{"id":8652,"date":"2012-11-17T13:25:50","date_gmt":"2012-11-17T13:25:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=8652"},"modified":"2012-11-17T13:25:50","modified_gmt":"2012-11-17T13:25:50","slug":"ileana-costea-la-melbourne-am-intalnit-un-roman-special-ben-todica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/11\/17\/ileana-costea-la-melbourne-am-intalnit-un-roman-special-ben-todica\/","title":{"rendered":"Ileana Costea: La Melbourne am \u00eent\u00e2lnit un rom\u00e2n special, Ben Todic\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Ben face parte din lan\u0163ul de descoperiri care m\u0103 preocup\u0103 pe mine de ani de zile: prezen\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 surpriz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Ben, imigrantul australian care izbucne\u015fte \u00een pl\u00e2ns c\u00e2nd aterizeaz\u0103 \u00eenapoi la Melbourne dintr-o c\u0103l\u0103torie \u00een Taiwan (simte c\u0103 Australia este \u0163ara lui). Ben rom\u00e2nul, a c\u0103ror priviri \u015fi sim\u0163iri sunt ve\u015fnic \u00eendreptate spre rom\u00e2ni \u015fi Rom\u00e2nia. Ben jurnalistul, reporterul. Ben autorul unor minunate, delicate \u015fi puternice filme documentare (\u015fi multe, 260 pe YouTube; unele premiate, stilul lui studiat \u00eentr-o universitate american\u0103). Ben tat\u0103l (trei copii) \u015fi so\u0163ul iubitor. Ben sudorul.<\/strong><\/p>\n

Ben este special \u00een mai multe feluri: pentru c\u0103 prezint\u0103 Rom\u00e2nia la Melbourne, at\u00e2t prin programul deosebit pe care \u00eel face de \u015faisprezece ani la Canalul 31 de TV al c\u0103rui director este, c\u00e2t \u015fi la sta\u0163ia de radio 3zzz; prin felul deosebit \u00een care \u015fi-a construit via\u0163a de emigrant, prin felul \u00een care \u00ee\u015fi apleac\u0103 “urechea” \u015fi aparatul de filmat sau microfonul spre fiin\u0163a uman\u0103, prin pasiunea pentru filmul documentar, pentru poezia, arta \u015fi sim\u0163irea ce r\u0103sufl\u0103 din tot ceea ce creaz\u0103, c\u00e2nd face un film, intervieveaz\u0103 sau scrie, \u015fi pentru reveren\u0163a lui pentru \u0163ar\u0103. “Pare ciudat dar Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne Paradisul meu” afirm\u0103 Ben.<\/strong><\/p>\n

Un “Paradis Pierdut”? \u00centr-un anume fel da: c\u0103ci Ben a plecat din \u0163ar\u0103 \u00een 1979. C\u00e2nd \u015fi-a \u00eentors privirea pentru ultima dat\u0103 c\u0103tre Ciudanovi\u0163a copil\u0103riei sale, ora\u015ful i s-a p\u0103rut \u00eenc\u00e2nt\u0103tor \u00een lumina r\u0103s\u0103ritului de soare \u015fi regretul plec\u0103rii a \u00eenceput. Trec\u00e2nd prin Italia a \u00eenv\u0103\u0163at italiana pe care apoi a folosit-o 10 ani \u00een Australia. Ocupat cu c\u00e2\u015ftigarea existen\u0163ei \u015fi g\u0103sind slujbe la greci \u015fi italieni, engleza nu i-a fost necesar\u0103 \u015fi n-a \u00eenv\u0103\u0163at-o \u00een ace\u015fti ani. Integrarea implic\u0103 cunoa\u015fterea limbii \u0163\u0103rii \u00een care tr\u0103ie\u015fti \u015fi cu creativitatea lui caracteristic\u0103, Ben a ales solu\u0163ia de a merge la facultate: a studiat trei ani de “Limb\u0103 \u015fi Compozi\u0163ie” (traducere liber\u0103 a titlului programului “Professional Writing & Editing”),\u00a0la Monash University, al\u0163i trei ingineria de sunet, regie de film \u015fi a luat numeroase cursuri cu personalit\u0103\u0163i marcante \u00een domeniul muzicii, actoriei, operatoriei \u015fi edit\u0103rii de filme.<\/strong><\/p>\n

“Paradisul” lui, Rom\u00e2nia,\u00a0l-a \u0163inut viu \u00een suflet \u015fi minte \u00een anii emigr\u0103rii, dar\u00a0 l-a reg\u0103sit cu adev\u0103rat c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 lucreze la programele comunitare rom\u00e2ne\u015fti de radio \u015fi televiziune la Melbourne \u00een 1994. Asta i-a dat posibilitatea s\u0103 cunoasc\u0103 bine comunitatea, s\u0103 o prezinte diasporei din metropola australian\u0103 \u015fi s\u0103 se apropie de ea cu ochiul ciclopic al aparatului de filmat. Prin\u00a0 bl\u00e2nde\u0163ea vocii, prin dorin\u0163a \u015fi r\u0103bdarea de a-i asculta pe fiecare, le-a adus s\u0103pt\u0103m\u00e2nal rom\u00e2nilor australieni tr\u0103irile lui despre comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Melbourne, c\u00e2t \u015fi frumuse\u0163ile naturale, culturale \u015fi informa\u0163ii despre via\u0163a real\u0103 din Rom\u00e2nia prin emisiunea Mozaic Rom\u00e2nesc. Programul a fost premiat patru ani consecutiv 1995-1998 pentru cel mai bun program de \u015ftiri, de “current affairs”, cel mai bun program pentru copii, \u015fi cel mai bun program de filme documentare din Rom\u00e2nia \u015fi despre Rom\u00e2nia: Destina\u0163ia Rom\u00e2nia, Vitamina ES, Promenada, Biografii de Oameni de Seam\u0103, etc.<\/strong><\/p>\n

