{"id":900,"date":"2012-01-09T19:58:11","date_gmt":"2012-01-09T19:58:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=900"},"modified":"2012-03-20T16:42:10","modified_gmt":"2012-03-20T16:42:10","slug":"sa-nu-l-uitam","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/01\/09\/sa-nu-l-uitam\/","title":{"rendered":"S\u0102 NU-L UIT\u0102M!"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

<\/h3>\n

– 120 de ani de la na\u015fterea lui Vasile Pl\u0103van, 24 noiembrie 1889 –
\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

St\u0103p\u00e2nirea habsburgic\u0103 din Bucovina avea propriile interese, cu totul altele dec\u00e2t cele pentru binele \u015fi prop\u0103\u015firea rom\u00e2nilor. Ac\u0163iona printr-o masiv\u0103 colonizare cu popula\u0163ii nerom\u00e2ne\u015fti, scopul final fiind distrugerea caracterului rom\u00e2nesc al acelui teritoriu.<\/strong>
\n La aceast\u0103 grea povar\u0103 a popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti din dulcea Bucovin\u0103, se ad\u0103uga \u015fi faptul c\u0103 teritoriul s\u0103u fusese teatru de r\u0103zboi \u00eentre trupele ruse\u015fti \u015fi cele ale puterilor centrale. Astfel dup\u0103 Marea Unire din 1918, situa\u0163ia popula\u0163iei era dintre cele mai grele. Locuitorii satelor tr\u0103iau \u00een mizerie, iar intelectualii bucovineni erau \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i \u00een toate p\u0103r\u0163ile.<\/strong>
\n \u201e\u00cen Cern\u0103u\u0163i \u015fi \u00een Bucovina au r\u0103mas (\u00een 1918) numai foarte pu\u0163ini intelectuali rom\u00e2ni \u015fi asupra lor a c\u0103zut toat\u0103 greutatea acestor zile istorice\u201d consemna Constantin Loghin \u00een anul 1943.<\/strong>
\n Lumea de azi este preocupat\u0103 de griji de alt ordin dec\u00e2t a-\u015fi consfin\u0163i \u00eenainta\u015fii \u015fi se apleac\u0103 doar accidental \u015fi episodic asupra cinstirii acestora. De prea pu\u0163ine ori se vorbe\u015fte despre adev\u0103ra\u0163ii b\u0103rba\u0163i ai neamului, \u015fi asta doar cu ocazia unor evenimente: anivers\u0103ri, comemor\u0103ri etc.<\/strong><\/p>\n

Noi, cei de ast\u0103zi suntem vl\u0103stare, ml\u0103di\u0163e ale acelor r\u0103d\u0103cini \u201edezr\u0103d\u0103cinate\u201d, care au trudit \u015fi s\u00e2ngerat \u015fi este de datoria noastr\u0103 s\u0103 facem corec\u0163iile \u015fi restituirile cuvenite. Cred c\u0103 este timpul s\u0103 ne construim o \u201eArc\u0103 a lui Noe\u201d \u015fi s\u0103 salv\u0103m ce se mai poate salva din tezaurul rom\u00e2nesc istoric, cultural, spiritual.<\/strong>
\n Unul dintre marii b\u0103rba\u0163i rom\u00e2ni care a tr\u0103it \u015fi activat \u00een Bucovina la sf\u00e2r\u015fit de secol 19 \u015fi \u00eenceputul secolului 20 a fost avocatul, publicistul \u015fi gazetarul Vasile Pl\u0103van.<\/strong>
\n A v\u0103zut lumina zilei la 24 noiembrie 1889, \u00een comuna Cupca, jude\u0163ul Storojine\u0163, \u00eentr-o familie de \u0163\u0103rani \u00eenst\u0103ri\u0163i.<\/strong>
\n Iubita sa mam\u0103 l-a crescut \u00een evlavia neamului rom\u00e2nesc, \u00een spiritul unor idei \u015fi crezuri clare, concentrate pe respectarea \u015fi revendicarea drepturilor naturale ale rom\u00e2nilor. A avut o educa\u0163ie aleas\u0103. Dup\u0103 primele patru clase primare din comuna natal\u0103, a frecventat cursurile secundare la Liceul nr. 3 de stat din Cern\u0103u\u0163i, apoi a studiat dreptul la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i, forma\u0163ie care r\u0103spundea pe deplin dorin\u0163ei \u015fi voin\u0163ei sale de adev\u0103r, dreptate, justi\u0163ie.<\/strong>
\n Figura lui Vasile Pl\u0103van, ocup\u0103 un loc important \u00een via\u0163a \u015fi societatea Bucovinei. Nu a fost doar martor la ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Bucovina vremii sale, ci un participant activ la via\u0163a social\u0103. Privind \u00een ad\u00e2ncul sufletului s\u0103u, Vasile Pl\u0103van a v\u0103zut revolta rom\u00e2nilor bucovineni \u00eempotriva st\u0103rii de suferin\u0163\u0103, umilin\u0163\u0103 \u015fi def\u0103imare \u015fi a descoperit dorin\u0163a de a lupta pentru binele acestora.<\/strong>
