{"id":8583,"date":"2012-11-15T22:45:50","date_gmt":"2012-11-15T22:45:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=8583"},"modified":"2012-11-15T22:52:29","modified_gmt":"2012-11-15T22:52:29","slug":"ieroschimonahul-daniil-sandu-tudor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/11\/15\/ieroschimonahul-daniil-sandu-tudor\/","title":{"rendered":"Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor <\/strong><\/p>\n

(Alexandru Teodorescu)<\/h3>\n

1896 \u2013 1962<\/strong><\/p>\n

17 noiembrie, pomenirea Sf\u00e2ntului Cuvios Mucenic\u00a0Daniil<\/h3>\n

 <\/p>\n

Alexandru Teodorescu, Sandu Tudor, fratele Agaton sau p\u0103rintele Daniil, a fost o personalitate complex\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii secolului XX, ce ne-a l\u0103sat mo\u015ftenire mi\u015fcarea Rugul Aprins \u015fi care \u015fi-a dat via\u0163a \u00een chinuri pentru Hristos \u015fi adev\u0103rul m\u00e2ntuirii.<\/p>\n

\"\"<\/a>S-a n\u0103scut \u00een 22 decembrie 1896 la Bucure\u015fti, din p\u0103rin\u0163ii Sofia \u015fi Alexandru Teodorescu. Urmeaz\u0103 \u015fcoala primar\u0103 la Bucure\u015fti, liceul la Ploie\u015fti, unde tat\u0103l s\u0103u era pre\u015fedinte al Cur\u0163ii de Apel. \u00cen ultimul an de liceu, 1914, t\u00e2n\u0103rul Alexandru este mobilizat, iar \u00een 1916 este concentrat \u015fi avansat la gradul de sublocotenent. Dup\u0103 r\u0103zboi Sandu Tudor studiaz\u0103 pictura la Academia de Arte Frumoase, iar \u00eentre anii 1922-1924 se \u00eembarc\u0103 pe vasul Dobrogea ca ofi\u0163er asistent, c\u0103l\u0103torind pe m\u0103ri \u015fi oceane. Dup\u0103 1924 revine la Bucure\u015fti, unde continu\u0103 studiile universitare \u015fi pred\u0103 la liceul din comuna Pogoanele.<\/p>\n

Activitatea literar\u0103 o \u00eencepe \u00een anul 1925 prin volumul de versuri \u201eComornic<\/em>\u201d, eveniment consemnat de critica literar\u0103, f\u0103r\u0103 entuziasm \u00eens\u0103. Totu\u015fi, scriitorul Constantin Gane<\/strong> va scrie \u00een \u201eConvorbiri literare<\/em>\u201d c\u0103 autorul are \u201estofa marilor \u00eenzestra\u0163i ai marii poezii\u201d. Perioada 1925-1927 este deosebit de efervescent\u0103, colabor\u00e2nd la revistele literare \u201eG\u00e2ndirea<\/em>\u201d, \u201eConvorbiri literare<\/em>\u201d, \u201eCuv\u00e2ntul artistic<\/em>\u201d, \u201eFamilia<\/em>\u201d, \u201eContemporanul<\/em>\u201d \u015f.a. Din ianuarie 1927 lucreaz\u0103 la revista \u201eG\u00e2ndirea<\/em>\u201d sub conducerea lui Nichifor Crainic<\/strong>, redactorul \u015fef al publica\u0163iei. Se apropie de literatura mistic\u0103, public\u00e2nd \u00een acela\u015fi an \u00eentr-o prim\u0103 form\u0103 \u201eAcatistul Preacuviosului P\u0103rintelui Nostru, Sf\u00e2ntul Dimitrie cel Nou, Bouarul de la Basarabov<\/em>\u201d. Aceasta va ap\u0103rea \u00een volum \u00een anul 1942. \u00cen anul 1928 Sandu Tudor ob\u0163ine binecuv\u00e2ntarea Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u015fi va desf\u0103\u015fura o intens\u0103 activitate profesional\u0103 \u00een domeniul teologic \u015fi literar-jurnalistic: subdirector al Institutului de Teologie din Chi\u015fin\u0103u, unde decan era Gala Galaction<\/strong>, apoi secretar al Oficiului Universitar la Universitatea Bucure\u015fti.<\/p>\n

Anul 1929 \u00eenseamn\u0103 pentru el un an de transformare profund\u0103, prin c\u0103l\u0103toria f\u0103cut\u0103 \u00een Sf\u00e2ntul Munte Athos. Acolo, c\u0103l\u0103uzit de Dumnezeu \u015fi \u00eendrumat de sfin\u0163ii c\u0103lug\u0103ri cunoa\u015fte \u00een profunzime via\u0163a monahilor athoni\u0163i, soarbe nectarul dulce al rug\u0103ciunii curate \u015fi smerite a inimii \u015fi se \u00eentoarce p\u0103truns de \u201eduhul curat \u015fi duhovnicesc\u201d al Athosului. C\u0103l\u0103toria st\u0103 sub semnul minunii. \u00cen momentele cruciale ale vie\u0163ii sale, m\u00e2na lui Dumnezeu \u015fi ajutorul Maicii Domnului l-au sprijinit \u015fi l-au izb\u0103vit.<\/p>\n

Astfel, scap\u0103 dintr-o tentativ\u0103 de asasinat \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00eentr-o localitate din Ucraina, c\u00e2nd un plutonier \u00eencearc\u0103 s\u0103-l ucid\u0103 cu o rafal\u0103 de pistol automat, \u00een timp ce dormea. Dumnezeu i-a dat g\u00e2ndul cel bun s\u0103 se mute din patul \u00een care dormea de obicei, cu c\u00e2teva minute \u00eenainte de a porni rafala. Apoi, scap\u0103 cu via\u0163\u0103 dintr-un accident aviatic, pe care-l descrie el \u00eensu\u015fi: \u201e\u00centr-o zi, pe c\u00e2nd zburam, m-am \u00eendreptat spre pista de aterizare, angaj\u00e2ndu-m\u0103 \u00eentr-o vril\u0103, din care nu am putut redresa aparatul. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 avioneta se pr\u0103bu\u015fe\u015fte, am strigat c\u0103tre Dumnezeu: \u00abDoamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul!\u00bb. Am rugat pe Dumnezeu s\u0103 m\u0103 scape. Asta am cerut, cu lacrimi \u00een ochi, c\u00e2nd veneam spre gura c\u0103scat\u0103 a mor\u0163ii care m\u0103 a\u015ftepta jos. Iar M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos m-a auzit \u015fi mi-a salvat via\u0163a. Avioneta, \u00een c\u0103dere s-a zdrobit de p\u0103m\u00e2nt. A fost o mare minune dumnezeiasc\u0103 c\u0103 am sc\u0103pat cu via\u0163\u0103. Mi-am mu\u015fcat doar buza de jos \u00een timpul accidentului\u201d.<\/p>\n

Atunci s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u00eentreaga avere, \u015fi-a luat crucea \u015fi a urmat Domnului. \u00cens\u0103, p\u00e2n\u0103 la acest pas, Sandu Tudor a fost \u00eencercat de Dumnezeu \u015fi chemat s\u0103-L caute pe El. C\u0103l\u0103toria din anul 1929, \u00een Sf\u00e2ntul Munte Athos este o astfel de \u00eencercare. C\u0103l\u0103toria este descris\u0103 \u00een cartea \u201eVia\u0163a ieroschimonahului Daniil Tudor<\/em>\u201d, Ed. Panaghia, sub \u00eengrijirea ierodiaconului Cleopa Paraschiv<\/strong>.<\/p>\n