O flac\u0103r\u0103 frumoas\u0103 de pasiune care e aprins\u0103 puternic, dar nu arde nimic din jur, lumineaz\u0103 dar nu distruge, o flac\u0103r\u0103 ce este ve\u015fnic aprins\u0103 \u00een Ben, spre a schimba mereu imaginile de deschidere a emisiunii, spre a prezenta rom\u00e2nii, de la mic la mare, adolescen\u0163ii st\u00e2ngaci dar care se str\u0103duiesc cu candoare s\u0103 p\u0103streze graiul nostru minunat (filmul documentar Sunetul \u0162arii Mele \u2013 The Sound of My Country), omul simplu, bun \u015fi frumos, cu noble\u0163e de suflet (filmul La revedere George), oameni care s-au distins prin crea\u0163ia lor \u00een art\u0103 \u015fi cultur\u0103, rom\u00e2ni din Australia sau veni\u0163i \u00een vizit\u0103 din \u0163ar\u0103 (interviu cu Elena G\u0103lu\u015fc\u0103, scriitorul Vasile Andru, cosmonautul Dorin Prunariu, Preasfin\u0163itul P\u0103rinte Mihail Filimon, Episcopul Australiei \u015fi a Noii Zeelande, europarlamentarul Petru Luhan, regizorul Dan Puican, cineastul Vasile Bogdan, jurnali\u015ftii Simona Pele \u015fi Veronica Balaj, vicepre\u015fedinta scriitorilor din Montreal Cristina Mihai, artista Tamara Buciucianu, ambasadorii: Ioan Gaf Deac, Manuela Vulpe, Anca Vi\u015fan, Mihai \u015etefan Stuparu, din Departamentul Rom\u00e2nilor de Pretutindeni, Gabriel Br\u00e2nzaru \u015fi Ileana Andrei, consul general la Sydney Ovidiu Grecea, acum aflat \u00een Los Angeles, Rev Tim Costello, Rev Corin Izvernariu \u015fi mul\u0163i, mul\u0163i al\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

Ben Todica a sus\u0163inut\u00a0si promovat crea\u0163ia rom\u00e2nilor din Australia, poezia lui Ion Micl\u0103u, c\u00e2ntecul Loredanei Sachelaru, \u015fi a celor din \u0163ar\u0103, arti\u015ftii Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti, pe Dan Puric, etc.<\/strong><\/p>\n

“Pentru c\u0103 \u00eemi pas\u0103 de soarta poporului rom\u00e2n ca de propria-mi fiin\u0163\u0103, am f\u0103cut parte din comisia electoral\u0103 din Melbourne pentru alegerea pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei de dou\u0103 ori.” mi-a spus Ben.<\/strong><\/p>\n

“Ca rom\u00e2ni, ne sim\u0163im m\u00e2ndri c\u0103, iat\u0103, paralel cu Ana Maria Beligan \u015fi Valeria C\u00e2mpeanu, \u00eenc\u0103 un nume rom\u00e2nesc se afirm\u0103 \u00een peisajul cultural al Melbournului: Benoni Todic\u0103.” scrie Oliviu Racoti.<\/strong><\/p>\n

Prin filmele lui documentare,\u00a0Ben este pentru mine, autoarea acestui articol, \u015fi mai special, c\u0103ci mi-am dorit \u00een adolescen\u0163\u0103 s\u0103 studiez regia de film. Sunt, a\u015fa cum spune Ben \u00eentr-un articol despre mine “Femeia cu vis \u00eemplinit”, dar un alt vis dec\u00e2t cel visat. \u015ei pentru mul\u0163i dintre noi emigran\u0163ii aceasta este realitatea noastr\u0103 c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fie fericit\u0103. Cu Ben ne-am descoperit ca fiind pe aceia\u015fi lungime de und\u0103 cu dragostea noastr\u0103 pentru tot ce este rom\u00e2nesc, \u015fi cu pasiunea pentru film. Ben mai norocos ca mine \u00een acest sens, c\u0103ci el face \u015fi azi filme… eu am r\u0103mas cu visul pentru ele.<\/strong><\/p>\n

B\u0103ie\u0163elul din filmul Cinema Paradiso, Ben \u00ee\u015fi construie\u015fte un aparat imaginar dintr-o cutie de conserv\u0103 pe care o plimb\u0103 \u00eencontinuu cu “ignoran\u0163\u0103 \u015fi sublim” peste toate cele \u00een ora\u015ful minier Oravi\u0163a, unde tat\u0103l lui lucreaz\u0103 \u00een minele de uraniu, timp de\u00a039 de ani, iar copilul \u015fi adolescentul Ben c\u00e2\u0163iva ani buni.<\/strong><\/p>\n

Ben proiecteaz\u0103 pove\u015fti imaginate \u015fi desenate de el pe h\u00e2rtie, care prin \u00eenmuierea \u00een gr\u0103sime devine transparent\u0103 \u015fi u\u015for de proiectat pe peretele unei cl\u0103diri… de veneau localnicii s\u0103 priveasc\u0103 “cinematograful lui Ben”… cu imagini noi de fiecare dat\u0103, pe care\u00a0le tot schimba spre a surprinde \u015fi \u0163ine aten\u0163ia vie a spectatorului, a\u015fa cum face \u015fi ast\u0103zi cu inser\u0163iile din genericul emisiunii Mozaic Rom\u00e2nesc. \u00cen fine reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi cumpere un aparat de filmat de la un neam\u0163 din Arad.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu este trimis de sindicatul minei s\u0103 studieze operatoria \u015fi se \u00eentoarce s\u0103 fac\u0103 filme documentare despre echipamentul \u015fi procesul de extrac\u0163ie al uraniului. Nu mult dup\u0103 aceea, iat\u0103-l pe Ben \u00een mijlocul cinea\u015ftilor din Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 cum se face c\u0103 via\u0163a dur\u0103 cu lucrul \u00een min\u0103, \u00eei aduce lui Ben norocul de a de\u0163ine \u015fi azi parte din filmele acelea documentare din bazinele radioactive Ciudanovi\u0163a-Lisava-Oravi\u0163a (inedite, pre\u0163ioase ca document istoric), pe care le-a putut \u00eemprumuta televiziunii rom\u00e2ne. Studioul Libra a f\u0103cut un film cu care a luat un premiu “pentru cel mai bun film bine documentat”. T\u00e2n\u0103rul Ben pleac\u0103 din \u0163ar\u0103 \u00a0“din curiozitatea” de a cunoa\u015fte lumea. Nu se stabile\u015fte \u00een Suedia, cum \u00ee\u015fi dorise ini\u0163ial, ci este aruncat de valul vie\u0163ii, pe un mal \u00eendep\u0103rtat, \u00een Australia. \u015ei acolo descoper\u0103 greut\u0103\u0163ile emigra\u0163iei: “Cu ingineria de sunet sau operatoria c\u00e2\u015ftigi foarte pu\u0163in. Lucr\u00e2nd la sta\u0163ii comunitare de radio \u015fi TV, care sunt voluntare, trebuie s\u0103 investe\u015fti singur \u00een aparatur\u0103” (cum a f\u0103cut-o din pasiune Ben, cump\u0103r\u00e2ndu-\u015fi echipamentul de $20,000 el singur). “C\u0103ci noi facem programele acas\u0103”.<\/strong><\/p>\n

