{"id":8636,"date":"2012-11-17T08:53:09","date_gmt":"2012-11-17T08:53:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=8636"},"modified":"2012-11-17T08:55:51","modified_gmt":"2012-11-17T08:55:51","slug":"ben-todica-%e2%80%93-m-as-apleca-sa-sarut-pamantul-si-apa-si-trestia-si-n-euforia-unei-posibile-regasiri-as-strange-in-bratele-mele-sateanul-nobil-ce-a-ramas-legat-de-glie-%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/11\/17\/ben-todica-%e2%80%93-m-as-apleca-sa-sarut-pamantul-si-apa-si-trestia-si-n-euforia-unei-posibile-regasiri-as-strange-in-bratele-mele-sateanul-nobil-ce-a-ramas-legat-de-glie-%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Ben Todic\u0103 \u2013 ,,M-a\u015f apleca s\u0103 s\u0103rut p\u0103m\u00e2ntul \u015fi apa \u015fi trestia \u015fi-n euforia unei posibile reg\u0103siri a\u015f str\u00e2nge \u00een bra\u0163ele mele, s\u0103teanul nobil ce a r\u0103mas legat de glie.\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Singura mea dorin\u0163\u0103 este de a vedea biserica din Ezer, daca mai exist\u0103, pentru c\u0103 nu am vazut-o niciodat\u0103.
\n<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cemi aduc aminte fr\u00e2nturi din s\u0103tucul <\/em>Ezer, com. Puie\u015fti, jud. Vaslui, \u00een care am deschis ochii \u015fi l-am cunoscut pe Dumnezeu prin clopotele bisericii care \u00eemi st\u00e2rneau curiozitatea de c\u00e2te ori le auzeam b\u0103t\u00e2nd \u00a0\u015fi m\u0103 c\u0103\u0163\u0103ram pe co\u015farul cu porumb ca s\u0103 v\u0103d de unde vine sunetul misterios, \u015fi-i z\u0103ream doar turla. Nu \u00eemi aduc aminte cum ar\u0103ta complet. Dar imi aduc aminte ca ma jucam toata ziulica in colbul din fata portii si saream de bucurie cind treceau lautarii cantand. Ii furam mamei clestele de asmutit carbunii de la cuptor si-l foloseam ca torogoata imitand muzica, duruind de dimineata pana seara prin curte cu porcii si gainile dupa mine.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.<\/em><\/p>\n

Mi-o aduc aminte pe sora tatei, \u0163a\u0163a Pachi\u0163a, despre care se vorbea ca avea \u00een grajd un cuptor de copt p\u00e2ine improvizat cu fa\u0163a la strada principal\u0103 a satului nostru. \u00centr-o zi, cum cocea, ne-am trezit cu ea \u00een mijlocul drumului st\u00e2nd cu m\u00e2inile \u00een \u015folduri \u015fi \u0163ip\u00e2nd \u00een gura mare pentru ca s-o aud\u0103 to\u0163i oamenii din sat, s\u0103 vin\u0103 \u00a0martori la blestemul pe care \u00eel punea pe urmele unui soldat rus care tocmai trecuse c\u0103lare \u015fi \u00ee\u015fi \u00eenfipse \u0163\u0103ru\u015ful (dinainte preg\u0103tit) \u00een ceaunul cu mamaliga \u015fi dus a fost peste deal. Desc\u00e2ntecul \u0163a\u0163ei l-a urmat, am aflat c\u0103 a doua zi a fost g\u0103sit la marginea p\u0103durii, tr\u00e2ntit \u00eentr-un copac cu g\u00e2tul rupt. Era ultimul rus c\u0103 to\u0163i ceilal\u0163i fugiser\u0103 \u00a0(nu pentru mult) pentru c\u0103 intraser\u0103 nem\u0163ii \u00een sat. Nemtii erau foarte respecto\u015fi. \u00ce\u0163i b\u0103teau \u00een poart\u0103 \u015fi \u00ee\u0163i ofereau ciocolat\u0103, ulei sau zahar \u00een schimbul g\u0103inilor, ou\u0103lelor sau a fructelor. Nu ca ru\u015fii, care intrau pe u\u015fa din fa\u0163\u0103 iar mama \u015fi surorile ei s\u0103reau prin geamul din spatele casei, ca s\u0103 nu fie violate, \u015fi-\u0163i furau tot ce g\u0103seau de-ale gurii prin cas\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.<\/em><\/strong><\/p>\n

Sigur, \u00een anii cincizeci toate construc\u0163iile erau din p\u0103m\u00e2nt \u015fi lemn. Singura imagine pe care mi-o amintesc este apa, trestia \u015fi satul. \u00cen vis \u00eemi apare terenul \u00a0secat \u015fi oamenii str\u00e2ng\u00e2nd trestia \u00een \u00a0gr\u0103mezi. E cald \u015fi lini\u015fte. Nici o adiere. Simt c\u0103 ceva urmeaz\u0103. O n\u0103val\u0103, o hoard\u0103 mongol\u0103 s\u0103 treac\u0103 peste noi \u015fi pe urm\u0103 m\u0103 trezesc.<\/em><\/strong><\/p>\n

Eu am imagini \u00een memorie pe care a\u015ftept s\u0103 le suprapun pe imagini generale ca \u015fi cea a apei, (c\u0103 nu-i pot spune lac pentru c\u0103 nu e). Eu \u00eemi amintesc seceta, foametea (motivul pentru care am plecat \u00een Banat la minele de fier \u015fi uraniu). Uite \u015fi satului \u00eei spune IEZER nu EZ\u0102R (\u2018A\u2019 cu c\u0103ciuli\u0163\u0103), cum \u00eel pronun\u0163au \u00een graiul moldovenesc regreta\u0163ii \u015fi mult iubi\u0163ii mei p\u0103rin\u0163i\u00a0: Satul Ez\u0103r, Comuna Puiesti.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Din amintirea mamei, oamenii erau frumo\u0219i \u0219i calzi. Gospodari, iubitori de tradi\u021bie, inimo\u0219i.<\/em><\/strong><\/p>\n

Uneori m\u0103 \u00eentreb care ar fi fost destinul familiei dac\u0103 r\u0103m\u00e2neam pe meleagurile mo\u0219ilor mei\u2026 M\u0103 g\u00e2ndesc uneori cu nostalgie \u0219i team\u0103. Oare pentru cei din Puie\u0219ti sunt ,,un fiu al satului\u201d? Fiul r\u0103t\u0103citor ce simte nevoia de a sim\u0163i mirosul p\u0103m\u00e2ntului, al vremurilor de alt\u0103 dat\u0103\u2026Doamne, dor \u00eemi este de leaganul copil\u0103riei!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0M-a\u015f apleca s\u0103 s\u0103rut p\u0103m\u00e2ntul \u015fi apa \u015fi trestia \u015fi-n eforia unei posibile reg\u0103siri\u00a0\u00a0a\u015f str\u00e2nge \u00een bra\u0163ele mele, s\u0103teanul nobil ce a r\u0103mas legat de glie.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0V\u0103 mul\u0163umesc \u015fi v\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez, al vostru fiu al locului,<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/em><\/p>\n

<\/h3>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Singura mea dorin\u0163\u0103 este de a vedea biserica din Ezer, daca mai exist\u0103, pentru c\u0103 nu am vazut-o niciodat\u0103. \u00cemi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-8636","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8636","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8636"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8636\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}