{"id":8676,"date":"2012-11-19T08:33:25","date_gmt":"2012-11-19T08:33:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=8676"},"modified":"2012-11-19T08:38:01","modified_gmt":"2012-11-19T08:38:01","slug":"un-roman-cu-care-ne-mandrim-benoni-todica-din-melbourneaustralia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/11\/19\/un-roman-cu-care-ne-mandrim-benoni-todica-din-melbourneaustralia\/","title":{"rendered":"Un rom\u00e2n cu care ne m\u00e2ndrim – Benoni TODIC\u0102 din Melbourne\/AUSTRALIA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

MOTTO :-\u201c\u015ei eu te-am perceput, de la prima veste despre existen\u0163a ta, drept un unicat, nu at\u00e2t Ben Rom\u00e2nul \u2013 Zorba Grecul, nici omul anului \u00een Australia, dar un mister nemaidiasporean, de revenire la toate r\u0103d\u0103cinile lumii prin r\u0103d\u0103cinile rom\u00e2ne\u015fti<\/em>\u201d. George Anca<\/p>\n

TODIC\u0102, BENONI (BEN)<\/p>\n

De\u015fi a emigrat de peste 30 de ani, Benoni Todic\u0103 a r\u0103mas un rom\u00e2n adev\u0103rat, dovedind acest lucru prin tot ceea ce a f\u0103cut pentru rom\u00e2nii din \u0163ar\u0103, din Australia \u015fi de pretutindeni.<\/p>\n

Artist independent (cineast, regizor, produc\u0103tor TV, broadcaster, inginer de sunet, etc.); scriitor, editor, fotograf, jurnalist, artist;
\nAlte profesii existen\u0163iale: sudor, electronist, director de cinematograf, mecanic ma\u015finist ma\u015fini extrac\u0163ie, operator proiec\u0163ionist, operator TV, zilier, remuvalist, proces worker etc.
\nLimbi vorbite: engleza, italiana \u015fi rom\u00e2na fluent.
\nNa\u0163ionalitate: rom\u00e2n\u0103
\nCet\u0103\u0163enie: rom\u00e2n\u0103 \u015fi australian\u0103 Hobby-uri: electronic\u0103, fotografie, muzic\u0103, tenis \u015fi plimbarea prin natur\u0103.<\/p>\n

S-a n\u0103scut la 23 noiembrie 1952, \u00een satul Iezer, comuna Puie\u015fti, fostul jude\u0163 Tutova, ast\u0103zi jude\u0163ul Vaslui. Dup\u0103 anii 1950 pleac\u0103, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii, din Puie\u015ftii Vasluiului \u015fi se stabilesc \u00een Banat.<\/p>\n

Este fiul Auric\u0103i \u015fi a lui Gheorghe Todic\u0103. \u00cenainte de c\u0103s\u0103torie, mama purta numele de Andrunachi. A fost casnic\u0103, iar tat\u0103l miner la minele de c\u0103rbuni din Ocna de Fier \u015fi la minele de uraniu \u00een Ciudanovi\u0163a, unde a lucrat timp de 39 de ani.<\/p>\n

Dup\u0103 cursurile primare de la \u015ecoala General\u0103 de 8 ani din Ciudanovi\u0163a a urmat \u015ecoala Profesional\u0103 UCMMA din Boc\u015fa unde, la propunerea lui s-a \u00eenfiin\u0163at un cineclub al uzinei. A reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 trei filmule\u0163e iar la plecarea lui s-a \u00eenchis. A \u00eenfiintat Cineclubul Apollo la Ciudanovi\u0163a pe l\u00e2ng\u0103 Exploatarea Minier\u0103 Banat, apoi a preluat clubul foto \u015fi l-a extins \u00een Cineclubul Casei Pionierilor din Oravi\u0163a, devenind instructor \u015fi c\u00e2\u015ftig\u00e2nd mai multe premii de profil. Apoi frecventeaz\u0103 cursurile serale ale Liceului de matematic\u0103 din Oravi\u0163a. Acum i se dezvolt\u0103 \u015fi gustul pentru teatru, juc\u00e2nd \u00een echipe de amatori, stimulat c\u0103 pe scena teatrului din Oravi\u0163a a p\u0103\u015fit c\u00e2ndva \u015fi Mihai Eminescu.
\n\u00cen 1975 urmeaz\u0103 cursuri la \u015ecoala de Film Rom\u00e2nia- Bucure\u015fti \u015fi devine operator de film calificat (16mm, 35mm and 70mm).
\nAnul 1977 \u00eei ofer\u0103 \u015fansa de a participa la un Curs (seminar) de produc\u0163ie film independent, sponsorizat de UGSR (Uniunea General\u0103 a Sindicatelor din Rom\u00e2nia) \u015fi Institutul de Arte,Teatru \u015fi Film, Rom\u00e2nia astfel c\u0103p\u0103t\u00e2nd competen\u0163e \u00een urm\u0103toarele domenii: operare echipament de filmat \u015fi fotografic de 35mm, 16mm \u015fi 8mm (ARIFLEX, KRASNOGURSK, ADMIRA); echipament de \u00eenregistrare \u015fi editare sunet (MOVIOLA, STEENBECK, MEOPTA, TESLA, NAGRA); procesare film: negativ, pozitiv, reversibil, alb-negru \u015fi color (ORWO, AGFA); gramatica limbajului de film.
\n\u00cen Australia \u00ee\u015fi continu\u0103 preg\u0103tirea teoretic\u0103 \u015fi practic\u0103. \u00cen 1984 urmeaz\u0103 \u015ecoala de Televiziune \u015fi Film Australian\u0103, strada King, nr. 369, MELBOURNE VIC 3003 pentru: regie, management, drept, managementul regiz\u0103rii, distribu\u0163ie, marketing, publicitate, scenariu, produc\u0163ie de film independent, documentar de televiziune.
\n\u00cen anul 1986 particip\u0103 la Consiliul Educa\u0163iei Adul\u0163ilor, strada Flinders nr. 256, MELBOURNE VIC 3000, studiind: documentare cinema, tratarea creativ\u0103 a actualit\u0103\u0163ii, stiluri \u015fi curente ale filmului documentar, cinema verite (un stil de film documentar), adresarea direct\u0103 (interviu, politic, social).
\n\u00cen perioada 1992-1993 frecventeaz\u0103 \u015ecoala de inginerie audio, strada Fitzroy 14-16, strada Kilda Vic 3182 cu materii incluse: introducere \u00een re\u0163eaua audio, ingineria de sunet (nivel \u00eencep\u0103tor, nivel intermediar, nivel avansat), acustic\u0103, electronic\u0103 (\u00eencep\u0103tor \u015fi avansat), teoria muzicii, mentenan\u0163a studioului, amplificarea sunetului, industria muzicii \u015fi comunicare, \u00eenregistrare digital\u0103 (nivel \u00eencep\u0103tor), sincronizare.
\nNoiembrie \u2013 decembrie 1993 particip\u0103 la Proiectul de training la postul de radio etnic australian \u015fi Colegiul Holmesglen la TAFE. Instructor la cursul de training: legile audiovizualului, radioul australian, program de planificare, mentenan\u0163a echipamentului, operare pupitru, folosirea tuturor echipamentelor de studio, \u00een direct.
\nLa Melbourne urmeaz\u0103, timp de trei ani, cursuri de Creative Writing \u015fi de editor (de film) profesionist, la Monash University, Open Chanel \u015fi Australian and Television School din Melbourne. Cursul de Creative Writing \u00eei treze\u015fte gustul pentru scris.
\nStudiaz\u0103 muzica la cursurile \u015ecolii de Sunet \u015fi Canto din Melbourne, timp de cinci ani (1992-1997). Aici a studiat canto cinci ani cu profesoara Mevis Kruger din Viena stabilit\u0103 la Melbourne timp \u00een care a f\u0103cut parte din grupul ei vocal: opt femei \u015fi \u015fase b\u0103rba\u0163i d\u00e2nd concerte regulat \u00een biserici, spitale, aziluri de b\u0103tr\u00e2ni \u015fi sanatorii pentru bolnavi \u015fi handicapa\u0163i din Melbourne \u015fi \u00eemprejurimi. Muzica a fost obligatorie pentru c\u0103 studia ingineria sunetului. Era parte din curriculum.
\n\u00cen 1996 se \u00eenscrie la un scurt curs de scris la Colegiul TAFE Casey, Victoria Australia, apoi \u00een 1998 la Arte-Scriitur\u0103 profesional\u0103 la Universitatea Monash, Victoria, Australia.
\nA urmat dou\u0103 seminarii cu renumitul profesor \u015fi scenarist american; ROBERT McKEE Story \u015fi Triller. El preda cu regularitate \u00een Los Angeles, New York \u015fi Londra. \u00cen dou\u0103 ocazii la Melbourne a fost studentul lui \u00een 2002 \u015fi 2003.
\nwww.mckeestory.com<\/a>
\nA participat la un curs de actorie cu regizorul, scriitorul \u015fi maestrul instructor (o adev\u0103rat\u0103 vizionar\u0103): JOAN ELIZABETH SCHECKEL din New York. Foarte solicitat\u0103 \u00een Los Angeles de realizatorii Hollywoodieni. Cursul a fost organizat de Epiphany Artists la Melbourne.
\nUn alt seminar cu un alt maestru din Hollywood: DOV SIMENS, produc\u0103tor de film, care i-a lansat pe Quentin Tarantino, Robert Rodriguez, Guy Ritchie \u015f.a.
\n\u00cen dorin\u0163a de perfec\u0163ionare artistic\u0103 perpetu\u0103 a mai urmat cursuri scurte \u015fi cu Jon Sardi, Yuri Sokol, Tony Randal, Ian Robinson, Fred Skepsi \u015fi cu alte binecunoscute personalit\u0103\u0163i din lumea filmului.<\/p>\n

\u00cen 1979, trece grani\u0163a pe la s\u00e2rbi \u015fi ajunge \u00eentr-un lag\u0103r din Italia, unde st\u0103 un an, cu dorin\u0163a de a pleca \u00een Suedia. Aici, \u00een acest lag\u0103r, l-a v\u0103zut pe Emil Cioran, venit s\u0103-\u015fi viziteze un prieten. Atunci nu \u015ftia cine este Emil Cioran! \u00cen cele din urm\u0103, \u00een 1980, ajunge \u00een Australia \u015fi se stabile\u015fte la Melbourne. \u00ce\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 o familie, c\u0103s\u0103torindu-se cu Minming Dong, din China. Au \u00eempreun\u0103 trei copii: Carol, Eric \u015fi Guardeni.<\/p>\n

Pentru c\u00e2\u0163iva ani, adolescent fiind, a lucrat ca dj la un club de noapte. La 18 ani se angajeaz\u0103 ca sudor, apoi instalator de conducte de aer, linii electrice \u015fi de ap\u0103. Aici a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 filme de instructaj \u015fi protec\u0163ia muncii \u015fi a participat la un concurs al cinea\u015ftilor amatori, organizat de Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 (IATC) \u015fi Uniunea Sindicatelor din Rom\u00e2nia, \u00een urma c\u0103ruia, timp de \u015fase luni a \u00eenv\u0103\u0163at abecedarul pentru producerea unui film: regie, sunet, efecte vizuale, imagine, developare, montaj.
\nA continuat s\u0103 realizeze filme, ob\u0163in\u00e2nd premii jude\u0163ene \u015fi na\u0163ionale \u015fi se angajeaz\u0103 la Casa Pionerului din Oravi\u0163a.
\nAjuns \u00een Australia, via\u0163a lui Ben Todic\u0103, s-a desf\u0103\u015furat, f\u0103r\u0103 \u00eencetare pe dou\u0103 planuri paralele. Ani buni a lucrat la Philips ca sudor, meserie \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, apoi ca subcontractor, pe cont propriu, cinci ani de zile pentru Telecom \u015fi operator-programator la marea companie NATRA care execut\u0103 radiatoare pentru ma\u015fini.
\nB\u0103t\u0103lia pentru existen\u0163\u0103 nu i-a omor\u00e2t dragostea de-o via\u0163\u0103 pentru film \u015fi pentru tot ce \u0163ine, \u00een general, de mass-media \u015fi persevereaz\u0103 \u00een a-\u015fi atinge crezul artistic.
\n\u00cen 1993 a urmat un curs de instructori (Train the trainer) pentru realizatorii de emisiuni, la sta\u0163ia postului de radio 3zzz din Melbourne, post dedicat minorit\u0103\u0163ilor etnice din Australia, organizat de Holmsglen TAFE College. David Melzer (directorul sta\u0163iei) l-a recomandat profesorului Reece Lamshed care preda \u00een cadrul cursului Broadcasting Law \u015fi f\u0103cea parte \u015fi din conducerea organiza\u0163iei \u201cOpen Channel\u201d (un studiou-\u015fcoal\u0103 de film \u015fi televiziune independent unde se putea \u00eenchiria echipament, personal calificat, expertiz\u0103 \u015fi spa\u0163iu celor care doreau s\u0103 produc\u0103 videoprograme sau filme). Aici a studiat regia, operatoria \u015fi produc\u0163ia de film. Devine membru la Open Channal \u015fi pentru c\u0103 a terminat cursul de instructori a devenit \u015fi membru al organiza\u0163iei ATOM (Australian Teachers Of Media) unde func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi azi.
\n\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a frecventat toate cursurile \u015fi seminariile de regie, operatorie \u015fi produc\u0163ie de film \u0163inute de profesori \u015fi scenari\u015fti americani cunoscu\u0163i, veni\u0163i s\u0103 predea, \u00een Australia, arta filmului, devenind astfel ceea ce am putea numi \u201cun jurnalist total\u201d.
\n\u00cen acela\u015fi an, guvernul federal a pus la dispozi\u0163ia grupurilor cu profil educa\u0163ional \u015fi nonprofit un al \u015faselea canal de televiziune c31 pentru a produce programe locale despre via\u0163a comunitar\u0103. \u00cen martie 1993 au \u00eenceput test\u0103rile. Pe ecranele melbourneze au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, programe pilot ale diferitelor grupuri etnice, printre care se num\u0103rau \u015fi rom\u00e2nii cu c\u00e2te patru ore de program pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.
\nMCTC Inc. (The Melbourne Community Television Consortium Inc.) a fost format \u00een 1991 ca \u015fi corp central pentru a coordona \u015fi u\u015fura transmiterea programelor produse de membrii grupurilor comunitare \u015fi a produc\u0103torilor independen\u0163i. Marea majoritate a programelor sunt realizate \u015fi transmise de c\u0103tre, \u015fi sub supravegherea studen\u0163ilor de la RMIT.
\nDin 1993 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent lucreaz\u0103 dou\u0103 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ca inginer de sunet, produc\u0103tor, crainic la postul de radio etnic, cunoscut \u015fi ca 3 ZZZ, 92.3 FM. Munca aici e pe baz\u0103 de voluntariat \u015fi implic\u0103 activitate de teren, c\u0103l\u0103torii, filmare, producere de interviuri pe diverse subiecte \u00een Melbourne. De asemenea realizeaz\u0103 \u015fi regizeaz\u0103 programul de o or\u0103 \u015fi creaz\u0103 reclame la cererea sponsorului.
\nMariana Costea studia regie-film la RMIT \u015fi ca proiect de absolvire a avut realizarea unui serial de televiziune a c\u0103rei tem\u0103 era integrarea femeii emigrant \u00een societatea australian\u0103 (fiecare episod prezenta o nou\u0103 na\u0163ionalitate). Era un proiect de echip\u0103 (20 de persoane). Afl\u00e2nd c\u0103 un rom\u00e2n lucreaz\u0103 la Open Channel l-a contactat pe Ben Todic\u0103 \u015fi l-a rugat s\u0103-o ajute, astfel ajung\u00e2nd, \u00een final, s\u0103 fie \u015fef de echip\u0103: camer\u0103, sunet, lumini \u015fi montaj. \u00cen octombrie 1994 s-a lansat \u00een emisie permanent\u0103, \u00eencep\u00e2ndu-\u015fi transmisia cu serialul \u201cSweet and Sour Freedom\u201d, canalul 31 TV Melbourne. Printre realizatorii principali (care au avut aceast\u0103 onoare) se aflau \u015fi doi rom\u00e2ni; Mariana Costea \u015fi Ben Todic\u0103, prin acest gest s-au al\u0103turat celor mul\u0163i care contribuise \u00een t\u0103cere la realizarea \u015fi cinstirea comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne. \u00cen cei 10 ani de existen\u0163\u0103 serialul \u201cSweet and Sour Freedom\u201d a fost reluat de 9 ori la canalul 31.
\nProgramul Comunit\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne era 90% sprijinit de programele trimise de c\u0103tre Televiziunea Rom\u00e2n\u0103. Pentru un program local era nevoie de echipament, studiouri \u015fi personal calificat. De ziua Rom\u00e2niei, Ben Todic\u0103 a realizat un interviu cu ambasadorul Rom\u00e2niei la Canberra, Excelenta Sa, Dl. Ioan Gaf Deak. Pentru acest proiect a \u00eenchiriat un studiou \u015fi echipament de la Open Channel. Pe urm\u0103 a realizat genericul emisiunii Mozaic Rom\u00e2nesc \u015fi pe alocuri a pres\u0103rat programele cu realiz\u0103ri locale. Personal a investit peste $20.000.00 \u00een echipament ca s\u0103 poat\u0103 realiza emisiuni. \u201cEste singurul mod prin care \u00eei pot spune Rom\u00e2niei Te Iubesc! Da e adev\u0103rat. Sun\u0103 ciudat dar Rom\u00e2nia R\u0102M\u00c2NE PARADISUL MEU\u201d, m\u0103rturise\u015fte Ben Todic\u0103.
\nAstfel anul 1994 \u00eei ofer\u0103 bucuria de a fi produc\u0103tor\/regizor ARCTV CH31, Televiziunea comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, Melbourne, Victoria, unde lucreaz\u0103 \u015fi \u00een prezent. Activitatea de voluntariat se desf\u0103\u015foar\u0103 pe segmentele: filmarea, producerea \u015fi regizarea programului s\u0103pt\u0103m\u00e2nal de o or\u0103, producerea programului de reclame \u00een func\u0163ie de cerin\u0163ele sponsorilor, c\u0103l\u0103torii \u015fi \u00eent\u00e2lniri pentru documentare, interviuri pentru programele TV \u00een diverse loca\u0163ii din Australia.
\n\u00cen anul 2004 s-a creat un festival na\u0163ional al posturilor de televiziune comunitare pentru premierea programelor \u015fi a realizatorilor lor. Ceremonia a avut loc la 28 februarie, orele 7PM \u00een teatrul Universit\u0103\u0163ii RMIT, Storey Hall, din Melbourne \u015fi a fost transmis\u0103 de posturile de televiziune \u2013 local \u015fi na\u0163ional.
\nEste important de \u015ftiut c\u0103, la acest Festival na\u0163ional al posturilor TV comunitare, programul rom\u00e2nesc, realizat de Ben Todic\u0103, s-a clasat \u00eentre primele cinci emisiuni, ca Best Arts Program, din totalul celor 506, c\u00e2te s-au \u00eenscris \u00een competi\u0163ie.
\nDin 2006 este Membru \u00een Consiliul de regizori la TV 31 Melbourne Australia.<\/p>\n

