{"id":8828,"date":"2012-11-27T12:30:19","date_gmt":"2012-11-27T12:30:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=8828"},"modified":"2012-11-27T12:33:21","modified_gmt":"2012-11-27T12:33:21","slug":"constantin-tomsa-%e2%80%93-cele-trei-iubiri-ale-lui-ben-todica-note-de-lector","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/11\/27\/constantin-tomsa-%e2%80%93-cele-trei-iubiri-ale-lui-ben-todica-note-de-lector\/","title":{"rendered":"Constantin Tom\u015fa \u2013 Cele trei iubiri ale lui Ben Todic\u0103. (note de lector)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a> Cartea care marcheaz\u0103 debutul editorial al lui Ben Todic\u0103<\/strong>(\u201e\u00centre dou\u0103 lumi\u201d, Colec\u0163ia \u201eSpiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 de pretutindeni\u201d la Editura \u201eMu\u015fatinia\u201d, Roman, 2012), nimeni altul dec\u00e2t un rom\u00e2n plecat \u00een 1979 \u201espre Roma\u201d \u015fi ajuns, dup\u0103 un an, \u00een Australia, este o avertizare adresat\u0103 celor care, \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile gimnaziului, nu se g\u00e2ndesc dec\u00e2t la plecarea din Rom\u00e2nia, peste hotare, spre Vest.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, \u0163inem s\u0103-i d\u0103m dreptate lui Ioan Micl\u0103u<\/strong> (autorul \u201eprecuv\u00e2nt\u0103rii\u201d) care avertizeaz\u0103 cititorul c\u0103 are \u00een m\u00e2n\u0103 o carte n\u0103scut\u0103 din dorin\u0163a autorului de a l\u0103s\u0103 o m\u0103rturie scris\u0103 despre \u201ed\u00e2ra de lumin\u0103, adic\u0103 un anume model al con\u015ftiin\u0163ei sale, al faptelor sale\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dar cine este Ben Todic\u0103<\/strong>?<\/p>\n

Pentru cititorii Revistei \u201eMelidonium\u201d<\/strong>, c\u00e2teva date: este un rom\u00e2n ajuns \u00een pragul v\u00e2rstei a treia (n. 23 noiembrie 1952, la Iezer, comuna Puie\u015fti, Vaslui), stabilit, \u00een anii \u201960, ai secolului trecut, cu p\u0103rin\u0163ii, \u00een Banat, unde va absolvi \u015ecoala General\u0103 de 8 Ani din Ciudanovi\u0163a (1967), apoi, o \u015fcoal\u0103 profesional\u0103 la Boc\u015fa (1970), urmat\u0103 de \u015ecoala de Film din Bucure\u015fti (atestat proiec\u0163ionist, \u00een 1978), dup\u0103 care a realizat, ca artist independent (cum \u00eei place lui s\u0103 spun\u0103), opt filme \u00een Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 la plecarea din \u0163ar\u0103. Au urmat anii, \u00een Australia, c\u00e2nd s-a perfec\u0163ionat ca inginer de sunet (1992-1993), a colaborat la radio \u015fi televiziune, precum \u015fi cu articole \u00een diferite publica\u0163ii, impun\u00e2ndu-se \u00een r\u00e2ndul comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, dar atr\u0103g\u00e2nd \u015fi aten\u0163ia Guvernul Australian, care l-a nominalizat \u201eAustralian of the Year\u201d<\/em>, cu ocazia Zilei Na\u0163ionale a Australiei.<\/p>\n

Alc\u0103tuit\u0103 la \u00eendemnul lui Ioan Micl\u0103u, cartea pe care o prezent\u0103m acum, dup\u0103 propria-i m\u0103rturisire a autorului (\u201e\u00cemp\u0103rt\u0103\u015fire\u201d), con\u0163ine \u201eparte din scrierile mele ap\u0103rute deja \u00een diferite reviste \u015fi ziare ale diasporei \u015fi din \u0163ar\u0103.\u201d \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n