\u201e\u00cen anul 1929 o ziarist\u0103 francez\u0103 a scris c\u00e2teva articole def\u0103im\u0103toare la adresa c\u0103lug\u0103rilor din Sf\u00e2ntul Munte Athos, min\u0163ind c\u0103 a vizitat Sf\u00e2ntul Munte, travestit\u0103 \u00een b\u0103rbat. Intrigat de acest lucru \u015fi ahtiat, ca orice ziarist, dup\u0103 nout\u0103\u0163i Sandu Tudor s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 viziteze Sf\u00e2ntul Munte.<\/p>\n

\u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei sale se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 de purtarea de grij\u0103 a lui Dumnezeu, care la fiecare pas \u00eei scoate \u00een cale omul potrivit. Astfel, \u00een Tesalonic, \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe p\u0103rintele Bridu, preotul arom\u00e2nilor care-i faciliteaz\u0103 ob\u0163inerea vizei de intrare \u00een Sf\u00e2ntul Munte. Tot aici se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu schimonahul athonit Elisei, originar din Oltenia\u201d, care-i va fi \u00eenso\u0163itor \u015fi pov\u0103\u0163uitor \u00een Sf\u00e2ntul Munte. Diavolul \u00eel ispite\u015fte, sub chipul negustorului grec Alecos Papaiani, care-i descrie Sf\u00e2ntul Munte ca pe un loc \u201eunde nu exist\u0103 nimic altceva dec\u00e2t s\u0103r\u0103cie, s\u0103lb\u0103ticie \u015fi murd\u0103rie\u201d \u015fi-i recomand\u0103 s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een apus. L\u0103murirea vine tot de la P\u0103rintele Elisei: \u201eCu ochii lume\u015fti \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fi at\u00e2ta se vede. Dup\u0103 judecata p\u0103c\u0103toas\u0103, nu se vede dec\u00e2t \u00eentunericul. Nu uita c\u0103 Biserica Ortodox\u0103, care este Trupul Domnului Iisus Hristos, nu va fi distrus\u0103 niciodat\u0103. Biserica Ortodox\u0103 este \u00een mare lupt\u0103 cu p\u0103catele \u015fi moartea. Dar de fiecare dat\u0103 iese biruitoare \u015fi c\u00e2nt\u0103 \u00abHristos a \u00eenviat\u00bb\u201d. Sub \u00eendrumarea p\u0103rintelui Elisei, Sandu Tudor \u00ee\u015fi las\u0103 barb\u0103 \u015fi vie\u0163uie\u015fte opt luni \u00een Sf\u00e2ntul Munte, urm\u00e2nd \u00eendemnul \u201eceea ce fac eu s\u0103 faci \u015fi tu\u201d. Astfel, afl\u0103 miezul arz\u00e2nd, viu al Ortodoxiei, iar prin fa\u0163a lui se perind\u0103 tinere\u0163ea lui, cu de\u015fert\u0103ciunile ei lume\u015fti \u2013 \u201eCap\u015fa\u201d, cluburile de noapte, cabaretele, femeile \u00een toalete elegante, \u015fedin\u0163ele literare, petrecerile\u2026<\/p>\n

Toat\u0103 tr\u0103irea spiritual\u0103 din Sf\u00e2ntul Munte Athos se poate concentra \u00eentr-o fraz\u0103, m\u0103rturie a p\u0103rintelui Elisei \u201eLumea asta \u00eentreag\u0103 dac\u0103 se mai \u0163ine \u015fi nu cade sub blesteme e fiindc\u0103 se sprijin\u0103 pe rug\u0103ciunile Muntelui Sf\u00e2nt. Pe c\u00e2nd lumea st\u0103 la ad\u00e2ncul nop\u0163ii culcat\u0103 \u00een moliciunea patului, \u00een dulcea\u0163a somnului \u015fi furii, r\u0103ii \u015fi t\u00e2lharii, blestem\u0103\u0163esc, iar desfr\u00e2na\u0163ii se \u00eendulcesc stricat din pofte spurcate, Muntele st\u0103 treaz \u015fi bate m\u0103t\u0103nii cu oft\u0103ri\u201d.<\/p>\n

\u00cen anul 1930 Sandu Tudor editeaz\u0103 revista s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 \u201eFloarea de foc<\/em>\u201d, ap\u0103rut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1936, iar \u00een 1933 scoate cotidianul \u201eCredin\u0163a<\/em>\u201d, ziar de lupt\u0103 politic\u0103 \u015fi spiritual\u0103, care va fi ulterior interzis de guvern. Aici vor colabora tinere condeie ca: Alexandru Sahia, Ion C\u0103lug\u0103ru, Eugen Ionescu, Mircea Vulc\u0103nescu, Zaharia Stancu, Cicerone Teodorescu, Eugen Jebelean.<\/p>\n

\u00cen anul 1939 este concentrat \u015fi trimis pe frontul de est. Se \u00eentoarce \u00een 1941 \u015fi este numit profesor la o \u015fcoal\u0103 tehnic\u0103 de motomecanizare. \u00cen noiembrie 1942 este arestat \u015fi internat \u00een lag\u0103rul de la T\u00e2rgu Jiu, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i scriitori, consider\u00e2ndu-se c\u0103 avea convingeri de st\u00e2nga. Este eliberat la interven\u0163ia Ministerului de R\u0103zboi, Direc\u0163ia Motomecanizare, care reclam\u0103 prezen\u0163a acestuia \u00een unitate. Va r\u0103m\u00e2ne sub arme p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului. La \u00eentoarcerea acas\u0103, \u00een 1945, va constata falimentul celei de a treia c\u0103s\u0103torii. Acest fapt \u00eel determin\u0103 s\u0103 se dedice vie\u0163ii monahale, dup\u0103 care t\u00e2njea de mult.<\/p>\n

Urm\u00e2nd porunca M\u00e2ntuitorului \u015fi-a v\u00e2ndut ma\u015fina personal\u0103, casele de pe Calea Victoriei cu alte bunuri personale de mare valoare \u015fi a contribuit la renovarea M\u0103n\u0103stirii Antim, unde a intrat ca frate \u00een acela\u015fi an, 1945. La 3 septembrie 1948 fratele Sandu Tudor a primit tunderea \u00een monahism, din partea mitropolitului Firmilian al Olteniei \u015fi odat\u0103 cu aceasta numele Agaton (prescurtare de la Aghia-Aton, Sf\u00e2ntul Munte Athos). Dup\u0103 doi ani este hirotonit ieromonah la m\u0103n\u0103stirea Crasna, jud. Gorj, de c\u0103tre acela\u015fi mitropolit.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 1945 \u201e\u00een jurul M\u0103n\u0103stirii Antim s-a constituit discret, un grup spiritual al unei \u00abelite intelectuale bucure\u015ftene, care-\u015fi propunea prin P\u0103rin\u0163ii Filocalici \u015fi P\u0103rin\u0163ii Pustiei bucuriile Duhului Sf\u00e2nt\u00bb, redescoperirea adev\u0103ratei tr\u0103iri ortodoxe. Astfel s-a constituit la ini\u0163iativa scriitorului Sandu Tudor \u015fi cu binecuv\u00e2ntarea p\u0103rintelui stare\u0163, apoi \u015fi a Patriarhului Nicodim mi\u015fcarea spiritual\u0103 Rugul Aprins<\/span> \u2013 \u00abnucleu de iradiere duhovniceasc\u0103\u00bb, \u00een care se implicau p\u0103rin\u0163i \u015fi mireni: arhim. Benedict Ghiu\u015f, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, Al. (Codin) Mironescu, Paul Sterian, Vasile Voiculescu, Paul Constantinescu, Constantin Joja, Alexandru Elian, arhim. Sofian Boghiu, arhim. Felix Dubneac, arhim. Andrei Scrima, Ion Marin Sadoveanu, \u015f.a.\u00bb\u201d, (ierod. Cleopa Paraschiv<\/strong>, \u201eStare\u0163ul Daniil de la Rar\u0103u<\/em>\u201d).<\/p>\n