Nu s-a sfiit s\u0103 lucreze \u00een uzin\u0103 ca sudor, o meserie pe care o \u00eenv\u0103\u0163ase de mult la \u015ecoala Profesional\u0103 UCMMA Boc\u015fa \u015fi a\u015fa \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 Ben existen\u0163a \u015fi ast\u0103zi. Lumea ce-l \u015ftie muncitor sudor \u00eel \u00eentreab\u0103 de unde are at\u00e2tea cuno\u015ftin\u0163e culturale. “Capitalistul nu \u015fi-a dat seama c\u0103 ani de zile m-a pl\u0103tit ca s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163”, spune Ben. “Cele 8 ore de lucru am avut tot timpul ascult\u0103toarele \u00een urechi. Munca fizic\u0103 \u00eemi permitea asta. \u015ei am ascultat mult\u0103 muzic\u0103, simfonii, muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, emisiuni educative, c\u0103r\u0163i. Acum nu mai pot face asta la fel ca \u00eenainte c\u0103ci am o pozi\u0163ie de \u015fef. Am construit un robot \u015fi trebuie s\u0103 urm\u0103resc proiectul \u015fi performan\u0163a lui. Este vorba de robo\u0163i de sudur\u0103 cu ciclu repetitiv \u015fi multiple func\u0163iuni…” Iat\u0103 deci secretul culturii impresionante \u00een multe domenii ale celui cu “c\u00e2teva studii”, cum scrie Ben \u00een resume-ul lui, (de fapt destul de “multe”: liceu, facultate \u015fi multiple calific\u0103ri de ordin tehnic \u015fi artistic) \u015fi \u00een mare parte autodidact. Istoria ne confirm\u0103 c\u00e2t de mul\u0163i autodidac\u0163i s-au remarcat mai bine dec\u00e2t mul\u0163i dintre cei scoli\u0163i… dat fiind for\u0163a urm\u0103ririi propriei evolu\u0163ii intelectuale. “C\u00e2nd \u00eemi place o muzic\u0103 m\u0103 duc pe internet s\u0103 aflu mai multe despre compozitor, s\u0103 v\u0103d cum a fost via\u0163a lui, cum a creat… s\u0103-l \u00een\u0163eleg, s\u0103-i \u00een\u0163eleg mai bine opera.”<\/strong><\/p>\n

C\u0103utarea “Paradisului Pierdut” este pentru unii din noi, emigran\u0163i, \u00eencercarea de a ne \u00eentoarce acas\u0103, bucata din “Drumul Nostru” complex, pe care Ben o prezint\u0103 \u00een filmul lui documentar cu acela\u015fi nume. \u00cen prima parte (filmul are 18 p\u0103r\u0163i), Ben cu prietenul Delu\u0163\u0103, pe care nu-l mai v\u0103zuse de ani \u015fi ani, se duc pe un drum \u00eenghe\u0163at \u015fi cu h\u00e2rtoape spre Oravi\u0163a.<\/strong><\/p>\n

Aparatul de filmat al lui Ben m\u00e2ng\u00e2ie dealurile \u015fi pomii… Peisajul acela pe care v\u0103z\u00e2nd filmul l-am sim\u0163it evident rom\u00e2nesc, \u015fi m\u0103 \u00eentreb ce-l face a\u015fa: silueta pomilor, a dealurilor? \u00a0“Mirosul” din atmosfera pe care at\u00e2t de bine o creaz\u0103 Ben, de la povestiri despre cl\u0103dirile pe care le arat\u0103 \u00een imagini (ale buc\u0103\u0163ilor de film luate de el pe vremurile c\u00e2nd locuia acolo \u015fi lucra \u00een mina de uraniu) \u015fi care ast\u0103zi nu mai sunt? Detaliile, lentoarea \u015fi naturale\u0163ea convorbirii celor dou\u0103 personaje\u00a0(prietenul Delu\u0163\u0103 \u015fi operatorul care nu se vede, dar se aude, Ben)\u00a0?\u00a0 Modul \u00een care sunt inserate imagini statice, care s\u0103 puncteze pe cele filmate, cu aduceri aminte a vremurilor de demult. Candoarea b\u0103ie\u0163elului care \u00eei tot da t\u00e2rcoale lui Ben \u00een timp ce filmeaz\u0103, nu ca s\u0103-i cear\u0103 un chewing-gum sau s\u0103-l \u00eentrebe despre blugi (cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri cu popula\u0163ie s\u0103rac\u0103), ci ca s\u0103-l fac\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eendrepte aparatul spre deal: “Vezi nene dealul?” Chiar dealul copil\u0103riei lui pe care Ben venise s\u0103-l revad\u0103. Copiii care se dau cu s\u0103niu\u0163a ca \u00een poezia Iarna pe uli\u0163\u0103 a lui Co\u015fbuc. \u015ei poezia copil\u0103riei mele, noastre. Imagini de azi identice celor care fac parte din copil\u0103ria lui Ben, a noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