\n Nu a plecat fruntea \u00een fa\u0163a celui viclean, nu s-a \u00eengrozit de ameni\u0163\u0103rile celor care-\u015fi hr\u0103neau l\u0103comia din m\u0103runtaiele scumpei patrii \u015fi scurgeau m\u0103duva \u0163\u0103rii adun\u00e2nd toate veniturile ei f\u0103r\u0103 a face vreo \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a st\u0103rii popula\u0163iei.<\/strong>
\n Av\u00e2nd un orizont larg de \u00een\u0163elegere a contextului istoric, Pl\u0103van, al\u0103turi de mari intelectuali rom\u00e2ni au refuzat s\u0103 fie supu\u015fi unui regim politic str\u0103in, milit\u00e2nd \u015fi ac\u0163ion\u00e2nd pentru unitatea rom\u00e2nilor \u015fi unirea cu patria mam\u0103.<\/strong>
\n Era convins c\u0103 astfel vor sl\u0103bi \u015fi pieri de\u015f\u0103rt\u0103ciunile ca negura nop\u0163ii, \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 de soarele drept\u0103\u0163ii. Considera c\u0103 rom\u00e2nii au tr\u0103it destul \u00een obedien\u0163\u0103, \u00een privare de drepturi, c\u0103 \u00eendeajuns au fost blasfemiate a\u015fez\u0103mintele cele mai sfinte, \u00eendestul s-a \u00eempl\u00e2ntat m\u00e2na \u00een s\u00e2nge nevinovat, \u00eendestul rom\u00e2nii au fost ad\u0103pa\u0163i cu lacrimi.<\/strong>
\n Format \u00een atmosfera tumultoas\u0103 a luptelor de idei care-i confruntau pe rom\u00e2nii din Bucovina cu monarhia austro-ungar\u0103 a fost promotorul eroismului \u015fi patriotismului curat. \u00cen opinia sa, patria nu este p\u0103m\u00e2ntul \u00een care tr\u0103im din \u00eent\u00e2mplare, ci e p\u0103m\u00e2ntul pl\u0103m\u0103dit cu s\u00e2ngele \u015fi \u00eent\u0103rit cu oasele \u00eenainta\u015filor care au vorbit aceea\u015fi limb\u0103, care au avut acelea\u015fi doruri, acelea\u015fi suferin\u0163e, acelea\u015fi aspira\u0163ii. \u015ei mai \u015ftia c\u0103 pentru d\u0103inuirea unui neam este nevoie, mai \u00eent\u00e2i de toate de p\u0103strarea credin\u0163ei str\u0103mo\u015fe\u015fti, sf\u00e2nta cuminic\u0103tur\u0103 a sufletelor, calda rug\u0103ciune a celor care au fost \u015fi nu mai sunt dec\u00e2t \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 \u015fi oase. \u00cen cugetul curat al lui Vasile Pl\u0103van \u015fi al celorlal\u0163i intelectuali bucovineni ai vremii a fost lupta sf\u00e2nt\u0103, \u00eenchinat\u0103 sor\u0163ii copiilor, nepo\u0163ilor \u015fi str\u0103nepo\u0163ilor.<\/strong>
\n Dedic\u00e2ndu-\u015fi \u00eentreaga via\u0163\u0103 activit\u0103\u0163ii de prop\u0103\u015fire a na\u0163iuni \u015fi unirii, a insistat obsedant pe ceea ce era esen\u0163ial pentru to\u0163i rom\u00e2nii din Bucovina, pe ceea ce \u00eensemna \u00eemplinirea unui ideal colectiv. Vasile Pl\u0103van a fost o \u201evioar\u0103\u201d important\u0103 \u00een \u201eorchestra\u201e revenirii Bucovinei la vatra str\u0103bun\u0103.<\/strong>
\n Vasile Pl\u0103van \u015fi-a ales ca arm\u0103 de lupt\u0103 condeiul, pe care l-a m\u00e2nuit cu har, pricepere \u015fi d\u0103ruire ca redactor \u015fi redactor \u015fef al ziarului \u201eGlasul Bucovinei\u201d (1926-1939), la \u201eVoluntarul Bucovinean\u201d \u015fi colaborator la mai multe periodice ale vremii. \u015ei-a exprimat opiniile, ideile \u00een mod clar, sub cea mai potrivit\u0103 form\u0103 pentru a fi receptate de c\u00e2t mai mul\u0163i rom\u00e2ni. Ceea ce a scris avea ecou \u00een con\u015ftiin\u0163a contemporanilor s\u0103i \u015fi-i mobiliza pentru a se al\u0103tura cauzei comune.<\/strong>
\n \u00cen paginile revistelor \u015fi ziarelor la care a publicat, a scris despre obiceiurile, datinile \u015fi portul rom\u00e2nilor, despre c\u00e2ntecele \u015fi doinele care \u00eentre\u0163ineau flac\u0103ra vie a rom\u00e2nismului.<\/strong>
\n A scris despre ocupa\u0163iile lor: cre\u015fterea animalelor, albin\u0103ritul, gr\u0103din\u0103ritul, cultura cerealelor, despre \u00eempropriet\u0103riri, reforma agrar\u0103, dar cel mai mult a scris despre via\u0163a dur\u0103 \u015fi nedreapt\u0103 a \u0163\u0103ranilor rom\u00e2ni neao\u015fi.<\/strong>