Lucrarea principal\u0103 s-a r\u00e2nduit a fi rug\u0103ciunea inimii, mai ales dup\u0103 venirea providen\u0163ial\u0103 a p\u0103rintelui rus Ioan Kul\u00e2ghin, adev\u0103rat tr\u0103itor al rug\u0103ciunii, care a devenit p\u0103rintele spiritual al Rugului Aprins, \u201estr\u0103inul trimis\u201d.<\/p>\n

Rugul Aprins care ardea \u015fi nu se mistuia, dup\u0103 interpretarea dat\u0103 de p\u0103rintele Sandu Tudor, simbolizeaz\u0103 rug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103 a lui Iisus. Ca mi\u015fcare spiritual\u0103 de influen\u0163\u0103 isihast\u0103, a fost frecventat\u0103 de mireni \u015fi clerici, care \u00eent\u0103ri\u0163i de puterea credin\u0163ei au \u00eencercat s\u0103 se opun\u0103 prin rug\u0103ciune \u015fi mijloace intelectuale invadatorului ateu comunist. Acest lucru s-a petrecut o perioad\u0103 \u00een libertate, iar apoi \u00een \u00eenchisorile comuniste. Scopul era s\u0103 sporeasc\u0103 focul credin\u0163ei \u00een inimile credincio\u015filor. Dup\u0103 o perioad\u0103 de timp, autorit\u0103\u0163ile comuniste au interzis mi\u015fcarea Rugului Aprins \u015fi au trecut la arest\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen anul 1950 \u00eencepe calvarul arest\u0103rilor, c\u00e2nd p\u0103rintele Agaton a fost acuzat de fascism \u015fi atitudine ostil\u0103 regimului. A fost condamnat la 5 ani munc\u0103 silnic\u0103, pedeaps\u0103 executat\u0103 \u00een diverse lag\u0103re de munc\u0103, inclusiv la Canal. Dup\u0103 eliberare, s-a mutat la m\u0103n\u0103stirea Sih\u0103stria \u2013 Neam\u0163, fiind hirotonit schimnic de c\u0103tre p\u0103rintele Cleopa Ilie<\/strong>, ulterior \u00eenchinoviat \u015fi numit egumen al schitului Rar\u0103u, la 15 noiembrie 1953, sub numele Daniil Tudor<\/strong>. A avut \u00een acest timp o tr\u0103ire duhovniceasc\u0103 foarte \u00eenalt\u0103, cum spune p\u0103rintele Gh. Calciu<\/strong>: \u201eIntr\u00e2nd \u00een monahism de dou\u0103 ori, prima dat\u0103, pe poarta mai larg\u0103, ca monahul Agaton \u015fi apoi pe poarta mai str\u00e2mt\u0103, ca ieroschimonah, schimb\u00e2ndu-i-se numele \u00een Daniil, Sandu Tudor s-a mistuit pe sine \u00eentr-un urcu\u015f al \u00eenduhovnicirii, \u00eenving\u00e2ndu-\u015fi limitele, transfigur\u00e2ndu-le, ajung\u00e2nd la Schitul Rar\u0103u, poate cel mai aproape de inima lui Dumnezeu \u015fi lumin\u00e2nd de aici, prin candela f\u0103pturii sale, p\u00e2n\u0103 departe, spre ungherele \u0163\u0103rii\u201d.<\/p>\n

A doua arestare, \u00een noaptea de 13\/14 iulie 1958, a avut loc la Bucure\u015fti \u00een casa prietenului s\u0103u Alexandru Mironescu<\/strong>. P\u0103rintele plecase de la Rar\u0103u ca vie\u0163uitorii m\u0103n\u0103stirii s\u0103 nu aib\u0103 de suferit din cauza arest\u0103rii sale. Fiind v\u0103z\u0103tor cu duhul, fusese vestit de Dumnezeu, astfel c\u0103 la \u00eenceputul lunii iunie 1958 dup\u0103 ce a slujit utrenia \u015fi-a cerut iertare de la to\u0163i vie\u0163uitorii \u015fi i-a \u00eent\u0103rit duhovnice\u015fte. Dup\u0103 aceasta, le-a spus c\u0103 Dumnezeu i-a vestit c\u0103 va fi arestat de cei necredincio\u015fi \u015fi c\u0103 va muri \u00een \u00eenchisoare. A fost judecat \u015fi condamnat la 25 ani temni\u0163\u0103 grea, pentru activitate mistic\u0103 du\u015fm\u0103noas\u0103 \u00eempotriva clasei muncitoare. \u00cens\u0103, principala vin\u0103 formulat\u0103 de atei, a fost aceasta: \u201eAi vrut s\u0103 dai foc la comunism cu Rugul (t\u0103u) Aprins<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00cen celula umed\u0103, rece \u015fi \u00eentunecoas\u0103 a \u00eenchisorii, torturat \u015fi \u00eenfometat, ieroschimonahul Daniil a ajuns pe treptele \u00eenalte ale rug\u0103ciunii inimii. Ne va l\u0103sa m\u0103rturie ultima variant\u0103 a Imnului Acatist al Rugului Aprins al Maicii Domnului<\/em>. A murit dup\u0103 4 ani de b\u0103t\u0103i \u015fi lan\u0163uri, fiind printre pu\u0163inii preo\u0163i care au purtat lan\u0163uri la picioare pe toat\u0103 perioada c\u00e2t a fost \u00eenchis. \u00cen ciuda deten\u0163iei \u015fi torturilor s\u0103lbatice, p\u0103rintele Daniil\u2013Sandu Tudor a r\u0103mas un model de verticalitate moral\u0103 \u015fi duhovniceasc\u0103, lucr\u00e2nd at\u00e2t \u00een libertate, c\u00e2t \u015fi \u00een \u00eenchisoare la Imnul Acatist al Rugului Aprins, ca arm\u0103 de \u00eenduhovnicire \u015fi alungarea vr\u0103jma\u015filor v\u0103zu\u0163i \u015fi nev\u0103zu\u0163i. Avea inima at\u00e2t de treaz\u0103, \u00eenc\u00e2t se cutremura la g\u00e2ndul c\u0103 ar putea ceda c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in, din sl\u0103biciune. Prin m\u0103rturisirea credin\u0163ei \u2013 cu refuzul oric\u0103rui compromis \u2013 s-a \u00eenvrednicit de moarte muceniceasc\u0103.<\/p>\n

B\u0103tut cu bestialitate \u00een repetate r\u00e2nduri, \u00een data de 17 noiembrie 1962, \u00een jurul orei unu noaptea se muta \u00een ve\u015fnicie stare\u0163ul, ieroschimonahul Daniil Tudor. Decesul a survenit la Aiud, dup\u0103 ce fusese din nou zdrobit \u00een b\u0103t\u0103i cu pumnii, bocancii \u015fi bastoanele de c\u0103tre \u201eomul nou\u201d al socialismului. Fi\u015fa medical\u0103 a spitalului \u00eenchisorii consemneaz\u0103 cauza mor\u0163ii: hemoragie cerebral\u0103.<\/p>\n

\u201eP\u0103rintele Daniil a fost b\u0103gat \u00eentr-o iarn\u0103 la celula numit\u0103 Alba, sau Frigider, cum i se mai spunea, la temperatura de \u2013 30\u00ba Celsius. Era o celul\u0103 f\u0103r\u0103 geamuri, cu fecale \u015fi urin\u0103 peste tot, fiindc\u0103 acolo erau b\u0103ga\u0163i cei care trebuia s\u0103 moar\u0103 \u2013 practic erau condamna\u0163i la moarte prin frig. Erau \u00eembr\u0103ca\u0163i foarte sumar, \u015fi erau l\u0103sa\u015fi acolo cu foarte-foarte pu\u0163in\u0103 m\u00e2ncare, at\u00e2t \u00eenainte de a intra \u00een celula respectiv\u0103 c\u00e2t \u015fi dup\u0103 ce au intrat \u00een celul\u0103. \u015ei p\u0103rintele a fost b\u0103gat cu un medic, un foarte bun prieten de-al p\u0103rintelui.<\/p>\n