Triste\u0163ea este c\u0103 mul\u0163i dintre noi, cei pleca\u0163i foarte departe, ca Ben, ca mine, am f\u0103cut un drum f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere. “M-a\u015f \u00eennapoia \u00een Rom\u00e2nia din care am plecat, cea din 1979 pe care n-am mai reg\u0103sit-o.” mi-a spus Ben cu lacrimi \u00een glas. Nu, sigur, nu se referea la Rom\u00e2nia comunist\u0103, ci la aceea a unor oameni de omenie, de caracter din Banatul lui drag.<\/strong><\/p>\n

Filmul Drumul Nostru are ceva din filmele lui Kurosawa, din lentoarea pregnant\u0103, care \u00ee\u0163i accentueaz\u0103 tr\u0103irile, a filmelor japoneze. Este un film documentar pe gustul meu, cum pu\u0163ine filme documentare se fac. N-are nimic pedagogic \u015fi structurat\u00a0 ‘ca \u00eentr-o carte de istorie sau o lec\u0163ie de geografie’ \u015fi totu\u015fi \u00ee\u0163i d\u0103 date precise despre minele de uraniu, despre exploatarea sovietic\u0103 de acolo (prin texte inserate ingenios ca subtitluri \u015fi prin povestirile b\u0103tr\u00e2nului miner Andonie Tiberiu, din Blocul A, prima cl\u0103dire de locuit construit\u0103 acolo c\u00e2nd localitatea nici nu exista …)\u00a0 Este un documentar poetic, care \u00eencepe prin a te fermeca la un nivel de sim\u0163ire, \u015fi apoi, \u00eencet, \u00eencet \u00ee\u015fi dezv\u0103luie date concrete, suger\u00e2ndu-\u0163i-le doar uneori. Ben, artistul, creator de imagini \u015fi sunet, se \u00eentrece pe sine \u00een acest film. Detalii, pesiaje, oameni, cl\u0103diri, totul te \u0163ine \u00eencordat \u015fi \u00ee\u0163i st\u00e2rne\u015fte nostalgia, dorul, pe care noi to\u0163i emigran\u0163ii cu sim\u0163iri le purt\u0103m ve\u015fnic \u00een spa\u0163iul nostru Mioritic de departe, \u00een \u0163ara de adop\u0163ie, fie ea Australia sau Statele Unite. \u015ei sunetul, \u00een special sunetul este \u00eenc\u00e2nt\u0103tor. Adev\u0103rat compozitor \u00een modul \u00een care \u00ee\u015fi editeaz\u0103 filmul, Ben \u00eembin\u0103 sunete duioase sau puternice cu momente significante de t\u0103cere, de lini\u015fte. Ben alege cele mai potrivite sunete (de c\u00e2ntec de pas\u0103re, susur de ap\u0103 de r\u00e2u, zgomot de locomotiv\u0103 cu aburi sau instala\u0163ii de min\u0103), \u015fi melodii, melodii tulbur\u0103toare, accentu\u00e2nd tensiunea din film: Caii, caii lui Alexandru \u015etefan \u015fi V\u0103d mun\u0163ii. V\u0103d dealurile… Nu v\u0103d nimica, ale Adei Milea. Inseratul iscusit al melodiilor \u00eentre text \u015fi vocea comentatorului Ben. Nimic nu se suprapune. “Nu vreau s\u0103-l deranjez pe cel ce vizioneaz\u0103 filmul meu. C\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd poate citi pe ecran, apoi m\u0103 aude spun\u00e2nd ceva, alt\u0103dat\u0103 punctez cu melodii alese de mine. Am descoperit compozitori din Republica Moldova extraordinari.\u00a0Pavel Stratan cu Visul \u015fi M-am n\u0103scut de ziua mea, este o perl\u0103 a originalit\u0103\u0163ii lipsit\u0103 de prejudec\u0103\u0163ile de care sunt tortura\u0163i marea majoritate a muzicienilor rom\u00e2ni, un natural care d\u0103 lec\u0163ii rocului interna\u0163ional promovat la noi. Alexadrina Hristov cu Avionul de Aur sau Noi doi o alt\u0103 original\u0103 \u00een control at\u00e2t al vie\u0163ii c\u00e2t \u015fi al compozi\u0163iei, Doina \u015fi Ion Aldea Teodorovici cu Eminescu, adev\u0103ra\u0163i revolu\u0163ionari \u015fi protectori ai culturii rom\u00e2ne \u015fi nu mai pu\u0163in Alexandru \u015etefan cu \u0162ara mea str\u0103bun\u0103, Fug rom\u00e2nii de acas\u0103, Emigrantul, Caii, caii, Generalul, R\u0103ze\u015fii, Ofi\u0163erii, Dacii din Atlanti, De-or trece anii, etc. To\u0163i ni\u015fte originali care te pot inspira \u015fi pe care filmele mele \u00eei pot oric\u00e2nd curta, pot dansa \u00eempreun\u0103 complement\u00e2ndu-se cu u\u015furin\u0163a pentru c\u0103 vin din acela\u015fi ad\u00e2nc. Compozitori tineri gata pentru superproduc\u0163ii,\u00a0capabili cu u\u015furin\u0163\u0103 s\u0103 umple p\u00e2nza istoriei neamului”.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 mine Ben \u00ee\u015fi “c\u00e2nt\u0103” filmele, le c\u00e2nta celor ce le vizioneaz\u0103 povestea locurilor \u015fi a oamenilor, de\u015fi el spune c\u0103 \u00ee\u015fi face filmele “ca un pictor”. \u00a0” ‘Desenez \u015fi colorez’ forme \u015fi idei a\u015fa cum \u00eemi vin \u00een minte, din buc\u0103\u0163ele. Inspira\u0163ia filmelor mele vine din copil\u0103rie. La Ciudanovi\u0163a ru\u015fii aduceau multe filme ruse\u015fti, bune. Ajungeau la Bucure\u015fti numai cu unul sau doi ani mai t\u00e2rziu. \u015ei apoi filmele din circuitul na\u0163ional, ne-ruse\u015fti, c\u00e2nd ajungeau acolo, pentru c\u0103 eram \u00een circuit, cinematograf comunal, veneau t\u00e2rziu, erau consumate fizic, stricate. Dup\u0103 mii sau chiar zeci de mii de rul\u0103ri prin \u0163ar\u0103 trebuiau reparate. Le vizionam zg\u00e2riate \u015fi cu buc\u0103\u0163i inserate, amestecate, a\u015fa cum se nimerea. \u015ei a\u015fa \u00eemi fac \u015fi eu filmele mele, ‘din buc\u0103\u0163i’. Nu le editez cum fac al\u0163ii, ca s\u0103 le “cur\u0103\u0163”, rafinez. Las por\u0163iuni cu imagine ne-\u00een focus, c\u0103ci dac\u0103 a\u015f scoate-o s-ar stinge patima din ea. \u00cen filmul Ziua Na\u0163ional\u0103 aveam o por\u0163iune tulbure \u015fi dac\u0103 a\u015f fi scos-o nu s-ar mai fi citit expresia fe\u0163ei plin\u0103 de for\u0163a triste\u0163ii. \u00cei \u00eenregistrez pe oameni vorbind a\u015fa cum vorbesc ei natural. Nu le editez vorbele spre a le face perfecte, f\u0103r\u0103 de gre\u015f, c\u0103ci le-a\u015f \u015fterge naturale\u0163ea.”<\/strong><\/p>\n

