0103 de soacra sa\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[104] -Idem, 5, 6.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[105] -Idem, 11, 30.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>[106] -Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor<\/em><\/strong>, Humanitas, Buc., 1992.<\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

<\/a>\u00a0*- Emil Bock, Epoca Arhanghelului<\/em><\/strong>, \u00een revista \u201c Das Goetheanum<\/em><\/strong>\u201d, nr. 6\/ 1997(trad. : dr. Ionel Preutu.).<\/p>\n

Sursa: Revista “Singur”- revista de cultur\u0103 \u015fi atitudine<\/a><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CUPRINS – Cum s-a format\/deformat OMUL SOCIAL EUROPEAN\u2026 – sau: Pentru restaurarea lui \u201chomo religiosus\u201d, \u00een societatea contemporan\u0103\u00a0 (un istoric [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-8542","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8542","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8542"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8542\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}