Dup\u0103 ce au fost b\u0103ga\u0163i am\u00e2ndoi \u00een celul\u0103 de c\u0103tre 3 gardieni, p\u0103rintele Daniil s-a aruncat imediat pe burt\u0103, cu m\u00e2inile \u00eentinse \u00een semnul Sfintei cruci, cu fa\u0163a \u00een toat\u0103 mizeria de acolo \u015fi i-a spus doctorului: Pune-te pe mine! Doctorul s-a a\u015fezat cu spatele pe spatele lui \u00een aceea\u015fi pozi\u0163ie de Sf\u00e2nt\u0103 cruce, iar dup\u0103 ce s-a a\u015fezat i-a spus a\u015fa: Doctore, nu mai spui nimic altceva dec\u00e2t numai at\u00e2t: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul. \u015ei medicul spunea c\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd a \u00eenceput p\u0103rintele Daniil rug\u0103ciunea, a intrat o lumin\u0103 orbitor de str\u0103lucitoare \u00een toat\u0103 celula \u015fi din clipa respectiv\u0103 a pierdut no\u0163iunea timpului.<\/p>\n

Dup\u0103 ceva vreme, au fost brusca\u0163i de gardienii care au intrat \u00een celul\u0103, i-au ridicat de jos, \u015fi dup\u0103 aceea au aflat c\u0103 au rezistat acolo 8 zile, f\u0103r\u0103 ap\u0103, f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare, f\u0103r\u0103 somn, f\u0103r\u0103 nimic de \u00eembr\u0103cat, la \u2013 30\u00b0 Celsius. Tor\u0163ionarii c\u00e2nd au intrat acolo \u015fi c\u00e2nd au pus m\u00e2na pe p\u0103rintele Daniil era mai fierbinte dec\u00e2t atunci c\u00e2nd l-au adus \u00een celul\u0103 iar \u00een jurul lui totul se topise.\u201d (p\u0103rintele Augustin de la Aiud<\/strong>)<\/p>\n

M\u0103rturia P\u0103rintelui Ioan de la Rar\u0103u<\/strong><\/p>\n

\u201eE unul dintre cei mai mari mucenici, un m\u0103rturisitor al dreptei credin\u0163e ortodoxe. Ieroschimonahul Daniil Tudor a fost un om cu via\u0163\u0103 sf\u00e2nt\u0103, des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, un om studios; tot timpul scria \u015fi se ruga ne\u00eencetat.<\/p>\n

– L-a\u0163i cunoscut?<\/em><\/p>\n

– Da, l-am cunoscut. Era \u015fi el cunosc\u0103tor cu duhul. Avea mare trecere la rug\u0103ciune, la Maica Domnului. Schitul Rar\u0103u, unde era el atunci, era foarte, foarte, foarte s\u0103rac \u015fi de multe ori nu era ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nce nimeni, absolut nimeni. \u201eHai s\u0103 mergem la Maica Domnului s\u0103 facem o rug\u0103ciune\u201d \u2013 zicea el. Se ruga la Maica Domnului c\u00e2te o jum\u0103tate de or\u0103 \u015fi Dumnezeu \u00eei d\u0103dea de toate. \u015etiu de la un mare c\u0103rturar c\u0103 avea o cultur\u0103 foarte mare, avea o credin\u0163\u0103 fix\u0103, zdrav\u0103n\u0103, \u00eei comb\u0103tea pe to\u0163i activi\u015ftii de partid pe care \u00eei trimitea st\u0103p\u00e2nirea ca s\u0103-l combat\u0103, ca el s\u0103 nu mai mearg\u0103 la Bucure\u015fti s\u0103 \u0163in\u0103 conferin\u0163e. El pe to\u0163i i-a convertit.<\/p>\n

– Despre ce \u0163inea conferin\u0163e?<\/em><\/p>\n

– Discuta sub toate aspectele, \u015ftia vreo cinci \u015fase limbi str\u0103ine. Toat\u0103 via\u0163a \u015fi-a \u00eenchinat-o lui Dumnezeu.<\/p>\n

– Cum a murit?<\/em><\/p>\n

– A murit \u00een \u00eenchisoare. L-au omor\u00e2t. A murit \u00een chinuri. A fost cel mai intransigent dintre to\u0163i de\u0163inu\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte credin\u0163a. A murit ca un mare mucenic, care m\u0103rturisea \u00eenaintea p\u0103g\u00e2nilor dreapta credin\u0163\u0103. Dumnezeu vrea de la to\u0163i hot\u0103r\u00e2re \u015fi statornicie. Omul, dac\u0103 nu este convins, nu vrea s\u0103 se ocupe cu nimic altceva. Dac\u0103 ei erau convin\u015fi de valoarea crezului lor, au suferit. Via\u0163a sfin\u0163ilor ar trebui s\u0103 fie pild\u0103 vie\u0163ii noastre. Nu-i place lui Dumnezeu compromisul. Ori e\u015fti \u00een lumin\u0103, ori \u00een \u00eentuneric, ori cu Dumnezeu, ori cu Satana. Dac\u0103 nu ap\u0103r\u0103 cineva dreapta credin\u0163\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu-i cu Dumnezeu. Pentru m\u00e2ntuire, adev\u0103rul nu suport\u0103 schimb\u0103ri tot a\u015fa dup\u0103 cum via\u0163a nu suport\u0103 moartea. Via\u0163a nu exist\u0103 numai pe p\u0103m\u00e2nt, ci \u00een ve\u015fnicie unde este exclus\u0103 moartea. Nu exist\u0103 via\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, este un termen, o posibilitate de a dob\u00e2ndi via\u0163a cea ve\u015fnic\u0103, prin fapte, at\u00e2t. Zice \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur: \u201ePo\u0163i s\u0103 c\u00e2\u015ftigi \u015fi via\u0163a \u015fi moartea prin faptele tale\u201d. Dumnezeu \u00ce\u015fi alege oamenii. Acum e vreme de cernere. F\u0103ina dac\u0103 nu-i cernut\u0103, e cu gunoaie, trebuie cernut\u0103, aurul dac\u0103 nu-i \u00eencercat \u00een foc nu se cur\u0103\u0163\u0103 de materie str\u0103in\u0103.\u201d (Atitudini<\/em>, 3\/2008)<\/p>\n

Sursa: \u201cMartiri si marturisitori romani din secolul XX\u201d \u2013 Fabian Seiche<\/em><\/p>\n

\u00a0***<\/p>\n

Cele ce urmeaz\u0103 constituie primul capitol din analiza articolelor lui Sandu Tudor din revista \u00eentemeiat\u0103 de el \u201cFLOAREA DE FOC\u201d<\/p>\n

\u201cPROLOG PENTRU CEASUL ACESTA\u201d, de SANDU TUDOR<\/strong><\/p>\n

\u00cen cele ce urmeaz\u0103 voi \u00eencerca s\u0103 dau seama de linia directoare propus\u0103 de Sandu Tudor colaboratorilor s\u0103i, \u00een revista \u201cFloarea de Foc\u201d, fondat\u0103 de el \u00een anul 1932. Primul num\u0103r al publica\u0163iei apare la 6 ianuarie. Un titlu sugestiv deschide coloanele: \u201cProlog pentru ceasul acesta\u201d. Prin ce este gr\u0103itor titlul citat?<\/p>\n