\n A scris despre locurile sfinte \u015fi binecuv\u00e2ntate de Dumnezeu din Bucovina, \u00een\u0103l\u0163\u0103toare l\u0103ca\u015furi ortodoxe rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong>
\n A scris despre rolul intelectualilor \u00een via\u0163a bucovinenilor. Cu mare drag poveste\u015fte despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Dionisie Mitrofanovici, \u201elumin\u0103tor s\u0103tesc\u201d, despre copiii \u015fi tinerii satelor, care, de\u015fi sf\u00e2\u015fia\u0163i de dorul de p\u0103rin\u0163i \u015fi leag\u0103nul copil\u0103riei, au plecat la \u015fcoli \u00een ora\u015fele Cern\u0103u\u0163i, Suceava, R\u0103d\u0103u\u0163i \u015fi au ajuns oameni \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, instrui\u0163i \u015fi educa\u0163i \u00een iubire de neam.<\/strong>
\n A scris despre ziarul \u201eGlasul Bucovinei\u201d, pe care-l considera \u201e\u00eendrum\u0103torul prev\u0103z\u0103tor al vie\u0163ii publice din Bucovina\u201d. A f\u0103cut referiri la \u00eennoirile pe plan cultural, economic, financiar, bisericesc \u015fi politic realizate la \u201c\u00eendemnul oamenilor cuget\u0103tori cu serioas\u0103 preg\u0103tire \u015ftiin\u0163ific\u0103 aduna\u0163i \u00een jurul ziarului Glasul Bucovinei\u201c – V. Pl\u0103van, Boabe de lacrimi, 1936.<\/strong>
\n Dar cel mai mult a scris despre dezr\u0103d\u0103cinare, despre suferin\u0163a \u015fi lacrimile t\u0103cute ale celor ce \u015fi-au l\u0103sat \u00een urm\u0103 vatra \u015fi toloaca, c\u0103ut\u00e2nd \u00een zadar \u201eml\u0103di\u0163e de s\u0103car\u0103\u201d, scene din vremurile de bejenie ale ultimului r\u0103zboi tr\u0103it, a vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din Bucovina din timpul st\u0103p\u00e2nirii str\u0103ine.<\/strong>
\n \u201e\u00cen cursul celor 13 ani de munc\u0103 \u00een redac\u0163ia ziarului \u201eGlasul Bucovinei\u201dam st\u0103ruit pentru \u00eent\u0103rirea elementului de ba\u015ftin\u0103 aici \u00een Bucovina, pe temeiul credin\u0163ei str\u0103bune \u00een Dumnezeu, \u00een cinste, corectitudine \u015fi mai ales \u00een jertf\u0103 neprecupe\u0163it\u0103 pentru interesele superioare ale Statului. M-am \u00eencredin\u0163at c\u0103 me\u015fte\u015fugul scrisului zilnic mistue\u015fte puterile omului mai mult dec\u00e2t alte \u00eendeletniciri.\u201d – V. Pl\u0103van, Boabe de lacrimi, 1936<\/strong>
\n Av\u00e2nd un condei iscusit \u015fi ascu\u0163it, prezent\u00e2nd trivialitatea vie\u0163ii \u00een condi\u0163iile rev\u0103rs\u0103rii \u201epuhoaielelor\u201d str\u0103ine care au subjugat \u015fi oprimat popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a st\u00e2rnit ura \u015fi du\u015fm\u0103nia celor care nu vroiau binele \u0163\u0103rii. A suportat rigori \u015fi umiliri, a \u00eenfruntat suferin\u0163a pentru \u00eemplinirea idealului. \u201cAvocatul \u015fi ziaristul Vasile Pl\u0103van, \u00eentoarce lutului ce a fost a lutului, – iar veacului celui f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit un suflet nep\u0103tat. Dumnezeu Atotputernicul deie odihn\u0103 de rai acestui om care n-a avut parte dec\u00e2t de suferin\u0163\u0103 \u00een bl\u00e2nda-i trecere prin v\u0103ile de resemnare ale vie\u0163ii\u201c – Glasul Bucovinei, nr.5535 din 26 ian.1939<\/strong>
\n De\u015fi a fost un neobosit \u015fi vehement lupt\u0103tor pentru binele rom\u00e2nilor din Bucovina, era un b\u0103rbat generos \u015fi prietenos: \u201eBl\u00e2nd cu cei netrebnici, conciliant cu cei r\u0103i \u015fi ignobili, blajin fa\u0163\u0103 de to\u0163i hulitorii \u015fi cert\u0103torii de profesie \u015fi iert\u0103tor fa\u0163\u0103 de to\u0163i cari l-au nedrept\u0103\u0163it sau persecutat \u015fi l-au jignit, Vasile Pl\u0103van a fost \u00eentrega lui via\u0163\u0103 un \u00eembl\u00eenzit fanatic al idealului \u015fi \u00een acela\u015fi timp o nefericit\u0103 victim\u0103 a credin\u0163ei lui suflete\u015fti c\u0103 oamenii s\u00eent mai buni dec\u00e2t se \u00eenvedereaz\u0103 \u00een josnicia lor de toate zilele.\u201d – Ziarul \u201eSuceava\u201d, nr. 20, din 27.ian.1939, din Cern\u0103u\u0163i.<\/strong>