Totul este impresionant \u00een stilul filmelor documentare f\u0103cute de Ben, pentru c\u0103 sunt de fapt artistice. Se vede cuno\u015ftin\u0163a de tehnic\u0103 de operator, dar ceea ce reiese mai pregnant este talentul celui ce filmeaz\u0103 s\u0103 descopere detaliul, s\u0103 dezv\u0103luie atmosfera peisajului, s\u0103 construiasc\u0103 personajul. Sonorul este at\u00e2t de bun c\u0103 am fost \u00eenclinat\u0103 s\u0103 cred c\u0103 un compozitor l-a ajutat pe Ben s\u0103 aleag\u0103 \u015fi s\u0103 lege piesele muzicale. \u015ei nu, \u00een realitate ‘pictorul, c\u00e2nt\u0103re\u0163ul, compozitorul, artistul \u015fi tehnicianul operator \u015fi editor, regizorul’ to\u0163i sunt doar unul: Ben Todic\u0103. Pentru ca sunetul s\u0103 fie at\u00e2t de iscusit adaptat filmului, creatorul evident are vaste cuno\u015ftiin\u0163e \u015fi talente muzicale. Nu e de mirare c\u0103 Ben a luat ore de canto timp de cinci ani, c\u0103 a f\u0103cut parte dintr-un grup muzical (Mevis Kruger Singers). “S\u0103 cunosc bine muzica era absolut necesar \u00een profesia de inginer de sunet.” mi-a spus Ben. \u015ei cum la el totul se \u00eembin\u0103: arta cu iubirea de oameni, cultura cu ajutorarea comunit\u0103\u0163ii, cu acest grup muzical, Ben a vizitat spitale, azile de b\u0103tr\u00e2ni, case pentru handicapa\u0163i, biserici \u015fi \u015fcoli, aduc\u00e2nd un moment de bucurie unei b\u0103tr\u00e2nele \u00eentr-un scaun rulant, sau unui bolnav pe patul de spital. Iar\u0103\u015fi iubire de semeni \u015fi alinare sufleteasc\u0103 prin art\u0103, \u00een cazul acesta c\u00e2ntec.<\/strong><\/p>\n

Ben a ob\u0163inut numeroase premii pentru filmele lui documentare: Marele premiu la Festivalul na\u0163ional al caselor pionerilor pentru filmul Perseveren\u0163a, Medalia de bronz la Secven\u0163a Timi\u015fan\u0103 pentru filmul Visul, mai multe men\u0163iuni pentru filmele Primii Pa\u015fi, Cheile Nerei \u015fi Copil\u0103rie. \u00cen Australia au fost nominalizate filmele Mormintele cu Crucile cu ‘The Best Faith Film’ \u015fi Artholes in Melbourne cu ‘The Best Arts Film’. De asemenea \u00een Rom\u00e2nia a fost clasat pe primul loc Genericul emisiunii lui Ben la Canalul 31 TV din Melbourne, Mozaic Rom\u00e2nesc ca cel mai bun dintre toate ID-urile programelor de televiziuni comunitare din diaspora rom\u00e2neasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen ma\u015fina lui, cu care m-a dus la sta\u0163ia de radio 3zzz pentru a-mi lua un interviu, at\u00e2rna de oglinda de deasupra parbrizului un mic obiect decorativ ro\u015fu chinezesc. N-am \u00eentrebat. Mi-a pl\u0103cut cum vocea calm\u0103, pu\u0163in spart\u0103 a lui Ben \u015fi viteza automobilului f\u0103ceau micul obiect s\u0103 salte ritmic. Explica\u0163ia a venit din povestirile lui Ben, despre ‘suprabuna’ lui nevast\u0103 Ming. Da, emigran\u0163i \u00een \u0163\u0103ri \u00eendep\u0103rtate, \u00eenconjura\u0163i de tot felul de alte etnicit\u0103\u0163i, ne g\u0103sim partenerul potrivit ca suflet, nu neaparat de aceea\u015fi na\u0163ionalitate cu noi. \u015ei de multe ori asta ne aprinde \u015fi mai tare dorul de \u0163ar\u0103, de rom\u00e2nism (am observat aceasta la prietenii rom\u00e2ni c\u0103s\u0103tori\u0163i cu “str\u0103ini”). Pe Ming a descoperit-o ‘pe mu\u0163e\u015fte’ \u00eentr-o excursie \u00een China, c\u0103ci ea nu vorbea dec\u00e2t chineze\u015fte … \u015fi c\u00e2nd era de comandat ceva la restaurant ajutau onomatopeele: Muuu, Cotcodac…\u00a0 apoi desene pe \u015ferve\u0163ele \u015fi semne din m\u00e2ini…<\/strong><\/p>\n