Volumul, deschis cu un frumos poem de dragoste dedicat so\u0163iei sale MingMing \u201ecu doi ani \u00eenainte de c\u0103s\u0103torie\u201d (\u201eMicu\u0163ul meu c\u00e2ntec, al dimine\u0163ii\u201d), este structurat \u00een patru p\u0103r\u0163i, inspirat intitulate: 1. \u2013 \u201eIdentitate \u015fi valoare<\/strong>\u201d; 2. \u2013 \u201eNostalgii\u201d<\/strong>; 3. \u2013 \u201eImpresii \u015fi prietenii\u201d<\/strong>; 3. \u2013 \u201eDialog \u00eentre doua lumi\u201d<\/strong>\u00a0\u015fi din el r\u0103zbat c\u00e2teva principii care au c\u0103l\u0103uzit pa\u015fii autorului \u00een toat\u0103 existen\u0163a sa de \u015fase decenii, primul \u015fi asupra c\u0103ruia revine mereu, fiind m\u00e2ndria de a fi rom\u00e2n, nu numai \u00een \u0163ar\u0103, ci \u015fi dup\u0103 ce a plecat peste hotare (nu am folosit sintagma \u201ea p\u0103r\u0103sit-o\u201d!): \u201eUn rom\u00e2n se desparte de \u0163ar\u0103. Acest act ne ajut\u0103 s\u0103 ne cunoa\u015ftem \u015fi s\u0103 realiz\u0103m cine suntem. Este metafora emigrantului.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Dar Ben Todic\u0103 nu este numai un observator atent, nu r\u0103m\u00e2ne numai la stadiul constat\u0103rii, ci ofer\u0103 \u015fi \u201echei\u201d pentru salvarea fiin\u0163ei umane, inclusiv a fiin\u0163ei noastre na\u0163ionale, lu\u00e2nd \u00een discu\u0163ie conceptul de \u201evaloare\u201d. Referindu-se la integrarea \u00een structuri interna\u0163ionale, face c\u00e2teva preciz\u0103ri demne de luat \u00een seam\u0103: \u201eRom\u00e2nia poate contribui la succesul Europei r\u0103m\u00e2n\u00e2nd Rom\u00e2nia\u201d<\/strong>, pentru c\u0103 altfel \u00a0\u201eDac\u0103 iei rom\u00e2nul din acest mediu \u015fi \u00eel duci \u00een pustiu \u2013 pentru c\u0103 Europa asta este: un alt mediu, un pustiu ca rom\u00e2nism \u2013 atunci, (pentru c\u0103-i perturbi ciclul natural, ordinea fireasc\u0103, Dumnezeiasc\u0103<\/strong>! A lucrurilor), izvorul v-a seca, neamul se va stinge<\/strong> pentru c\u0103 \u00eel vei \u00eendep\u0103rta de izvor! \u00cel vei scoate din ecoul str\u0103mo\u015filor \u015fi-l vei transforma \u00een \u00abnum\u0103r\u00bb. Noi puls\u0103m prin cultura noastr\u0103, prin valorile noastre precum \u00abLuceaf\u0103rul\u00bb eminescian. Rom\u00e2nia e o \u0163ar\u0103 mic\u0103. Nu se poate opune! Dar se poate conserva, a\u015fa cum numai ea \u015ftie s-o fac\u0103 de mii de ani \u2013 prin trezire, realizare \u015fi promovare. Promovarea valorilor ei sacre!<\/strong> \u015ei \u00een niciun caz s\u0103 l\u0103s\u0103m \u00abvalorile\u00bb s\u0103 fie v\u00e2ndute la str\u0103ini pe decora\u0163ii!\u201d<\/em> (Sublinierile\u00a0 apar\u0163in autorului.)<\/p>\n

Mai mult, de\u015fi departe de \u0163ar\u0103, Ben Todic\u0103 se dovede\u015fte a nu fi str\u0103in de realit\u0103\u0163ile din ultimii dou\u0103zeci de ani \u015fi ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m cople\u015fi\u0163i de greut\u0103\u0163i, \u00een lupta pentru p\u0103strarea fiin\u0163ei na\u0163ionale, consider\u00e2nd c\u0103 \u201eRom\u00e2nia e o lupt\u0103 continu\u0103\u201d.<\/p>\n