Interesul pentru film al lui Ben Todic\u0103 a \u00eenceput, dup\u0103 propria m\u0103rturisire, de c\u00e2nd era un b\u0103ie\u0163el, m\u00e2nuind camera de luat vederi cu o \u00eendem\u00e2nare aparte. De la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, a \u00eenceput s\u0103 creeze scurte filme pentru sine \u015fi prietenii s\u0103i. Deci, debutul \u00een realizarea de filme are loc foarte timpuriu. \u00cenc\u0103 din adolescen\u0163\u0103, Benoni Todic\u0103 debuteaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia la Festivalul de stat al produc\u0103torilor de film cu filmule\u0163ul \u201cVISUL\u201d ob\u0163in\u00e2nd medalia de bronz \u00een 1976. \u00cen Rom\u00e2nia a realizat mai multe filmule\u0163e: Visul (1975), BANAT URANIU \u2013 (1975), Cheile Nerei (1976), Meditare (1976); Oxigen (1976) Lan\u0163ul (1976), Perseveren\u0163a (1978) care a c\u00e2\u015ftigat marele premiu la Festivalul Na\u0163ional al Produc\u0103tori de Filme \u00een 1979, Primii pa\u015fi (1979).
\n\u00cen Australia a realizat numeroase filme de scurt \u015fi lung metraj. Cea mai mare parte a produc\u0163iilor sale TV (circa 260 de filmule\u0163e documentare, privind activitatea comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din Melbourne, dar nu numai) sunt disponibile \u015fi pe You tube, la adresa http:\\\\www.youtube.com<\/a>\\user\\inonebt. Dintre filmele lui Ben Todic\u0103 enumer\u0103m: TIMI\u015eOARA DUP\u0102 REVOLU\u0162IE \u2013 8 min \u2013 1991; NICOLETA VOICA \u015eI CANGURII \u2013 180 min \u2013 1996; TIMPURI: Romanian Mosaic \u2013 1 min, 1996, \u00cenainte \u2013 4 min, 1996, Pr\u00e2nz cu George \u2013 30 min, 2003, Loredana \u2013 20 min, 2004, Doamna Stroiu 21 min, M\u0103lina \u2013 4 min, Bliss \u2013 27 min; MORMINTELE CU CRUCILE \u2013 1998: Introducere \u2013 8 min, Mormintele \u2013 28 min, Nota de Final \u2013 2 min; MY BOHEMIAN FRIENDS \u2013 180 min \u2013 1998; M\u0102RTURISIREA RABINULUI I \u015fi II \u2013 180 min \u2013 1998; LA DOLCE VITA MELBOURNEZE \u2013 60 min; 1998; PORTRET DRAWINGS EXHIBITION \u2013 60 min, 1999; GAVRIL\u0102 \u015fi CELINA \u2013 80 min, 1999; ION GAF DEAC \u2013 20 min 1999; ROM\u00c2NI \u00ceN AUSTRALIA: Steagul Nostru \u2013 1 min, Nae Georgescu \u2013 17 min, Epilog \u2013 5 min, Dorina Bugariu \u2013 17 min, Vasile Andru \u2013 30 min, Corin Izvernariu -21 min, Petric\u0103 Moise \u015fi fra\u0163ii Vincu \u2013 6 min; 2000; HRAMUL \u2013 130 min; 2000; ZIUA NA\u0162IONAL\u0102 \u2013 30 min \u2013 2000; PETRIC\u0102 MOISE \u015fi FRA\u0162II VINCU \u2013 6 min \u2013 2000; NAE GEORGESCU \u2013 40 min, 2000; ION C\u0102LIN \u2013 20 min \u2013 2000; ORAVI\u0162A ORA\u015eUL TAINELOR \u2013 40 min \u2013 2000; BOTEZUL \u2013 170 min \u2013 2001; VALENTIN \u015eI ADELA \u2013 360 min \u2013 2001; ORDINAREA \u2013 120 min, 2002; BOTEZ LA HARUL \u2013 25 min \u2013 2003; LA REVEDERE GEORGE \u2013 150 min \u2013 2003; ARTHOLES in MELBOURNE \u2013 29 min, 2003; \u2013 Un film despre pictorul A & Radu Satc\u0103u; LOREDANA \u2013 60 min, 2004; MISS DIASPORA: Mozaic Rom\u00e2nesc ARCTV Melb. ID \u2013 1 min, \u00cempreun\u0103 \u2013 19 min, Arti\u015ftii \u2013 12 min, Concuren\u0163ii \u2013 12 min, Probele \u2013 14 min, Miss \u2013 12 min, Loredana \u2013 20 min, Doamna Stroiu \u2013 21 min; 2004; DOR DE \u0162AR\u0102 \u2013 30 min, 2004; DECA ANIVERSARE \u2013 100 min, 2004; CAVIAR, VODC\u0102 \u015eI BYE BYE \u2013 210 min: C.V.B.B. \u2013 53 min, Loredana & EC \u2013 11 min, Eugen \u2013 21 min, Tamara \u2013 25 min, Stela \u2013 29 min, Ar\u015finel -29 min, Finalul \u2013 6 min, Solii \u2013 7 min, Interviuri \u2013 28 min; 2004; MISS DIASPORA \u2013 90 min \u2013 2005; FILMULE\u0162E: Artholes in Melbourne \u2013 30 min, \u00cenainte \u2013 4 min, Cineastul -11 min, Labirint \u2013 20 min, The Keepers of Bliss \u2013 26 min, Doamna Stroiu \u2013 8 min, The Opening \u2013 12 min, M\u0103lina \u2013 3 min; 2005; PETRU POPOVICI \u2013 45 min \u2013 2005; DRUMUL NOSTRU \u2013 180 min \u2013 2006; POMPILIU DIN ITALIA \u2013 60 min \u2013 2007; REFERENDUM 19 MAI \u2013 40 min \u2013 2007; C\u0102R\u0162I, P\u0102S\u0102RI \u015eI P\u0102M\u00c2NTUL \u2013 Partea 1 si 2 \u2013 40 min \u2013 2007; X\u2019CURSIA \u2013 133 min \u2013 2008; MY BABY \u2013 10 min \u2013 2008; ALEGERI PENTRU EUROPA \u2013 10 min \u2013 2009; LIOARA, LIOARA \u2013 60 min \u2013 2010; CRISTINA \u2013 30 min \u2013 2010; CORUL THEOTOKOS din Alba Iulia \u2013 60 min \u2013 2010;
\n\u00cen colec\u0163ia de filme a lui Ben Todic\u0103, se afl\u0103 \u015fi CD-uri cu interviuri pe care le-a acordat: Simonei Pele, Veronic\u0103i Balaj de la Radio Timi\u015foara, \u015fi la Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional, moderatori: Mihaela Dinc\u0103 \u015fi Roxana Iorgulescu; CD-uri cu interviurile luate de Ben Todic\u0103 unor personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti; CD-uri cu Emisiunile Radio Melbourne 3ZZZ 92.3 FM; CDuri cu emisiunile sale la radio. Lucr\u0103rile au \u015fi postere copert\u0103 cu reviuri \u00een interior.
\nBenoni Todic\u0103 nominalizeaz\u0103 ca regizori prefera\u0163i pe: Mircea Daneliuc, Elisabeta Bostan, Ion Popescu Gopo, Mircea Dr\u0103gan, Liviu Ciulei, Fran\u00e7ois Truffaut, Oliver Stone, Akira Kurosawa, Sergei Eisenstein, Andrzej Wajda,Serghei Bondraciuk, Masaki Kobayashi, Orson Welles, David Lean, Luchino Visconti, Antonioni, Felini, Vitorio De Sica, Grigori Cuhurai, Mihail Kalatozov, Piotr Todorovski, Damir Salimov, Luis Bunuel, Igmar Bergman, Elia Kazan, Milos Forman, Andrei Tarkovsky, Charlie Chaplin, David Lean, David Lynch, Krzysztof Kieslowski, Paul Cox, Alfred Hitchcoch, Steven Spielberg, Stanley Kubrick, Martin Scorsese, Anthony Mann, Roman Polansky, Dario Argento, Sergio Leone etc.
\nProduc\u0163iile filmografice ale lui Ben Todic\u0103 captiveaz\u0103 \u015fi emo\u0163ioneaz\u0103 publicul \u00eentr-un mod special, bucur\u00e2ndu-se de ecouri \u015fi cronici pozitive din partea celor care le-au vizionat.
\n\u201cFilmul domnului Benoni Todic\u0103 \u201cThe Sound of My Country\u201d treze\u015fte \u00een sufletul imigrantului rom\u00e2n emo\u0163ii unice. Pe de o parte, recuno\u015fti cu onestitate valoarea real\u0103 a autorului, trecut de mult de stadiul de amator, c\u0103ci filmul captiveaz\u0103 de la \u00eenceput prin titlul ingenios ales, apoi prin \u00eempletirea cu pricepere a imaginilor australiene cu cele rom\u00e2ne\u015fti, prin puritatea sim\u0163irii copiilor intervieva\u0163i, prin fundalul muzical deopotriv\u0103 semnificativ \u015fi gr\u0103itor, precum \u015fi prin textul comentariului \u00eenc\u0103rcat de sensibilitate \u015fi asociat cu timbrul pl\u0103cut al vocii comentatorului. Pe de alt\u0103 parte, nu se poate s\u0103 nu \u00eencerci un sentiment de duio\u015fie \u015fi respect pentru adolescen\u0163ii rom\u00e2ni care \u2013 cu st\u00e2ng\u0103cie, e adev\u0103rat, dar cu c\u00e2t\u0103 candoare! \u2013 cinstesc \u015fi se str\u0103duiesc s\u0103 p\u0103streze graiul nostru minunat! Interesul cu care urm\u0103re\u015fti filmul r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi p\u00e2n\u0103 la ultimile imagini; imagini ce nu-\u0163i las\u0103 impresia unui sf\u00e2r\u015fit, ci, dimpotriv\u0103, te \u00eembie la visare, la speran\u0163\u0103, la dragoste fa\u0163\u0103 de aproapele t\u0103u. C\u0103ci se tr\u0103ie\u015fte \u015fi din dragoste, nu-i a\u015fa? \u201c \u2013 SILVIA \u015fi OLIVIU RACO\u0162I
\n\u201cCa rom\u00e2ni, ne sim\u0163im m\u00e2ndri c\u0103, iat\u0103, paralel cu Ana Maria Beligan \u015fi Valeriu C\u00e2mpeanu, \u00eenc\u0103 un nume rom\u00e2nesc se afirm\u0103 \u00een peisajul cultural al Melbournului: Benoni Todic\u0103<\/em>. \u201c \u2013 S.&Ol. RACO\u0162I
\nCu referire la filmul ARTHOLES IN MELBOURNE \u201cCamera de filmat este povestitorul ideal: vede, aude, simte, m\u00e2ng\u00e2ie, este tactil\u0103 \u015fi ocrotitoare, dezl\u0103n\u0163uit\u0103 ca o furtun\u0103 \u015fi subtil\u0103 ca un Zefir pe v\u00e2rfurile vag \u00eenz\u0103pezite ale Semenicului.
\nClipind din ochiul ciclopic peste toate cele, c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi Zeul-p\u0103pu\u015far, camera \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte, \u00eentr-o zi, pe Ben, copilul n\u0103stru\u015fnic al minelor de uraniu dintr-un \u015fantier uitat de lume, Ciudanovi\u0163a \u2013 copilul de 12 ani imagineaz\u0103 o camer\u0103 de filmat dintr-o cutie de conserv\u0103 \u015fi o plimb\u0103 cu ignoran\u0163\u0103 \u015fi sublim peste toate cele. Saltul peste timp, de la juc\u0103ria imaginar\u0103 la realitatea meselor de editing \u015fi a sofistic\u0103rii tehnologice, nu-l schimb\u0103 cu nimic pe acest personaj Jupiterian al jocului vie\u0163ii \u015fi al mor\u0163ii \u00een de\u015fertul de cenu\u015f\u0103. Spiritualitate \u015fi jocular, inova\u0163ie \u015fi rigoare, explozie fierbinte \u015fi t\u0103cere de z\u0103pad\u0103, compun un fel de orgiastic aluat \u00een jurul inimii acestui b\u0103rbos, inim\u0103 \u00een a c\u0103rei b\u0103taie ascu\u0163it\u0103 se aude un clopot asurzitor.
\nC\u00e2nd Radu Satc\u0103u a organizat o expozi\u0163ie a lucr\u0103rilor sale de pictur\u0103 \u00een boema din Fitzroy, Melbourne (Australia), \u00een septembrie 2003, Ben Todic\u0103 a fost invitat s\u0103 clipeasc\u0103 din ochiul ciclopic al camerei sale de filmat. De la obi\u015fnuin\u0163a de a filma, cu preponderen\u0163\u0103, rituri de trecere ale rom\u00e2nilor din diaspora, nu de pu\u0163ine ori contrapunctate de talentul extraordinar al regizorului pentru \u2018portret\u2019, pentru surprinderea acelui inefabil uman, \u00een curgerea sa printre meandrele tradi\u0163iei \u015fi obiceiurilor rom\u00e2ne\u015fti, deci de la o rutin\u0103 a \u2018spiritualit\u0103\u0163ii\u2019 noastre rezistente \u015fi indestructibile, Ben \u00ee\u015fi provoac\u0103 aparatul de filmat la jocul subtil al imaginii de art\u0103, secondat\u0103 de acorduri de free-jazz, oh, at\u00e2t de moderne. \u00cen clamarea c\u0103 Ben este, ca to\u0163i arti\u015ftii de talent, \u00een posesia unei incontestabile versatilit\u0103\u0163i, nu este nici o exagerare, versatilitate \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103, deopotriv\u0103, de subiectul filmului, artistul Radu Satc\u0103u, \u015fi de tablourile acestuia. Intersec\u0163ia, \u00een dihotomia filmului, \u00eentre cine-verite-ul momentului \u00eensu\u015fi \u2013 un vernisaj de pictur\u0103 \u00een inima melbournez\u0103 a Australiei, care a adunat stofa pestri\u0163\u0103 \u015fi pasionat\u0103 a comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne iubitoare de art\u0103 din Melbourne, \u015fi interviul luat artistului \u00een intimitatea culorilor aprinse de g\u00e2ndurile \u015fi emo\u0163iile lui Radu \u00een studioul s\u0103u, face din Ben un maestru al \u0163es\u0103turii vii a unui gen, niciodat\u0103 confortabil, documentarul. Sentimentul lui Ben c\u0103 prezen\u0163a acelui misterios \u2018A\u2019 din semn\u0103tura artistului \u2018Radu & A\u2019, trebuie cumva revelat\u0103, \u00eel provoac\u0103 pe Radu s\u0103 rememoreze scena din apartamentul din Amsterdam, \u00een care na\u015fterea unui stil \u00een arta original, unic, a fost validat\u0103 de intui\u0163ia so\u0163iei artistului, Aurelia. Am privit-o, aceast\u0103 insertare a mea \u2018furi\u015fat\u0103\u2019 \u00een ansamblul dezv\u0103luirilor celui intervievat, ca pe un dulce \u2018complot\u2019 a doi dragi arti\u015fti. Metafora lui Ben, g\u0103sit\u0103 \u015fi realizat\u0103, \u00een r\u0103gazul a numai c\u00e2teva ore, \u00een care identitatea noastr\u0103 \u2013 Artistul, Muza, Ideea \u2013 se actualizeaz\u0103 \u00een scena calului \u2013 Artistul \u2013 h\u0103r\u0163uit de fiara (interioar\u0103) \u2013 Ideea, pentru a-\u015fi g\u0103si rezolvarea \u00een glon\u0163ul eliberator \u2013 Muza, vorbesc, \u00eenc\u0103 odat\u0103, despre talentul regizorului.
\nRecomand acest prim film dintr-un proiect vast care este abia la \u00eenceputul s\u0103u, \u015fi care va conjuga, prin gra\u0163ia ochiului discriminativ dar tandru \u015fi pasionat al camerei de filmat, mai multe arte \u2013 literatur\u0103, imagine, text, \u015fi nu, \u00een cele din urm\u0103, arta rezisten\u0163ei de a fi rom\u00e2n \u015fi, deopotriv\u0103, om \u2018\u00een lume\u2019.\u201c \u2013 Profesor Aurelia Satc\u0103u
\n\u201cAm v\u0103zut \u015fi filmul cu crucile\u2026 m-a\u015fteptam s\u0103 faci o retrospectiv\u0103 a mormintelor rom\u00e2nilor din Melbourne, pe fondul predicii preotului Coman \u015fi al vocilor feminine\u2026 \u00cen filmul t\u0103u a fost prezentat\u0103 o singur\u0103 cruce \u015fi anume, cea a lui Isaia. \u00cenceputul: foarte frumos \u015fi genuin\u2026 oamenii mergeau la\u2026 \u00eenmorm\u00e2ntare?\u2026 parastas?\u2026 nu \u015ftim dec\u00e2t aproape de sf\u00e2r\u015fit\u2026 dar ei vorbeau despre sarmale\u2026 Ce-i \u015fi via\u0163a asta! Ea merge \u00eenainte. De e ploaie, de e soare! De data aceasta oamenii se duceau s\u0103-\u015fi pomeneasc\u0103 mor\u0163ii\u2026 Ploaia, impar\u0163ial\u0103, \u00eei binecuv\u00e2nteaz\u0103 \u015fi ea. Dumnezeu tun\u0103 cu tunete adev\u0103rate \u015fi lumineaz\u0103 cu fulgere, tot adev\u0103rate. Un val de umor fin se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte printre pu\u0163inii rom\u00e2ni care, cu o m\u00e2n\u0103 leg\u0103nau coliva, p\u00e2inea \u015fi vinul, iar cu alta \u0163ineau umbrela s\u0103-i apere de ploaie\u2026 \u201cLum\u00e2n\u0103rile au avut un rol aparte \u00een film \u015fi combina\u0163iile dintre mi\u015fcare a fl\u0103c\u0103rii \u015fi poze statice de fl\u0103c\u0103ri \u201c\u00eenlemnite\u201d mi s-au p\u0103rut chiar bune. \u00cen special una de pe la \u00eenceput, c\u00e2nd flac\u0103ra \u00een\u0163epenit\u0103 devenise un arc portocaliu, pentru o clip\u0103!\u2026 Cam at\u00e2t pentru seara asta. Te felicit din toat\u0103 inima pentru filme (\u00een special cel cu Radu Satc\u0103u \u015fi cu Aurelia). Lumi, cu drag PS: probabil, o s\u0103 cump\u0103r \u015fi crucile\u201c\u2026 Profesor LUMINI\u0162A TUDOR
\n\u201cCrea\u0163ia domnului Benoni Todic\u0103 d\u0103ruie\u015fte rom\u00e2nului australian clipe incomparabile de delectare spiritual\u0103, \u00eenviind \u00een suflet acea f\u0103r\u0103 seam\u0103n sim\u0163ire c\u0103 apar\u0163ii comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, oriunde s-ar afla ea \u00een lume.\u201c \u2013 MONA HARSAN
\n\u201cTermenul \u2018compozi\u0163ie\u2019 este rela\u0163ionat mai ales cu muzica \u015fi cu arta plastic\u0103. \u00cen lumea filmului ocup\u0103 un loc relativ modest \u015fi pare mai degrab\u0103 demodat. \u2018Ac\u0163iune\u2019, \u2018tensiune\u2019, \u2018dram\u0103\u2019 etc., sunt termenii prefera\u0163i, ba chiar, reduc\u00e2nd arta cinematografic\u0103 la un aspect psihologizant, conceptul de \u2018reprezentare\u2019 ocup\u0103 un loc privilegiat \u015fi distorsionant \u00een teoria \u015fi critica de film contemporan\u0103. Dar, prizonier al unei pozi\u0163ii conservatoare, autorul acestor r\u00e2nduri prefer\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 aici \u015fi acum, despre compozi\u0163ie. Arta fimului a fost considerat\u0103 o art\u0103 a timpului, de c\u0103tre unii autori ai perioadei clasice a criticii cinematografice, o art\u0103 care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 discursul \u00een timp \u015fi prin acest aspect apropiindu-se mult de muzic\u0103 mai mult dec\u00e2t pictur\u0103 \u015fi sculptur\u0103, arte rela\u0163ionate de paradigma spa\u0163iului. Filmul lui Ben, printr-o anume secven\u0163\u0103 mi-a reamintit aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 dintre film \u015fi muzic\u0103: \u00een timp ce intervievatul (pictorul) poveste\u015fte despre inventarea unui stil, imaginile \u00eencep s\u0103 comenteze cuvintele pe care spectatorul le aude. Primele inserturi sunt imagini fixe:
\naparent desenul unui cal legat de un copac d\u0103r\u00e2mat, \u00eentr-un lumini\u015f, la marginea unei p\u0103duri. Apoi apare pericolul, imaginea indecis\u0103 a unui animal de prad\u0103, un ochi p\u00e2ndind din desi\u015ful p\u0103durii. Calul, cuprins de nelini\u015fte \u00eencepe s\u0103 se agite \u015fi, speriat de iminen\u0163a unui atac mortal, se zbate ca \u00eentr-o capcan\u0103, \u00een timp ce lupul alearg\u0103 tot mai hot\u0103r\u00e2t spre prada u\u015foar\u0103. \u00cen fine, vedem \u0163eava unei pu\u015fti \u015fi vedem c\u0103 v\u00e2n\u0103torul uman trage. B\u0103nuim c\u0103 nu \u015fi-a gre\u015fit \u0163inta \u015fi s\u0103lb\u0103ticiunea a fost oprit\u0103 din atac. Metafora aceasta format\u0103 din inserturi strecurate printre cuvintele pictorului nu numai c\u0103 se \u00eenscrie ca un comentariu la sensul imediat al textului spus ci, mai mult, precum o tem\u0103 reluat\u0103 \u015fi tratat\u0103 \u00eentr-o simfonie, ea reia tema \u2018v\u00e2n\u0103torii\u2019 din prima parte a interviului, reamintind prin imagini, ideea c\u0103 arta de a crea imagini este un fel de \u2026 v\u00e2n\u0103toare, reamintind spectatorului acele cuvinte, acea compara\u0163ie metaforizant\u0103 \u015fi cre\u00e2nd astfel un efect de oglinzi care se reflect\u0103 una pe alta \u00een textura filmic\u0103, ceea ce \u00eemi pare una din reu\u015fitele acestui film documentar, interviu \u015fi comentariu, me\u015fterit de Ben Todic\u0103.\u201c \u2013 Pictorul Radu Satc\u0103u
\n\u201cPrin filmul realizat cu ocazia Zilei Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, s\u0103rb\u0103torit\u0103 la Canberra la 1 Decembrie 2000, d-l Ben Todic\u0103 ne d\u0103ruie\u015fte \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 clipe de \u00eenc\u00e2ntare sufleteasc\u0103, de emo\u0163ie \u015fi de justificat\u0103 m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103. Accesibil\u0103 omului obi\u015fnuit \u015fi marcat\u0103 \u00een acela\u015fi timp de o natural\u0103 aptitudine a cineastului de a selecta cu profesionalism felii de via\u0163\u0103 real\u0103 \u015fi de a le prezenta apoi a\u015fa de gr\u0103itor, pelicula \u0163ine treaz\u0103 aten\u0163ia celui ce o vizioneaz\u0103 \u015fi completeaz\u0103 \u00een mod fericit ceea ce noi to\u0163i am numit S\u0103rb\u0103toarea noastr\u0103 de la Canberra. Dup\u0103 ce prezint\u0103 c\u00e2teva dintre tablourile d-nei Dorina Bugariu Petre, adev\u0103rate mostre de talent, de fine\u0163e \u015fi de discre\u0163ie \u015fi, dup\u0103 ce ne familiarizeaz\u0103 cu imaginea d-nei ambasador Manuela Vulpe \u015fi cu cea a d-lui Augustin Luchian, prezentate pe fundalul cl\u0103dirii cochete a Ambasadei Rom\u00e2niei, reporterul ne introduce \u00een atmosfera de cald\u0103 cordialitate a s\u0103rb\u0103toririi oficiale, la nivel de ambasade. Figura care se impune este f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate aceea a d-nei ambasador. \u00cenzestrat\u0103 cu calit\u0103\u0163i reale de diplomat \u2013 prestan\u0163\u0103, o perfect\u0103 st\u0103p\u00e2nire \u015fi coordonare a emo\u0163iilor, un \u201cspeech\u201d inteligent, bine structurat \u015fi pres\u0103rat cu umor de bun gust, iar toate acestea \u00eembinate \u00eentr-un fizic armonios \u2013 d-na Manuela Vulpe reu\u015fe\u015fte cu succes \u015fi f\u0103r\u0103 efort s\u0103 atrag\u0103 simpatia \u015fi aprecierea sincer\u0103 a oaspe\u0163ilor str\u0103ini prezen\u0163i \u00een num\u0103r nea\u015fteptat de mare, ceea ce de altfel \u00eel determin\u0103 \u015fi pe d-l Grame Wilson, \u015feful protocolului diplomatic, s\u0103 remarce acel \u201cgreat natural charm\u201d al d-nei ambasador \u015fi deci, implicit am zice noi, al poporului rom\u00e2n. Veselia, muzica, spontaneitatea, buna dispozi\u0163ie \u015fi, \u00een plus, o doamn\u0103 ambasador prietenoas\u0103, capabil\u0103 s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 \u201co vorb\u0103 de inim\u0103\u201d fiec\u0103ruia, s\u0103 schimbe opinii \u015fi idei cu cei din jur, gata s\u0103 se fotografieze cu cei ce doreau, deloc plictisit\u0103 sau obosit\u0103 au adus participan\u0163ilor sim\u0163\u0103m\u00e2ntul c\u0103 se aflau de fapt la o s\u0103rb\u0103toare de familie. N-au lipsit momentele emo\u0163ionante, cu discursuri \u015fi recit\u0103ri de versuri din Co\u015fbuc \u015fi Eminescu, momente c\u00e2nd nu mai au nici o importan\u0163\u0103 st\u00e2ng\u0103ciile, ba, dimpotriv\u0103, ne poart\u0103 deodat\u0103 \u00een atmosfera \u201cde acas\u0103\u201d, un \u201cacasa\u201d pe care-l purt\u0103m cu to\u0163ii \u00een noi, oriunde am fi. Filmul, caracterizat prin talent, naturale\u0163e \u015fi sinceritate se adaug\u0103 la num\u0103rul reu\u015fitelor realiz\u0103rii anterioare cu care d-l Ben Todic\u0103 ne delecteaz\u0103 de la o vreme. A\u015fa cum \u00eensu\u015fi spune \u201cExist\u0103 o for\u0163\u0103 \u00een dragostea de \u0163ar\u0103 pe care o simt doar emigran\u0163ii vremurilor.\u201d \u2013 TIA BASARAB
\n\u201c\u00cemi spunea odat\u0103 o credincioas\u0103 trecut\u0103 prin multe \u00eencerc\u0103ri ale vie\u0163ii: Dumnezeu nu se arat\u0103 niciodat\u0103. El trimite, are trimi\u015fii Lui\u2026 Credem c\u0103 nu exager\u0103m dac\u0103 privim filmul HRAMUL c\u0103 pe un mesaj anume pentru noi to\u0163i enoria\u015fii Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din Melbourne \u015fi nu numai. Filmul d-lui Ben Todic\u0103 r\u0103scole\u015fte prin bog\u0103\u0163ia \u015fi complexitatea de g\u00e2nduri \u015fi sim\u0163iri ce-\u0163i umplu mintea \u015fi inima dup\u0103 vizionare. Secven\u0163ele liturghiei arhiere\u015fti oficiate de \u00cenalt Prea Sfin\u0163ia Sa Mitropolitul Serafim Joant\u0103 trezesc ecouri ad\u00e2nci \u00een con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 . Slujba e \u00eentregit\u0103 de comentariul autorului, care presar\u0103 cu m\u0103sur\u0103 \u015fi cu competen\u0163\u0103 date istorice, informa\u0163ii \u015fi explica\u0163ii despre biseric\u0103, despre via\u0163a de misionari a apostolilor Petru \u015fi Pavel \u015fi leg\u0103tura acestui fapt cu numele \u015fi hramul bisericii, despre \u00een\u0163elesul \u015fi rolul binef\u0103c\u0103tor al hramului \u00een via\u0163a neamului. Filmul surprinde treptat imagini simple \u015fi familiare: fe\u0163ele credincio\u015filor \u00eenc\u0103rcate de smerenie, atitudini \u015fi gesturi pioase cerute de participarea la ritualul religios, corul, icoane \u015fi picturi din biseric\u0103. Oficierea propriu-zis\u0103 a slujbei curge domol pe fundalul unei forfote lini\u015ftite care nu tulbur\u0103 pacea \u015fi solemnitatea momentului. Arta cineastului const\u0103 \u00een felul \u00een care a coroborat imagini \u015fi secven\u0163e ale filmului cu serviciul religios, pe coordonatele credin\u0163ei noastre mistice. Sufletul se \u00eenal\u0163\u0103 odat\u0103 cu imnurile de slav\u0103 ale corului c\u0103tre crucea de deasupra altarului sau se lumineaz\u0103 \u015fi se purific\u0103 odat\u0103 cu aprinderea lum\u00e2n\u0103rii. Uneori, imagini nemi\u015fcate se succed ca ni\u015fte fotografii \u00eentr-un album, m\u0103rturie c\u0103 aici \u015fi oriunde contribuim cu to\u0163ii la edificarea bisericii \u015fi la p\u0103strarea ei. Alteori, secven\u0163e \u00eencetinite te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 z\u0103bove\u015fti oleac\u0103 \u015fi s\u0103 meditezi la semenii t\u0103i, s\u0103-i apreciezi \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163i de la ei. \u201cS\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m unii de la al\u0163ii, c\u0103ci a\u015fa ne \u00eendrept\u0103m spre unitatea cre\u015ftin\u0103\u201d spunea \u00cenalt Prea Sfin\u0163ia Sa Mitropolitul SERAFIM. Ca s\u0103 imbini secven\u0163e \u015fi imagini ce reveleaz\u0103 partea spiritual\u0103 din noi, \u201cduhul ce ne \u0163ine\u201d, ai nevoie nu numai de pricepere profesional\u0103, ci \u015fi de acel inefabil \u201cceva\u201d c\u0103ruia nu to\u0163i dintre noi \u015ftiu s\u0103-i dea expresie: iubirea de semeni. \u00cen partea a patra a filmului, dou\u0103 simboluri ale iubirii \u2013 ca esen\u0163\u0103 divin\u0103 a sufletului omenesc \u2013 str\u0103lucesc prin simplitatea \u015fi ve\u015fnicia lor: \u201cUn copil\u201d \u015fi \u201cO mam\u0103\u201d. Imagini eterne, oprite \u00een timp \u015fi \u00een spa\u0163iu ele nu mai au un timp sau un spa\u0163iu anume; ele sunt aici \u015fi pretutindeni, din todeauna \u015fi pentru totdeauna. Explica\u0163iile scrise, semnificative prin con\u0163inutul lor, aduc un plus de informa\u0163ie, \u00een mod discret, f\u0103r\u0103 s\u0103 tulbure atmosfera pioas\u0103 a slujbei religioase; ele sunt \u00eencununate apoi, dup\u0103 terminarea slujbei, de comentariul competent al autorului, realizat cu m\u0103sur\u0103 \u015fi cu detalii cheie, care \u00eendeamn\u0103 pe cel ce vizioneaz\u0103 filmul s\u0103 mediteze iar \u015fi iar la cuvintele M\u00e2ntuitorului: \u201cIubi\u0163i-v\u0103 unii pe al\u0163ii\u2026\u201d Partea ultim\u0103 a filmului \u00eencoroneaz\u0103 eforturile autorului. Fundalul muzical ales cum nu se putea mai gr\u0103itor, versurile lui Ion Pillat, imaginile care se despart \u015fi se unesc simetric, a\u015fa cum toate cele bune \u015fi de folos omului purced dintru Cristos \u015fi se \u00eentregesc \u00eentru Cristos, f\u0103r\u00e2mele ce se \u00eempreuneaz\u0103 \u00eentr-un \u00eentreg ca vie\u0163ile noastre \u00eenm\u0103nunchiate \u00eentr-un singur Dumnezeu, cuvintele ultime de pe ecran ce sun\u0103 \u00een noi ca dang\u0103tul de clopot \u2013 Credin\u0163\u0103, Alinare, Iertare, \u00cenchinare, Milostivire, Ve\u015fnica pomenire, Dragoste \u2013 iar la sf\u00e2r\u015fit icoana Sfin\u0163ilor apostoli Petru \u015fi Pavel rostogolindu-se parc\u0103 prin veacuri pentru a se contopi \u00een final cu Crucea, simbolul central al vie\u0163ii noastre de dou\u0103 mii de ani, toate, toate acestea duc la acela\u015fi puternic impact: zidesc! Ca spectator, nu se poate s\u0103 nu tr\u0103ie\u015fti revela\u0163ia c\u0103 \u201cceva\u201d anume din sufletul t\u0103u se \u00eenal\u0163\u0103 spre sublim \u015fi c\u0103, \u00een acela\u015fi timp, \u00eenvie \u00een el acea sc\u00e2nteie de dumnezeire pe care to\u0163i o avem \u00een noi, ca dar nepre\u0163uit al Creatorului.\u201c \u2013 TIA BASARAB