“C\u00e2nd po\u0163i comunica cu vorba, \u00eencerci s\u0103 te prezin\u0163i \u00een tonurile cele mai avantajoase.\u00a0C\u00e2nd nu po\u0163i, cel\u0103lalt \u00ee\u0163i descoper\u0103 adevarata persoan\u0103.” \u00a0mi-a spus simplu Ben. \u015ei aduc\u00e2nd-o la Melbourne a convins-o s\u0103 \u00eenve\u0163e engleza \u00eenc\u0103 din primul moment, ca ea s\u0103 nu treac\u0103 prin experien\u0163a lui de mai complicat\u0103 integrare. A adus-o cu cei doi gemeni ai ei, Eric (Sheng bi Chen) si Carol (Sheng tzhu Chen), de care s-a apropiat \u015fi care sunt acum copiii lui, al\u0103turi de fiul lui din prima c\u0103s\u0103torie, din Rom\u00e2nia, Guardeni (nume cu o \u00eentreag\u0103 poveste, o combina\u0163ie \u00eentre ce a vrut ea, mama, \u015fi ce a vrut el, tat\u0103l noului n\u0103scut, Dani din serialul american Brett si Danni, 1974 \u015fi c\u0103utare printre stele, Nodul Gordian).<\/strong><\/p>\n

Mai apropiat\u0103 de spiritul nostru rom\u00e2nesc, dec\u00e2t o anglo-saxon\u0103, micu\u0163a chinezoaic\u0103 Ming \u00eei este so\u0163ie devotat\u0103 de 12 ani. “G\u0103te\u015fte pentru ea chineze\u015fte, pentru mine rom\u00e2ne\u015fte… E m\u00e2ndr\u0103 s\u0103 poarte \u015fi s\u0103 de\u0163in\u0103 un costum rom\u00e2nesc, cu care a f\u0103cut impresie c\u00e2nd am fost invita\u0163i la Canberra la Ziua Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2nei unde am luat un premiu … Cel mai frumos costum na\u0163ional era purtat de o chinezoaic\u0103 – culmea! Rom\u00e2ncele o iubesc.” mi-a spus Ben \u00een drum spre studiou.<\/strong><\/p>\n

Camera lui Ben se \u00eendreapt\u0103 adesea \u015fi spre alte t\u0103r\u00e2muri, peisajul australian pe care l-a descoperit cu “deliciu” (filmul Artholes in Melbourne, YouTube-uri cu coasta celor 12 Apostoli sau lupta \u00eentre doi canguri, …), Noua Zeelanda, Taiwan sau Japonia, degaj\u00e2nd dragostea lui Ben pentru natur\u0103 \u015fi bucuria de a o filma ca nimeni altul. Un prin\u0163 ‘vindec\u0103tor’ din Taiwan, ‘Prin\u0163ul Florii de Lotus’ \u00eel descoper\u0103 pe Ben \u00een Australia \u015fi \u00eel ia cu el \u00een Noua Zeelanda s\u0103-l urmeze cu camera, cu care ocazie \u00eel cunoa\u015fte mai bine. Apoi \u00eel invit\u0103 s\u0103-i filmeze r\u0103s\u0103ritul soarelui pe muntele lui, al\u00a0 ‘prin\u0163ului’, muntele Yo Sun din Taiwan \u015fi v\u00e2rful Fuji \u00een Japonia. “C\u00e2nd prin\u0163ul a fost \u00eentrebat de ce m-a ales pe mine s\u0103-i filmez unele clipuri a r\u0103spuns c\u0103 am ochi de vultur, nu \u00eemi scap\u0103 nimic \u015fi c\u0103 am r\u0103bdare s\u0103 v\u0103d cum cre\u015fte firul de iarb\u0103. Prin\u0163ul \u00eencearc\u0103 s\u0103-i repun\u0103 pe oameni \u00een contact cu natura, \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 comunice cu ea. ‘Floarea de lotus cre\u015fte din n\u0103mol \u015fi uita\u0163i-v\u0103 c\u00e2t de frumoas\u0103 este.’ spune prin\u0163ul. Acest prin\u0163 are mii de membri \u00een jurul p\u0103m\u00e2ntului, c\u0103l\u0103tore\u015fte mereu \u015fi oamenii vin cu sutele s\u0103 stea la r\u00e2nd ca s\u0103 se vindece, s\u0103 \u00eei vindece.”\u00a0 \u00centr-un ajun de revelion, 1997, c\u00e2nd Ben \u00ee\u015fi pl\u00e2ngea singur\u0103tatea, familia lui fiind la douzeci de mii de kilometri dep\u0103rtare, coco\u0163at pe strea\u015fina casei cur\u0103\u0163ind-o ca s\u0103 salveze cuiburile unor p\u0103s\u0103rele care ar fi putut fi distruse de furtuna puternic\u0103 ce se preg\u0103tea, po\u015ftasul \u00eei aduce un plic cu un bilet de avion pentru a doua zi, de la prin\u0163. Cine \u015fi-ar fi putut \u00eenchipui c\u0103 Ben Todic\u0103 va s\u0103rb\u0103tori Anul Nou \u00eenconjurat de zeci de chinezi?! \u00ce\u015fi petrece dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni cu prin\u0163ul. “Cu o sear\u0103 \u00eenainte ajungeam \u00een v\u00e2rful muntelui unde instalam camera \u015fi compuneam cadrul, iar a doua zi dis de diminea\u0163\u0103, adic\u0103 pe \u00eentuneric, instalam camera pe trepied \u015fi \u00eencepeam filmarea care dura dou\u0103 ore \u015fi chiar trei. Prin\u0163ul lua aceste film\u0103ri \u015fi le proiecta pe peretele din spate sau c\u00e2nd \u00ee\u015fi \u00eencepea sesiunile, iar omul participa la aceast\u0103 surpriz\u0103 care se n\u0103\u015ftea \u00een fa\u0163a lui plin de respect \u015fi admira\u0163ie. S\u0103 vezi cum se formeaz\u0103 linia orizontului, cum se na\u015fte ziua \u015fi cum se dezvelesc to\u0163i mun\u0163ii, dealurile, v\u0103ile, str\u0103zile, ora\u015fele \u015fi cum se treze\u015fte via\u0163a, lucru pe care televiziunea noastr\u0103 nu poate s\u0103 ni le prezinte dec\u00e2t \u00een vitez\u0103 pentru c\u0103 suntem mereu gr\u0103bi\u0163i. Experien\u0163a pe care prin\u0163ul o prezenta este una pe care societatea de azi nu o poate oferi \u00een ritmul \u00een care curge: S\u0103 ai r\u0103bdare s\u0103 vezi cum cresc florile, cum se mi\u015fc\u0103 v\u00e2ntul \u015fi norii care aduc ploaia, etc”.<\/strong><\/p>\n