Din carte afl\u0103m \u015fi care sunt cele trei mari iubiri ale autorului: \u201eAm sim\u0163it, vorba lui Stanislavsky, cum a \u0163\u00e2\u015fnit din centrul p\u0103m\u00e2ntului focul direct prin t\u0103lpi, \u00een mine vuind ca dintr-un furnal, \u0163\u00e2\u015fnind prin vulcan lava pasiunilor \u00eempletite a celor trei mari iubiri: filmul, teatrul \u015fi scrisul<\/strong>\u201d.<\/em> (subl. n.)<\/p>\n

Am putea conchide c\u0103 aceast\u0103 carte este un monument de iubire na\u0163ional\u0103, de conduit\u0103 civic\u0103 \u015fi de patriotism, scris\u0103 cu mult patos, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia c\u0103, inclusiv, prin intermediul artelor se poate \u015fi chiar se face manipularea maselor, inclusiv \u00een capitalism. Porne\u015fte de la o afirma\u0163ia lui Petre \u0162u\u0163ea (\u201eCapitalismul \u00eei transform\u0103 pe oameni \u00een lupi ca s\u0103 se m\u0103n\u00e2nce \u00eentre ei\u201d<\/em>), constat\u0103 c\u0103 \u201eSocietatea e bolnav\u0103 \u015fi se cere vindecat\u0103, \u015fi pentru asta trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 identific\u0103m simptomele din timp\u201d<\/em>, apoi concluzioneaz\u0103: \u201eDac\u0103 sistemul \u00een care tr\u0103ie\u015fti vrea s\u0103 te manipuleze \u015fi s\u0103 te preg\u0103teasc\u0103 \u00een scopul serviciului ideologic urm\u0103rit de el, atunci povestea sau filmul este cea mai bun\u0103 form\u0103 de educare \u00een mas\u0103\u201d<\/em>.\u00a0 D\u0103 mai multe exemple, \u00een acest sens. Noi ne oprim doar la dou\u0103. Iat\u0103 cum prezint\u0103 autorul situa\u0163ia din cinematografia noastr\u0103 de dup\u0103 1989: \u201e\u015ei pe mine m\u0103 intereseaz\u0103 un subiect similar, cum este folosit\u0103 cinematografia \u00een schimbarea mentalului colectiv. Dac\u0103 te ui\u0163i la filmele rom\u00e2ne\u015fti premiate na\u0163ional\/interna\u0163ional dup\u0103 \u201990, sunt aproape numai cele care respect\u0103 o anumit\u0103 politic\u0103 impus\u0103 rom\u00e2nilor. Subiectele despre rom\u00e2ni trebuie alese \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 reias\u0103 c\u00e2t suntem de slabi, de r\u0103i, de degrada\u0163i \u015fi a\u015fa mai departe. Nu lipse\u015fte nici corectitudinea politic\u0103, c\u0103 nu se poate altfel\u201d.<\/em><\/p>\n

Autorul nu are nici un complex, nici o re\u0163inere \u00een a-\u015fi exprima convingerile, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd cel \u201eamendat\u201d este Horia Roman Patapievici, nefiind de acord cu p\u0103rerea acestuia c\u0103 Eminescu nu mai este relevant ast\u0103zi: \u201ePrin acest act de def\u0103imare a lui Eminescu domnul HRP poate face dou\u0103 lucruri: se joac\u0103 cu identitatea poporului rom\u00e2n sau, vorba lui Dan Puric, \u00abse love\u015fte ca s\u0103 se trezeasc\u0103\u00bb rom\u00e2nul din amor\u0163ire \u015fi s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 reac\u0163ioneze cum reac\u0163ionez eu acum, fapt ce m-ar bucura\u201d.<\/em><\/p>\n