\n\u201cPrietenia mea cu Ben mi-a fost benefic\u0103. O \u00eent\u00e2lnire a talentului peisajului natural, cineastul, cu cel al peisajului literar, scriitorul, s-a transformat \u00een ni\u015fte activit\u0103\u0163i ulterioare, care vor r\u0103m\u00e2ne nu numai amintirea unei prietenii, ci roadele unei munci creative deosebite \u015fi de continuitate. BEN, o personalitate de un caracter ales, simplu, harnic, cinstit, ve\u015fnic \u00eendr\u0103gostit de locurile natale, de prietenii de alt\u0103 dat\u0103 ai copil\u0103riei sale. Rar mi-a fost dat s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc oameni \u00eenzestra\u0163i cu at\u00e2ta r\u0103bdare, pertinen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de sl\u0103biciunile oamenilor din jurul s\u0103u, adres\u00e2ndu-se \u00eentotdeauna tuturor cu cele mai potrivite cuvinte, ce se v\u0103deau de departe izvor\u00e2te dintr-un izvor al cugetului s\u0103u cre\u015ftin. M-am str\u0103duit \u00eentotdeauna, la r\u00e2ndul meu, s\u0103-i r\u0103spund la fel de sincer \u015fi cu demnitate, chiar dac\u0103 \u00een jur picurau \u015fi rodii, de felul rodiilor ce cad \u00een toamne pe frunzele de vii, semnul de iarn\u0103, iarna sufleteasc\u0103 a unora vii. Prin practica muncii perseverente, cu inim\u0103 \u015fi d\u0103ruire, filmele lui BEN TODIC\u0102 din Melbourne, \u00eencep a se derula, pe tematicile cele mai reale \u015fi senza\u0163ionale ale vie\u0163ii comunit\u0103\u0163ii etniei rom\u00e2ne din Melbourne, \u015fi apoi din Australia. Dar, niciodat\u0103 \u201eBenoni din Ciudanovi\u0163a\u201c, cum \u00eemi place s\u0103-l supranumesc, nu a uitat mica noastr\u0103 bibliotec\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201c, s\u0103 nu trimit\u0103 o edi\u0163ie a filmului realizat. Niciodat\u0103 nu a uitat simpla Revist\u0103 \u201eIosif Vulcan\u201c, la apari\u0163ia ei de un deceniu, al c\u0103rei \u00een aceste condi\u0163ii s\u0103n\u0103toase, am \u00eenceput \u015fi eu s\u0103-mi \u00eembog\u0103\u0163esc imagina\u0163ia, \u015fi pe marginea multor filme primite s\u0103 \u00eentocmesc \u015fi o descriere\/prezentare literar\u0103, spre a l\u0103rgi spa\u0163iul de informare \u015fi \u00eenspre cititorii Revistei Iosif Vulcan \u2013 Australia. LA REVEDERE GEORGE, realizat de Ben Todic\u0103 \u2013 \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 jum\u0103tate a anului 2003, \u015fi totodat\u0103 \u00eenceput de nou mileniu, un nou film rom\u00e2nesc realizat la Melbourne, cu ocazia ceremoniei de \u00eenmorm\u00e2ntare a lui George Pascu, emigrant rom\u00e2n \u00een Australia, \u2013 sose\u015fte drept cre\u015ftin\u0103 dona\u0163ie Bibliotecii \u201eMihai Eminescu\u201c, din partea dlui. BEN TODIC\u0102. De fapt, la arhiva bibliotecii amintite, avem mai multe casete video cu filme rom\u00e2ne\u015fti, din via\u0163a noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 tr\u0103it\u0103 aici l\u00e2ng\u0103 Tropice, donate de cineastul din Melbourne. Reprezent\u00e2nd diferite tr\u0103iri \u015fi evenimente: nun\u0163i, botezuri, activit\u0103\u0163i culturale, cultural-religioase etc., deci tradi\u0163ii ce ni le p\u0103str\u0103m cu sfin\u0163enie, \u015fi prin care ne identific\u0103m \u015fi noi ca apar\u0163in\u00e2nd unui neam anume. Primind acest nou film, am reflectat din nou asupra unui detaliu ce intuitiv mi se lumina \u00een minte, \u015fi anume, imortalizarea acelui aspect tradi\u0163ional, al obiceiului de \u00eenmorm\u00e2ntare la rom\u00e2ni, p\u0103strat \u015fi \u00eemplinit oriunde ne-am g\u0103si tr\u0103itori \u00een lume. A\u015fezat \u00een fa\u0163a televizorului, timp de dou\u0103 ore \u015fi jum\u0103tate, am vizionat \u00een \u00eentregime desf\u0103\u015furarea ceremoniei de \u00eenmorm\u00e2ntare a celui ce a fost George Pascu. \u015ei dac\u0103 mi-au ap\u0103rut c\u00e2teva lacrimi \u00een ochi, nu este o minune, ci o sim\u0163ire ce o va \u00eencerca fiecare dintre dumneavoastr\u0103, \u00een fa\u0163a unui asemenea moment de pietate, de trecere a acelei linii separatoare, a acelei linii de aur, dinspre via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u00eenspre cea a ve\u015fniciei ve\u015fnice\u201c. \u201c\u2026Urm\u0103rind \u00een continuare filmul, din nou trebuie apreciat aspectul de calitate \u015fi claritate al imaginilor. \u015ei cum realizatorul filmului \u00eemi este bun prieten, l-am sunat la telefon, enumer\u00e2ndu-i c\u00e2teva \u201eponturi\u201c pe care eu le-am g\u0103sit a fi \u00eentr-adev\u0103r, de un profesionalism deplin, ales, adic\u0103 de surprindere \u00een spa\u0163iu suficient vizibil, \u00een lumini reale, cu intensitatea culorilor bine reglat\u0103, \u015fi pe tot timpul film\u0103rilor f\u0103cute. Naosul (nava) deci interiorul bisericii, soleea de pe care cei doi preo\u0163i ortodoc\u015fi, Pr. Dumitru Coman \u015fi Pr. Cristos Dimulianus oficiau, Catapeteasma (Iconostasul) \u00een\u0103l\u0163ate str\u0103lucitor \u015fi aurit, fizionomiile Sfin\u0163ilor, fizionomiile credincio\u015filor prezen\u0163i \u00een biseric\u0103, totul, totul, erau redate cu o clarviziune des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. Maica cea Sf\u00e2nt\u0103 cu Fiul \u00een bra\u0163e se apropia u\u015for (pe ecran), \u00eenc\u00e2t aveai impresia c\u0103 te apropii tu personal. \u00cen smerenia, duio\u015fia, \u015fi spiritualitatea ortodox\u0103, icoanele au un rol cu totul deosebit. Cinstirea lor a fost \u00eentotdeauna o datin\u0103 \u015fi o prezen\u0163\u0103 vie \u00een via\u0163a cre\u015ftin\u0103. Iar noi rom\u00e2nii, n\u0103scu\u0163i \u015fi crescu\u0163i odat\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi leag\u0103n cu cre\u015ftinismul, suntem ca ni\u015fte gemeni acestuia. \u00cen sf\u00e2r\u015fit recomand rom\u00e2nilor-australieni s\u0103 vizioneze acest film, realizat de BEN, aceast\u0103 realitate vie prins\u0103 pe pelicula de filmare, c\u0103ci este \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 a realit\u0103\u0163ii de tradi\u0163ie \u015fi libertate a spiritualit\u0103\u0163ii ortodoxe rom\u00e2ne (\u2026)\u201c Ioan Micl\u0103u \u2013 22.06.2003 http:\/\/revistaiosifvulcan.wordpress.com\/romani-in-australia\/scriito\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\n\u201cPlanurile suprapuse ale filmului MORMINTELE CU CRUCILE atest\u0103 o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 a articul\u0103rii \u00eentre \u2018momentul prezent\u2019 (tematica filmului), \u2018memoria afectiv\u0103\u2019 ( recolect\u00e2nd traseele tradi\u0163iilor, obiceiurilor gastronomice \u2013 sarmalele cu m\u0103m\u0103ligu\u0163\u0103, \u0163uica fiart\u0103 cu cui\u015foare, etc), precum \u015fi planul insertat al imaginilor paralele, \u00een care o anume dinamic\u0103 de \u00eenceput de lume vine s\u0103 coloreze realitatea momentului \u2013 Pomana de un an a unui rom\u00e2n decedat la Melbourne \u015fi pomenit de familie. Secven\u0163e din filmul Elisabetei Bostan Amintiri din copil\u0103rie, se g\u0103sesc flancate \u00een filmul lui Todic\u0103 de p\u00e2lp\u00e2irea \u00een ve\u015fnicie a lum\u00e2n\u0103rii \u015fi a luminii sale sacre, ad\u00e2ncind, \u00een film, comuniunea \u00eentre trecut \u015fi prezent, fic\u0163iune \u015fi realitate, simbol \u015fi planul concret, existen\u0163ial. Personaje din spatele cortinei masive a timpului g\u0103sindu-\u015fi loc\u0103\u015ful \u00een bine str\u0103juita memorie a oric\u0103rui emigrant (copilul, mama, cei familiari), se reflect\u0103 \u00een acest film prin concrete\u0163ea unor \u2018rom\u00e2ni la Melbourne\u2019 s\u0103v\u00e2r\u015find actul ritualic al \u2018pomenirii\u2019 celor du\u015fi dintre noi, un ritual de extraordinar\u0103 for\u0163\u0103 \u00een ansamblul tradi\u0163iilor religioase ale rom\u00e2nilor: moartea, la rom\u00e2ni, cheam\u0103 totdeauna la via\u0163\u0103, iar ritualul mor\u0163ii este unul integrator, \u00een care esen\u0163a vie\u0163ii trebuie p\u0103strat\u0103 \u015fi perpetuat\u0103. Marele istoric al religiilor, rom\u00e2nul Mircea Eliade, a subliniat el \u00eensu\u015fi aceast\u0103 func\u0163ie simbolic\u0103 de mare for\u0163\u0103 a ritualului \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii sau pomenirii drept garant al perpetu\u0103rii ordinii vie\u0163ii, un mesaj deloc pesimist, mai degrab\u0103 \u00een buna tradi\u0163ie integratoare a \u2018Cimitirului vesel din S\u0103p\u00e2n\u0163a\u2019, unde \u2018moartea\u2019 este abordat\u0103 cu umor \u015fi ironie, poate pentru a o \u00een\u0163elege \u015fi \u0163ine la distan\u0163a necesar\u0103. Rom\u00e2nii sunt, \u00een majoritatea lor ortodoc\u015fi, \u015fi acesta este ritualul urm\u0103rit de filmul lui Ben Todic\u0103, dar, dac\u0103 religia predominant\u0103 a rom\u00e2nilor ar fi fost alta, regizorul ar fi urm\u0103rit-o, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, pe aceea, cu aceea\u015fi minu\u0163iozitate \u015fi pasiune, \u00een convingerea c\u0103 \u2018religia\u2019, mai ales \u00een cadrul unui popor \u2018de vechime\u2019 cum este poporul rom\u00e2n, reprezint\u0103 o component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a culturii \u015fi o necesitate \u00een prezervarea acesteia. Mai mult, Ben Todic\u0103 a \u00een\u0163eles c\u0103 bagajul cultural al emigrantului este deopotriv\u0103 povar\u0103 dar \u015fi prilej al \u2018\u00een\u0103l\u0163\u0103rii la ceruri\u2019 \u2013 a\u015fa dup\u0103 cum un personaj din romanul lui Gabriel Garcia Marquez Un veac de singur\u0103tate, \u00een timp ce \u00eentinde rufele albe, imaculate la uscat, se \u00eenal\u0163\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ele, \u00eencet-\u00eencet, la ceruri \u2013 un symbol al necesarei purit\u0103\u0163i \u00een drumul transcendent al fiec\u0103ruia dintre noi, c\u0103tre \u2018sus\u2019, c\u0103tre \u2018ceruri\u2019. Ben Todic\u0103 este un pasionat al specificului cultural, al simbolurilor care marcheaz\u0103 nu mai pu\u0163in dec\u00e2t \u2018identitatea cultural\u0103 a neamurilor\u2019 deopotriv\u0103 cu a \u2018individului\u2019 venit singur \u00een lume, contaminat de arhetipurile lumii \u00een exact aceast\u0103 ad\u00e2ncire \u00een tradi\u0163ie, obicei, ritual, care fac, nu-i a\u015fa, carnea \u015fi s\u00e2ngele a ceea ce numim \u2018cultur\u0103\u2019. Rom\u00e2nia reprezint\u0103 pentru Ben o interminabil\u0103 surs\u0103 \u015fi boga\u0163ie spiritual\u0103, o plurivocitate de identit\u0103\u0163i, pe care, odat\u0103 p\u0103r\u0103sind spa\u0163iul natal, rom\u00e2nul se lupt\u0103 s\u0103 le \u00eentre\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 le \u00eempace. Exact aceast\u0103 lupt\u0103 a emigrantului cu p\u0103strarea echilibrului cultural la \u00eent\u00e2lnirea cu vocile abracadabrante, intense, ale multiculturalismului, confuze de cele mai multe ori, \u00een \u0163\u0103ri ale emigra\u0163iei cum ar fi Australia sau Statele Unite, aceast\u0103 necesitate de re-primenire \u00eentru vechi tezaure, fac lumea dint\u00e2i, illo tempore, a emigrantului, deopotriv\u0103 cu durerea de a nu reu\u015fi s\u0103 p\u0103streze acest echilibru. Dimensiunea filozofic-spiritual\u0103 a filmelor mai recente ale lui Ben Todic\u0103 este cu precizie chintesen\u0163a acestui sf\u00e2\u015fietor conflict interior. Autorul, un regizor independent stabilit, de peste 20 de ani, \u00een Melbourne , Australia , un amestec de auto-didact \u015fi maestru nativ al induc\u0163iei fascina\u0163iei lumii prin imagine filmic\u0103, semneaz\u0103, deja, cu o not\u0103 unic\u0103. Filmele sale, mai lungi sau mai scurte, \u00een care oameni \u015fi locuri, amintiri \u015fi simboluri, realitate a emigra\u0163iei \u015fi vis dureros al sufletului, identitate personal\u0103 \u015fi identitate colectiv\u0103, se \u00eent\u00e2lnesc pentru a garanta spectatorului certa pasiune pentru om, un nediluat umanism de care Ben \u00eensu\u015fi nu este pe deplin con\u015ftient. Tehnic dar \u015fi tematic, Ben Todic\u0103 revela contamina\u0163ia inconfundabil\u0103 a \u015fcolii grele de patos \u015fi nonstalgie a unui Andrei Tarkovski. Nostalgia, ultimul film al regizorului rus plecat prematur dintre noi \u00een anii \u201880, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o str\u0103lucit\u0103 carier\u0103. Apropierea \u00eentre Todic\u0103 \u015fi Tarkovski nu este nicidecum exagerat\u0103, la baz\u0103 st\u00e2nd un patern cultural \u015fi emo\u0163ional f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 comun \u2013 intersti\u0163iile la nivelul spa\u0163iului \u2018natal\u2019, totul marcat de un sentiment al vitalit\u0103\u0163ii \u015fi refacerii. Filmele lui Ben Todic\u0103 sunt, poate, tocmai aceast\u0103 chemare la regenerarea unui spa\u0163iu pierdut al copil\u0103riei, al inocen\u0163ei \u015fi al identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, al acelui patrimoniu sufletesc \u015fi nu numai al trecutului care devine irecuperabil. Despensa aceasta de optimism \u015fi for\u0163\u0103 regenerative a autorului, el \u00eensu\u015fi o imagine teluric\u0103 a ceva arhetipal, autentic, cheam\u0103 orice \u2018\u201dabatere\u201d de la normele \u00eenceputurilor, ale primelor imagini \u015fi poate ale celor de pe urm\u0103, la p\u0103r\u0103sirea \u0163\u0103rii, le cheam\u0103 pe toate la o resurec\u0163ie a spiritului, la o \u2018pomenire\u2019 \u015fi o \u2018primenire\u2019; \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, for\u0163a de a rezista \u00een afara spa\u0163iului sacru care r\u0103m\u00e2ne, pentru orice rom\u00e2n, Rom\u00e2nia. Imaginea turmelor \u00een transhuman\u0163\u0103, fluierul secund\u00e2nd deopotriv\u0103 acordurile de tunet ale ploii primordiale care se st\u00e2rne\u015fte inopinat \u00een mijlocul slujbei de pomenire, peste congrega\u0163ia din cimitirul melbournez Necropolis, totul se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 s\u0103 reziste. A rezista timpului, timpul \u00eenchis \u00een cire\u015fele al c\u0103ror ro\u015fu incandescent \u00eentreab\u0103, retoric: \u201cCe e via\u0163a?\u201d. R\u0103spunsul este, \u00eenc\u0103, \u00een fiecare dintre noi\u201c \u2013 Profesor Aurelia Satcau [este licen\u0163iat\u0103 a trei universit\u0103\u0163i (Bucure\u015fti, Auckland, Monash) \u00een domeniul Filologiei, Teoriei de film \u015fi Studiilor Culturale, \u015fi lucreaz\u0103 actualmente la teza sa de Doctorat pe tema “Ludic \u015fi Arhetipuri \u00een societatea contemporan\u0103’. Pred\u0103, de asemenea, engleza pentru studen\u0163i interna\u0163ionali \u00een cadrul unui Institut de studii superioare din Melbourne, Australia]
\n\u201cC\u0103utarea Paradisul Pierdut este pentru unii din noi, emigran\u0163ii, \u00eencercarea de a ne \u00eentoarce acas\u0103, bucata din DRUMUL NOSTRU complex, pe care Ben o prezint\u0103 \u00een filmul lui documentar cu acela\u015fi nume. \u00cen prima parte (filmul are 18 p\u0103r\u0163i), Ben cu prietenul Delu\u0163\u0103, pe care nu-l mai v\u0103zuse de ani \u015fi ani, se duc pe un drum \u00eenghe\u0163at \u015fi cu h\u00e2rtoape spre Oravi\u0163a. Aparatul de filmat al lui Ben m\u00e2ng\u00e2ie dealurile \u015fi pomii\u2026 Peisajul acela pe care v\u0103z\u00e2nd filmul l-am sim\u0163it evident rom\u00e2nesc, \u015fi m\u0103 \u00eentreb ce-l face a\u015fa: silueta pomilor, a dealurilor? \u201cMirosul\u201d din atmosfera pe care at\u00e2t de bine o creaz\u0103 Ben, de la povestiri despre cl\u0103dirile pe care le arat\u0103 \u00een imagini (ale buc\u0103\u0163ilor de film luate de el pe vremurile c\u00e2nd locuia acolo \u015fi lucra \u00een mina de uraniu) \u015fi care ast\u0103zi nu mai sunt? Detaliile, lentoarea \u015fi naturale\u0163ea convorbirii celor dou\u0103 personaje (prietenul Delu\u0163\u0103 \u015fi operatorul care nu se vede, dar se aude, Ben)? Modul \u00een care sunt inserate imagini statice, care s\u0103 puncteze pe cele filmate, cu aduceri aminte a vremurilor de demult. Candoarea b\u0103ie\u0163elului care \u00eei tot d\u0103 t\u00e2rcoale lui Ben \u00een timp ce filmeaz\u0103, nu ca s\u0103-i cear\u0103 un chewing-gum sau s\u0103-l \u00eentrebe despre blugi (cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri cu popula\u0163ie s\u0103rac\u0103), ci ca s\u0103-l fac\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eendrepte aparatul spre deal: \u201cVezi nene dealul?\u201d Chiar dealul copil\u0103riei lui pe care Ben venise s\u0103-l revad\u0103. Copiii care se dau cu s\u0103niu\u0163a ca \u00een poezia \u201cIarna pe uli\u0163\u0103\u201d a lui Co\u015fbuc. \u015ei poezia copil\u0103riei mele, noastre. Imagini de azi identice celor care fac parte din copil\u0103ria lui Ben, a noastr\u0103\u201c. \u201cFilmul Drumul Nostru are ceva din filmele lui Kurosawa, din lentoarea pregnant\u0103, care \u00ee\u0163i accentueaz\u0103 tr\u0103irile, a filmelor japoneze. Este un film documentar pe gustul meu, cum pu\u0163ine filme documentare se fac. N-are nimic pedagogic \u015fi structurat \u201cca \u00eentr-o carte de istorie sau o lec\u0163ie de geografie\u201d \u015fi totu\u015fi \u00ee\u0163i d\u0103 date precise despre minele de uraniu, despre exploatarea sovietic\u0103 de acolo (prin texte inserate ingenios ca subtitluri \u015fi prin povestirile b\u0103tr\u00e2nului miner Andonie Tiberiu, din Blocul A, primul construit acolo c\u00e2nd localitatea nici nu exista \u2026) Este un documentar poetic, care \u00eencepe prin a te fermeca la un nivel de sim\u0163ire, \u015fi apoi, \u00eencet, \u00eencet \u00ee\u015fi dezv\u0103luie date concrete, suger\u00e2ndu-\u0163i-le doar uneori. Ben, artistul, creator de imagini \u015fi sunet, se \u00eentrece pe sine \u00een acest film. Detalii, peisaje, oameni, cl\u0103diri, totul te \u0163ine \u00eencordat \u015fi \u00ee\u0163i st\u00e2rne\u015fte nostalgia, dorul, pe care noi to\u0163i emigran\u0163ii cu sim\u0163iri le purt\u0103m ve\u015fnic \u00een spa\u0163iul nostru Mioritic de departe, \u00een \u0163ara de adop\u0163ie, fie ea Australia sau Statele Unite. \u015ei sunetul, \u00een special sunetul este \u00eenc\u00e2nt\u0103tor. Adev\u0103rat compozitor \u00een modul \u00een care \u00ee\u015fi editeaz\u0103 filmul, Ben \u00eembin\u0103 sunete duioase sau puternice cu momente significante de t\u0103cere, de lini\u015fte. Ben alege cele mai potrivite sunete (de c\u00e2ntec de pas\u0103re, susur de ap\u0103 de r\u00e2u, zgomot de locomotiv\u0103 cu aburi sau instala\u0163ii de min\u0103), \u015fi melodii, melodii tulbur\u0103toare, accentu\u00e2nd tensiunea din film: Caii, caii lui Alexandru \u015etefan \u015fi V\u0103d mun\u0163ii. V\u0103d dealurile\u2026 Nu v\u0103d nimica, ale Adei Milea. Inseratul iscusit al melodiilor \u00eentre text \u015fi vocea comentatorului Ben. Nimic nu se suprapune. \u201cNu vreau s\u0103-l deranjez pe cel ce vizioneaz\u0103 filmul meu. C\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd poate citi pe ecran, apoi m\u0103 aude spun\u00e2nd ceva, alt\u0103dat\u0103 punctez cu melodii alese de mine. Am descoperit compozitori din Republica Moldova extraordinari. Pavel Stratan cu Visul \u015fi M-am n\u0103scut de ziua mea, este o perl\u0103 a originalit\u0103\u0163ii lipsit\u0103 de prejudec\u0103\u0163ile de care sunt tortura\u0163i marea majoritate a muzicienilor rom\u00e2ni, un natural care d\u0103 lec\u0163ii rocului interna\u0163ional promovat la noi. Alexadrina Hristov cu Avionul de Aur sau Noi doi o alt\u0103 original\u0103 \u00een control at\u00e2t al vie\u0163ii c\u00e2t \u015fi al compozi\u0163iei, Doina \u015fi Ion Aldea Teodorovici cu Eminescu, adev\u0103ra\u0163i revolu\u0163ionari \u015fi protectori ai culturii rom\u00e2ne \u015fi nu mai pu\u0163in Alexandru \u015etefan cu \u0162ara mea str\u0103bun\u0103, Fug rom\u00e2nii de acas\u0103, Emigrantul, Caii, caii, Generalul, R\u0103ze\u015fii, Ofi\u0163erii, Dacii din Atlanti, De-or trece anii, etc. To\u0163i ni\u015fte originali care te pot inspira \u015fi pe care filmele mele \u00eei pot oric\u00e2nd curta, pot dansa \u00eempreun\u0103 complement\u00e2ndu-se cu u\u015furin\u0163\u0103 pentru c\u0103 vin din acela\u015fi ad\u00e2nc. Compozitori tineri gata pentru superproduc\u0163ii, capabili cu u\u015furin\u0163\u0103 s\u0103 umple p\u00e2nza istoriei neamului\u201d. \u201dDup\u0103 mine, Ben \u00ee\u015fi \u201cc\u00e2nt\u0103\u201d filmele, le c\u00e2nt\u0103 celor ce le vizioneaz\u0103 povestea locurilor \u015fi a oamenilor, de\u015fi el spune c\u0103 \u00ee\u015fi face filmele \u201cca un pictor\u201c. \u201cDesenez \u015fi colorez\u201d forme \u015fi idei a\u015fa cum \u00eemi vin \u00een minte, din buc\u0103\u0163ele. Inspira\u0163ia filmelor mele vine din copil\u0103rie. La Ciudanovi\u0163a ru\u015fii aduceau multe filme ruse\u015fti, bune. Ajungeau la Bucure\u015fti numai cu unul sau doi ani mai t\u00e2rziu. \u015ei apoi filmele din circuitul na\u0163ional, ne-ruse\u015fti, c\u00e2nd ajungeau acolo, pentru c\u0103 eram \u00een circuit, cinematograf comunal, dar veneau t\u00e2rziu, erau consumate fizic, stricate. C\u0103ci dup\u0103 mii sau chiar zeci de mii de rul\u0103ri prin \u0163ar\u0103 trebuiau reparate. Le vizionam zg\u00e2riate \u015fi cu buc\u0103\u0163i inserate, amestecate, a\u015fa cum se nimerea. \u015ei a\u015fa \u00eemi fac \u015fi eu filmele mele, \u201cdin buc\u0103\u0163i\u201d. Nu le editez cum fac al\u0163ii, ca s\u0103 le \u201ccur\u0103\u0163\u201d, rafinez. Las por\u0163iuni cu imagine ne-in focus, c\u0103ci dac\u0103 a\u015f scoate-o s-ar stinge patima din ea. \u00cen Ziua Na\u0163ional\u0103 aveam o por\u0163iune tulbure \u015fi dac\u0103 a\u015f fi scos-o nu s-ar mai fi citit expresia fe\u0163ei plin\u0103 de for\u0163a triste\u0163ii. \u00cei \u00eenregistrez pe oameni vorbind a\u015fa cum vorbesc ei natural. Nu le editez vorbele spre a le face perfecte, f\u0103r\u0103 de gre\u015f, c\u0103ci le-a\u015f \u015fterge naturale\u0163ea.\u201c Totul este impresionant \u00een stilul filmelor documentare f\u0103cute de Ben, pentru c\u0103 sunt de fapt artistice. Se vede cuno\u015ftin\u0163a de tehnic\u0103 de operator, dar ceea ce reiese mai pregnant este talentul celui ce filmeaz\u0103 s\u0103 descopere detaliul, s\u0103 dezv\u0103luie atmosfera peisajului, s\u0103 construiasc\u0103 personajul. Sonorul este at\u00e2t de bun c\u0103 am fost \u00eenclinat\u0103 s\u0103 cred c\u0103 un compozitor l-a ajutat pe Ben s\u0103 aleag\u0103 \u015fi s\u0103 lege piesele muzicale. \u015ei nu, \u00een realitate \u201cpictorul, c\u00e2nt\u0103re\u0163ul, compozitorul, artistul \u015fi tehnicianul operator \u015fi editor, regizorul\u201d to\u0163i sunt doar unul: Ben Todic\u0103. Pentru ca sunetul s\u0103 fie at\u00e2t de iscusit adaptat filmului, creatorul evident are vaste cuno\u015ftiin\u0163e \u015fi talente muzicale. Nu e de mirare c\u0103 Ben a luat ore de canto timp de cinci ani, c\u0103 a f\u0103cut parte dintr-un grup muzical (Mevis Kruger Singers). \u201cS\u0103 cunosc bine muzica era absolut necesar \u00een profesia de inginer de sunet.\u201d mi-a spus Ben. \u015ei cum la el totul se \u00eembin\u0103: arta cu iubirea de oameni, cultura cu ajutorarea comunit\u0103\u0163ii, cu acest grup muzical, Ben a vizitat spitale, azile de b\u0103tr\u00e2ni, case pentru handicapa\u0163i, biserici \u015fi \u015fcoli, aduc\u00e2nd un moment de bucurie unei b\u0103tr\u00e2nele \u00eentr-un scaun rulant, sau unui bolnav pe patul de spital. Iar\u0103\u015fi iubire de semeni \u015fi alinare sufleteasc\u0103 prin art\u0103, \u00een cazul acesta c\u00e2ntec\u201c. prof. dr. Ileana Costea, SUA http:\/\/www.omnigraphies.com\/modules\/smartsection\/item.php?itemid=760<\/wbr><\/wbr><\/a>
\n\u201d\u00abPe-un picior de plai, pe-o gur\u0103 de rai\u2026\u00bb fost odat\u0103 un loc paradisiac numit Ciudanovi\u0163a. Povestea lui ne este revelat\u0103 de Benone Todic\u0103 \u00een documentarul DRUMUL NOSTRU care treptat se transform\u0103 \u00een balada copiilor uraniului. Dup\u0103 dou\u0103zeci de ani \u00een Australia, Benone, el \u00eensu\u015fi un copil al uraniului, reviziteaz\u0103 locuri mistificate de distan\u0163a exilului, sfin\u0163ite de memorie \u015fi dor, pierdute \u015fi totu\u015fi salvate prin coinciden\u0163ele suprarealiste ale hazardului. Destinul s\u0103u devine profund legat de acest loc unde \u00een anii \u015faptezeci a filmat exploatarea uranifer\u0103 \u015fi oamenii ei \u00een scopuri documentare. Din intersec\u0163ia miraculoas\u0103 a trecutului \u015fi prezentului Benone reu\u015fe\u015fte s\u0103 creeze o capodoper\u0103 cinematic\u0103 multidimesional\u0103, s\u0103 dea via\u0163\u0103 \u201epustiului\u201d \u015fi mai ales s\u0103 redea voce miilor de anonimi nemuritori care \u015fi-au tr\u0103it via\u0163a \u00een bar\u0103ci-lag\u0103r \u201ela mila radia\u0163iilor.\u201d Voiaj nostalgic la izvorul istoriei de ieri, Drumul nostru transport\u0103 spectatorul \u00eentr-un peisaj dominat de culorile \u015fterse ale iernii \u015fi de o stranie lini\u015fte a spa\u0163iului. \u00cen t\u0103cerea cosmic\u0103, sub privirea camerei de filmat ce m\u00e2ng\u00e2ie formele rotunde ale mun\u0163ilor, vocile c\u0103l\u0103torilor Benone \u015fi Delu\u0163\u0103 ne c\u0103l\u0103uzesc precum firul Arianei \u00een labirintul timpului. Treptat, acest parcurs aproape ireal \u00ee\u015fi reveleaz\u0103 secretele: fe\u0163ele trecutului sunt resuscitate \u00eentr-o simfonie a vie\u0163ii. Galerii de coast\u0103 p\u0103r\u0103site, cl\u0103diri ruinate, bunc\u0103re goale, str\u0103zi pustii se animeaz\u0103 prin intermediul peliculei care a imortalizat activit\u0103\u0163ile unei comunit\u0103\u0163i c\u00e2ndva prospere. Prin intermediul acestor martori ai trecutului, precum \u015fi a supravie\u0163uitorilor uraniului care au mai r\u0103mas \u00een Ciudanovi\u0163a, Benone reconstituie geneza unei \u201eguri de rai.\u201d Veselia copiilor Ciudanovi\u0163ei \u201ecare nu pleac\u0103 \u00een vacan\u0163\u0103,\u201d dar a c\u0103ror loc de joac\u0103 este \u201epeste tot,\u201d se \u00eemplete\u015fte cu evoc\u0103rile diferite despre fosta mascot\u0103 a locurilor, Mihu\u0163, precum \u015fi despre istoria locurilor \u015fi a oamenilor s\u0103i. Voci nostalgice, priviri lungi \u015fi pline de lacrimi ale unei b\u0103tr\u00e2ne, s\u0103rut\u0103ri de reg\u0103sire, pensionar redevenit minier prin \u00eembr\u0103carea c\u0103\u015ftii \u015fi l\u0103mpii de min\u0103 p\u0103strate cu sfin\u0163enie, recelebrarea prin puterea cuv\u00e2ntului a s\u0103rb\u0103torilor comunitare, toate acestea se \u00eembin\u0103 miraculos \u00een noi imagini sculptate prin for\u0163a memoriei. Camera se fixeaz\u0103 obsesiv pe cl\u0103dirile fantomatice ale prezentului sau pe sfioasele fe\u0163e ale celor pierdu\u0163i \u00eentr-un col\u0163 de lume unde \u00een anii \u015faptezeci \u00eenc\u0103 sosea, feeric\u0103 \u015fi impun\u0103toare, o locomotiv\u0103 cu aburi. Contrastul realit\u0103\u0163ilor devine pretext de reflec\u0163ie asupra rolului acestui \u0163inut anonim \u00een istoria na\u0163iunii \u015fi a prezentului care \u201enu tr\u0103ie\u015fte la nivelul trecutului.\u201d Drumul nostru se transform\u0103 \u00een spa\u0163iu de medita\u0163ie asupra existen\u0163ei, dar \u015fi a rolului memoriei diasporice \u00een definirea valorilor identitare. Benone recreaz\u0103 Ciudanovi\u0163a cu setea celui care s-a hr\u0103nit \u00eendelung printr-o invizibil\u0103 coard\u0103 ombilical\u0103 din trupul memoriile sacre. Re\u00eentors acas\u0103, el bea literal din r\u00e2ul Ciudanovi\u0163a apa \u201eca laptele\u201d \u015fi m\u0103n\u00e2nc\u0103 gr\u0103tarele lui Tibi pensionarul transformat temporar \u00een minier pentru camera de filmat. Actul de consum devine modalitate de afirmare a istoriei, precum \u015fi a propriei existen\u0163e. Drumul nostru este un monument ridicat impotriva timpului, acest \u201emonstru\u201d care nu poate contesta m\u0103rturia camerei de filmat. Benone ni-l propune ca pe o \u201eeliberare din anonimat\u201d, \u201edin iadul uit\u0103rii\u201d, o realitate de nerepudiat, obsesiv\u0103 \u015fi puternic\u0103, n\u0103scut\u0103 din for\u0163a nostalgiei care se cite\u015fte \u00een fiecare imagine. O adev\u0103rat\u0103 metafor\u0103 a vie\u0163ii, documentarul lui Benoni Todic\u0103 se adreseaz\u0103 tuturor prin acele elemente banale pe care le purt\u0103m cu to\u0163ii \u00een suflet, dar care sunt profund esen\u0163iale \u015fi umane\u201d. Ben Todic\u0103: \u201cE un sentiment de m\u00e2ndrie pentru un b\u0103iet din Rom\u00e2nia, un Or\u0103vi\u0163ean, un Ciudanovi\u0163ean s\u0103 fie studiat \u00eentr-o universitate de film american\u0103\u201d. FILMUL LUI BEN TODIC\u0102 STUDIAT \u00ceNTR-O UNIVERSITATE AMERICAN\u0102 (cu un comentariu \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103) de Lenu\u0163a Giukin, State University of New York at Oswego- http:\/\/www.revistasingur.ro\/index.php?option=com_content&view=a\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\n\u201cNumele lui Ben Todic\u0103 \u00eemi era cunoscut din publica\u0163iile on-line ale lui Artur Silvestri, la care el colabora frecvent, al\u0103turi de al\u0163i scriitori rom\u00e2ni din Australia: Ioan Micl\u0103u, Aurelia Satc\u0103u, Lauren\u0163iu Fulga, R\u0103zvan Roca \u015fi al\u0163ii. Speram s\u0103 \u00eel pot \u00eent\u00e2lni la Melbourne, lucru care s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat, gra\u0163ie miraculosului internet. Miercuri, 8 iulie a.c., am primit urm\u0103torul e-mail de la domnia sa: \u201cStimate Domnule Profesor Dr. Ilie Rad, Am ascultat interviul acordat colegului Eugen Ionescu \u015fi am r\u0103mas pl\u0103cut impresionat de felul cum s-au derulat ideile, \u00eentreb\u0103rile \u015fi r\u0103spunsurile, starea de spirit \u015fi atmosfera colegial\u0103 developat\u0103, dansat\u0103 \u015fi \u00eencheiat\u0103 de grup la desp\u0103r\u0163ire. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 am lipsit \u015fi de la Hram, unde am \u00een\u0163eles c\u0103 a\u0163i fost \u015fi unde puteam a ne vedea. Prietenul meu din Cringila, Poetul Ioan Micl\u0103u, m-a informat printr-un e-mail de prezen\u0163a dumneavoastr\u0103 la Melbourne, prin care \u00eemi sugestiona s\u0103 v\u0103 invit \u00een programul nostru de la 3zzz, dar o f\u0103cuse Eugen mai iute. Nu \u015ftiu c\u00e2t sta\u0163i sau \u00een ce zon\u0103 sunte\u0163i caza\u0163i (am \u00een\u0163eles din emisiune c\u0103 e \u015fi so\u0163ia), ca s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la o posibil\u0103 \u00eent\u00e2lnire. Oricum, eu m\u0103 bucur c\u0103 v-am ascultat \u00een dialog aici, la noi, \u00een Diaspora. Respectele mele \u015fi s-auzim de bine, Ben Todic\u0103\u201d. \u00centre filmele sale documentare, o vigoare deosebit\u0103 o au cele din serialul \u201cDrumul nostru, filme dedicate vie\u0163ilor distruse de mediul contaminat al minelor de uraniu de la Ciudanovi\u0163a (jud. Cara\u015f-Severin), zon\u0103 socotit\u0103 o adev\u0103rat\u0103 bomb\u0103 ecologic\u0103.
\nBen Todic\u0103 are ceva, vorba lui Sadoveanu (care se referea la Domnu\u2019 Trandafir), din credin\u0163a \u015fi cur\u0103\u0163enia unui apostol. Am avut o singur\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu domnia sa, consumat\u0103 la o cofet\u0103rie din Sta\u0163ia Glenroy. Ne-am \u00eemprietenit imediat. M-a \u00eentrebat dac\u0103 nu cumva Irina Petra\u015f, cunoscutul critic literar, eseist \u015fi traduc\u0103tor, este fosta lui coleg\u0103 de \u015fcoal\u0103. Ajuns acas\u0103, a trebuit s\u0103-l dezam\u0103gesc: Irina lui nu este Irina Petra\u015f de la Cluj! Simpl\u0103 coinciden\u0163\u0103 de nume! Cer\u00e2ndu-i un exemplar din cartea sa (despre care credeam c\u0103 este ap\u0103rut\u0103), mi-a adus, \u00een locul c\u0103r\u0163ii, un foarte frumos tablou, pictat de un de\u0163inut aborigen, \u00een stilul specific artei acestor str\u0103mo\u015fi australieni.
\n\u00cent\u00eelnirea de dou\u0103 ore a fost suficient\u0103 pentru a vedea c\u00e2t de mult sufer\u0103 acest om din cauza dorului de \u0163ar\u0103. Este un sentiment devastator, care \u00eei marcheaz\u0103 toate crea\u0163iile, fie c\u0103 e vorba de filme documentare, fie de lucr\u0103ri literare. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, cartea pe care o are \u00een lucru are un motto din Petre \u0162u\u0163ea: \u201cSunt rom\u00e2n \u015fi ca rom\u00e2n m\u0103 socot buricul p\u0103m\u00e2ntului. C\u0103 dac\u0103 n-a\u015f fi rom\u00e2n n-a\u015f fi nimic. Nu m\u0103 pot imagina francez, englez, german, adic\u0103 nu pot extrapola substan\u0163a spiritului meu la alt neam. Sunt rom\u00e2n prin voca\u0163ie, c\u0103 altfel nu pot s\u0103 ies. Tot ceea ce g\u00e2ndesc devine rom\u00e2nesc\u201d.
\nRug\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103-i scriu o prefa\u0163\u0103 la cartea sa de debut, mi-a sugerat s\u0103 folosesc o informa\u0163ie dintr-un film documentar, transmis la BBC. Textul nu mai necesit\u0103 niciun comentariu: \u201cExist\u0103 o pas\u0103re care, de cum se na\u015fte, \u00ee\u015fi ia zborul \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u00een v\u0103zduh p\u00e2n\u0103 moare. Ea \u00ee\u015fi procur\u0103 hrana din zbor, cobor\u00e2nd \u00een picaj, pe p\u0103m\u00eent \u015fi pe ape. A\u015fa m\u0103 simt \u015fi eu, de c\u00e2nd am fugit din \u0162ara-mam\u0103. \u00cen str\u0103in\u0103tate, tr\u0103ind suspendat, \u00eemi hr\u0103nesc, prin ceea ce fac, identitatea de rom\u00e2n. De cele mai multe ori, dup\u0103 moarte, nou\u0103, celor pleca\u0163i din \u0163ar\u0103, cenu\u015fa ne este adus\u0103 acas\u0103 \u015fi \u00eemp\u00e2nzit\u0103 pe locul natal.\u201d -Ilie Rad, Cluj-Napoca \u00een Jurnal australian (VI): Portretul unui jurnalist: Ben Todic\u0103, 1 august 2009 http:\/\/www.ziarulfaclia.ro\/Jurnal-australian-VI-Portretul-unui-jurn\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nCu ocazia lans\u0103rii Antologiilor Revistei SINGUR la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 din T\u00e2rgovi\u015fte a fost prezentat \u015fi un act din filmul DRUMUL NOSTRU. Filmul a impresionat spectatorii, iar evenimentul a fost mediatizat pe mai multe site-uri pentru a atrage aten\u0163ia \u015fi interesul publicului \u015fi din alte locuri din \u0163ar\u0103 dec\u00e2t cele miniere.
\nhttp:\/\/melicovici.wordpress.com\/2011\/02\/18\/targoviste-eveniment-cul\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nhttp:\/\/www.revistasingur.ro\/index.php?option=com_content&view=a\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nhttp:\/\/www.bocancul-literar.ro\/\/Forms\/CreatieLiterara\/DetaliiCreati\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nhttp:\/\/www.damboviteanul.com\/a\/2763\/t%C3%A2rgovi%C8%99te\u2013eveniment\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a><\/wbr><\/p>\n

