{"id":8927,"date":"2012-11-29T10:52:42","date_gmt":"2012-11-29T10:52:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=8927"},"modified":"2014-01-29T09:07:39","modified_gmt":"2014-01-29T09:07:39","slug":"cuiris-sau-expilcabila-filozofic-aceasta-prefata-scrisa-in-vinerea-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/11\/29\/cuiris-sau-expilcabila-filozofic-aceasta-prefata-scrisa-in-vinerea-mare\/","title":{"rendered":"Artur Silvestri: ” \u00cen\u0163eleptul din America”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Soarta operei lui Alexandru Nemoianu\u00a0 este tot atat de stranie ca si opera insasi .Si in acest caz , un complex de imprejurari potrivnice opreste privirea calma si cuprinzatoare si amana in chip greu de inteles atat valorificarea operei cat si perceptia ei daca nu chiar\u00a0 impiedica pana si citirea insasi. Contribuie la aceasta , intre altele , dificultatile in a fi clasificata ca gen si formula . Scriitorul e socotit , prin simplificare stereotipa , cand istoric , cand prozator\u00a0 iar productiile lui , fiind neobisnuite , nu par sa atraga aprioric sau intimideaza . Dar nici tematica nu pare mai apropiata spiritului comun\u00a0 . “Istoria romanilor-americani ” ( materie cu aspect specios si , in aparentza, obiect de eruditie seaca si arhivistica ) , memorialistica “taranismului ” afirmat violent\u00a0 in ” Borloveni ” sau aceea i-revendicativa si elegiaca din ” Puccini 4 ” sunt tot ce poate fi mai rebarbativ in viziunea intelectualului de atitudine creola<\/em> si a belferimii lucrand dupa tipar<\/em> . Si cum scriitorul vietuieste intr-o recluziune anahoretica in tinuturi indepartate si nu cultiva prietesugul zgomotos si spiritul gregar ,manifestandu-se in maniera grava , reflexiva si ticaita, incapabil nu a practica ci chiar a pricepe tocmeala , invoielile si scara de valori rezultata din troc, raspandirea prin lectura\u00a0 e restransa desi opera exista cantitativ si , privita atent , ar trebui sa impuna. Si exegeza nu putea fi decat firava pana la un punct , continand\u00a0 o vreme mai mult\u00a0 recenzii intamplatoare si putine .
\nAceasta situatie\u00a0 nici nu uimeste in climatul de grotesc , pestrit si de ierarhii de valori cladite anapoda ce domneste la noi unde in traditie ancilara se saruta pana si papucii boierimii depravate de prin divane in vreme ce\u00a0 carturarului retinut si ganditorului eretic – socotiti a nu avea greutate in imediatul chiverniselilor de neam-prost – le raman dispretul si omisiunile voite sau nepasatoare.
\nConcluzia ce s-ar fi obtinut pana deunazi , indicand ca exista opera dar lipseste penetratia\u00a0\u00a0\u00a0 nici nu ar fi avut importanta caci nu atat adulatia\u00a0 contemporanilor da valoarea ci staruinta ecoului in timp si puterea ” scriselor ” de a inrauri (fie si prin adagiu anonim si apoftegma devenita “folklor”) creind\u00a0 interogatii periodice ; acestea daca nu ar ilustra cazul dramatic cand \u00a0 , ignorata in vremea ei\u00a0 , opera ar ingadui abia\u00a0 probabile restituiri si nadejdi in\u00a0 descoperirea tarzie . Cum insa la noi,\u00a0 unde metoda “ingroparii de viu ” a celui inconform face furori si\u00a0 ridicarea scarii de valori se face cu exclusivism inca de azi (daca nu chiar de ieri prin selectia aprioristica ) increderea\u00a0 in dreptatea posteritatii trebuie sa fie mai redusa decat ne-ar intari-o\u00a0 vremurile neconvulsive cum nu sunt cele ce le traim . Rezulta ca ipoteza justitiara in forma ei metafizica<\/em>\u00a0 trebuie mai degraba stimulata\u00a0 prin ajutor contemporan si contributie fara iluzii insa cu simtamantul viu al masurilor echilibrate .
\nCartea aceasta\u00a0 acopera in fapt goluri anterioare desi fusese planuita ca omagiu de varsta rotunda intr-un fel, totusi ,diferit de obisnuitele\u00a0 “melanges” ( incluzand evocari de personalitate , “fortuna ” si studii\u00a0 in subiecte de tot felul. In locul lor s-au adunat cateva zeci de comentarii , eseuri si, putine doar,\u00a0 cronici si recenzii care, desi cantaresc -ca majoritate – suficient cat sa impuna , abia daca deschid un dosar al receptarii in felul unor pagini preliminare .