A doua parte a c\u0103r\u0163ii \u2013 \u201eNostalgii\u201d \u2013, dup\u0103 cum este \u015fi intitulat\u0103, con\u0163ine c\u00e2teva texte referitoare la locurile copil\u0103riei (\u201eCiudanovi\u0163a vie, plin\u0103 de amintiri\u201d) \u015fi ale adolescen\u0163ei (\u201eOravi\u0163a, \u00eent\u00e2lnire cu Thalia\u201d) \u015fi cum e \u015fi firesc, indiferent de modalitatea de prezentare abordat\u0103 (evocare, nara\u0163iune, interviu, jurnal, coresponden\u0163\u0103, analiz\u0103), toate eman\u0103 o nostalgie aparte a naratorului, care nu uit\u0103 \u015fi nu renun\u0163\u0103 niciodat\u0103 la valorile \u00eenv\u0103\u0163ate \u00een familie, \u00een \u015fcoal\u0103, pe c\u00e2nd era \u00een Rom\u00e2nia: \u00a0\u201eCelebritatea e un abur \/ Popularitatea un accident \/ Cert! P\u00e2n\u0103 la moarte r\u0103m\u00e2n \/ Cei \u015fapte ani de-acas\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00cen partea a treia \u2013 \u201eImpresii \u015fi prietenii\u201d \u2013 Ben Todic\u0103 comenteaz\u0103 \u015fi se bucur\u0103\u00a0 de m\u0103iestria \u015fi frumuse\u0163ea crea\u0163iilor confra\u0163ilor s\u0103i \u00een ale scrisului, fie c\u0103 este vorba de autori din diaspor\u0103, dintre cei \u201er\u0103ma\u015fi acas\u0103\u201d. Astfel, \u00een \u201eFile\u00a0 de dor\u201d, de Ileana P. Marian, descoper\u0103 o poezie \u201emodern\u0103, profund\u0103, plin\u0103 de metafor\u0103 \u015fi imagini\u201d; consider\u0103 haiku-urile Vasilic\u0103i Grigora\u015f adev\u0103rate \u201ebijuterii lirice\u201d, \u00een care descoper\u0103 \u201enoi z\u0103ri, noi t\u0103r\u00e2muri, noi lumini\u201d \u015fi citeaz\u0103 copios pentru cititor; se bucur\u0103 de versurile semnate de \u201etaica Marius Munteanu\u201d, care \u00eei a\u015faz\u0103 \u201eo lini\u015fte nea\u015fteptat\u0103 \u00een suflet\u201d; apreciaz\u0103 cartea \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi vise\u201d, de Alexandru Nemoianu (pe care \u00eel consider\u0103 \u201eun vas vrednic\u201d), \u201eo revela\u0163ie, o trezire!\u201d; volumul Marianei Gurza \u201eDestine umbrite\u201d este socotit \u201eflac\u0103ra miilor de cititori din acest neam\u201d; cele dou\u0103 volume ale lui Ioan Micl\u0103u, \u201eC\u00e2ntarea Prim\u0103verii\u201d \u015fi \u201eFlorile Cri\u015furilor\u201d \u201enu sunt altceva dec\u00e2t dou\u0103 iconi\u0163e, dou\u0103 poeme de dragoste\u201d; George Anca este socotit \u201eun artist modern al cuv\u00e2ntului scris\u201d, din a c\u0103rei poezie, \u201eodat\u0103 intrat, nu te mai scoate nimeni din vraja experien\u0163ei \u00abhalucinogene\u00bb\u201d; Petre Talianu este considerat \u201eun b\u0103n\u0103\u0163ean cu o viziune pasionant\u0103 pentru patriotismul nostru na\u0163ional\u201d.<\/p>\n

Multe sunt \u015fi informa\u0163iile oferite de Ben Todic\u0103. Nu numai despre scriitori, ci \u015fi despre alte personalit\u0103\u0163i \u015ftiute \u015fi ne\u015ftiute, precum despre \u201efamilia Gojdu\u201d \u2013 \u201eSfin\u0163ii Ardealului\u201d, renumi\u0163i pentru contribu\u0163ia lor la \u00eenf\u0103ptuirea Unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, la fel ca \u00een partea a IV-a \u015fi ultima a c\u0103r\u0163ii \u2013 \u201eDialog \u00eentre doua lumi\u201d, alc\u0103tuit\u0103 din c\u00e2teva interviuri.<\/p>\n