\n Avocatul Vasile Pl\u0103van \u201ca fost un entuziast \u015fi un idealist de o aristocratic\u0103 noble\u0163e sufleteasc\u0103, de distinc\u0163ie moral\u0103, de bun\u0103tate \u015fi necuprins\u0103 omenie. La 49 de ani s-a stins, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o luminoas\u0103 pild\u0103 de virtute, un nume de o rar\u0103 puritate \u015fi un exemplu de adev\u0103rat rom\u00e2nism\u201d \u2013 Mariana Gurza, Destine umbrite, 2008.<\/strong>
\n Vocile celor care l-au cunoscut cu adev\u0103rat au vorbit cu admira\u0163ie, c\u0103ldur\u0103 \u015fi respect, contur\u00e2nd \u015fi confirm\u00e2nd autenticul portret al lui Vasile Pl\u0103van. \u201eVasile Pl\u0103van a fost un om \u00eentreg \u00een numeroasele ipostaze profesionale ale sbuciumatei sale vie\u0163i, epuiz\u00e2ndu-\u015fi treptat resursele vigoarei, energiei \u015fi a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sale spre a fi dobor\u00e2t \u00een cele din urm\u0103 de mistuitoarea suferin\u0163\u0103 a trupului s\u0103u, vl\u0103guit de toat\u0103 gama durerilor fizice \u015fi suflete\u015fti\u201d- Ziarul \u201eSuceava\u201d, nr. 20, din 27.ian.1939, din Cern\u0103u\u0163i.<\/strong>
\n Prin \u00eentreaga sa via\u0163\u0103 \u015fi activitate a l\u0103sat neamului o mo\u015ftenire de pre\u0163: \u201cAnii de munc\u0103 prestat\u0103, zi de zi, \u00een coloanele acestui Glas al Bucovinei, – ani grei ca povara unui munte pe sub care trebuie s\u0103 r\u0103zba\u0163i cu condeiul muiat nu at\u00e2t \u00een cerneal\u0103, c\u00e2t mai ales \u00een suflet \u015fi \u00een s\u00e2nge, sunt cea mai frumoas\u0103 mo\u015ftenire pe care redactorul-\u015fef Vasile Pl\u0103van o las\u0103 presei noastre provinciale\u201d – Glasul Bucovinei, nr.5535 din 26 ian.1939.<\/strong>
\n Pentru toate meritele \u015fi sacrificiile f\u0103cute pentru binele \u0163\u0103rii \u015fi a rom\u00e2nilor \u201cMult regretatul defunct [Vasile Pl\u0103van] fiind decorat cu medalia \u201cRegele Ferdinand! \u201ccu spad\u0103\u201d pe panglic\u0103, onorurile au fost date de c\u0103tre un pluton din Reg. 4 Pionieri\u201d – Glasul Bucovinei, nr.5536 din 27 ianuarie 1939.<\/strong>
\n Sim\u0163ind seva neamului din care se ridic\u0103, poeta Mariana Gurza, cu o dorin\u0163\u0103 fierbinte de a face restituiri \u00een memoria unchiului s\u0103u Vasile Pl\u0103van cerceteaz\u0103 o parte din documentele referitoare la personalitatea acestuia. Prin revenirea \u015fi aplecarea pioas\u0103 asupra vie\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163ii gazetarului completeaz\u0103 biografia cu detalii, cu sublinieri refiefate de tr\u0103s\u0103turi, cu contribu\u0163ii esen\u0163iale la destinul bucovinenilor epocii sale. Toate acestea ne conving c\u0103 a fost \u201eun om c\u00e2t o… Epoc\u0103 Istoric\u0103. Un om c\u00e2t sufletul neamului\u201d – Mariana Gurza, Destine umbrite, 2008.<\/strong>
\n \u00centr-o edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi prefa\u0163at\u0103 de poet\u0103 apare lucrarea lui V. Pl\u0103van, intitulat\u0103 \u201eBoabe de lacrimi\u201d, la editura Carpathia Press, 2007, cu sprijinul \u015fi sus\u0163inerea necondi\u0163ionat\u0103 a c\u0103rturarului Artur Silvestri. Acest lucru nu este incidental, ci este o cuprindere a unui program amplu al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne pentru Patrimoniu de a aduce \u00een lumina lecturii \u201eC\u0103r\u0163i ce puteau s\u0103 nu existe\u201d prin revista \u201ede autor\u201d \u201eFloarea Darurilor\u201d.<\/strong>
\n Este un truism a spune c\u0103 nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. \u00cen luna noiembrie sunt comemorate dou\u0103 mari personalit\u0103\u0163i ale neamului: 120 de ani de la na\u015fterea lui Vasile Pl\u0103van \u015fi un an de la trecerea \u00een eternitate a scriitorului \u015fi filosofului Artur Silvestri. Acesta s-a preocupat \u00eendeaproape de repara\u0163ia moral\u0103 a numelui \u015fi personalit\u0103\u0163ii lui Vasile Pl\u0103van prin reconsiderarea vie\u0163ii, activit\u0103\u0163ii \u015fi operei gazetarului.<\/strong>