Un film frumos a fost f\u0103cut de Ben despre pictorul rom\u00e2n din Melbourne, Radu Satc\u0103u, cu ocazia unei expozi\u0163ii a lucr\u0103rilor de pictur\u0103\u00a0 ale acestuia \u00een boema Fitzroy, Melbourne, fermec\u0103toarea strad\u0103, plin\u0103 de poezie, de arti\u015fti \u015fi oameni vis\u0103tori.\u00a0 “Intersec\u0163ia \u00eentre cine-verite-ul momentului \u00eensu\u015fi \u2013 un vernisaj de pictur\u0103 \u00een inima melbournez\u0103 a Australiei, care a adunat stofa pestri\u0163\u0103 (mofturo\u015fi, b\u00e2rfitori) \u015fi pasionat\u0103 a comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne iubitoare de art\u0103…,\u00a0 \u015fi interviul luat artistului \u00een intimitatea culorilor aprinse de g\u00e2ndurile \u015fi emo\u0163iile lui Radu \u00een studioul s\u0103u, fac din Ben un maestru al \u0163es\u0103turii vii a unui gen, nicioadat\u0103 confortabil, documentarului. ” (Profesor Aurelia Satc\u0103u).<\/strong><\/p>\n

Mul\u0163i sunt aceia care au cuvinte frumoase de spus despre realiz\u0103rile lui Benoni Todic\u0103.<\/strong><\/p>\n

“Dl. Ben Todic\u0103 ne d\u0103ruie\u015fte … clipe de \u00eenc\u00e2ntare sufleteasc\u0103, de emo\u0163ie \u015fi de justificat\u0103 m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103… A\u015fa cum \u00eensu\u015fi spune ‘Exist\u0103 for\u0163\u0103 \u00een dragostea de \u0163ar\u0103 pe care o simt doar emigran\u0163ii vremurilor.’ ”\u00a0(Tia Basarab \u2013 despre filmul realizat de Ben cu ocazia Zilei Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, s\u0103rb\u0103torit\u0103 la Canberra la 1 Decembrie 2010)<\/strong><\/p>\n

“Filmul lui Ben Todic\u0103 r\u0103scole\u015fte prin boga\u0163ia \u015fi complexitatea de g\u00e2nduri \u015fi sim\u0163iri ce-\u0163i umplu mintea \u015fi inima dup\u0103 vizionare. … Filmul surprinde treptat imagini simple \u015fi familiare. … (Tia Basarab despre Filmul Hramul, film dedicat celei mai mari biserici orthodoxe\u00a0 rom\u00e2ne\u015fti din Melbourne, Sf. Petru \u015fi Pavel, la care am avut bucuria s\u0103 m\u0103 aflu \u015fi eu, autoarea acestui articol, la o slujb\u0103 de duminic\u0103 \u00een ianuarie anul acesta.)<\/strong><\/p>\n

Filmul Mormintele cu Crucile prezint\u0103: “Exact aceast\u0103 lupta a emigrantului cu p\u0103strarea echilibrului cultural la \u00eent\u00e2lnirea cu vocile abracadabrante, intense, ale multiculturalismului, confuze de cele mai multe ori, \u00een \u0163\u0103ri ale emigra\u0163iei cum ar fi Australia sau Statele Unite, aceast\u0103 necesitate de re-primenire \u00eentru vechi tezaure, fac lumea dint\u00e2i,\u00a0illo tempore, a emigrantului, deopotriv\u0103 cu durerea de a nu reu\u015fi s\u0103 p\u0103streze acest echilibru. Dimensiunea filozofic-spiritual\u0103 a filmelor mai recente ale lui Ben Todic\u0103 este cu precizie chintesen\u0163a acestui sf\u00e2\u015fietor conflict interior. … Tehnic dar \u015fi tematic, Ben Todic\u0103 revel\u0103 contamina\u0163ia inconfundabil\u0103 a \u015fcolii grele de patos \u015fi nonstalgie a unui Andrei Tarkovski,\u00a0… (din) Nostalgia, ultimul film al regizorului rus… Apropierea intre Todica si Tarkovski nu este nicidecum exagerata, la baza stind un pattern cultural si emotional fara indoiala comun \u2013 interstitiile la nivelul spatiului ‘natal’, totul marcat de un sentiment al vitalitatii si refacerii. Filmele lui Ben Todica sint, poate, tocmai aceasta chemare la regenerarea unui spatiu pierdut al copilariei, al inocentei si al identitatii nationale, al acelui patrimoniu sufletesc si nu numai al trecutului care devine irecuperabil. (Profesor Aurelia Satc\u0103u)<\/strong><\/p>\n

De fapt aceste aprecieri\u00a0sunt perfect valabile pentru toate filmele documentare f\u0103cute de Ben. ‘A one man band’\u00a0 (“O orchestr\u0103 constituit\u0103 din doar un muzician”, a\u015f spune \u00een traducere liber\u0103), Ben Todic\u0103 a ales s\u0103 fie un artist independent, care s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 filmele el singur, deci netrebuind s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 impunerile comandei din partea cuiva. A ales s\u0103 lucreze f\u0103r\u0103 r\u0103splata financiar\u0103 tocmai pentru a avea total\u0103 libertate de crea\u0163ie: “S\u0103 pun numai ce simt eu, cum vreau eu, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la ce va avea succes la public \u015fi de sal\u0103.” mi-a spus Ben.<\/strong><\/p>\n