Primul este un interviu acordat de Ben Todic\u0103 Veronic\u0103i Balaj, de la\u00a0 Radio Timi\u015foara, \u201edespre exil\u201d, mai ales despre integrarea \u00een noul mediu care nu-i deloc u\u015foar\u0103 pentru c\u0103 \u201eUn rom\u00e2n n-o poate lua de la cap\u0103t pentru c\u0103 este ca \u015fi cum i-ai cere s\u0103 fie \u00abbolovan\u00bb\u201d \u015fi pentru c\u0103 are \u201eo ran\u0103 \u2013 dorul\u201d, pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u015fi-o vindece citind \u201epe Eminescu sau pe Caragiale\u201d.<\/p>\n

Acest interviu este ca un fel de spovedanie, prin care se realizeaz\u0103 o imagine inedit\u0103, veridic\u0103 a vie\u0163ii din Australia, intervievatul fascin\u00e2nd prin claritatea cu care prezint\u0103 \u0163inutul \u00een care tr\u0103ie\u015fte de mul\u0163i ani, dar \u015fi prin crearea unei imaginii a Rom\u00e2nii v\u0103zute de cel care consider\u0103 c\u0103 ar fi \u201ecel mai mare sacrilegiu [dac\u0103] ar trebui s\u0103 renun\u0163 la memoria celor 27 de ani, la s\u00e2nul mamei mele \u015fi la c\u00e2ntecele ei de leag\u0103n. Sunte\u0163i nebuni dac\u0103 pretinde\u0163i a\u015fa ceva! To\u0163i cei pleca\u0163i vom muri rom\u00e2ni \u00eentr-o alt\u0103 lume\u201d.<\/em><\/p>\n

Dar el \u015ftie c\u0103 \u201eRom\u00e2nia e \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een dou\u0103: \u201e\u00een Rom\u00e2nia care a\u015fteapt\u0103 de la Dumnezeu s\u0103 pice ceva \u015fi \u00een \u015fmecherii care pretind c\u0103 o gospod\u0103resc.\u201d Mai mult, \u015ftie \u015fi nu se fere\u015fte s-o spun\u0103 c\u0103 \u201eRom\u00e2nia este ajutat\u0103 din interior s\u0103 se dizolve \u00een Europa \u015fi astfel s\u0103 dispar\u0103 din fa\u0163a noastr\u0103. Se pare c\u0103 \u015fi pun\u0163ile care au mai existat p\u00e2n\u0103 acum \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi diaspora \u00eencep s\u0103 fie abandonate\u201d. El este con\u015ftient, \u015ftie \u015fi cauza acestei situa\u0163ii: \u201eRom\u00e2nii ori sunt pro\u015fti gr\u0103mad\u0103 ori sunt extraordinar de inteligen\u0163i, nu \u015ftiu din ce categorie fac parte \u015fi nu am reu\u015fit nici \u00een ziua de azi s\u0103 l\u0103muresc acest mister\u201d.<\/p>\n