\n Destine asem\u0103n\u0103toare, vie\u0163i de zbucium datorate iubirii lor nem\u0103rginite fa\u0163\u0103 de neam \u015fi \u0163ar\u0103, cu \u201edoriri de bine\u201d pentru to\u0163i rom\u00e2nii de pretutindeni, cum spunea Artur Silvestri, dar din p\u0103cate, cu un apus prematur pentru am\u00e2ndoi. Soarele lor s-a ascuns prea devreme, dup\u0103 un munte de griji \u015fi zbateri. \u00cens\u0103 stelele lor str\u0103lucesc peste timp, peste vremuri \u015fi peste locuri. Lumina lor, spiritul lor vor fi ve\u015fnic vii pentru multe genera\u0163ii.<\/strong>
\n \u00cemplini-se-va visul, idealul acestor mari b\u0103rba\u0163i rom\u00e2ni! Fie ca tineretul s\u0103 se apropie mai mult de istoria neamului, s\u0103 discearn\u0103 adev\u0103rul de minciun\u0103, de fals \u015fi cu luciditate s\u0103 ac\u0163ioneze numai \u00een interesul poporului, al rom\u00e2nilor de pretutindeni \u015fi al Rom\u00e2niei.<\/strong>
\n \u201cS\u0103 nu uit\u0103m nimic din ceea ce au f\u0103cut cei din rudenie cu noi!\u201d, spune renumitul om cu o cultur\u0103 enciclopedic\u0103, Artur Silvestri \u00eentr-un interviu la Radio Timi\u015foara.<\/strong>
\n S\u0103 nu-l uit\u0103m pe VASILE PL\u0102VAN!<\/strong>
\n S\u0103 nu ne uit\u0103m adev\u0103ra\u0163ii b\u0103rba\u0163i ai neamului rom\u00e2nesc!<\/strong>
\n S\u0103 ad\u0103ug\u0103m numele lor \u00een cartea de onoare \u015fi de suflet a neamului!<\/strong>
\n \u00cenclin\u00e2ndu-m\u0103 \u00een fa\u0163a culturii enciclopedice a profesorului universitar doctor Artur Silvestri, las s\u0103 gl\u0103suiasc\u0103 \u00eenc\u0103 odat\u0103 ceea ce a g\u00e2ndit, a sim\u0163it \u015fi a a\u015fternut pe h\u00e2rtie despre Vasile Pl\u0103van, consider\u00e2ndu-l<\/strong> UN SLAVICI DE BUCOVINA<\/strong>.
\n \u201cIndiferent dac\u0103 este o restituire cu greutate sau o completare de \u00eentreg cultural prin al\u0103turarea tuturor produc\u0163iilor exprimate, \u201eBoabe de lacrimi\u201c de Vasile Pl\u0103van \u00eeng\u0103duie o discu\u0163ie obligatorie (care, \u00eens\u0103, nu se face la noi) \u00een materie de istoriografie literar\u0103 \u015fi de acces la documentul original. C\u0103ci, de fapt, de\u015fi acesta este un \u201ecaz\u201c de scriitor uitat \u015fi cu oper\u0103 risipit\u0103 din ignoran\u0163\u0103, nep\u0103sare ori rea-voin\u0163\u0103, \u201ecanonul semi-uit\u0103rii\u201c pare c\u0103 s-a impus \u00eentr-un mod \u015focant \u00een aceast\u0103 literatur\u0103 care nu-i capabil\u0103 nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi s\u0103 aib\u0103 m\u0103car un singur autor cu edi\u0163ie de \u201eopere complete\u201c a\u015fa cum pretutindeni \u00een societ\u0103\u0163ile a\u015fezate este norm\u0103 nediscutabil\u0103. Arareori doar c\u00e2te un spirit scormonitor ori sentimental recite\u015fte c\u0103r\u0163i vechi ce abia dac\u0103 se mai \u0163in \u00een cotoare sau r\u0103sfoie\u015fte ziare \u015fi reviste din vremuri parc\u0103 antice \u015fi mai descoper\u0103 c\u00e2te un nume, c\u00e2te o crea\u0163ie f\u0103r\u0103 \u201ecot\u0103\u201c ori idei r\u0103mase f\u0103r\u0103 descenden\u0163i; \u015fi se mir\u0103. Acum, \u201erestituirea\u201c nu apare \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ci \u00eei apar\u0163ine Marianei Gurza care, fiindu-i \u201erudenie\u201c, ilustreaz\u0103 tipologia \u201eurma\u015fului veghetor\u201c, rar\u0103 \u015fi ea la noi, unde uitarea \u015fi risipa au devenit regul\u0103 de fier \u015fi atitudinea cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103. La drept vorbind, Vasile Pl\u0103van merit\u0103 o edi\u0163ie nou\u0103 \u015fi poate c\u0103 \u00een viitor chiar \u015fi o edi\u0163ie integral\u0103 dac\u0103 n\u0103zuin\u0163a de a nu-i l\u0103sa numele s\u0103 revin\u0103 \u00een penumbr\u0103 de unde iese acum, se va \u00eenso\u0163i \u015fi de un efort bibliografic nu de tot m\u0103runt. Dar va fi nevoie de c\u0103ut\u0103ri \u00een revistele bucovinene de acum aproape un veac \u015fi poate, dac\u0103 va interveni \u015fi norocul, de investiga\u0163ii lungi \u015fi anevoiase \u00een arhive unde adeseori trebuie c\u0103utat acul \u00een carul cu f\u00e2n”.<\/em><\/strong>
\n <\/strong><\/p>\n