Prin faptul c\u0103 nu se gr\u0103be\u015fte a se v\u0103di nici entuziast, nici pesimist, de\u015fi anun\u0163\u0103 un \u00eenceput de drum. \u00cen schimb, are o gravitate improprie unui astfel de demers ziaristic, o gravitate ce ne impune s\u0103-i cunoa\u015ftem con\u0163inutul. G\u00e2ndul ni se \u00eendreapt\u0103 spre ce putea \u00eensemna \u201cceasul acesta\u201d \u00een contemporaneitatea periodicului. Nutrim n\u0103dejdea c\u0103 cele de mai jos ne vor dumiri asupra \u00eentreb\u0103rii st\u00e2rnite.
\n\u00cen dreapta cununii articolului de fond, cum s-ar numi ast\u0103zi, o imagine a unei ceramici policrome de Mac Constantinescu: \u201cCap cu turban\u201d.<\/p>\n

Ipoteza mea este c\u0103 t\u00e2n\u0103ra reprezentat\u0103 simbolizeaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi \u201cFloarea de Foc\u201d (de fapt, este so\u0163ia sculptorului, balerina de excep\u0163ie Floria Capsali), altfel, parc\u0103, nu ar avea ce c\u0103uta al\u0103turi de articolul manifest al redactorului \u015fef. \u00centr-adev\u0103r, eman\u0103 din tr\u0103s\u0103turile personajului (sufletul grup\u0103rii criterioni\u015ftilor) o combustie intern\u0103 ce, totu\u015fi, nu-i consum\u0103 chipul armonios, dar aprig, demn, cu aten\u0163ia concentrat\u0103 at\u00e2t \u00een interior c\u00e2t \u015fi \u00een afar\u0103, \u00eencondeiat\u0103 de o sensualitate rece, \u00een expectativ\u0103, o combustie de tipul \u201crugului aprins\u201d ce nu se mistuie niciodat\u0103.<\/p>\n

Bustul \u00een ceramic\u0103 are un ecou \u00een partea inferioar\u0103 a paginii: articolul \u201cAuguste Rodin\u201dde E. Cioran. Astfel, bine sus\u0163inut, din punct de vedere plastic, \u00eentr-o arm\u0103tur\u0103 dintre cele mai solide, scrierea lui Sandu Tudor ne treze\u015fte categoric interesul.<\/p>\n

\u201cNe-a biruit g\u00e2nd curat, g\u00e2nd bun. Cu ochi mari de vedenie \u00eentrez\u0103rim \u015fi cre\u015ftem \u00een noi o icoan\u0103 viitoare, un stil arz\u0103tor cum sunt fl\u0103c\u0103rile. Fiecare inim\u0103 a unui om t\u00e2n\u0103r e, aevea, o floare de foc, din marele rug \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi nemistuit al Vie\u0163ii care aprinde \u00eentunerecul. Din pricina aceasta \u00eendr\u0103zneala ne m\u00e2n\u0103 spre r\u0103zboire crunt\u0103. Vlaga pe care o purt\u0103m \u00een m\u0103dulare ne \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte \u015fi ne d\u0103 temeiul de la care pornim. R\u0103zboi tuturor acelor ce socotesc via\u0163a o \u00eent\u00e2mplare oarb\u0103 sau gluma searb\u0103d\u0103 a unui demiurg nebun, fiindc\u0103 noi \u00een\u0163elegem s\u0103 \u00eent\u0103rim \u015fi s\u0103 m\u0103rturisim c\u0103 aceast\u0103 via\u0163\u0103 are ceva \u00een ea ce duce spre armonie \u015fi un rost propriu.\u201d<\/p>\n

Am fost preocupat de la v\u00e2rsta de \u015faisprezece ani de ideea Rugului Aprins.
\nAceasta s-a petrecut datorit\u0103 unei timpurii \u00eent\u00e2lniri cu P\u0103rintele Daniel, stare\u0163ul schitului Rar\u0103u, \u015fi a unei f\u0103r\u0103 precedent influen\u0163e a sale asupra crudului adolescent ce eram. Mai mult, \u00een cursul deten\u0163iei, am avut norocul de a \u00eent\u00e2lni \u015fi a \u00eemp\u0103r\u0163i via\u0163a de lag\u0103r cu o sum\u0103 dintre membrii lotului Alexandru Teodorescu (alias P\u0103rintele Daniel, alias Sandu Tudor). Dup\u0103 eliberare i-am cunoscut pe al\u0163ii dintre apropia\u0163ii s\u0103i. Acest vechi interes m-a determinat ca, dup\u0103 Revolu\u0163ia din 1989, s\u0103 fac toate eforturile pentru a rede\u015ftepta \u00een con\u015ftiin\u0163a contemporanilor amintirea acelui ieroschimonah \u00eenduhovnicit \u015fi scriitor ales. Cu atare scop am publicat cinci c\u0103r\u0163i \u015fi o sum\u0103 de articole despre el. Mesajul meu era a\u015fteptat, era necesar.<\/p>\n

Tineretul se confrunta, dup\u0103 Revolu\u0163ia sa anticomunist\u0103, cu o sec\u0103tuire a tuturor vechilor valori \u015fi tradi\u0163ii. A\u015ftepta cu o sete r\u0103v\u0103\u015fitoare s\u0103 i se deschid\u0103 st\u0103vilarul ce \u00eempiedica lumina s\u0103 mai ajung\u0103 la el.
\nApari\u0163ia volumului meu \u201cRugul Aprins. Duhovnicii Ortodoxiei sub lespezi \u00een temni\u0163ele comuniste\u201d (Bucure\u015fti, Editura Ramida, 1993) a constituit un prim semn c\u0103 adev\u0103rul nu se pierduse, ucis \u00een camerele de anchet\u0103 sau istovit prin gherle.<\/p>\n

\u201cTestament \u00eentre \u00eenger \u015fi diavol\u201d (Ramida, 1995); \u201cUn viitor c\u0103lug\u0103r greco-catolic din preajma \u201cRugului Aprins: Agenor (Bob) Danciul\u201d (lucrare \u00een colectiv, realizat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Pericle Martinescu \u015fi Mons. Justin Paven; Ramida, 1996); \u201cRugul Aprins de la m\u0103n\u0103stirea Antim la Aiud\u201d (Ramida, 1998); \u201c\u201dRugul Aprins\u201d. Arestare. Condamnare. Achitare\u201d (Bucure\u015fti, Editura Agapis, 2003). Iat\u0103 etapele de p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi prin care a trecut aceast\u0103 reevaluare.<\/p>\n

Trezi\u0163i din amor\u0163irea temerii, a smeririi \u015fi a uit\u0103rii, unii membri \u00eentemni\u0163a\u0163i ai lotului Alexandru Teodorescu (numele laic al P\u0103rintelui \u00een cauz\u0103 care, ca scriitor, a folosit pseudonimul Sandu Tudor) \u015fi numero\u015fi a\u015fa-zi\u015fi istorici \u015fi comentatori, r\u0103s\u0103ri\u0163i, \u00een c\u0103utarea succesului facil, ca buruienile dup\u0103 ploaie, au \u00eenceput s\u0103 popularizeze figura unic\u0103 a prelatului poet, f\u0103r\u0103 a fi avut de-a face (cei din urm\u0103) \u00een nici un fel cu evenimentele de la Antim \u015fi cele posterioare. Prin acestea \u00een\u0163eleg existen\u0163a neoficial\u0103 \u015fi involuntar\u0103 a unui cenaclu literar al c\u0103rui suflet era autorul acatistului \u00eenchinat Sf\u00e2ntului Dimitrie Basarabov. Astfel, Rug\u0103ciunea Inimii (sau a Min\u0163ii) \u015fi aureola de sfin\u0163enie ce \u00eenconjoar\u0103 amintirea duhovnicului martir Daniel (a adormit \u00een chinuri \u00een temni\u0163a Aiudului) \u015fi-au f\u0103cut drum c\u0103tre sufletele tinerilor doritori de cunoa\u015ftere mistic\u0103 \u015fi de m\u00e2ntuire.<\/p>\n