Ben Todic\u0103 este o personalitate polivalent\u0103. Talentul artistic se completeaz\u0103 fericit cu harul literar. Afirm\u0103 c\u0103 debutul s\u0103u literar a avut loc la radio, \u00een 1994, c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 contribuie cu micu\u0163e segmente de critic\u0103 sau povestiri, amintiri \u00een emisiunile \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103. Pe c\u00e2nd era \u00een anul 2 la studiile PROFESSIONAL WRITING, Pinguin Publishing a organizat un concurs de povestiri unde a c\u00e2\u015ftigat marele premiu cu o poveste de \u015fapte pagini, intitulat\u0103 The Africans Elephants \u2013 Elefan\u0163ii africani.
\nA primit o lad\u0103 cu c\u0103r\u0163i \u00een valoare de cinci sute de dolari. Povestea a fost publicat\u0103 \u00een revista \u201cIosif Vulcan\u201d din Cringila, 1997. A mai fost publicat\u0103 \u015fi cu titlul: \u201cReflecting Lights\u201d. Povestirile lui Ben Todic\u0103 sunt \u00een majoritate filmice. Sunt reflec\u0163ii de lumini ce vin dintr-o alt\u0103 dimensiune sau dimensiuni ale unei memorii universale \u00een a c\u0103rei con\u015ftiin\u0163\u0103 suntem permanen\u0163i. Titlul cu elefan\u0163ii se potrive\u015fte la fel, \u00eens\u0103 \u00een cazul lor, luminile care se strecoar\u0103 din trecut sunt memoriile elefan\u0163ilor, adic\u0103 puterea acestor memorii de a rezista timpului. Ei nu uit\u0103.<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de Cenaclul Flac\u0103ra a lui Adrian P\u0103unescu la care a participat \u00een via\u0163a lui aproape jum\u0103tate din Rom\u00e2nia, Ben Todic\u0103 a mai participat la cenacluri, concursuri \u015fi seri de poezie organizate \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii Monash, \u00een cadrul Bibliotecii Statului Victoria unde au avut loc \u00eent\u00e2lniri cu reputa\u0163i scriitori \u015fi poe\u0163i din diferite col\u0163uri ale lumii, \u00eent\u00e2lniri \u015fi cercuri literare organizate la Biblioteca Mihai Eminescu din Cringila Australia conduse de scriitorul \u015fi poetul Ioan Micl\u0103u. La Biserica Ortodox\u0103 Sf. Petru \u015fi Pavel din Melbourne i-a cunoscut pe scriitorul Dumitru Bordeianu \u015fi poetul Oprea Trache, cunoscutul cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu \u015fi scriitoarea Ileana Andrei Cudalb \u2013 intervieva\u0163i. La prima Biseric\u0103 Baptist\u0103 din Australia l-a cunoscut \u015fi intervievat pe scriitorul american de origine rom\u00e2n\u0103 Petru Popovici. La \u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103 din Melbourne l-a cunoscut \u015fi a f\u0103cut un documentar cu scriitorul Vasile Andru. Din Rom\u00e2nia l-a invitat pe scriitorul \u015fi poetul prof. dr George Anca \u00een Australia unde i-a organizat un periplu de conferin\u0163e \u00een comunitatea rom\u00e2n\u0103, la o serie de biserici \u015fi posturi de radio \u00een limba rom\u00e2n\u0103 na\u0163ionale \u015fi locale \u015fi desigur \u00een lumea scriitorilor \u015fi poe\u0163ilor melbournezi prin vizit\u0103 protocolar\u0103 la Biblioteca de stat \u015fi participarea ca invitat de onoare la Wheeler Poetry Center pentru un recital interna\u0163ional de poezie. \u00cen emisiunile radio de la 3zzz din 1996 \u015fi p\u00e2n\u0103 azi a \u00eent\u00e2lnit mul\u0163i oameni de cultur\u0103 din \u0163ar\u0103 \u015fi din diaspora rom\u00e2n\u0103 cu care a avut schimburi de idei \u015fi aprecieri. Chiar printre colegii s\u0103i de radio sunt poe\u0163i \u015fi scriitori precum Ana Maria Beligan, Sergiu Selian, Vladimir Nichita, Aurelia Satc\u0103u etc., cu care lucreaz\u0103 la realizarea de programe.<\/p>\n