\u201eBoabe de lacrimi\u201c confirm\u0103 un \u201eautor de epoc\u0103\u201c. Proza lui este \u00een chip izbitor s\u0103m\u0103n\u0103torist\u0103, eticist\u0103 \u015fi \u201eiorghist\u0103\u201c, ar\u0103t\u00e2ndu-ne un fel de Slavici de Bucovina \u00eens\u0103 mai degrab\u0103 un Slavici de \u201ePopa Tanda\u201c dec\u00e2t cel din americanismul \u201eMorii cu Noroc\u201c. Aceast\u0103 constatare se impune. \u00cens\u0103 perspectiva curent\u0103 ce dispre\u0163uie\u015fte astfel de produc\u0163ii sub cuv\u00e2nt c\u0103 ar fi \u201eprimitive\u201c \u015fi ilustr\u00e2nd un \u0163\u0103r\u0103nism \u00eenapoiat trebuie \u00eenl\u0103turat\u0103. Originea ei este, \u00eens\u0103, surprinz\u0103toare c\u0103ci de\u015fi a\u015fezat \u00een categoria \u201edosarelor clasate\u201c, s\u0103m\u0103n\u0103torismul nu cunoa\u015fte p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi chiar dec\u00e2t examin\u0103ri ideologice \u015fi contesta\u0163ii doctrinare (ce vor trebui \u015fi ele explicate c\u00e2ndva) \u015fi nici o analiz\u0103 de perspective estetice \u015fi de integr\u0103ri \u00een evolu\u0163ii de ansamblu. Cine se va \u00eencerca \u00een aceast\u0103 materie va \u00eent\u00e2lni, totu\u015fi, realit\u0103\u0163i neobi\u015fnuite de unde s-ar putea s\u0103 rezulte altfel de leg\u0103turi cu produc\u0163iunile anterioare sau cu cele ce i-au urmat c\u0103ci \u201es\u0103m\u0103n\u0103torismul\u201c se va \u00een\u0163elege cu vremea drept o viziune antropologic\u0103, a omului pur \u015fi a \u201ebunului s\u0103lbatic\u201c, anticip\u00e2nd un fel de ecologie care ast\u0103zi dac\u0103 ar fi cunoscut\u0103 ar avea adep\u0163i \u015fi sus\u0163in\u0103tori. Scenele etnografice f\u0103r\u0103 cine \u015ftie ce \u00eensemn\u0103tate estetic\u0103, invocate frecvent \u00een felul argumentelor de sc\u0103z\u0103m\u00e2nt, nu sunt \u00eens\u0103 \u00een\u0163elese cu l\u0103rgime \u015fi bine\u00een\u0163eles c\u0103 se gre\u015fe\u015fte.<\/strong>
\n <\/strong><\/p>\n

Estetice\u015fte, acestea sunt mai degrab\u0103 scheme de pictur\u0103 settecentesc\u0103, traduc\u00e2nd o viziune de Fragonard de sat ce picteaz\u0103 vicon\u0163i \u00een i\u0163ari \u015fi momente de calendar al unei realit\u0103\u0163i stilizate \u015fi epurate de incidental prin reducerea la canonic. Acela\u015fi utopism de umanitate idealizat\u0103 apare \u015fi aici, de\u015fi materia este diferit\u0103. \u201eSe f\u0103cea c\u0103 Radu se \u00eentorcea din \u0163arin\u0103 pe c\u0103r\u0103ri umbrite de spice de s\u0103car\u0103 \u00eendoite. Amurgul se l\u0103sase peste sat. Holdele erau trecute de pieptul omului. B\u0103tute alintat de zefir, se leg\u0103nau \u00eencet \u00eentr-un susur molcom. C\u00e2rduri de vite veneau de la p\u0103\u015fune, mugind prelung ca s\u0103 sparg\u0103 t\u0103cerea satului. Dintre ogoarele \u00eenc\u0103rcate de road\u0103 se desprindea, ca un farmec sf\u00e2nt, doina ciobanului care \u015fi-a pierdut turma. O c\u00e2nta din fluer fl\u0103c\u0103ul Toader C\u0103prarul care se \u00eentorcea de la lucru cu carul cu boi. Cum \u00een tot satul nu se g\u0103sea fl\u0103c\u0103u care s\u0103 c\u00e2nte doina ciobanului cu \u015fartul lui Toader C\u0103prarul, b\u0103tr\u00e2ni \u015fi tineri se topeau \u00een admira\u0163ie pentru fl\u0103c\u0103ul acesta care t\u0103lm\u0103cea cu foc jalea acestui c\u00e2ntec apucat din b\u0103tr\u00e2ni.Valurile doinei pline de alean se rev\u0103rsau peste sat \u015fi fetele se adunau botei \u015fi r\u0103m\u00e2neau \u00een loc pr\u0103p\u0103dite ca s\u0103 asculte cu ochii \u00een lacrimi glasul fluerului. La r\u0103d\u0103cina tufanilor din p\u0103durici, licuricii \u00ee\u015fi \u00eembiau lumina miraculoas\u0103, podoab\u0103 cereasc\u0103 prins\u0103 pe hlamida violet\u0103 a amurgului. Era at\u00e2ta voe bun\u0103 \u00een sat \u015fi at\u00e2ta mul\u0163umire\u2026\u201c<\/strong>
\n <\/strong><\/p>\n