\u015ei ce este \u015fi mai impresionant este c\u0103 Ben \u00ee\u015fi d\u0103ruie\u015fte crea\u0163iile tuturor: filmul prezentat recent la biblioteca “Ion Heliade R\u0103dulescu”\u00a0 din T\u00e2rgovi\u015fte pe 18 februarie, 2011 Ben l-a oferit tuturor celor ce doresc s\u0103-l vizioneze \u00een \u00eentregime la costul numai celor 3 DVD-uri pe care s\u0103 fie transpus. Multele YouTube-uri ale lui Ben sunt toate, desigur, \u00een domeniul public pentru a fi vizionate de cine dore\u015fte.<\/strong><\/p>\n

De-a lungul anilor Ben Todic\u0103 a scris \u015fi publicat numeroase articole \u00een ziare \u015fi reviste rom\u00e2ne\u015fti de pretutindeni: 1997 Revista IOSIF VULCAN din Cringila N.S.W. Australia. Ziarul Spirit Rom\u00e2nesc, Expostar, Zona Interzis\u0103, Mihai Eminescu, C\u0103ru\u0163a cu Pove\u015fti din Sydney apoi au urmat revistele ARP-ului care sunt vreo 40, ziarul Singur din T\u00e2rgovi\u015fte \u015fi revista Suflet Nou din Comlo\u015fu Mare, The Romanian Global News, Lumea, Re\u0163eaua Literar\u0103, Rom\u00e2nia,\u00a0 cele din America (Clipa, Romanian Vip, G\u00e2ndacul de Colorado, Meridianul Rom\u00e2nesc, Europa (Agero Stuttgart, Germania \u015fi Caiete de Sud Est, Asymetria, Societatea de M\u00e2ine, Fran\u0163a) \u00een Canada (Observatorul) \u015fi mai t\u00e2rziu Noua Zeelanda (Pagini Rom\u00e2ne\u015fti), revista online din Fran\u0163a Omnigraphies, etc. “Am preg\u0103tit materiale s\u0103 public mai multe c\u0103r\u0163i \u00eens\u0103 din p\u0103cate am publicat doar una intitulat\u0103 \u00centre dou\u0103 Lumi \u00een anul 2009.” Cartea aceasta a lui Ben este o esen\u0163\u0103 a tuturor sim\u0163irilor \u015fi a stilului lui Ben Todic\u0103 din filmele sale, dragoste, ginga\u015fie \u015fi for\u0163\u0103, detalii \u015fi analize sugerate \u015fi iubirea de \u0163ar\u0103 \u015fi rom\u00e2ni.<\/strong><\/p>\n

‘Drumul Nostru’, drumul lui Ben, drumul meu, Ileana, este drumul nostru al tuturor celor care am avut acela\u015fi parcurs, plec\u00e2nd din \u0163ar\u0103 \u00een timpul comunismului acerb, lua\u0163i de valul vie\u0163ii \u015fi arunca\u0163i pe t\u0103r\u00e2muri \u00eendep\u0103rtate unde tr\u0103im de ani \u015fi ani, Ben \u00een Australia, eu \u00een California, al\u0163ii \u00een cine \u015ftie ce alt col\u0163 al lumii. Este ‘Drumul Nostru’, al acelora pe care via\u0163a ne-a f\u0103cut s\u0103 practic\u0103m o alt\u0103 meserie, mai concret\u0103, dar pentru care arta \u015fi cultura constituie pasiunea existen\u0163ei. ‘Drumul Nostru’, al acelora care nu ne-am uitat \u0163ara, \u015fi o ‘c\u00e2nt\u0103m’ fiecare \u00een felul lui, cu dor \u015fi nostalgie, \u0163inem s-o prezent\u0103m ca pe o z\u00e2n\u0103 frumoas\u0103 celor din vest ce n-o cunosc, s-o aducem mai aproape rom\u00e2nilor tr\u0103ind pe meleaguri \u00a0str\u0103ine, s\u0103 o \u0163inem \u00een ad\u00e2ncurile sufletelor noastre. \u015ei apoi \u015fi ‘Drumul Nostru’ al celor pleca\u0163i\u00a0 de mult, care facem o \u00eencercare de \u00eentoarcere pe meleagurile dragi ale \u0163\u0103rii, a\u015fa cum prezint\u0103 filmul documentar al lui Ben cu acela\u015fi nume Drumul Nostru. Triste\u0163ea este ca \u00a0realitatea, cu siguran\u0163\u0103 universal valabil\u0103, Rom\u00e2nia pe care am lasat-o noi, Ben \u00een 1979, eu \u00een 1973, nu o mai reg\u0103sim. O vizit\u0103m pentru ‘c\u00e2teva clipe’, ne imersam \u00een c\u0103ldura primitoare a prietenilor \u015fi rudelor, \u00een aduceri aminte, sentimente \u015fi tr\u0103iri puternice, pl\u0103cute \u015fi dureroase, spre a ne \u00eentoarce \u00een traiul nostru de peste mari \u015fi \u0163\u0103ri, unde ne sunt r\u0103d\u0103cinile replantate, ad\u0103ug\u00e2nd un strop \u00een plus de ve\u015fnic dor \u015fi nostalgie …<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 un r\u00e2nd semnificativ scris ca subtitlu pe ecran cu care Ben \u00ee\u015fi \u00eencheie unul din filmele lui documentare, Sunetul \u0162arii Mele, \u015fi care \u00eel caracterizeaz\u0103: “Se tr\u0103ie\u015fte \u015fi din dragoste, nu-i a\u015fa?”<\/strong><\/p>\n

Parti din articolul publicat in revista culturala online www.omnigraphies.com<\/a>, din seria Ilenei Costea “Prezente romanesti surpriza in strainatate”.<\/strong><\/p>\n

\n

Ileana Costea<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ben face parte din lan\u0163ul de descoperiri care m\u0103 preocup\u0103 pe mine de ani de zile: prezen\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 surpriz\u0103 \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-8652","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8652","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8652"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8652\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}