M\u0103 adresez acestora, de la \u00eenceputul evoc\u0103rii literare de fa\u0163\u0103, deoarece Sandu Tudor, din primele r\u00e2nduri ale Prologului s\u0103u din \u201cFloarea de Foc\u201d, tot tineretului s-a adresat, izbutind un tur de for\u0163\u0103 nea\u015fteptat (\u015fi, poate, chiar, neb\u0103gat \u00een seam\u0103 de cititorii mei de ast\u0103zi). Anume a dat o defini\u0163ie a \u201cRugului Aprins\u201d. O defini\u0163ie ce nu apare \u00een niciuna dintre c\u0103r\u0163ile scrise pe aceast\u0103 tem\u0103, la care am f\u0103cut aluzie, \u015fi o defini\u0163ie ce ne apropie sufletele nespus de \u00een\u0163elegerea fenomenului spiritual care a cucerit elita c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 \u015fi duhovniceasc\u0103 din anii premerg\u00e2nd comunismului, continuatoarea celei grupate \u00een jurul \u201cCriterion\u201d-ului.
\nIar aceast\u0103 l\u0103murire dat\u0103 de Sandu Tudor sun\u0103 extrem de simplu, dac\u0103 o desc\u0103rc\u0103m de sugestiile legate de trimiterea prea exact\u0103 la t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie c\u0103reia i se adresa articolul. \u201cFiecare inim\u0103 a unui om t\u00e2n\u0103r e, aevea, o floare de foc, din marele rug \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi nemistuit al Vie\u0163ii care aprinde \u00eentunerecul.\u201d<\/p>\n

Aceast\u0103 fraz\u0103 con\u0163ine materialul ideatic complet necesar unei medita\u0163ii dintre cele mai rodnice asupra rostului Rug\u0103ciunii Inimii. Rugul Aprins este \u201cmarele rug \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi nemistuit al Vie\u0163ii\u201d. El \u201caprinde \u00eentunerecul\u201d. \u00cent\u00e2lnirea cu Via\u0163a, ca izvor al lumin\u0103rii haosului \u00eembeznat, \u00eenseamn\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu \u00eensu\u015fi Dumnezeu. Iar aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire nu are loc pe un teren neutru ci \u00een \u2018foc\u2019 chiar. Pentru c\u0103 \u201cFiecare inim\u0103 (\u2026) e, aevea, o floare de foc, din marele rug \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi nemistuit al Vie\u0163ii\u201d. Va s\u0103 zic\u0103, \u00eel invoc\u0103m pe Iisus \u00een inim\u0103 (\u201cDoamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul\u201d) deoarece inima constituie parte din universalul Rug Aprins. Sau, cum o pune \u00een ecua\u0163ie metaforic\u0103 Sandu Tudor, inima este \u201co floare de foc, din marele rug\u201d. De remarcat faptul c\u0103 autorul m\u0103 cenzureaz\u0103 pe dat\u0103, de pe pozi\u0163ii teologice, mai precis, ortodoxe: inima e \u201caevea\u201d parte din focul vie\u0163ii \u015fi nu \u00een chip metaforic, cum gre\u015feam eu\u2026
\nEi bine, revista \u201cFloarea de Foc\u201d inten\u0163iona s\u0103 apere pozi\u0163ia cre\u015ftin\u0103 fa\u0163\u0103 de categoria vie\u0163ii (armonic\u0103 \u015fi cu \u201cun rost propriu\u201d). Deloc \u00eemp\u0103ciuitorist, Sandu Tudor f\u0103g\u0103duie\u015fte r\u0103zboi (cu v\u00e2rful ascu\u0163it al cuget\u0103rilor \u015fi cu catapult\u0103ri de cuvinte necru\u0163\u0103toare) acelora ce refuz\u0103 a recunoa\u015fte rolul Creatorului \u00een existen\u0163\u0103 \u015fi se hazardeaz\u0103 s\u0103 numeasc\u0103 \u00cent\u00e2mplarea, la originea ei, ori, mai grav, reduc imensitatea f\u0103r\u0103 margine a g\u00e2ndirii divine la accesul accidental al \u201cunui demiurg nebun\u201d.<\/p>\n

Urmeaz\u0103 o prezentare a grupului reunit de poetul ziarist \u00een jurul \u201cFlorii de Foc\u201d. Nu ideile comune o\u0163elesc str\u00e2nsoarea dintre membrii m\u0103nunchiului. \u201cNu dispre\u0163uim prin aceasta g\u00e2ndul, acest polen z\u0103mislitor de lumi; dimpotriv\u0103.\u201d Defini\u0163ia dat\u0103 g\u00e2ndului este dintre cele mai generoase cu putin\u0163\u0103, de unde deducem dragostea scriitorului pentru el. Con\u015ftien\u0163i c\u0103 \u201cnu se poate merge la \u00eent\u00e2mplare, nu se poate vie\u0163ui, nu se poate \u00eenf\u0103ptui nimic f\u0103r\u0103 o pornire \u015fi o c\u00e2rm\u0103\u201d, toate acestea \u00eensum\u00e2ndu-se (pentru ceilal\u0163i) sub acoper\u0103m\u00e2ntul principiilor sau concep\u0163iilor. Ei, cei care-l \u00eempresoar\u0103 cu iubire \u015fi \u00eencredere pe redactorul \u015fef, presimt c\u0103 mai exist\u0103 ceva impun\u00e2ndu-le s\u0103-i urmeze d\u00e2ra solar\u0103 l\u0103sat\u0103 \u00een suflete.
\n\u201cEle [principiile, concep\u0163iile] tr\u0103iesc \u00een om \u00eenaintea oric\u0103rei formul\u0103ri.<\/p>\n

Ele sunt func\u0163iunea unui Adev\u0103r c\u0103ruia nu i-a trebuit s\u0103 a\u015ftepte venirea noastr\u0103 pentru a fi. Acest adev\u0103r ne-a \u00eenf\u0103ptuit pe noi, nu noi pe el. Prin urmare pornim pe temelia c\u0103 via\u0163a poart\u0103 \u00een sine un \u00een\u0163eles acoperit care trebuie\u015fte ghicit, desv\u0103luit.\u201d Iar aceast\u0103 dezv\u0103luire nu st\u0103 la \u00eendem\u00e2na unui singur ins. Fiecare ilumin\u00e2nd o f\u0103r\u00e2m\u0103 \u015fi pun\u00e2nd-o laolalt\u0103 cu a celorlal\u0163i, grupul \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte fericirea \u015fi semnifica\u0163ia.<\/p>\n

\u00cen citatul precedent ne afl\u0103m iar\u0103\u015fi fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103 cu tema Rugului Aprins, a Rug\u0103ciunii Inimii prin care ne \u00eent\u00e2lnim cu Adev\u0103rul, cu Creatorul nostru, \u00eel \u00een\u0163elegem, \u00eel desv\u0103luim. Nu este o tehnic\u0103 sau o \u015ftiin\u0163\u0103 a contactului cu Divinul. Ci este o art\u0103.\u201dPentru fiecare din noi via\u0163a ni se deschide ca o pricin\u0103 de proprie m\u0103estrire. O art\u0103 de ghicire de sine.\u201d Va s\u0103 zic\u0103, \u00een Adev\u0103rul care ne-a f\u0103cut pe noi, forma noastr\u0103 ini\u0163ial\u0103 subzist\u0103. \u00cent\u00e2lnirea ei ne \u00eendrituie\u015fte s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 am pornit pe drumul cunoa\u015fterii de sine.
\nRevenind, liantul dintre colaboratorii la revista sa este \u201cputerea fireasc\u0103 ce \u0163i-o d\u0103 \u00een\u0163elegerea \u015fi hot\u0103r\u00e2rea ob\u015fteasc\u0103 a luptei pentru o via\u0163\u0103 nou\u0103.\u201d<\/p>\n