Activitatea publicistic\u0103 se concretizeaz\u0103 prin eseuri, recenzii, articole, aprecieri \u015fi referin\u0163e critice semnate \u00een reviste din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Din 1997 a publicat \u015fi colaborat ca redactor la Revista \u201eIosif Vulcan\u201d din Cringila N.S.W. Australia, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u015fi condus\u0103 de poetul Ioan Micl\u0103u. \u00cenc\u0103 de pe atunci au ap\u0103rut \u00eencuraj\u0103rile poetului Ioan Micl\u0103u \u015fi de la cititori. Aprecierile la scrisul s\u0103u au ap\u0103rut \u015fi prin premiile primite la filmele realizate pentru c\u0103 erau scenariile sale, apoi ascult\u0103torii emisiunilor radio \u00eel felicitau adesea c\u00e2nd publica c\u00e2te un eseu\u2026 Au venit apoi aprecierile profesorilor s\u0103i \u015fi ale colegilor. Alte ziare \u015fi reviste din Australia: Ziarul Spirit Rom\u00e2nesc, din Sydney, condus de Lauren\u0163iu Fulga, care mai t\u00e2rziu i-a propus s\u0103-i redacteze ziarul, \u00eens\u0103 a refuzat din lips\u0103 de timp \u015fi curaj, Expostar, Zona Interzis\u0103, Mihai Eminescu, C\u0103ru\u0163a cu Pove\u015fti, Timpul, Altar str\u0103bun, Facla, Magazin Rom\u00e2nesc, Omnigraphies ; America (Clipa, Romanian Vip, G\u00e2ndacul de Colorado, Meridian Rom\u00e2nesc); Canada (Observatorul); Europa (Agero Stuttgart, Germania), Caiete de Sud Est, (Fran\u0163a); Noua Zeelanda (Pagini Rom\u00e2ne\u015fti). \u00cen Rom\u00e2nia a publicat \u00een Romanian Global News \u2013 Departamentul Rom\u00e2nilor de pretutindeni \u2013 Guvernul Romaniei; Revista Ecoul \u2013 o publica\u0163ie de crea\u0163ie, opinie \u015fi dezbatere cultural\u0103 cu caracter alternativ, creat\u0103 \u00een cadrul unui proiect experimental rezultat din colaborarea dintre ARP \u2013 ASOCIA\u0162IA ROM\u00c2N\u0102 PENTRU PATRIMONIU \u015fi ASOCIA\u0162IA SCRIITORILOR CRE\u015eTINI DIN ROM\u00c2NIA. Revista con\u0163ine opinii \u015fi propune dezbateri pe teme diverse din domeniul cultural, atitudini surprinz\u0103toare \u015fi ini\u0163iative mai pu\u0163in sau deloc cunoscute prin publica\u0163iile curente;
\nA semnat articole \u00een Luceaf\u0103rul rom\u00e2nesc \u2013 Redac\u0163ia Luceaf\u0103rul rom\u00e2nesc \u2013 Director: Ion Marin Alm\u0103jan, Colegiul editorial: Alexandru Nemoianu (SUA), Dimitrie Grama (Danemarca), Ioan Micl\u0103u (Australia), Nicolae Georgescu, Secretar General de Redac\u0163ie: Gabriela Chircea. Revista este un proiect experimental apar\u0163in\u00e2nd de Asocia\u0163ia Scriitorilor Cre\u015ftini din Rom\u00e2nia, creat\u0103 prin voluntariat \u00eempreun\u0103 cu ARP; Re\u0163eaua literar\u0103 (revist\u0103 online) N. B. Drept care, pe site \u2013 ul ARP, la ed. a IV-a a Premiilor ARP, citim: CONSTANTIN FROSIN -pentru opera monumental\u0103 de traducator \u00een limba francez\u0103 (urmeaz\u0103, \u00een ordine : ADRIAN BOTEZ \u2013 pentru vol.\u201dLoja Johanica\u201c, DUMITRU MANOLACHE, istoric, cercet\u0103tor, autor al unor importante volume despre \u201clegendele andreiane \u201d \u015fi despre \u201d t\u0103bli\u0163ele de la Sinaia \u201d, IOSIF POPA, jurnalist pentru ac\u0163iunea constant\u0103 \u00een sprijinul redob\u00e2ndirii patrimoniului \u201cGojdu\u201d, DAN PURIC, EUGENIA VOD\u0102, BEN TODIC\u0102 \u015f. a.). A publicat ca voluntar \u00een circa 40 de reviste ale ARP pentru a sprijini ap\u0103rarea parimoniului na\u0163ional. De asemenea a \u00eendrumat scriitori spre ARP \u00een urma unei cereri \u015fi rug\u0103min\u0163i primit\u0103 prin email de la Artur Silvestri. \u00cen \u0163ar\u0103 a mai publicat \u00een: Revista Trivium \u00eenfiin\u0163at\u0103 de George Anca; Revista Vovivov (Bucure\u015fti); Milesciana (Vaslui); Demnitatea, (Timi\u015foara); ziarul Singur din T\u00e2rgovi\u015fte \u015fi revista Suflet Nou din Comlo\u015fu Mare.
\nConexiuni cre\u015ftine \u2013 Via\u0163a Cre\u015ftin\u0103 \u2013 Lumea Cre\u015ftin\u0103 etc., reviste ale bisericilor comunitare din Melbourne.<\/p>\n