Dar prozatorul nu era un \u201es\u0103m\u0103n\u0103torist\u201c iar adaosurile fa\u0163\u0103 de \u201es\u0103m\u0103n\u0103torismul\u201c clasic, de altminteri p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi r\u0103u \u00een\u0163eles \u015fi condamnat \u00een doctrin\u0103 f\u0103r\u0103 nici m\u0103car o idee de examen \u00een sfera valorilor estetice, exist\u0103 \u015fi au importan\u0163a lor. \u00cent\u00e2iul ar fi stratul de atitudini cu str\u0103vechime \u015fi invoc\u00e2nd reminiscen\u0163e de arhaicitate ce nu sunt nici simplific\u0103ri \u015fi nici desen decorativ f\u0103r\u0103 con\u0163inut. O reverie a sufletelor candide se observ\u0103 adeseori iar semnele originarului apar din toate p\u0103r\u0163ile \u015fi se impun. Secera totemic\u0103, satul mitic, \u201esoroacele\u201c, ursita, mul\u0163imea de supersti\u0163ii, de frici de neolitic \u015fi de reac\u0163ii codificate se includ aici dar \u00een felul unui \u201esadovenism congenital\u201c al literaturii rom\u00e2ne care \u00een alte p\u0103r\u0163i s-a dezvoltat \u00een crea\u0163ie indigenist\u0103 \u015fi \u00een \u201erealism magic\u201c sud-american. Prozatorul nu \u00eenainteaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. El picur\u0103 \u00een substan\u0163a lui afectiv\u0103 mult\u0103 doctrin\u0103 \u015fi element de tradi\u0163ie regional\u0103 cultivat\u0103 \u00eentr-un chip aproape secret, ca \u015fi cum ar constitui \u201ec\u0103r\u0163ile sacre\u201c.<\/strong>
\n \u201eEminescianitatea\u201c se impune ca atitudine \u015fi se confirm\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een evoc\u0103rile \u201edrumului de fier\u201c v\u0103zut deopotriv\u0103 \u00een felul \u201eDoinei\u201c dar \u015fi al lui Sadoveanu, ca un agent coroziv al alien\u0103rii \u015fi al \u201esf\u00e2r\u015fitului pove\u015ftii\u201c.<\/strong>
\n \u00cens\u0103 \u201eeminescian\u201c este \u015fi presentimentul dramei colective, descrierea \u201e\u00eencerc\u0103rilor\u201c ce cuprind un popor care parc\u0103 a traversat de\u015fertul simbolic dar nu s-a ridicat \u00eenc\u0103 mai sus de \u201eblestemul sub-istoriei\u201c. Acesta este regimul de \u201esupus austriac\u201c, o inven\u0163ie modern\u0103 ce pune laolalt\u0103 \u00eentr-o mixtur\u0103 de ne\u00een\u0163eles at\u00e2t pe \u201ecives\u201c c\u00e2t \u015fi pe \u201efoederatus\u201c, pe cet\u0103\u0163ean \u015fi pe barbar. Observa\u0163iile au, \u00een aceast\u0103 tem\u0103, ceva implacabil de\u015fi se a\u015feaz\u0103 p\u00e2n\u0103 azi \u00eentr-o linie de sursologie eretic\u0103, mai cu seam\u0103 atunci c\u00e2nd se invoc\u0103 \u201em\u0103surile sistematice pentru str\u00e2pirea elementului rom\u00e2nesc\u201c \u015fi, prin aceasta, o \u201ep\u0103g\u00e2nizare\u201c \u00een\u0163eleas\u0103 ast\u0103zi mai bine c\u00e2nd tradi\u0163ia \u201eamestecului\u201c pare a triumfa. De altminteri, \u201ebabelismul\u201c de imperiu \u00een amurg se \u00eentrevede pretutindeni, acesta fiind, de fapt, \u201ecern\u0103u\u0163ismul\u201c elogiat de unii apologe\u0163i recen\u0163i, prea de tot ignoran\u0163i \u00een materie \u00eens\u0103 predispu\u015fi a face agita\u0163ie \u015fi prozelitism pentru un \u201emulticulturalism\u201c necon\u0163inutistic.<\/strong>
\n <\/strong><\/p>\n

Accentul acestei literaturi este eticist \u015fi doctrinar, cultiv\u00e2nd un rousseauism etnic izbitor. Dar \u015fi aici p\u0103trund scene din tablourile de via\u0163\u0103 cotidian\u0103, litografii \u015fi decor. C\u00e2teva din aceste crea\u0163ii cu gen indistinct, unde memorialistica se al\u0103tur\u0103 cu proza etnografic\u0103, sunt memorabile nu at\u00e2t prin for\u0163a de a evoca portretistic ci prin document de via\u0163\u0103 istoric\u0103 \u015fi prin atitudinea ce define\u015fte rostul omului \u00een univers. \u201eModelul\u201c \u015fi \u201eexemplul\u201c sunt aici capitale \u015fi constituie, mai cu seam\u0103 prin mica bijuterie eticist\u0103 \u201eDionisie Mitrofanovici\u201c, punctul cel mai \u00eenalt al crea\u0163iei acestui autor de \u201eportrete morale\u201c \u015fi de apologuri de uz didactic, mai degrab\u0103 \u00eens\u0103 apte a fi citite \u201e\u00een prispa bisericii\u201c.<\/strong>