Poate c\u0103 mir\u0103 afirmarea caracterului \u2018artistic\u2019 al descoperirii de sine. \u015ei mai de mirare reprezint\u0103 urm\u0103toarea dezvoltare: \u201cFiin\u0163a noastr\u0103 dac\u0103 nu are con\u015ftiin\u0163a clar\u0103 a cauzei pentru care trebuie s\u0103 se d\u0103ruie aspru, are \u00een schimb sim\u0163\u0103m\u00e2ntul unei puteri creatoare care se na\u015fte \u00een noi \u015fi ne poart\u0103.<\/p>\n

Suntem b\u00e2ntui\u0163i de patima de foc a Duhului \u00eennoitor.\u201d Imaginea veterotestamentar\u0103 adoptat\u0103 pentru a \u00eenlesni \u00een\u0163elegerea celor pe care ni le transmite textul s\u0103u este: \u201cVedenia de foc care ne merge \u00eenainte prin pustiu\u201d.
\nOricine este acela care viseaz\u0103 la o omenire din viitor, \u201cfie laic\u0103, fie sf\u00e2nt\u0103 (\u2026) \u00een\u0163elege nevoia poruncitoare a unei adev\u0103rate dogmatice universale, \u00een care nu prejudec\u0103\u0163ile \u015fi patimile, nici obiceiurile sau abstrac\u0163iile uscate, trebuiesc \u00eentrebate, ci tragica realitate a vie\u0163ii totale care poart\u0103 Adev\u0103rul viu \u00een miezul ei \u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte insul luat singur.\u201d Nu. Categoric nu avem de-a face cu un manifest cultural, a\u015fa cum suntem \u00eenclina\u0163i a b\u0103nui, datorit\u0103 prezen\u0163ei acestor idei pe prima pagin\u0103 a unei reviste culturale noi.<\/p>\n

Este vorba despre o ini\u0163iere spiritual\u0103, despre o direc\u0163ionare a propriilor emuli c\u0103tre c\u0103ile \u00eencurcate ale C\u0103ut\u0103rii lui Dumnezeu. Sandu Tudor pune temeliile unei m\u0103n\u0103stiri intelectual virtuale, aspira\u0163ie ce \u00eel va obseda \u00eentreaga via\u0163\u0103 \u015fi pe care numai \u00een parte a izbutit s\u0103 o cl\u0103deasc\u0103 \u00een sufletele acelora care-l urmau.<\/p>\n

\u00cen continuare, voi cita din relatarea unui membru al \u201cRugului Aprins\u201d, condamnat al\u0103turi de ceilal\u0163i, privitoare la eforturile depuse de P\u0103rintele Daniel pentru a pune (mult mai t\u00eerziu) bazele unei m\u0103n\u0103stiri de acest fel. Regret c\u0103 frustrez cititorul de numele c\u0103lug\u0103rului care se confeseaz\u0103, dar \u00eei respect dorin\u0163a de a-\u015fi p\u0103stra anonimatul. \u201cSandu Tudor. Sandu Tudor a fost directorul ziarului \u201cCredin\u0163a\u201d, cum \u015ftie toat\u0103 lumea. El se folosea de ideea credin\u0163ei numai \u00een sens comercial, ca s\u0103 c\u00e2\u015ftige bani. Scria articole at\u00e2t de frumoase, avea un talent at\u00e2t de minunat \u00eenc\u00e2t Mitropolitul Firmilian, Mitropolitul Olteniei, l-a chemat la Craiova \u015fi-l \u0163inea nop\u0163i de-a r\u00e2ndul acolo s\u0103-i \u00eenfrumuse\u0163eze cele scrise de sine \u00eensu\u015fi, de\u015fi \u015fi el era un om foarte cult. \u00cen tinere\u0163e, fusese profesor de seminar \u015fi avea \u015fi el talent la scris. Dar i se p\u0103rea c\u0103 frazelor lui, rescrise de Sandu Tudor, datorit\u0103 stilului acestuia, le cre\u015ftea valoarea.<\/p>\n

Am stat \u015fi eu c\u00e2teva nop\u0163i la Craiova, la Palatul Metropolitan, \u015fi-i vedeam cum lucrau noaptea, \u015fi Mitropolitul \u015fi el. \u00cencepur\u0103 cu c\u0103r\u0163ile de rug\u0103ciuni \u015fi continuar\u0103 cu tot ce scria Mitropolitul. Sandu Tudor \u00eenc\u0103 nu se c\u0103lug\u0103rise pe timpul acela. Mai t\u00e2rziu, p\u0103rintele Daniel, fostul Sandu Tudor, m-a ales pe mine dintre to\u0163i cei de la \u201cRugul Aprins\u201d, ca s\u0103 m\u0103 ocup de organizarea de retrageri duhovnice\u015fti. \u00cent\u00e2i m-a pus s\u0103 preg\u0103tesc la M\u0103n\u0103stirea Govora o astfel de retragere, unde s\u0103 se practice rug\u0103ciunile lu\u00e2ndu-se ca model Athosul.
\nMai t\u00e2rziu, Mitropolitul Firmilian \u015fi cu P\u0103rintele Daniel m-au pus s\u0103 preg\u0103tesc la Crasna \u2013 Gorj mai multe chilii, cu tot ce e necesar, pentru ca s\u0103 adune din toat\u0103 \u0163ara c\u0103lug\u0103ri cu studii, ca s\u0103 formeze o singur\u0103 r\u00e2nduial\u0103 monahal\u0103. Un program la fel ca la Athos. Atunci P\u0103rintele Daniel mi-a m\u0103rturisit c\u0103 el, pe vremuri, a pornit la Sf\u00e2ntul Munte cu g\u00e2nd viclean ca, folosindu-se de talentul pe care-l avea de la Dumnezeu s\u0103 scrie c\u0103r\u0163i ca s\u0103-i \u00eentreac\u0103 pe Pitigrili \u015fi pe mizerabilul Damian St\u0103noiu. Acolo, \u00eens\u0103, a dat de c\u0103lug\u0103ri adev\u0103ra\u0163i \u015fi, de\u015fi pornise cu g\u00e2nd murdar ca s\u0103 fac\u0103 instiga\u0163ie s\u0103-i ridice pe c\u0103lug\u0103rii de la Athos \u00eempotriva stare\u0163ilor, c\u00e2nd a v\u0103zut c\u00e2t\u0103 smerenie, c\u00e2t\u0103 supunere, c\u00e2t\u0103 ascultare, c\u00e2t\u0103 sinceritate, c\u00e2t\u0103 dragoste aveau, s-a convertit \u015fi acuma devenise cu el \u00eensu\u015fi \u015fi cu al\u0163ii mult mai aspru, mult mai riguros.<\/p>\n