Un alt interviu, de data aceasta, este cel realizat \u00een 2004, de Ben Todic\u0103, cu cea pe care o consider\u0103 \u201eo icoan\u0103 a teatrului rom\u00e2nesc\u201d, cu actri\u0163a Stela Popescu, care ofer\u0103 cititorului o imagine a Australiei v\u0103zut\u0103 de un rom\u00e2n ce a venit de mai multe ori pe aceste locuri, la diaspora rom\u00e2neasc\u0103: \u201eAustralia este superb\u0103. Este un continent cu totul aparte. \u00cen special flora te impresioneaz\u0103. O \u0163ar\u0103 care-\u0163i d\u0103 senza\u0163ia de calm. De calm, de pace. Oamenii nu sunt at\u00e2t de agita\u0163i, de isteriza\u0163i. Nivelul de trai este \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 crescut \u00eenc\u00e2t ei nu mai sunt dispera\u0163i pentru ziua de m\u00e2ine. O senza\u0163ie de lini\u015fte\u201d<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Deosebit\u0103 este \u015fi coresponden\u0163a pe care autorul o poart\u0103 cu Cornelia Chifu, \u201ecolega de la blocul A\u201d (de pe c\u00e2nd era \u00een \u0163ar\u0103), unul din cei zece copii ai familiei sale, poet\u0103 inspirat\u0103, dar care nu g\u0103se\u015fte sponsori s\u0103-\u015fi publice cartea, pentru c\u0103 \u201ela c\u00e2te u\u015fi am b\u0103tut, nici una nu mi s-a deschis\u201d, situa\u0163ie \u00eent\u00e2lnit\u0103 frecvent \u00een Rom\u00e2nia\u2026<\/p>\n

Din coresponden\u0163a cu George Anca, Ben Todic\u0103 cap\u0103t\u0103 informa\u0163ii interesante \u015fi odat\u0103 cu el, cititorul: despre \u201e<\/strong>lansarea, la Academie, a celui de-al doilea \u00abinstallment\u00bb al manuscriselor lui Eminescu \u00een facsimil\u201d, prilej de a prezent cu mali\u0163iozitate anumite personaje din fauna rom\u00e2neasc\u0103 a anilor de dup\u0103 1989.<\/p>\n

Dup\u0103 dou\u0103 traduceri din Leonard Jacobson(\u201ePor\u0163ile \u00een\u0163elepciunii\u201d \u015fi \u201ePor\u0163ile r\u0103ului\u201d), semnate de Ben Todic\u0103 \u015fi inserate, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een aceast\u0103 carte, \u015fi un comentariu intitulat \u201eDrumul nostru\u201d, cititorul mai beneficiaz\u0103 de o \u201epostfa\u0163\u0103\u201d semnat\u0103 de profesoara Aurelia Satc\u0103u, <\/strong>din c<\/strong>are se desprinde o concluzie a \u00eentregului: \u201eBen Todic\u0103 este un artist al memoriei \u015fi al transferen\u0163ei\u2013 \u00eentre \u00abaici\u00bb \u015fi \u00abacolo\u00bb, \u00abtrecut\u00bb \u015fi \u00abprezent\u00bb, \u00abspa\u0163iu\u00bb \u015fi \u00abtimp\u00bb, \u00abuniversal\u00bb \u015fi \u00abparticular\u00bb, \u00abvia\u0163\u0103\u00bb \u015fi \u00abmoarte\u00bb\u201d.<\/p>\n

Pentru toate aceste merite semnalate de noi, \u015fi pentru \u00eenc\u0103 multe altele pe care cititorii le vor descoperi singuri, merit\u0103 s\u0103 men\u0163ion\u0103 eforturilor depuse de echipa Editurii \u201eMu\u015fatinia\u201d (doamna Emilia \u0162u\u0163uianu-Dospinescu, editor; domnul Dorin Dospinescu, coordonator editorial; doamnele Mariana Gurza, consilier editorial \u015fi Vasilica Grigora\u015f, lector),\u00a0 pentru realizarea acestei c\u0103r\u0163i \u2013 un frumos cadou oferit lui Ben Todic\u0103, la \u00eemplinirea celor 12 lu\u015ftri ai s\u0103i, la care ad\u0103ug\u0103m \u015fi urarea noastr\u0103:<\/p>\n

La mul\u0163i \u015fi frumo\u015fi ani!<\/strong><\/em><\/p>\n

Constantin Tom\u015fa<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea care marcheaz\u0103 debutul editorial al lui Ben Todic\u0103(\u201e\u00centre dou\u0103 lumi\u201d, Colec\u0163ia \u201eSpiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 de pretutindeni\u201d la Editura \u201eMu\u015fatinia\u201d, Roman, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-8828","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8828","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8828"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8828\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8828"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8828"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8828"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}