\nCaci depasind prejudecatile , cititorul incepe a descoperi cu uimire ca acolo unde pare a intalni examinare de istoric este , de fapt, un gen rar de literatura sapientiala cultivand fara model explicit apologul , “cuvantul de invatatura” si “povata ” precum in alte vremuri cand nu literatura ci\u00a0 cercetarea ziditoare constituia formula predilecta si cu efect si ca autorul tinde nu spre dizertatie de catedra ci -prin adagiu si apoftegma- la “exemplar” si inteleptire . Proza\u00a0 insasi nici macar nu -i fictiune propriu-zisa ci\u00a0\u00a0 povesti libere extrase din viata sau , mai bine zis , fulguratii\u00a0 de\u00a0 un fel memorialistic\u00a0 de\u00a0 o ingenuitate uimitoare\u00a0 si\u00a0 unde adeseori aripa angelica a poeziei bate rar , ritmic si impresionant precum in prea putine din creatiile de seama care nici nu au gen , specie si asemanari . Literatura insasi , de fapt “creatia” (caci aceste intocmiri sunt literatura dar situata in alta varsta , poate coetanee cu insemnarile medievale de scriptoriu )\u00a0 e un fel de sir prelung si rapsodic de ” eseuri ” adica de “incercari ” in sensul originar unde , daca ar trebui sa se cuprinda intreaga lor semnificatie , chiar\u00a0 intelesul mistic ar fi prezentza de capatai . Dar si tematica se dovedeste a fi altfel decat pare . Ceea ce , in cercetarile despre ” rominul american” , da sentimentul studiului de eruditie pe subiect impus (fiind, in fond, dovezi de spirit carturaresc inzestrat si meticulos ) se reveleaza deopotriva ca reflectii asupra “modelului existential romanesc” , in fond un originism consubstantial ce se poarta cu sine inerent peste incidentalul geografic si contextul ingaduitor sau ostil . “Taranismul” insusi al Borlovenilor<\/em>\u00a0 se adauga acestui\u00a0 mister de conformatie\u00a0 prin ecou de unitati organice si , de oriunde am lua-o , se rasfrange in impresionantele dovezi de materie medulara<\/em> calinesciana intruchipate de “spiritul getic “, de sadovenism si de regresiunea catre arhaic<\/em> . Filosofia insasi este aici iesita din realitatile necontingente si nu-i de mirare ca in satul primordial , codificat de ritualuri , hotare , obiceiuri si cutume enigmatice , sentimentul vietii in spiritul comunal , de “loc de origine” dezvoltat prin tinuturi , plasi si ” tari “, triumfa ca legitimitate . Acesta este , la drept vorbind, si\u00a0 argumentul memorialisticii “bucurestene” din Puccini 4 si imprejurimi<\/em> care nedumereste printr-un bucurestenism<\/em> de cartiere traditionale\u00a0 , de “mahalale” stravechi\u00a0 si\u00a0 de lume asezata in masurile vietii la tara inevitabila intr-o federatie de sate precum Bucurestii originari .
\nPerspectiva este pretutindeni\u00a0 “eretica” avand\u00a0 , de fapt , o inactualitate\u00a0 ce se intalneste cu greu\u00a0 la noi\u00a0 unde\u00a0 stereotipul\u00a0 impus\u00a0 consta in semidoctismul petulant , “uratul” steril si\u00a0 o maladie a urii fata de sine ce strica pana si destule suflete tari .Insa aducand\u00a0 reactiune si argument , aceasta trezeste , impresioneaza pe cai nelamurite si stimuleaza .
\nFiindca , in ultima analiza, aceasta carte cuprinde un sir de revelatii si desfasoara un sens al nadejdii care , la randul ei , este regasita cu uluire ca si cum spiritul colectiv se trezeste dintr-un lung somn dogmatic in luminile pure , calme si aurorale .
\n
\nARTUR SILVESTRI <\/span>
\n25 Aprilie 2008 , in Vinerea Mare <\/span><\/span><\/p>\n

(Din file de corespondenta – prefa\u021ba volumului\u00a0\u00cen\u0163eleptul din America<\/em> )<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Soarta operei lui Alexandru Nemoianu\u00a0 este tot atat de stranie ca si opera insasi .Si in acest caz , un [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-8927","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8927","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8927"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8927\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8930,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8927\/revisions\/8930"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}