Aceast\u0103 rigoare a aplicat-o \u015fi la M\u0103n\u0103stirea Antim, unde am fost tot timpul de fa\u0163\u0103, prezent la conferin\u0163ele care se \u0163ineau de c\u0103tre el, de c\u0103tre P\u0103rintele Benedict Ghiu\u015f, P\u0103rintele Sofian Boghiu, de c\u0103tre Vasile Voiculescu \u015fi de mul\u0163i, mul\u0163i, \u015fi poe\u0163i, \u015fi prozatori, \u015fi oameni de cultur\u0103. Fostul Sandu Tudor, convertit nu numai de P\u0103rintele Firmilian, ci mai ales de Tit Simedrea, Mitropolitul Bucovinei, nu permitea doamnelor s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een public. \u00cen schimb, el vorbea foarte mult. Odat\u0103 mi-am permis \u015fi eu, cam cu obr\u0103znicie, s\u0103 fac o glum\u0103, la care nu a ripostat cu r\u0103utate. Am spus c\u0103 pe vremuri, \u00een decurs de sute de ani, schimnicii nu aveau voie s\u0103 vorbeasc\u0103 dec\u00e2t \u015fapte cuvinte. Iar unii dintre ei nu vorbeau nici dou\u0103 pe zi. A\u015fadar s-a acumulat o comoar\u0103 de cuvinte nespuse, neexprimate. Toate acestea le debiteaz\u0103 P\u0103rintele Daniel, acuma la Antim. A r\u00e2s toat\u0103 lumea, iar el nu s-a sup\u0103rat. \u015ei am devenit prieteni. Avea \u00eencredere \u00een mine \u015fi m-a pus s\u0103 preg\u0103tesc la Crasna \u2013 Gorj astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se adune acolo cel pu\u0163in patruzeci de c\u0103lug\u0103ri, din cei mai bine preg\u0103ti\u0163i din punct de vedere duhovnicesc \u015fi s\u0103 formeze un regulament al monahismului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Acest lucru nu s-a mai realizat, pentru c\u0103 el a fost arestat. \u015ei a r\u0103mas s\u0103 slujesc \u015fi s\u0103 conduc eu acest schit Crasna \u2013 Gorj. \u015ei am fost \u015fi eu arestat \u00een noaptea de Ajun de c\u0103tre mili\u0163ia din Novaci, ceea ce ei nu vor s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een acte, s\u0103 nu se vad\u0103 c\u0103 am fost luat de la u\u015fa bisericii, c\u00e2nd m\u0103 duceam s\u0103-ncep slujba de Ajun.\u201dEste vorba despre cea dint\u00e2i arestare a monahului Sandu Tudor, nu aceea ce ia adus moartea.<\/p>\n

Cititorul se cuvine s\u0103 mai afle c\u0103, \u00een colaborare cu arhitectul Constantin Joja, despre care am mai scris \u00een \u201cPermanen\u0163e\u201d, Sandu Tudor a \u00eentocmit planurile unei m\u0103n\u0103stiri \u2013 \u015fi a bisericii corespunz\u0103toare -, dedicate unei astfel de ob\u015fti de monahi intelectuali. Men\u0163ionarea excelentei reviste \u201cPermanen\u0163e\u201d se datoreaz\u0103 faptul c\u0103 \u00een paginile ei a ap\u0103rut aceast\u0103 suit\u0103 de studii pentru prima oar\u0103. \u00cen 1932, Sandu Tudor \u015ftie c\u0103 \u201cau venit zilele c\u00e2nd o foame ciudat\u0103 s-a \u00eentins asupra acestui p\u0103m\u00e2nt. Nu foamete de p\u00e2ine, nici sete de ap\u0103, ci de auzirea cuv\u00e2ntului statornic, cuv\u00e2ntului liber, cuv\u00e2ntului hr\u0103nitor.\u201d A\u015ftept de mult timp acest r\u0103spuns la o \u00eentrebare ce mi-am pus-o la \u00eenceputul lecturii mele.<\/p>\n

Anume cum ar\u0103ta \u201cceasul acesta\u201d. Iar \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lui este, cu drept cuv\u00e2nt, r\u0103scolitoare. \u201cDin pricina acestei ar\u015fi\u0163e care ne b\u00e2ntue, ne-am str\u00e2ns \u015fi noi laolalt\u0103.\u201d Rom\u00e2nul are nevoie de \u015fcoala lui Sandu Tudor. A gre\u015fit c\u0103 nu a cunoscut-o ieri, c\u00e2nd spera la ajutorul str\u0103in pentru m\u00e2ntuirea neamului, pentru slobozire. La ajutor str\u0103in aspir\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Pe biet rom\u00e2nul, aflat mereu sub cizma vecinilor, nimeni nu l-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 se bizuie mai \u00eenainte de orice pe sine \u00eensu\u015fi. Nimeni nu l-a \u00eenv\u0103\u0163at, fiindc\u0103 suntem o \u0163ar\u0103 aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een copil\u0103rie. Abia ne-am n\u0103scut ca Rom\u00e2nia Mare. \u015ei abia am fost iar\u0103\u015fi sf\u00e2\u015fia\u0163i \u015fi jefui\u0163i de p\u0103m\u00e2nt \u015fi de suflete. \u201cNu de aiurea ne va veni m\u00e2ntuirea, ci din ceea ce ni s-a dat s\u0103 avem sub t\u0103lpi, s\u0103 p\u0103str\u0103m \u00een inimi, s\u0103 purt\u0103m deasupra cre\u015ftetului, din aceasta vom putea scoate \u00eendreptarul de via\u0163\u0103\u201d, ne \u00eenva\u0163\u0103 duhovnicul neamului.
\nNedes\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i dac\u0103 suntem \u015fi ne \u015ftim, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e lipsit\u0103 de pre\u0163 \u201cflac\u0103ra \u00eenflorit\u0103 pe care o aducem pe palma \u00eentins\u0103\u201d. \u00cen continuare, ni se explic\u0103 de ce se face o astfel de afirma\u0163ie. \u201cAceast\u0103 \u00eembobocire de v\u00e2lv\u0103tae (\u2026) are ceva din miezul acelui Adev\u0103r (\u2026) \u00een stare s\u0103 ne deschid\u0103 o nev\u0103zut\u0103 fereastr\u0103 prin care ochiul s\u0103 priveasc\u0103 \u00een noapte.<\/p>\n

\u00cen lic\u0103rirea ei prieteneasc\u0103 n\u0103d\u0103jduim s\u0103 ne c\u0103l\u0103uzim.\u201d Pentru \u00eent\u0103rirea credin\u0163ei, Sandu Tudor aminte\u015fte spusele lui Iisus: \u201cFoc am venit s\u0103 sv\u00e2rl pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi c\u00e2t a\u015f vrea s\u0103 fie acum aprins! Nu pacea am venit s\u0103 aduc, ci sabie!\u201d Ajung\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u015fit, la l\u0103murirea necesar\u0103 asupra celor ce revin prietenilor de condei implica\u0163i \u00een publica\u0163ia sa, redactorul \u015fef scrie: \u201cV\u00e2lv\u0103taia spiritului, patima Duhului din nou \u00eenviat\u0103 \u00een noi norodul acestui p\u0103m\u00e2nt at\u00e2t de roditor, cu un trecut at\u00e2t de vorbitor, trebuie crescut\u0103 s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 dep\u0103rt\u0103rilor.<\/p>\n

Numai pasiunile puternice, des\u0103v\u00e2r\u015fite, aduc rodnicie \u015fi fapte cu adev\u0103rat trainice. Cine se va \u00eempotrivi talazului sufletesc al unui \u00eentreg tineret? (\u2026) Aceast\u0103 rev\u0103rsare a spiritului trebuie s\u0103 urce, s\u0103 ne cuprind\u0103, s\u0103 ne spele, s\u0103 ne cure\u0163e cu binecuv\u00e2ntatul ei botez de foc.\u201d Restul e fapt\u0103, pentru a ne aminti de cedarea cobor\u00e2toare \u00een lumea necuv\u00e2nt\u0103rii pe care o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fase Hamlet \u00een incapacitatea sa de a t\u0103ia nodul gordian al \u00eendoielilor.<\/p>\n

MIHAI R\u0102DULESCU<\/strong><\/p>\n

Coperta: Mihai R\u0103dulescu
\nFoto: Boris David<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor (Alexandru Teodorescu) 1896 \u2013 1962 17 noiembrie, pomenirea Sf\u00e2ntului Cuvios Mucenic\u00a0Daniil   Alexandru Teodorescu, Sandu Tudor, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-8583","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8583","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8583"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8583\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8583"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8583"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8583"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}