\u00cen anul 2009, Benoni Todic\u0103 editeaz\u0103 cartea \u201e\u00centre dou\u0103 lumi\u201d, la Editura Atticea, Timi\u015foara, 184 p.<\/p>\n

Cartea a fost lansat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia: la Teatrul \u201eMihai Eminescu\u201e din Oravi\u0163a, \u015ecoala general\u0103 din Ciudanovi\u0163a, jude\u0163ul Cara\u015f-Severin. Lansarea a avut loc prin participarea jurnalistei \u015fi scriitoarei Veronica Balaj, poetei Mariana Gurza din Timi\u015foara, directorului Teatrului din Oravi\u0163a, scriitorul Ionel Bota; la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eNicolae Milescu Sp\u0103tarul\u201d Vaslui (aici a avut loc o ac\u0163iune duplex Rom\u00e2nia, Vaslui \u2013 Australia, Melbourne, 23.11.2009; al\u0103turi de un public numeros au participat intelectuali de prestigiu: prof. Gelu Voicu Bichine\u0163, directorul Biblioteci, prof. dr. Nicolae Ionescu, dr. Lauren\u0163iu Chiriac, dr. Valeriu Lupu \u015f.a.; la Bucure\u015fti \u2013 Clubul Calderon, Salonul Literar \u201cSorana\u201dcu participarea unor personalit\u0103\u0163i de renume ale literaturii \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti: George Anca, George Astalos, Nicolae Georgescu, Pu\u015fi Dinulescu, Vasile Andru ; la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Foc\u015fani cu participarea de exceptie a scriitorul George Anca; T\u00e2rgul de carte Gaudeamus Bucure\u015fti, 2010, standul Editurii Bibliotheca din T\u00e2rgovi\u015fte; \u00cen Australia cartea \u00centre dou\u0103 lumi de Ben Todic\u0103 a fost lansat\u0103 la Melbourne, la Biserica Harul, \u015ecoala de limba rom\u00e2n\u0103 \u00een prezen\u0163a Excelen\u0163ei Sale Ambasadorul Rom\u00e2niei \u00een Australia \u015fi Noua Zeeland\u0103, ES Mihai \u015etefan Stuparu si a so\u0163iei, Doamna Cristina Stuparu, Consilier.
\nPentru completarea portretului literar al lui Ben, prezent\u0103m o selec\u0163iile din lucr\u0103rile ap\u0103rute \u00een publica\u0163ii periodice.
\nM\u00e2ndria mea de rom\u00e2n \u2013 http:\/\/www.vavivov.com\/art.php?id=481<\/wbr><\/a>;
\nCheia -; http:\/\/bentodica.wordpress.com\/cheia\/<\/wbr><\/a>
\nLiteratura ca instrument \u2013 http:\/\/bentodica.wordpress.com\/2007\/04\/17\/literatura-ca-instrument\/<\/wbr><\/wbr><\/a>;
\nGraiul nostru \u2013 http:\/\/revistaiosifvulcan.wordpress.com\/2007\/07\/19\/ben-todica-%E2%8\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nValoarea \u2013 http:\/\/revista-ecoul.com\/ecoul-zilei\/ben-todica-%E2%80%9Evaloarea%E\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nEfectul \u201eFluture\u201d \u2013 http:\/\/revistaiosifvulcan.wordpress.com\/romani-in-australia\/scriito\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nDragul meu Poe t- http:\/\/luceafarul-romanesc.com\/atitudini\/actualitate-si-atitudine-i\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nEminescu nerelevant \u2013 http:\/\/www.romanianvip.com\/2009\/01\/eminescu-nerelevant-seratele-ios\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a> http:\/\/romani-adevarati.blogspot.com\/2008\/01\/eminescu-nerelevant-sa\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a> http:\/\/revistaiosifvulcan.wordpress.com\/romani-in-australia\/scriito\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nMirajul societ\u0103\u0163ii sau fata morgana \u2013 http:\/\/www.observatorul.com\/articles_main.asp?action=articleviewdet\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nIstoria noastr\u0103 a emigran\u0163ilor trebuie transmis\u0103 \u2013 http:\/\/bentodica.wordpress.com\/<\/wbr><\/a>
\nPovestea vasului cr\u0103pat \u2013 http:\/\/bentodica.wordpress.com\/<\/wbr><\/a>
\nDe ziua mamei \u2013 http:\/\/bentodica.wordpress.com\/<\/wbr><\/a>
\nDespre pove\u015fti \u2013 http:\/\/bentodica.wordpress.com\/<\/wbr><\/a>
\nMarile lucr\u0103ri izvor\u0103sc din sensibilit\u0103\u0163i universale \u2013 http:\/\/bentodica.wordpress.com\/<\/wbr><\/a>
\nO povestire \u2013 http:\/\/bentodica.wordpress.com\/<\/wbr><\/a>
\nGeorge Anca \u015fi \u201eCromozomul Calcutta\u201d \u2013 http:\/\/revista-ecoul.com\/scriitori-despre-scriitori\/ben-todica-geor\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nFloreat, crescat- http:\/\/www.observatorul.com\/articles_main.asp?action=articleviewdet\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nFemeia cu vis \u00eemplinit \u2013 Interviu cu Prof. Dr. Ileana Costea, realizat de Ben Todic\u0103 la radio 3zzz, Melbourne, Australia, \u2013 http:\/\/reteaualiterara.ning.com\/profiles\/blogs\/femeia-cu-vis-implinit<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nScrum\/Cendre, un reviu de Ben Todica, a c\u0103r\u0163ii \u201eScrum\/Cendre\u201e de \u015etefan Doru D\u0103ncu\u015f. \u2013 http:\/\/reteaualiterara.ning.com\/profiles\/blogs\/reviu-de-carte<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nBen Todic\u0103 despre cartea \u201eRobii P\u0103m\u00e2ntului\u201c, autor Ionel Iacob Bencei \u2013 http:\/\/revistaiosifvulcan.wordpress.com\/rubrici\/carti-si-scriitori-\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a> Democra\u0163ia are nevoie de scrisori \u2013 http:\/\/www.revistasingur.ro\/index.php?option=com_content&view=a\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nPrezentarea c\u0103r\u0163ii \u201eExil de zi \u015fi noapte\u201d\/Exil de jour et de nuit\u201d, edi\u0163ie bilingv\u0103, de Veronica Balaj \u2013 http:\/\/reteaualiterara.ning.com\/profiles\/blogs\/reviu-de-carte<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nBen Todic\u0103 despre Ioan Micl\u0103u, Ioan Micl\u0103u \u2013 \u201cPoezii alese\u201c ( Ed. Cuget Rom\u00e2nesc, 2006) \u2013 http:\/\/bentodica.wordpress.com\/2007\/05\/20\/ben-todica-despre-ioan-mi\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>; http:\/\/ioanmiclau.wordpress.com\/referinte\/univers-literar-interpret\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nSciitorul este vasul Creatorului \u2013 http:\/\/bentodica.wordpress.com\/intamplarile-si-visele-lui-nemoianu\/<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nDe vorb\u0103 cu Cristina MIHAI , vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Scriitorilor Rom\u00e2ni din Canada \u2013 (Extras dintr-un interesant interviu luat de Ben TODIC\u0102, \u2013 21 Feb. 2011, la Melbourne, Australia) \u00een Demnitatea, nr. 22, februarie 2011, p. 10<\/p>\n

Interviu cu Doina Constan\u0163a Spilca \u2013 http:\/\/revistasingur.ro\/index.php?option=com_content&view=artic\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nhttp:\/\/www.observatorul.com\/Default.asp?action=articleviewdetail&am\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

Interviu cu prof. dr. Ileana Costea –
\nhttp:\/\/www.romanianvip.com\/2011\/02\/ben-todica-interviu-cu-prof-dr-i\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nhttp:\/\/www.asiiromani.com\/exclusiv\/8034-interviu-cu-prof-dr-ileana-\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nhttp:\/\/www.clipa.com\/a2304-Interviu-cu-Prof-Dr-Ileana-Costea-realiz\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