\n \u00cen fond, Vasile Pl\u0103van era un c\u0103rturar de spe\u0163\u0103 practic\u0103, \u00een tradi\u0163ie bucovinean\u0103 unde \u015ftiin\u0163a de carte nu a condus la un gen contemplativ. Era, deopotriv\u0103, un om citit (evoca \u00eentre altele pe Carlyle, al c\u0103rui messianism al \u201eomului mare\u201c presim\u0163it \u015fi de Alexandru Ha\u015fdeu, \u00eei va fi pl\u0103cut) \u015fi \u201ecu formula vie\u201c, av\u00e2nd \u00een\u0163elegere a vie\u0163ii, p\u0103trunz\u0103tor. Iar dac\u0103 i s-ar fi \u00eeng\u0103duit s\u0103 se exprime cu l\u0103rgime \u015fi \u00een etape lungi, poate c\u0103 ar fi devenit \u015fi un scriitor ce conteaz\u0103 c\u0103ci avea un talent sim\u0163it printre r\u00e2nduri, \u00eentre altele \u015fi prin aceste pagini de lini\u015fte buzzatian\u0103, de felul celor din \u201eDe\u015fertul T\u0103tarilor\u201c. \u201eCum p\u0103\u015feam pe drum, un c\u00e2ntec frumos a-nfiorat t\u0103cerea serii ce se l\u0103sase de-abinelea. C\u00e2ntecul venea din sus, dinspre \u0163arin\u0103, \u015fi se deslu\u015fea din ce \u00een ce mai bine. Era at\u00e2ta duio\u015fie \u00een el, at\u00e2t alean stingher, c\u0103 m-am oprit locului s\u0103-l ascult. Se cuno\u015ftea c\u0103 nu era c\u00e2ntec rom\u00e2nesc. Rusoaice veneau cu sapa de-a um\u0103ru de la pra\u015fil\u0103. Un ciopor de fete se desf\u0103\u015furase de-acurmezi\u015ful drumului \u015fi se mi\u015fc\u0103 alene c\u00e2nt\u00e2nd \u00een dou\u0103 voci, prin mijlocul satului. E\u015feau femeile la por\u0163i de ascultau \u00eempietrite acel c\u00e2ntec de jale.<\/strong>
\n <\/strong><\/p>\n

C\u00e2ntecul de mult se pierduse \u00een vale ci eu tot stam pe loc ascult\u00e2nd melodia ce-mi r\u0103mase \u00een auz. \u015ei mult\u0103 vreme m-a urm\u0103rit acea vraj\u0103 a c\u00e2ntecului de step\u0103. Se n\u0103scuse \u00een pustiul stepei, c\u0103ci tr\u0103g\u0103n\u0103rile lui prelungi \u015fi stridente aminteau imensitatea stepei cu monotonia obositoare. Acolo pe step\u0103, \u00een c\u00e2ntece de acestea \u00ee\u015fi vars\u0103 amarul inimii cazacii. \u015ei cum vremurile au urzit ca straja Moldovei de la Nistru s\u0103 dea p\u00e2n\u0103 la Prut, l\u0103s\u00e2nd cu nest\u00e2ns\u0103 durere o parte din hotar \u00een sama str\u0103inului, acesta h\u00e2lpav s-a sfor\u0163at s\u0103 dea cu sila acelui col\u0163 de Moldov\u0103 tiparul s\u0103u, felul de via\u0163\u0103 al s\u0103u.<\/strong>
\n Dar duhul acelora cari dorm somnul de veci \u00een acel p\u0103m\u00e2nt, s-a \u00eempotrivit opintirilor du\u015fmanului. \u015ei cu toate c\u0103 acesta a gospod\u0103rit, dup\u0103 n\u0103ravul s\u0103u, un veac \u015fi mai bine \u00eentre Prut \u015fi Nistru, nimic nu l-a ispitit pe Moldovean s\u0103-\u015fi schimbe datinile. Moldoveanul legat de glie a r\u0103mas acela\u015f. C\u00e2ntecul s\u0103u de jale nu l-a dat pe c\u00e2ntecele ruse\u015fti.<\/strong>
\n <\/strong><\/p>\n

De departe, din fundurile Ucrainei, luna \u00ee\u015fi ar\u0103ta discul ro\u015fu, \u00eenv\u0103luind \u00een tain\u0103 satul. La tab\u0103ra de l\u00e2ng\u0103 cetate solda\u0163ii dorm \u00een jurul vetrelor de foc. De undeva se desprinde o doin\u0103 olteneasc\u0103, zis\u0103 din caval. Nimic nu se mi\u015fc\u0103, drumurile sunt pustii, doar vre-un c\u00e2ine latr\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Pe coama cet\u0103\u0163ii Tighina, m\u00e2ndru, cu arma la um\u0103r, p\u0103\u015fe\u015fte soldatul rom\u00e2n: straja Moldovei e iar la Nistru!\u201c (ARTUR SILVESTRI, martie 2007)<\/strong><\/p>\n


\nVASILICA GRIGORAS
\n<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

– 120 de ani de la na\u015fterea lui Vasile Pl\u0103van, 24 noiembrie 1889 – \u00a0 St\u0103p\u00e2nirea habsburgic\u0103 din Bucovina avea [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-900","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/900","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=900"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/900\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=900"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=900"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=900"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}