Lucr\u0103rile lui Ben Todic\u0103: Valoarea, Dragul meu poet, (versiune cenzurat\u0103), Eminescu nerelevant sau: Seratele lui Iosif Sava f\u0103r\u0103 Iosif au fost incluse \u00een Culegerea \u201ePromovarea valorilor culturale rom\u00e2ne\u015fti\u201d, Ia\u015fi, Editura PIM, 2009, p. 79-84 Numele scriitorului Benoni Todic\u0103 este inclus \u00een Dic\u0163ionarul Scriitori Rom\u00e2ni Contemporani (ON LINE)
\nBen Todic\u0103 a tradus din lirica poetului australian din Queensland, Leonard Jacobson, pe care l-a cunoscut personal, urm\u00e2nd chiar un seminar al acestuia. Poezia \u201ePor\u0163ile \u00een\u0163elepciunii\u201d de Leonard Jacobson, tradus\u0103 de Ben Todic\u0103 pe linck-ul: http:\/\/revistaiosifvulcan.wordpress.com\/romani-in-australia\/scriito\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a> A mai tradus din Orson Wells \u015fi Shakespeare, \u00eens\u0103 traducerile sale le-a considerat ca fiind un exerci\u0163iu de a \u00een\u0163elege adev\u0103ratul fenomen al mesajului din text. De asemenea a tradus din lucr\u0103rile sale pe care le-a scris \u00een limba englez\u0103: \u201eReflec\u0163ii de Lumin\u0103\u201d, poezia \u201eMicu\u0163ul meu c\u00e2ntec al dimine\u0163ii\u201d, dedicat so\u0163iei, inclus\u0103 \u00een cartea \u201d\u00centre dou\u0103 lumi\u201d. Cu deosebit interes \u015fi aten\u0163ie sporit\u0103 a tradus o parte din filmele sale din rom\u00e2n\u0103 \u00een englez\u0103 \u015fi invers. Pentru film, traducerile sunt complet diferite din cauza crizei de timp la care e supus spectatorul. Uneori a tradus pentru radio anumite texte ce sosesc ca mesaj pentru comunitate.
\nCa \u015fi \u00een cazul filmelor, Ben Todic\u0103 a ajuns la sufletul semenilor s\u0103i \u015fi prin g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele exprimate literar, spre admira\u0163ia \u015fi aprecierea cititorilor.
\n\u201eBen Todic\u0103, \u00centre dou\u0103 lumi, Editura Atticea, 2009, Timi\u015foara. NB. Ben este o alt\u0103 pas\u0103re care s-a desprins de cuib s\u0103 str\u0103bat\u0103 nem\u0103rginirea, o solie care s\u0103 dea de veste despre starea existen\u0163ial\u0103 a neamului rom\u00e2nesc care \u015fi-a realizat identitatea printre \u015fi \u00een furtunile istorice. Frumoasa lui lucrare este o lacrim\u0103 a\u015fternut\u0103 duios pe covorul de amintiri al copil\u0103riei, dar \u015fi un strig\u0103t r\u0103scolitor pentru salvarea acestui neam de la iremediabil\u0103 pr\u0103bu\u015fire\u201d \u2013 prof. dr. Petre Iosub \u2013 Motto la cartea \u201eAnghel Rugin\u0103 : Omul \u015fi savantul\u201d, Vaslui, 2010, p. 4.
\n\u201eA scris multe \u015fi variate articole, publicate \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftiate prin multe publica\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti. Iubindu-l \u015fi av\u00e2nd la suflet modelul graiului colorat b\u0103n\u0103\u0163ean pe care-l roste\u015fte cu at\u00e2ta naturale\u0163e, el st\u0103p\u00e2ne\u015fte cu aceea\u015fi limpezime o etalat\u0103 limb\u0103 literar\u0103. Este un bun vorbitor de limba englez\u0103, toate aceste \u00eensu\u015firi ale unui caracter echilibrat, superior, dar \u015fi de o simplitate proverbial\u0103 l-au propulsat pe copilul din Ciudanovi\u0163a a ajunge crainic \u015fi reporter la Postul de Radio \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103 \u2013 3zzz- Melbourne, realizator de interviuri \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2no-australiene\u201d. \u201e\u00cemi place s\u0103 cred c\u0103 odat\u0103 intrat, botezat \u00een breasla adev\u0103ra\u0163ilor scriitori, prietenul meu Ben prin aceast\u0103 carte ne dezv\u0103luie dorin\u0163a, g\u00e2ndurile \u015fi planurile sale din care vor r\u0103s\u0103ri noi c\u0103r\u0163i, noi idei lumin\u0103toare a unui om d\u0103ruit cu multe calit\u0103\u0163i artistice.\u201d \u2013 Ioan Micl\u0103u \u2013 Prefa\u0163\u0103 la \u201e\u00centre dou\u0103 lumi\u201d, Timi\u015foara, Editura Atticea, 2009, p. 7-12.
\n\u201eBen Todic\u0103 a \u00een\u0163eles c\u0103 bagajul cultural al emigrantului este deopotriv\u0103 povar\u0103 dar \u015fi prilej al \u201e\u00een\u0103l\u0163\u0103rii la ceruri\u201d\u2026 Ben Todic\u0103 este un pasionat al specificului cultural, al simbolurilor care marcheaz\u0103 nu mai pu\u0163in dec\u00e2t \u201eidentitatea cultural\u0103 a neamului\u201d deopotriv\u0103 cu a \u201eindividului\u201d venit singur \u00een lume, contaminat de arhetipurile lumii \u00een exact aceast\u0103 ad\u00e2ncire \u00een tradi\u0163ie, obicei, ritual, care fac, nu-i a\u015fa, carnea \u015fi s\u00e2ngele a ceea ce numim cultur\u0103\u201d \u2013 Aurelia Satc\u0103u \u2013 Postfa\u0163\u0103 la \u201e\u00centre dou\u0103 lumi\u201d, Timi\u015foara, Editura Atticea, 2009,, p. 177-181.
\n\u201dBINECUV\u00c2NTARE \u2013 \u00centre Credin\u0163\u0103 \u015fi Lumin\u0103. Todic\u0103 este o personalitate complex\u0103. Un prieten pe care te po\u0163i baza indiferent de situa\u0163ie, demn \u015fi d\u00e2rz. Un OM remacabil prin sufletul s\u0103u mare. Al\u0103turi de Ming, so\u0163ia sa \u015fi de cei trei copii, \u015fi-a creat \u00een Australia, dar nu numai, un univers al armoniei, al p\u0103cii interioare dup\u0103 care t\u00e2njesc mul\u0163i.
\nBun rom\u00e2n, iubitor de neam \u015fi \u0163ar\u0103. Domniei sale nu-i este ru\u015fine a recunoa\u015fte c\u0103 este rom\u00e2n, c\u0103-\u015fi iube\u015fte \u0163ara cu bune \u015fi rele. Nu-\u015fi poate uita r\u0103d\u0103cinile, nu poate renun\u0163a la limba rom\u00e2n\u0103, la graiul s\u0103u. Volumul \u201c\u00centre dou\u0103 lumi\u201d, purt\u00e2nd semn\u0103tura lui Ben Todic\u0103 este edificator.
\nCu bine, \u201cfrace\u201d Ben! Mariana Gurza, 23 noiembrie 2010, Timi\u015foara\u201d. http:\/\/reteaualiterara.ning.com\/profiles\/blogs\/felicitare-2<\/wbr><\/wbr><\/a>; http:\/\/groups.yahoo.com\/group\/strajerul\/message\/5459<\/wbr><\/a>; http:\/\/reteaualiterara.ning.com\/profiles\/blogs\/felicitare-2<\/wbr><\/wbr><\/a>
\n\u201cBen Todic\u0103 dezv\u0103luie \u00een cartea sa o multitudine de preocup\u0103ri intelectuale \u015fi utilizeaz\u0103 o larg\u0103 gam\u0103 de specii literare. Acest\u0103 diversitate este expresia unui stil dinamic care confer\u0103 scriiturii sale elegan\u0163\u0103, expresivitate \u015fi spontaneitate\u201d. \u201cCartea \u201e\u00centre dou\u0103 lumi\u201d este un izvor viu de informa\u0163ii, cuno\u015ftin\u0163e, atitudini, \u00eendemnuri, ecouri, sentimente, emo\u0163ii, strig\u0103te de bucurie, ori dimpotriv\u0103, de revolt\u0103. Cu m\u0103iestrie \u015fi cu o putere de neb\u0103nuit scoate \u00een eviden\u0163\u0103 adev\u0103ratele valori umane, \u00een general \u015fi rom\u00e2ne\u015fti, \u00een special \u015fi ia atitudine fa\u0163\u0103 de cei care \u00eencearc\u0103 s\u0103 nege sau s\u0103 discrediteze acestea. Exemplu: Dup\u0103 ce \u00een \u201eDragul Meu Poet\u201d, \u00eei inchin\u0103 poetului nepereche g\u00e2nduri sublime pentru existen\u0163a \u015fi opera sa, ur\u00e2ndu-i s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u201eca un astru printre stele!\u201d, \u00een \u201eEminescu nerelevant\u201d ia atitudine virulent\u0103 \u00eempotriva celor care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 afirme c\u0103 marele POET nu mai este relevant.\u201c \u201cCeea ce face farmecul c\u0103r\u0163ii sale, este darul scriitorului de a rela\u0163iona cu oamenii \u015fi cu mediul \u00een care tr\u0103ie\u015fte, de a-\u015fi dezv\u0103lui poten\u0163ialul s\u0103u sufletesc, artistic, scriitoricesc.\u201c \u2013 Vasilica Grigora\u015f, BEN TODIC\u0102 \u2013 \u201e\u00ceNTRE DOU\u0102 LUMI\u201d http:\/\/prodiaspora.blogspot.com\/2009\/10\/ben-todica-intre-doua-lumi\u2026.<\/wbr><\/wbr><\/a>
\n\u201cLucrarea \u00centre dou\u0103 lumi atrage cititorul prin con\u0163inutul de idei, modul de abordare a tematicii \u015fi limbajul de exprimare. Este o carte de suflet care merit\u0103 citit\u0103 \u015fi recitit\u0103. Adev\u0103ratele valori umane, pe care Benoni Todic\u0103 le apreciaz\u0103 \u015fi le cultiv\u0103 sunt: iubirea de \u0163ar\u0103 \u015fi neam, credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103, demnitatea \u015fi m\u00e2ndria de a fi rom\u00e2n, smerenia fa\u0163\u0103 de semeni, acestea fiind de fapt virtu\u0163ile autorului.Cartea este o pledoarie pentru p\u0103strarea \u015fi promovarea identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Scriitorul Ben Todic\u0103 vorbe\u015fte \u00een carte cu aceea\u015fi dragoste \u015fi admira\u0163ie, at\u00e2t despre Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi despre Australia, dar privite din unghiuri de vedere diferite. Prin aceast\u0103 manier\u0103 de abordare autorul dovede\u015fte onestitate, cinste \u015fi corectitudine fa\u0163\u0103 de patria mam\u0103 \u015fi fa\u0163\u0103 de \u0163ara adoptiv\u0103. Mesajul c\u0103r\u0163ii pentru tineri \u015fi nu numai, este acela de a nu evada din fa\u0163a greut\u0103\u0163ilor, ci de a se confrunta cu ele, de a \u00eencerca s\u0103 schimbe r\u0103ul \u015fi s\u0103 cultive binele. Pentru acest lucru nu conteaz\u0103 unde tr\u0103ie\u015fti, ci conteaz\u0103 ceea ce sim\u0163i, ceea ce transmi\u0163i \u015fi mai ales, ceea ce faci pentru semenii t\u0103i. Editarea c\u0103r\u0163ii este un act de cultur\u0103 sensibil \u015fi inteligent, care confirm\u0103 talentul \u015fi poten\u0163ialul scriitoricesc al autorului Ben Todic\u0103. Lucrarea \u201c\u00centre dou\u0103 lumi\u201d \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte colec\u0163iile bibliotecilor, \u00eennobileaz\u0103 sufletul \u015fi spore\u015fte orizontul de cunoa\u015ftere al cititorilor. Cu ocazia lans\u0103rii c\u0103r\u0163ii, publicul a vizionat \u015fi o prezentare a vie\u0163ii, activit\u0103\u0163ii \u015fi personalit\u0103\u0163ii rom\u00e2nului australian Ben Todic\u0103, realizat\u0103 de t\u00e2n\u0103rul \u015fi talentatul informatician Ionu\u0163 Tudor.
\n\u00cen finalul activit\u0103\u0163ii, un grup de copii, de la Clubul \u201eBibliosong\u201d din cadrul Bibliotecii Jude\u0163ene Vaslui, coordonat de bibilotecara Carmen Trufia au c\u00e2ntat \u00eempreun\u0103 cu publicul \u201cLa Mul\u0163i Ani\u201d s\u0103rb\u0103toritului. Copiii care au c\u00e2ntat asemenea unor \u00eengera\u015fi au aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103 cu cea pe care o avea Benoni Todic\u0103 atunci c\u00e2nd a plecat de pe meleaguri vasluiene cu p\u0103rin\u0163ii \u00een zborul s\u0103u spre alte locuri, pe care le-a luminat cu str\u0103lucirea sufletului \u015fi agerimea min\u0163ii\u201c. \u2013 Vasilica Grigora\u015f, http:\/\/www.napocanews.ro\/2009\/11\/intre-doua-lumi-un-duplex-vaslui-m\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\n\u201cDuminic\u0103, 22 11 2009, 14:32. ZIUA 23. Pentru o zi \u00een care c\u00e2ntecul lebedelor e at\u00e2t de viu, scriu celui n\u0103scut (\u015fi) azi \u201c\u00ceNTRE DOU\u0102 LUMI\u201d, celui care, la na\u015ftere, z\u00e2nele bune i-au creat spa\u0163iu sacru, celui care, \u00een zi de noiembrie, 23, Dumnezeu l-a \u00eempov\u0103rat s\u0103 \u201clocuiasc\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u201d, lui care \u00eei ofer o zi de vindecare pe deplin de dor, celui care calc\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in, dar urc\u0103 rom\u00e2ne\u015fte pe humus natal, celui care gust\u0103 transcenden\u0163a, celui care schimb\u0103 doar o cifr\u0103, dar sur\u00e2de vie\u0163ii de aproape, celui care este \u00een larg, dar croie\u015fte drapel spre ce este ve\u015fnic \u015fi pur, celui care a\u015feaz\u0103 cuv\u00e2ntul pe piedestal european, dar rom\u00e2nesc, celui pe care \u00eel \u00eenve\u0163i pe de rost pentru a te \u201ca\u015feza\u201d, celui care insist\u0103, precum un conte, \u00een a nu-\u015fi uita ce este al s\u0103u. Guvernatorului general al Limbii rom\u00e2ne, urare de pre\u0163 pentru M\u00c2INE pentru a nu fi prea t\u00e2rziu. Mul\u0163i ani, cu bine, alaturi de cei dragi! \u201d (G.C.) http:\/\/www.agenda.ro\/news\/news\/25094\/iubirea-de-tara-l-a-facut-pe-s\u2026<\/wbr><\/wbr><\/a>
\nPoetul Ioan Micl\u0103u apreciaz\u0103 Comentariul lui Ben Todic\u0103 asupra c\u0103r\u0163ii \u201cScendere\u201d, scris\u0103 de \u015etefan Doru D\u0103ncu\u015f. \u201cFRACE BENULE, L-am cetit de trei ori, \u015fi cu \u00eencetinitul, dar nu g\u0103sesc nimic sup\u0103r\u0103tor pentru cel c\u0103ruia i se adreseaz\u0103. De fapt despre poetul \u015etefan Doru D\u0103ncu\u015f, a scris recent \u015fi Adrian Botez, \u015fi \u00een termeni foarte favorabili poetului. Mie cel pu\u0163in chiar mi-a pl\u0103cut \u015fi prima fraz\u0103, \u201c\u00cen \u0163ara s\u00e2nz\u00e2ienilor s-a l\u0103sat \u00eentunericul\u201d, duc\u00e2ndu-m\u0103 cu g\u00e2ndul la \u201cNoaptea de S\u00e2nziene\u201d a lui Sadoveanu. A se hr\u0103ni din \u201ccenu\u015fa lui Horia\u201d eu o percep a tr\u0103i idealul pentru care s-au martirizat mo\u0163ii Horia, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan. Dac\u0103 nu te superi, eu \u0163i-a\u015f evalua la cinci stele ideea acestui material de critic\u0103 literar\u0103\u201d! Cu fr\u0103\u0163ie din Cringila \u2013 Ionic\u0103 din Gepiu
\n\u201cAltfel, c\u0103r\u0163ile rom\u00e2nilor australieni \u2013 Anamaria Beligan, Ioan Micl\u0103u, Vasile Sic\u0103, Ben Todic\u0103, George Mi\u0163iu Varie\u015fescu, Ana Vintil\u0103 Bogdan, Octavian S\u0103rb\u0103toare, George Roca \u015f.a. \u2013 sunt publicate \u00een \u0163ara de ba\u015ftin\u0103, unde se afl\u0103 \u015fi publicul-\u0163int\u0103. Yet, c\u00e2ndva, chiar \u015fi australienii vor afla nout\u0103\u0163i despre ei \u00een\u015fi\u015fi descoperindu-se \u00een pagini rom\u00e2ne\u015fti.
\nBen Todic\u0103 a \u00eenceput un roman al povestirilor \u015fi filmelor sale care, tradus \u00een englez\u0103 \u015fi chinez\u0103, s-ar putea remarca autentic \u015fi \u00een afara limbii rom\u00e2ne (cu accente \u015fi incluziuni australiene).\u201d Goerge Anca, Bumerangul mioritic \u2013 Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een Australia, august 2010 http:\/\/foaienationala.ro\/bumerang-mioritic-literatur-romn-autralia\u2026.<\/wbr><\/wbr><\/a>
\n\u201eCartea \u201e\u00centre dou\u0103 lumi\u201d cuprinde nostalgia autorului fa\u0163\u0103 de valorile moral \u2013 cre\u015ftine, credin\u0163a, dragostea, speran\u0163a \u00eentr-o lume globalizat\u0103, agitat\u0103, stresant\u0103. Nevoit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 de timpuriu meleagurile natale, dup\u0103 un scurt periplu \u00een Italia, s-a stabilit la celalalt cap\u0103t al lumii, \u00een Australia. A plecat cu spiritul identitar rom\u00e2nesc, \u00een suflet, subliniind \u00een carte, faptul c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015fesc este altarul \u0163\u0103rii, iar mun\u0163ii no\u015ftri s\u00e2nii mamei. Ei de-a lungul vremurilor au ad\u0103postit bog\u0103\u0163iile materiale \u015fi spirituale ale neamului, c\u00e2ntecele lor de dor \u015fi jale: \u201cmun\u0163ii no\u015ftri aur poart\u0103, noi cer\u015fim din poart\u0103 \u00een poart\u0103\u201d. \u00cen primul capitol al c\u0103r\u0163ii, autorul consider\u0103 c\u0103 biserica era un muzeu \u00een perioada comunist\u0103, dar \u00een centrul ei se afla Creatorul, iar prezen\u0163a religiei \u00een \u015fcoal\u0103, dup\u0103 1989, e \u201echeia altarului\u201d care formeaz\u0103 caractere. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie au ie\u015fit la iveal\u0103 cele trei pasiuni statornice ale sale: filmul, teatrul \u015fi scrisul. Primul aparat foto l-a avut la 12 ani \u015fi a realizat un filmule\u0163 la Casa de cultur\u0103 din Oravi\u0163a, manifest\u00e2nd devreme inclina\u0163ii jurnalistice, fiind \u015fi \u00een teatru talentat. \u00cen \u0163ara cangurului, devine un Badea C\u00e2r\u0163an al timpurilor noastre, de p\u0103str\u0103tor al identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00eentr-o lume secularizat\u0103 \u015fi \u00eenstr\u0103inat\u0103. Amintirile din copil\u0103rie \u015fi adolescen\u0163\u0103 sunt legate de tradi\u0163iile b\u0103n\u0103\u0163ene. Se relev\u0103, pe bun\u0103 dreptate, faptul c\u0103 locul unde te na\u015fti este sf\u00e2nt \u015fi te macin\u0103 permanent dorul de \u0163ar\u0103\u2026 Are o coresponden\u0163\u0103 remarcabil\u0103 cu personalit\u0103\u0163i literare din Rom\u00e2nia \u015fi nu numai: regretatul Artur Silvestri, George Anca, Ioan Micl\u0103u etc. Ben Todic\u0103 dovede\u015fte prin aceast\u0103 carte reale calit\u0103\u0163i scriitorice\u015fti, fiind un m\u00e2nuitor al condeiului \u015fi cuv\u00e2ntului. A scris variate articole publicate \u00een multe reviste din diaspora, fiind un adev\u0103rat gladiator \u00een aren\u0103, un om al cet\u0103\u0163ii, un jurnalist complet, un cineast care a realizat zeci de filme ale vie\u0163ii \u015fi tradi\u0163iilor comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2t \u015fi un excelent reporter la un post de radio din Melbourne. Desf\u0103\u015foar\u0103 o activitate de mecenat, sprijinind arti\u015ftii rom\u00e2ni din \u0163ar\u0103 \u2013 continent al emisferei sudice. Marele geograf Simion Mehedin\u0163i, \u00een lucrarea Cre\u015ftinismul Rom\u00e2nesc arat\u0103 faptul c\u0103 \u201eUn om, ca \u015fi un popor, at\u00e2ta pre\u0163uie\u015fte, c\u00e2t a \u00een\u0163eles din Evanghelie \u015fi c\u00e2t poate s\u0103 urmeze \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Iisus\u201d. Prin urmare, Duhul Sf\u00e2nt lucreaz\u0103 cu putere \u00een cartea lui Ben Todic\u0103, cuvintele folosite sunt ziditoare pentru aceast\u0103 vreme dominat\u0103 de confuzii. De aceea, \u00eei doresc s\u0103 aib\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 un \u00eendemn biblic din troparul Sf\u00e2ntului Dumitru care zice: \u201cS\u0103 munce\u015fti \u00een fiecare zi, precum nu ai muri niciodat\u0103 \u015fi s\u0103 ai grij\u0103 de spirit (\u00een cazul de fa\u0163\u0103 cel rom\u00e2nesc, n.n.) dac\u0103 ai muri m\u00e2ine\u201d. prof. dr. Nicolae Ionescu http:\/\/www.clipa.com\/a296-Intre-doua-lumi.aspx<\/wbr><\/a>
\nSufletist \u015fi altruist, Ben Todic\u0103 este mereu al\u0103turi de semenii afla\u0163i \u00een dificultate sau cu nevoi speciale. A sprijinit \u00eempreun\u0103 cu grupul radio \u00eentreaga comunitate rom\u00e2n\u0103 pentru a str\u00e2nge ajutor pentru sinistra\u0163ii din Rom\u00e2nia \u015fi a sinistra\u0163ilor rom\u00e2ni din Serbia. S-a \u00eent\u00e2lnit la Biserica Cre\u015ftin\u0103 Harul cu pre\u015fedintele celei mai mai mari organiza\u0163ii de ajutor World Vission Australia, Rev. Tim Costelo pentru un schimb de experien\u0163\u0103. A concertat regulat la casele de b\u0103tr\u00e2ni, bolnavi, invalizi, paraliza\u0163i, s\u0103raci, \u00een spitale, biserici \u015fi alte ocazii festive. Mul\u0163i dintre b\u0103tr\u00e2ni \u015fi bolnavi nu pot fi deplasa\u0163i \u00een sala de festivit\u0103\u0163i \u015fi pentru ace\u015ftia a \u00eentreprins vizite singulare. \u00cei \u00eencuraja cu o vorb\u0103 bun\u0103, \u00eei consola, le c\u00e2nta. Poveste\u015fte de un caz care l-a impresionat : A vizitat un bulgar paralizat ( nu se mi\u015fca \u015fi nu vorbea), i-a c\u00e2ntat Ionel, Ionelule pe o melodie de leag\u0103n. A l\u0103crimat. La dou\u0103 zile a murit. \u00cel chema Ivan \u015fi era singur \u00een Australia \u015fi nu l-a vizitat nimeni. Ben Todic\u0103 este convins c\u0103 \u201cspiritele noastre se ating \u015fi se \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, c\u0103 generozitatea cl\u0103de\u015fte spiritul uman. Fiecare act generos: d\u0103ruirea benevol\u0103 a timpului liber, interesarea, \u00eengrijorarea, grija, \u00een\u0163elegerea, umorul, \u00eencrederea, cinstea \u2013 toate acestea reprezint\u0103 \u015fi s\u0103desc dragoste. Iubi\u0163i-v\u0103 comunitatea \u015fi pe veteranii ei. Fiecare moment pierdut, lipsit de generozitate, \u00ee\u0163i macin\u0103 rela\u0163iile, dragostea \u015fi sufletul. S\u0103 fi\u0163i iubi\u0163i \u015fi s-auzim numai de bine! \u201c
\nDe\u015fi a emigrat de peste 30 de ani, Benoni Todic\u0103 a r\u0103mas un rom\u00e2n adev\u0103rat, dovedind acest lucru prin tot ceea ce a f\u0103cut pentru rom\u00e2nii din \u0163ar\u0103, din Australia \u015fi de pretutindeni. Este deosebit de activ \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din Australia \u015fi se ocup\u0103 permanent de promovarea adev\u0103ratelor valori culturale rom\u00e2ne\u015fti din \u0163ar\u0103 \u015fi din diaspora \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een lume. Reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 acest lucru \u00een primul r\u00e2nd prin intermediul \u015ftirilor la emisiunea pentru comunitatea rom\u00e2n\u0103 din Australia la radio 3zzz si ARCTV CH31 unde a realizat dou\u0103 emisiuni cu ocazia \u00eemplinirii a o sut\u0103 de ani de la na\u015fterea actorului \u015etefan Ciubot\u0103ra\u015fu, apoi a organizat \u015fi participat la activit\u0103\u0163i \u00een care au fost invita\u0163i scriitori, arti\u015fti, actori, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, preo\u0163i\u2026.., \u00cent\u00e2lnire cu grupul radio a scriitorilor George Anca, Vasile Andru, Ileana Cudalb Andrei, \u00cenaltpreasfin\u0163ia Sa Serafim Joant\u0103, Preasfin\u0163itul P\u0103rinte Mihail Filimon, corespondent radio Nae Georgescu, prof dr Harry Con, prof dr Ileana Costea, prof. Dr. Ilie Rad etc. \u00cent\u00eelnirea de la Biserica Ortodox\u0103 Sfin\u0163ii Petru \u015fi Pavel cu Corul de copii Theotokos din Alba Iulia, \u00eent\u00e2lnirea de pe Muntele Dandenong cu \u015fefii grupurilor comunitare din Melbourne etc. A luat interviuri \u015fi a realizat filme unui num\u0103r \u00eensemnat de pesonalit\u0103\u0163i marcante ale culturii, istoriei, artei, \u015ftiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti. Captur\u00e2nd spectacolul Caviar, Votc\u0103 \u015fi Bye, Bye , pies\u0103 a reputatului dramaturg George Astalo\u015f, ini\u0163iatorul teatrului pistol, Stela Popescu, Alexandru Ar\u015finel, Tamara Buciuceanu, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, actorii Teatrului Nottara din Bucure\u015fti pe scena teatrului Regency din Melbourne, Australia, \u015fi nu mai pu\u0163in pe aceea\u015fi scen\u0103 artistul Dan Puric, iar \u00een casa Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne Sfin\u0163ii Petru \u015fi Pavel din Melbourne un moment poetic cu actorii Cristina Deleanu \u015fi Eugen Cristea. \u201cTamara Buciuceanu m-a mi\u015fcat profund\u201d A intervievat o serie de jurnali\u015fti de la postul de radio \u015fi tv Timi\u015foara: Veronica Balaj, Simona Pele, cineastul Vasile Bogdan, maestrul Tiberiu Ceia, directorul sta\u0163iei tv Ion Ionic\u0103. \u00cen ora\u015ful Oravi\u0163a \u00eei intervieveaz\u0103 pe primarul inginer Ioan Boncoi, pe directorul teatrului Mihai Eminescu, poetul Ionel Bota, pe directorul Liceului General Dragalina, profesor Viorel Sperlea, iar de la \u015ecoala de art\u0103 pe profesor Ioan Calen etc.
\n\u00cen 1993 cu ocazia \u00eemplinirii a 400 de ani de la urcarea pe tron a marelui voievod Mihai \u015fi cu prilejul vizitei actorilor Teatrului Na\u0163ional din Craiova, Ben a realizat o pies\u0103 de teatru radiofonic dup\u0103 un scenariu scris de colegul s\u0103u de emisiune, profesor Cristian Cr\u0103ciun, \u00een interpretarea actorilor, Ilie Gheorghe, Valentin Mihali \u015fi Valer de la Cheza intitulat\u0103 Mihai Viteazul, ca s\u0103 marcheze acest eveniment deosebit din istoria Rom\u00e2niei. Piesa radiofonic\u0103 reluat\u0103 la cererea ascult\u0103torilor de mai multe ori, \u015fi mai t\u00e2rziu preluat\u0103 \u015fi de postul de radio na\u0163ional din Australia SBS.
\nA \u00eendrumat \u015fi promovat tinere talente rom\u00e2ne\u015fti, fie la postul 3zzz, fie recomand\u00e2ndu-i pentru a fi publica\u0163i \u00een ziare \u015fi reviste \u00een format h\u00e2rtie sau on-line sau prin activit\u0103\u0163i organizate: pictur\u0103 \u2013 Alexandra Pelevaniuc, muzic\u0103 \u2013 Loredana Sachelaru, tenis \u2013 Elisabeta G\u0103lu\u015fc\u0103 etc.
\nA p\u0103strat permanent leg\u0103tura cu \u0163ara. A dat interviuri unor posturi de radio rom\u00e2ne\u015fti na\u0163ionale \u015fi locale: Radio Interna\u0163ional, TVR Cultural, Radio Timi\u015foara. A f\u0103cut posibil\u0103 realizarea unor activit\u0103\u0163i culturale cu dou\u0103 institu\u0163ii de cultur\u0103 importante: Biblioteca jude\u0163ean\u0103 \u201eNicolae Milescu Sp\u0103tarul\u201d \u015fi Colegiul Economic \u201eAnghel Rugin\u0103\u201d desf\u0103\u015furate duplex, Vaslui, Rom\u00e2nia \u2013 Melbourne, Australia. A prezentat lucr\u0103ri literare la .. Simpozionul \u201ePromovarea valorilor culturale rom\u00e2ne\u015fti, Vaslui, edi\u0163iile 2008, 2009, 2010 \u015fi Simpozionul \u201eIoan Slavici la aniversar\u0103\u201e organizat de Universitatea \u201eIoan Slavici\u201e Timi\u015foara, 2011.
\nBen Todic\u0103 este un om \u00eemplinit. Talentul, harul, voin\u0163a, iubirea, d\u0103ruirea, truda i-au fost r\u0103spl\u0103tite prin diverse premii, diplome, medalii. Ben a ob\u0163inut numeroase premii pentru filmele lui documentare realizate \u00een Rom\u00e2nia: Marele premiu la Festivalul na\u0163ional al caselor pionerilor pentru filmul Perseveren\u0163a, Medalia de bronz la Secven\u0163a Timi\u015fan\u0103 pentru filmul Visul, mai multe men\u0163iuni pentru filmele Primii Pa\u015fi, Cheile Nerei \u015fi Copil\u0103rie.
\n\u00cen Australia au fost nominalizate filmele Mormintele cu Crucile cu The Best Faith film \u015fi Artholes in Melbourne cu The Best Arts Film. De asemenea \u00een Rom\u00e2nia a fost clasat pe primul loc Genericul emisiunii lui Ben la Canalul 31 TV din Melbourne, Mozaic Rom\u00e2nesc ca cel mai bun dintre toate ID-urile programelor de televiziuni comunitare din diaspora rom\u00e2neasc\u0103. La Parlamentul Statului Victoria i se \u00eenm\u00e2neaz\u0103 insigna \u015fi diploma de onoare pentru recunoa\u015fterea a 10 ani de contribu\u0163ie voluntar\u0103 \u00een cadrul programului de radio \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a sta\u0163iei de radio 3zzz 92.3 fm stereo de c\u0103tre ministrul pentru Age Care, Onorabilul Gavin Jennings. \u00cen 6 octombrie 2004 la Televiziunea Comunitar\u0103 Rom\u00e2n\u0103 i s-a decernat din partea Guvernului Rom\u00e2niei diploma pentru merite deosebite \u00een activitatea depus\u0103 pentru p\u0103strarea \u015fi afirmarea identit\u0103\u0163ii culturale a comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din Melbourne precum \u015fi pentru promovarea culturii rom\u00e2ne \u00een contextul societ\u0103\u0163ii multiculturale australiene semnat\u0103 de Secretar de stat, Titus Corl\u0103\u0163ean. Au participat la eveniment ambasadorul Rom\u00e2niei la Canberra, Excelen\u0163a sa Doamna Anca Vi\u015fan \u015fi consulul general Dr. Ec. Ovidiu Grecea.<\/p>\n

Tot din Rom\u00e2nia, la 1 Decembrie 2008, Asocia\u0163ia Na\u0163ional\u0103 a Cadrelor Militare \u00een Rezerv\u0103 \u015fi \u00een Retragere \u201cGeneral Magheru\u201d \u2013 Jude\u0163ul V\u00e2lcea, Uniunea Na\u0163ional\u0103 a Veteranilor de R\u0103zboi \u00eei ofer\u0103 un Brevet: \u201dSe confer\u0103 domnului Ben Todic\u0103, Victoria Australia Crucea comemorativ\u0103 a celui de-al doilea r\u0103zboi mondial 1941 \u2013 1945, pentru merite deosebite \u00een promovarea rom\u00e2nismului \u015fi a valorilor na\u0163ionale, semnat de General maior Mihail Dumitrescu \u015fi Locotenent colonel Nicolae Vlad..
\nA fost nominalizat Australianul Anului 2007 pentru contribu\u0163iile sale deosebite \u00een comunitatea rom\u00e2no-australian\u0103, printre care men\u0163ion\u0103m: lucreaz\u0103 la postul de radio 3zzz 92.3 fm stereo din Melbourne din 1993 ca inginer de sunet \u015fi realizator de emisiuni; este realizator de emisiuni \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pentru ch31tv Melbourne \u015fi este Director \u00een bordul ch31tv Melbourne; a fost secretarul unionului AMWU South Dandenong District p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2006, c\u00e2nd s-a \u00eenchis compania pentru care lucra; a fost observator la referendum \u015fi vicepre\u015fedintele comisiei a doua, la alegeri; a f\u0103cut parte din grupul Mavis Kruger Singers p\u00e2n\u0103 grupul s-a \u00eenchis.
\nPentru contribu\u0163ii deosebite la promovarea valorilor culturale rom\u00e2ne\u015fti a primit diplome, medalii, cupe de la Prim\u0103ria municipiului Vaslui, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eNicolae Milescu Sp\u0103tarul\u201d \u015fi Colegiul Economic \u201eAnghel Rugin\u0103\u201d din Vaslui \u015fi de la Universitatea \u201eIoan Slavici\u201d Timi\u015foara..
\nMunca sus\u0163inut\u0103 \u015fi laborioas\u0103 de promovare a valorilor culturale, \u015ftiin\u0163ifice, artistice, sportive rom\u00e2ne\u015fti este deopotriv\u0103 apreciat\u0103 de rom\u00e2nii din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, Prezent\u0103m c\u00e2teva opinii elogioase exprimate, fie prin coresponden\u0163\u0103, fie prin publicarea unor cronici, articole despre Ben Todic\u0103.
\n\u201cDRAG\u0102 BENULE, Mul\u0163umesc din suflet! Mare bucurie mi-ai f\u0103cut. M\u0103 G\u00e2ndeam c\u0103 nimeni nu are s\u0103 m\u0103 bage \u00een seam\u0103. Dar uite c\u0103 sunt \u015fi oamneni adev\u0103ra\u0163i la care respectul de neam, de iubire de \u00eenstr\u0103ina\u0163i \u015fi acea prietenie fr\u0103\u0163easc\u0103 este \u015fi r\u0103m\u00e2ne la locul ei sf\u00e2nt al fiin\u0163ei tale, Benule. Foarte frumos a scris acea apreciere prearespectabila timi\u015foreanc\u0103 Mariana Gurza. Iar tu, frace Benule ai dat-o la acea veritabil\u0103 revist\u0103 de art\u0103 \u015fi cultur\u0103, \u201cREVISTASINGUR.RO<\/a>\u201d, public\u00e2nd-o. Cu ales \u015fi fr\u0103\u0163esc respect\u201d \u2013 Ioan Micl\u0103u, Cringila, N.S.W
\n\u201cDrag\u0103 Mariana, \u00ce\u0163i trimit o copie la \u201cDrumul Nostru\u201d , un film documentar care nu e terminat, \u00eens\u0103, poate fi folosit cumva, c\u00e2ndva de copii. Mare parte din locuri \u015fi oameni nu mai exist\u0103 dec\u00e2t \u00een imagini \u015fi memoria noastr\u0103. Poate b\u0103iatul \u00eel va putea folosi vreodat\u0103 \u00een emisiunile lui. Acum c\u00e2nd to\u0163i vor s\u0103 ne conving\u0103, s\u0103 ne lep\u0103d\u0103m de loc \u015fi identitate, e bine s\u0103 p\u0103str\u0103m tot ce avem.
\nCu mult\u0103 dragoste, Ben Todic\u0103, 2011, Melbourne, Australia\u201d
\n\u201cDrag\u0103 Prietene, Am \u0163inut s\u0103 culeg scrisoarea ta, br\u0103zdat\u0103 de dor, de credin\u0163a \u00een puterea acestui popor ce nu va pieri niciodat\u0103, \u015fi \u00ee\u015fi va \u015fti s\u0103-\u015fi p\u0103streze identitatea, prin fapte \u015fi Oameni iubitori de neam \u015fi glie.
\nPentru mine a fost o bucurie de a primi aceste r\u00e2nduri, acest film ce se vrea m\u0103rturie pentru cei ce vor veni odat\u0103 cu a\u015fezarea lucrurilor.
\nM\u0103 emo\u0163iona\u0163i, voi, cei departe de cas\u0103 c\u0103 percepe\u0163i altfel totul despre \u201cloc \u015fi persoan\u0103\u201d. Poate \u015fi cei care ne sfideaz\u0103 acum na\u0163ia, \u015fi-ar schimba sim\u0163\u0103mintele, ar \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 iubeasc\u0103 Poporul Rom\u00e2n, dac\u0103 via\u0163a i-ar duce pe alte meleaguri\u2026Voi ave\u0163i t\u0103ria de a pl\u00e2nge \u015fi a r\u00e2de odat\u0103 cu noi pentru tot zbuciumul zilnic.V\u0103 sim\u0163im aproape \u015fi uneori, ne sim\u0163im ru\u015fina\u0163i, v\u0103z\u00e2ndu-v\u0103 c\u00e2t de m\u00e2ndri sunte\u0163i pentru c\u0103 ave\u0163i s\u00e2nge rom\u00e2nesc. Sentimentul iubirii de neam \u015fi \u0163ar\u0103 s-a demodat printre noi\u2026 \u015fi voi \u015ftiti cel mai bine s\u0103-l p\u0103stra\u0163i, sau poate ave\u0163i mai mult\u0103 putere de a recunoa\u015fte\u2026 \u015ei eu mai p\u0103strez \u00een mine acest sentiment at\u00e2t de \u00een\u0103l\u0163\u0103tor\u2026 \u015fi nu sunt singura\u2026 Dac\u0103 a\u015f striga \u00een cetate, fra\u0163ii mei m-ar alunga cu pietre, m-ar duce la balamuc\u2026 \u00een aceste vremuri c\u00e2nd tot p\u0103m\u00e2ntul fream\u0103t\u0103\u2026 Nu este vina noastr\u0103. Sau poate este. Ne-am dovedit slabi \u015fi am c\u0103lcat con\u015ftient porunca divin\u0103. Acum pl\u0103te\u015fte \u00eentreaga planeta\u2026 \u00cen loc s\u0103 fim uni\u0163i, reu\u015fim s\u0103 ne \u00eendep\u0103rt\u0103m pe zi ce trece de esen\u0163ial\u2026 Un paradox al vremurilor noastre\u2026 Ne \u00eenvinov\u0103\u0163im unii pe al\u0163ii f\u0103r\u0103 a face ceva concret\u2026 uit\u00e2nd s\u0103 bandaj\u0103m rana, s\u0103 \u00eentindem o m\u00e2n\u0103 fratelui\u2026 Am uitat ce \u00eenseamn\u0103 iubirea? Am uitat oare de Dumnezeu? Dac\u0103 am schimba ceva \u00een noi, \u00een fiecare, am g\u0103si primele r\u0103spunsuri\u2026
\nM-am lungit pu\u0163in frate Ben! Poate din bucuria darului, a epistolei, sau poate \u201cDrumul Nostru\u201da venit \u00een mod profetic pentru a medita \u015fi \u00eencerca s\u0103 vedem ce avem de f\u0103cut\u2026 \u00ce\u0163i mul\u0163umesc!
\nNu-\u0163i pot promite nimic acum\u2026 Nu cred \u00een lucruri \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Toate \u00ee\u015fi au rostul lor, a\u015fa cum \u015fi filmul t\u0103u are propriul drum.
\nCu dragoste \u015fi respect pentru un brav Rom\u00e2n,
\nMariana\u201d
\n\u201cDrag\u0103 Ben, \u00cen afar\u0103 de faptul c\u0103 mi-ai luat frumos \u015fi cu profesionalism interviul, c\u0103 mi l-ai pus \u00een scris, c\u0103 mi l-ai trimis \u00een toate direc\u0163iile globului (pentru care \u00ee\u0163i mul\u0163umesc, \u201ceu n-am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 joc tenis\u201d \u2026 tu ai toate meritele) m-ai \u015fi apropiat de prieteni. Iat\u0103 ce explozie de vorbe \u00eemi scrie o foarte bun\u0103 prieten\u0103, arhitect\u0103, rom\u00e2nc\u0103 care tr\u0103ie\u015fte \u00een Fran\u0163a (so\u0163ul turc din Dobrogea, Lutfi, fiul arhitect, Kemal) \u015fi care era bun\u0103 prieten\u0103 \u015fi cu mama mea (mai ales dup\u0103 plecarea mea din \u0163ar\u0103, c\u00e2nd am devenit \u201cmai prezent\u0103\u201d \u00een sufletul \u015fi g\u00e2ndurile prietenilor prin absen\u0163\u0103\u2026) M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 te vei bucura \u015fi tu de comentariile ei. G\u00e2nduri dragi, Ileana\u201d
\n\u201cNunu\u015fico, mi-a f\u0103cut o bucurie s\u0103 te aud, s\u0103 TE ASCULT cu aten\u0163ie! Mi-ai dat un sfert de or\u0103 de farmec! \u015fi lui Lutfi!!! Parc\u0103 m-ai scuturat\u2026 m-ai cutremurat\u2026 m-ai trezit \u015fi aveam nevoie\u2026 s\u0103 discern ce este important de ceea ce nu este, \u00eencepusem s\u0103 le \u00eencurc!
\nAm aflat at\u00e2tea care nu le \u015ftiam despre tine \u015fi \u00eenc\u0103 a\u015fa clar exprimate cu carismul \u015fi inteligen\u0163a care te caracterizeaz\u0103! p\u0103cat pentru cei care nu te v\u0103d \u00een fa\u0163a ochilor, eu \u00een schimb am avut pl\u0103cerea complet\u0103! \u00cen sf\u00e2r\u015fit e\u015fti tu cea intervievat\u0103 \u015fi nu tu cel care intervieveaz\u0103 \u015fi totul cu at\u00e2ta naturale\u0163e \u015fi expresivitate \u015fi\u2026 SUFLET\u2026 e\u015fti TU! \u015fi profesor \u015fi iubitoare de cultur\u0103 \u015fi via\u0163\u0103 \u015fi sensibil\u0103, pasional\u0103\u2026 sper s\u0103 asculte mai mul\u0163i acest interviu \u015fi s\u0103 ai ve\u015fti!
\n\u015ei ce frumos cu melodiile inserate\u2026 ce bine alese\u2026 \u00een fine nu vreau s\u0103 m\u0103 sentimentalizez prea tare\u2026 dar realmente mi-au adus lacrimile \u015fi eu nu \u015ftiu s\u0103 pl\u00e2ng\u2026! Ei? iat\u0103 c\u0103 se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd fenomenul este evident adev\u0103rat \u015fi pornit din sufletul unei persoane pasionate cu adev\u0103rat!
\nAm fost deseori cu tine dar acest capitol nu am avut timpul \u015fi pl\u0103cerea s\u0103-l ating\u2026 aveam noi dou\u0103 at\u00e2tea altele \u015fi timpul nu ne-a permis\u2026! Mul\u0163umesc!
\nCeea ce te rog este s\u0103 pui numai INTERVIUL t\u0103u pe un site!
\n\u015ei acum te rog trimite-mi melodiile ce au fost inserate, (\u00een special a treia, ultima adic\u0103!!! neaparat! cred c\u0103 cu \u015ftiin\u0163a ce posezi po\u0163i s\u0103-mi satisfaci aceast\u0103 rug\u0103minte \u2026 \u015fi repede deci aceasta a treia melodie cu Satul, Clopotul etc\u2026) O s\u0103-\u0163i explic alt\u0103 dat\u0103 aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 expres\u0103!! Mul\u0163umesc! \u015etiu c\u0103 nu ai timp dar: F\u0103-o pentru noi!
\nTe \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103m \u015fi sunt fericit\u0103 c\u0103 Lutfi at\u00e2t de \u201cabsent\u201d la multe c\u00e2nd a auzit vocea ta a tres\u0103rit \u015fi a exclamat \u201cNUNU\u015e!!!\u201d \u015fi a ascultat atent, a ciulit urechile \u2026 \u015fi este a\u015fa rar la el \u015fi a sorbit vorbele \u015fi vocea ta \u015fi melodiile l-au impresionat\u2026 de fapt el este un sensibil adev\u0103rat, introvertit \u015fi un sensibil la frumos\u2026 \u201cNici n-a avut timp\u201d zice Lutfi \u201cs\u0103 vad\u0103 aquarelele mele\u201d..\u015fi asta este adev\u0103rat\u2026 sunt sigur\u0103 c\u0103 a avut o p\u0103rere de r\u0103u\u2026)! dar nu au intrat zilele \u00een sac!
\nTe \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103m \u015fi \u00ee\u0163i mul\u0163umim pentru momentele a\u015fa de fericite oferite! M\u0103 apuc s\u0103 trimit la to\u0163i care cred c\u0103 merit\u0103 dar a\u015f fi vrut numai interviul t\u0103u c\u0103ci cel dinainte este de o triste\u0163e c\u0103 unii pot pierde r\u0103bdarea\u2026 pe de alt\u0103 parte poate este cu at\u00e2t mai str\u0103lucitor \u015fi plin de via\u0163\u0103 \u015fi inteligen\u0163\u0103 superioar\u0103 al t\u0103u\u2026!
\nM\u0103 gr\u0103besc sa-i trimit lui Kemal !S\u0103 se m\u00e2ndreasc\u0103 \u015fi el \u015fi s\u0103 prind\u0103 \u015fi mai mult av\u00e2nt \u015fi curaj!.. Pa! Irina\u201d<\/p>\n

\u201cDrag\u0103 Ben, Cum \u00ee\u0163i spuneam \u00een emailul imediat precedent\u2026 cu interviul acesta m-ai apropiat \u015fi mai mult de prietenii mei\u2026 care da, m\u0103 iubesc. Uneori chiar \u00eemi spun singur\u0103: Nu am tr\u0103it degeaba. Am at\u00e2\u0163ia oameni pe care i-am atins frumos\u2026 pe care \u00eei iubesc \u015fi care m\u0103 iubesc. C\u0103rora \u201cle-am dat\u201d \u015fi care \u00eemi dau mereu la r\u00e2ndul lor (din sufletul lor).
\n\u015ei undeva, pe tine, drag\u0103 Ben, te-am g\u0103sit pe aceea\u015fi lungime de \u201csuflet\u201d \u015fi sim\u0163iri cu mine, de aici probabil prietenia asta \u201cde la prima vorb\u0103\u201d (\u015fi apoi \u201cvedere\u201d dintre noi doi\u201d. G\u00e2nduri dragi, Ileana\u201d
\n\u201cDraga noastr\u0103 Ileana, primisem emisiunea audio \u015fi de la dl Ben Todic\u0103, am ascultat-o \u00eempreun\u0103 cu Lidia, bucur\u00e2ndu-ne ca ni\u015fte copii. \u00cen\u0163eleg c\u0103 a fost preluat\u0103 de Radio Interna\u0163ional, retransmis\u0103 de la Koln , deci suntem pe cai mari. Dar vreau s\u0103 \u015ftii c\u0103, deja cunosc\u00e2nd la liter\u0103 textul interviului vostru, am fost pe loc foarte impresionat de presta\u0163ia ta, de emo\u0163ia din glas, de expresivitatea fraz\u0103rii \u015fi am tr\u0103it emo\u0163ii mari ascult\u00e2ndu-te, de parc\u0103 am fi fost \u00eempreun\u0103. Mii de mul\u0163umiri, Iat\u0103 cum investi\u0163ia de suflet \u015fi inteligen\u0163\u0103 se concretizeaz\u0103, \u00een auzul de acum al rom\u00e2nimii de pretutindeni. Este un important mesaj de umanitate, de respect al valorilor acestei na\u0163iuni n\u0103p\u0103stuite \u00een Istorie. Voi retrimite audio-textul la to\u0163i prietenii no\u015ftri, ca s\u0103 se p\u0103trund\u0103 \u015fi ei de frumuse\u0163ea \u015fi excelen\u0163a unei presta\u0163ii de zile mari. Calde \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri! Succes mare la vernisaj! \u00cei \u0163inem pumnii dragului de Jerry, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ne imagin\u0103m prin ce frumoase emo\u0163ii trece acum\u2026 Doamne-ajut\u0103! Cu mult dor, Ionu P.S. Aceasta este de la prietena mea Doina Tetcu (fizician) cu care am scris articolul despre Florica Nicolescu, psiholog de copii pe Omnigraphies, care apoi s-a publicat \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i \u00een Revista 22. \u201c
\n\u201cDa, am ascultat emisiunea din 22. Dintre toate emisiunile despre Eminescu, a ta a fost cea mai echilibrat\u0103 \u015fi corect\u0103. \u00ce\u0163i mul\u0163umim c\u0103 ai pomenit \u015fi de nedreptatea pe care i-au f\u0103cut-o lui Dumitru Prunariu. Sincere felicit\u0103ri pentru verticalitate \u015fi calitatea de BUN ROM\u00c2N\u201d!!! \u2013 Doina Dimitrie
\n\u00centrebat ,,De ce face toate astea?\u201d, Ben Todic\u0103 r\u0103spunde: \u201cDe vin\u0103-i poate Eminescu, Co\u015fbuc sau Creang\u0103 c\u0103 m-au fermecat cu frumuse\u0163ea \u0163\u0103rii \u015fi a poporului meu. Nu pot sta pasiv la competi\u0163ia care exist\u0103 \u00een jur f\u0103r\u0103 a fi m\u00e2ndru de faptul c\u0103 sunt rom\u00e2n \u015fi c\u0103 am ceva de spus; c\u0103 putem contribui la bun\u0103starea \u00eentregii lumi. Faptul c\u0103 ne num\u0103r\u0103m printre cele 26 de grupuri comunitare care transmit via\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi local\u0103 la televiziunea din Melbourne (\u015fi de anul acesta transmitem \u015fi la Brisbane \u015fi Adelaide), din peste 140 de na\u0163ionalit\u0103\u0163i care au aplicat pentru acces la ch-31, este o m\u00e2ndrie \u015fi un respect pe care doresc s\u0103 \u00eel aduc p\u0103rin\u0163ilor, profesorilor, prietenilor \u015fi \u00eentregului nostru neam. Fiecare fiu \u00ee\u015fi mul\u0163ume\u015fte p\u0103rin\u0163ii \u00een felul s\u0103u. Acesta e felul meu\u2026\u201d<\/p>\n

http:\/\/www.radiometafora.ro\/2012\/07\/03\/un-roman-cu-care-ne-mindrim-benoni-todica-din-melbourneaustralia\/<\/wbr><\/wbr><\/wbr><\/a><\/span><\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MOTTO :-\u201c\u015ei eu te-am perceput, de la prima veste despre existen\u0163a ta, drept un unicat, nu at\u00e2t Ben Rom\u00e2nul \u2013 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-8676","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8676","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8676"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8676\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8676"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8676"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8676"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}